CAPITOLUL I

1.1. Lantul supravietuirii

Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar posibil de
pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea acestui lant este afectata direct de cea mai
slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si
n totalitate n faza prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
. !CC"S#$ R!P%&
'. S#P(R) *%)!$ &" +!,! (+$S)
PR%-#$ !.#)(R &" +!,! PR"C(C"
/. &"0%+R%$!R"! PR"C(C"
1. S#P(R)#$ !*!2S!) PR"C(C" !$ *%")%% (!$S)
1. ACCESUL RAPID
Prin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR. !cest acces trebuie
sa fie rapid, usor si neconditionat. !ccesul se face printr-un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta 3'4.
2. PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE
!cesta este de importanta ma5ora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la care s-a efectuat
corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult mai favorabil comparativ cu cel al pacientilor la care
nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea cardio - pulmonara) si au ramas o perioada de timp neasistati pina la
sosirea ec6ipei medicale. Populatia si personalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii,
politia, etc. trebuie sa fie instruite n acest domeniu si sensibilizate de importanta ma5ora a acestui act, n asteptarea
sosirii ec6ipelor medicale.
. DE!IBRILAREA PRECOCE
-a5oritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (0*). #nicul tratament eficient al
fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu c7t trece timpul, fibrilatia ventriculara devine mai rezistenta la defibrilare p7na
se instaleaza asistola. !stfel o defibrilare efectuata imediat la apritia 0* are sansa de reusita de peste 89:, nsa o
defibrilare efectuata la 9-8 minute de la aparitia 0* are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 9;: si care de
obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.
Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoare numite
defibrilatoare semiautomate. !ceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele #nite, 0ranta, -area +ritanie, etc. se afla n
dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a ste<ardeselor la bordul avioanelor care transporta un numar mare de
pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct mai precoce, naintea sosirii ec6ipa5ului medical calificat.
". SUPORTUL A#A$SAT PRECOCE AL #IETII
!ceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesita ngri5iri de terapie
intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale n timpul resuscitarii. )impul optim de
sosire al acestor ec6ipe trebuie sa fie sub ; minute, cu conditia nceperii RCP de baza de la aparitia evenimentului sau
n cel mult 9-= minute daca lipsesc verigile ' si / din lantul supravietuirii. Studiile efectuate de Serviciul -obil de #rgenta,
Reanimare si &escarcerare )g.-ures (S-#R&) au aratat ca victimele resuscitate n prespital care au plecat n viata de la
terapie intensiva sunt cele la care ec6ipa5ul de interventie a sosit n sub 9-= minute. *ictimele resuscitate n prespital dar
la care ec6ipa5ul de interventie a sosit n mai mult de = minute de la instalarea stopul cardiac au suferit leziuni cerebrale
ireversibile. !ceasta n conditiile n care verigile ' si / din lantul supravietuirii nca lipsesc la )g. -ures si n Rom7nia.
CAPITOLUL I
1.2. $%tiuni &e anat%'ie
1.2.1. $%tiuni &e anat%'ie a siste'ului respirat%r
!paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea sc6imburilor de gaze dintre
organism si mediul e>tern. !cest aprarat are rolul de a asigura preluarea o>igenului din aer si eliminarea dio>idului de
carbon din organism. ?n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a cavitatii nazale) si se
realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale).
!paratul respirator este alcatuit din:
caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism
plaminii sunt organele la nivelul carora are loc sc6imbul de gaze.
Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.
Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe, tra6ee si
bron6ii.
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua cavitati numite fose.
0osele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii aerul. )ot aici se gaseste mucusul, cu rol
de a retine impuritatile din aer. &eci nasul are rolul unui adevarat filtru.
Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartila5e mobile, cel mai mare fiind asezat n fata ca o
proeminenta av7nd forma unei carti desc6ise, cunoscuta si sub denumirea de 3-arul lui !dam4. ?n laringe se gasesc si
doua perec6i de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul n producerea sunetelor.
Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n doua ramuri care se
numesc bron6ii principale.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un plamin.
Plaminii sunt organe perec6e asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.
Respiratia
!erul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu a5utorul contractiei musc6ilor cutiei toracice numiti musc6i respiratori.
!cesta este actul respiratiei. !poi musc6ii respiratori se rela>eaza si se contracta musc6ii e>piratori, ca urmare o parte din
aerul din plamini se elimina@ acesta este procesul e>piratiei. %nspiratia si e>piratia se repeta n ritm de 1-8Aminut n
functie de nevoile organismului. *arieaza n functie de virsta si se> (este mai accelerata la copii si la femei).
*alori normale ale frecventei respiratorii:
2ou-nascuti B 1;Amin
Copii B '; - /;Amin
!dulti B 1 - 8Amin
-asurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut av7nd m7na asezata pe toracele pacientului, se numara
e>pansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.
1.2.2. $%tiuni &e anat%'ie a siste'ului (ir(ulat%r
!paratul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nc6is de vase, format din artere -
capilare - vene.
Ini'a este un organ musculos, cavitar, de apro>imativ /;; g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului
drept al unui adult.
"ste alcatuit din doua 5umatati complet separate, dreapta si st7nga, despartite printr-un perete vertical. 0iecare 5umatate
este la r7ndul ei mpartita de un perete transversal n c7te doua camarute, care comunica ntre ele. Camarutele din partea
de sus se numesc atrii, iar cele din partea de 5os se numesc ventriculi.
Ar)%rele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula s7ngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul arterelor scade de la
inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc s7ngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face sc6imbul nutritiv ntre s7nge si celule. S7ngele circula ntr-un
singur sens: artere-capilare-vene.
!rterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.
?n structura arborelui circulator e>ista:
circulatia mare
circulatia mica
Circulatia mare transporta o>igen spre tesuturi si organe, aduce C(' de la tesuturi si organe spre inima, av7nd
traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul s7ngelui neo>igenat de la cord spre plam7ni si a celui ncarcat cu o>igen napoi la
inima.
Circulatia s7ngelui prin artere se face prin mpingerea s7ngelui ca urmare a contractiei ventriculelor. S7ngele este
mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu, datorita elasticitatii peretilor arteriali. Peretii arterelor
opun rezistenta, ceea ce face, ca s7ngele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune. !ceasta se numeste presiune sau
tensiune arteriala ()!). &eci )! reprezinta presiunea e>ercitata de s7nge asupra peretilor arterelor.
)! variaza n functie de vrsta, se>, ora din timpul zilei si gradul de activitate.
*alori normale:
!dult: 9-1; A C;-D; mmEg, mai mica la femei.
?n copilarie D-; A =;-=9 mmEg.
*alori peste cele normale poarta numele de *ipertensiune.
*alori sub cele normale poarta numele de *ip%tensiune.
SistolaBcontractie, diastolaBrela>are.
-asurarea )!:
pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de ; minute@
la A/ inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului@
stetoscopul se pune pe proiectia arterei bra6iale ( marginea inferioara a bratului)@
se umfla mansonul tensiometrului p7na pe la 8;A ';; mmEg, ca apoi sa se nceapa dezumflarea lenta@
valorile )! reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu a5utorul stetoscopului n timpul dezumflarii mansonului@
Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de s7nge, care izbeste s7ngele e>istent n vas si se propaga ca o
unda, d7nd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu '-/ degete, cel mai frecvent la artera radiala, se
masoara timp de minut.
*alori normale:
adult =;-8; A minut@
copii D;-;; A minut@
nou nascut /;-1; A minut@
Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste ta6icardie, scaderea frecventei sub valorile normale poarta
numele de bradicardie.
CAPITOLUL I
1.. Se(ventele resus(itarii (ar&i%+respirat%rii
!cest termen include toate elementele de resuscitare fara ec6ipament, efectuata de o persoana sau de persoanele
care acorda primul a5utor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
!ceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer expirat si
masajul cariac extern!
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermit7nd instalarea
starii de moarte biologica p7na la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea cardio-pulmonara de
baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si o>igenarea organelor vitale (creier,cord).
C7teodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat depinz7nd de cauza care a dus la instalarea stopulu
cardiac. (rice nt7rziere reduce sansa victimei de a-si reveni. &e aceea trebuie actionat rapid si conform protocolului.
1..1. Evaluarea pri'ara,
Si-uranta salvat%rului, Salvatorul evalueaza situatia generala asigur7ndu-se de lipsa oricarui pericol. !sigurati-va
ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile ma5ore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric,
structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substante to>ice, gaze, boli transmisibile care necesita o protectie
speciala n timpul efectuarii ventilatiei artificiale.
$ivelul &e (%nstienta, Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstientF ?l scuturam cu gri5a de umar si l
ntreabam cu voce tare: 3Ce s-a nt7mplatF *a simtiti bineF4 sau ncercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de
e>emplu: 3&esc6ideti oc6ii.4
&aca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita, (asigurati-va nca
odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla n pozitia respectiva. Se
c6eama a5utor calificat anunt7nd situatia la D=. Starea victimei se reevalueaza periodic p7na la sosirea ec6ipei calificate.
?n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:
1..2. ABC+ul resus(itarii,
Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:
!. !ir<aG. H "liberarea cailor aeriene. -entin7nd desc6ise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului ntre
organism si mediul ncon5urator.
+. +reat6ing H Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plam7ni si se elibereaza dio>idul de carbon n aerul
atmosferic.
C. Circulation - Circulatia - Circulatia s7ngelui prin organism.
A. Air.a/. H "liberarea cailor aeriene
"liberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si 6ipere>tensia capului apas7nd pe frunte. Puneti una dintre m7ini pe
fruntea pacientului (astfel nc7t degetul mare si cel aratator sa ram7na libere pentru a putea pensa nasul victimei c7nd i
se face respiratie gura la gura.) ?n acelasi timp cu doua degete de la m7na cealalta ridicati barbia victimei. ?n cazul
victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posterior bloc7nd astfel caile aeriene
superioare.
0ac7nd o 6ipere>tensie a capului si ridic7nd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. "liberati g7tul de
eventualele 6aine str7nse. ?ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. !ceasta pot fi: dantura rupta, proteze
dentare rupte, saliva, s7nge etc. 2u pierdeti timpul caut7nd obstructii ascunse.
B. Breat*in- H Respiratia
Pastr7nd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. 2e aplecam asupra
victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca e>ista
sc6imb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului.
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei !SC#$)!)%, S%-)%)% S% *"&")% timp de minimum 9-; secunde.
C. Cir(ulati%n - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. "valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai
bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din musc6ii g7tului si marul lui !dam. &egetele aratator
si mi5lociu localizeaza marul lui !dam si vor aluneca lateral pe g7t p7na se simte bataia n v7rful acestora. Pulsul poate fi
palpat pe ambele parti ale g7tului dar niciodata n acelasi timp. !ceasta etapa poate fi e>ecutata simultan cu verificarea
respiratiei, de asemenea timp de 9-; secunde.
?n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul urmator:
CAPITOLUL I
1.". Pr%t%(%ale &e interventie
Pri'+a0ut%r &e )a1a
1.".1. #i(ti'a nu respira si nu are puls,
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la ' solicit7nd a5utorul ec6ipei medicale calificate si cu
dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. &aca victima nu respira, nu are puls si esti
sigur ca va sosi a5utor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. "le se e>ecuta succesiv.

0acem /; de compresiuni toracice urmate de ' ventilatii.
Tehnica ventilatiei artificiale
?ngenunc6eati l7nga pacient. Cu capul victimei n 6ipere>tensie se mentine gura usor ntredesc6isa cu o m7na, n timp ce
cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. %nspirati profund aer I
Iaseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de '-/ secunde. ?n acelasi timp se
verifica daca toracele se ridica atunci c7nd noi insuflam .
0iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nc7t toracele sa se ridice. )ineti capul n 6ipere>tensie cu
barbia ridicata ndepart7nd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. *olumul de aer pe care l
insuflam este mai important dec7t ritmul n care l administram.

Tehnica masajului cariac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului.
&egetul inelar merge de-a lungul rebordului costal p7na la apendicele >ifoid (locul de nt7lnire a coastelor). $a acest nivel
l7nga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mi5lociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei
celeilalte m7ini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile
toracice.
?ngenunc6eati l7nga victima gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului
costal, catre apendicele >ifoid (locul de nt7lnire a coastelor). !5ung7nd cu degetul inelar la apendicele >ifoid, asezati
degetul mi5lociu si aratator l7nga el, apoi asezam podul palmei celeilalte m7ini, acesta fiind locul n care trebuie facute
compresiunile.
!seazam cealalta m7na (cea cu care am reperat apendicele >ifoid), peste m7na situata pe stern fara ca degetele sa
se spri5ine pe torace.
Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului
se fac compresiunile astfel nc7t sa nfundam sternul cu o ad7ncime de apro>imativ 1-9 cm (numar7nd cu voce tare, si
si
' si / si 1 si 9JJ). 0recventa compresiunilor e>terne trebuie sa fie de 8;-;;Amin.
1.".2. #i(ti'a nu respira &ar are puls,

?n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de ; ventilatii artificiale dupa care vom
anunta ' solicit7nd a5utor medical calificat. 2e rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona n functie de
ceea ce vom constata. ?n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacientului verific7nd periodic
pulsul pacientului. (!ceasta este o situatie foarte rar intalnita in teren intrucat victima care nu are ventilatii va face stop
cardio-respirator in apro>imativ minut)
1.".. #i(ti'a respira si are puls,
&aca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
?ngenunc6ind l7nga victima vom elibera caile aeriene prin 6ipere>tensia capului si ridicarea barbiei. !sezam bratul cel mai
apropiat al victimei n ung6i drept fata de
corp, iar antebratul se ndoaie n sus. *om trece celalalt brat al victimei peste torace asez7nd dosul palmei pe obrazul
victimei.
Se ridica genunc6iul ( cel opus fata de salvator) victimei, trag7ndu-l n sus si mentin7nd piciorul pe pam7nt. Cu o
m7na vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta m7na genunc6iul pacientului. ?l vom ntoarce lateral spre
salvator@ ne asiguram ca se spri5ina pe genunc6i si pe cot, rearan5am capul n 6ipere>tensie si desc6idem gura.
!nuntam la ' solicit7nd a5utor medical calificat. 2e rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveg6em
pacientul p7na la sosirea ec6ipa5ului medical.
CAPITOLUL I
1.2. De1%)stru(tia (ail%r aeriene superi%are
1.2.1. Pa(ient (%nstient,
(bstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. *ictima
se va sufoca. (bstructia poate fi incompleta sau completa. &aca victima este constienta va indica acest lucru prin
prinderea g7tului cu o m7na sau cu doua m7ini.
?n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncura5at sa tuseasca.
&aca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Eeimlic6@ se aplica atunci c7nd
obstructia devine completa. !propiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o
m7na la mi5locul distantei dintre ombilic si apendicele >ifoid, cu cealalta m7na prindeti m7na nclestata si faceti miscari
bruste nauntru si n sus.
!ceste miscari vor comprima diafragmul care la r7ndul lui va comprima plam7nii si presiunea creata n bron6ii va
arunca corpul strain n cavitatea bucala. 0aceti aceste miscari p7na eliberati caile aeriene.
1.2.2. Pa(ient in(%nstient,
&aca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pam7nt si aplicati aceeasi manevra, ncalec7nd picioarele victimei.
Reperati locul, asez7nd podul palmei la mi5locul distantei dintre ombilic si apendicele >ifoid. !sezati cealalta m7na peste
aceasta (ca la masa5ul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n ad7ncime si n sus.
Repetati aceste miscari de 1-9 ori dupa care, ntorc7nd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bucala a
acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. &aca acesta nu este vizibil, ncercati din nou sa ventilati,
observ7nd daca intra sau nu aerul. ?n caz de insucces repetati manevra Eeimlic6 p7na c7nd caile aeriene vor fi libere.
CAPITOLUL I
1.3. Aspiratia (ail%r aeriene
&in punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si inferioare, limita de
separare fiind corzile vocale.
Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ: limba, tesuturile moi, s7ngele, voma, corpii straini
si laringospasmul.
$a nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, bro6ospasm, s7nge si continut
gastric aspirat.
"liberarea cailor respiratorii superioare se face utiliz7nd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de tip KanLauer n
cazul n care cauza obstructiei este un lic6id, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corp strain dur, cum ar fi un bol
alimentar, atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu a5utorul manevrei Eeimlic6.
.1. $%tiuni &e anat%'ie a siste'ului %ste%+arti(ular
Corpul omeneesc este mpartit n 1 segmente:
Cap
M7t
)runc6i
-embre
Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.
"#tul este segmentul care leaga capul de trunc6i.
Trunchiul cuprinde trei regiuni:
toracele
abdomenul
bazinul
Toracele este regiunea superioara a trunc6iului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stern, lateral de
cele ' perec6i de coaste si n 5os de musc6iul diafragm. Cutia toracica contine plam7nii, inima, vasele mari, tra6eea,
bron6iile si esofagul.
Abomenul este regiunea de mi5loc a trunc6iului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subtire si gros,
pancreasul precum si splina si rinic6ii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunc6iului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne. Portiunea inferioara
a bazinului este pelvisul.
$embrele sunt parti ale corpului legate de trunc6i, care se clasifica n membre superioare si inferioare.
$embrele superioare cuprind patru segmente:
umar
bratul este partea dintre umar si cot
antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si m7na
m7na este partea terminala a membrului superior.
Centura membrului superior formeaza sc6eletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele
osos. "a este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
$embrele inferioare cuprind:
coapsa este portiunea dintre sold si genunc6i
gamba reprezinta portiunea dintre genunc6i si picior
piciorul este partea terminala a membrului inferior.
Centura membrului inferior se compune din doua oase co>ale. (asele co>ale se unesc inainte ntre ele, napoi cu sacrul
si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. "ste alcatuit din sistemul osteo-
articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare. (asele au rol n sustinerea
musc6ilor si mentin pozitia verticala a corpului. !rticulatiile permit miscarile oaselor "le sunt mobile, semimobile si fi>e. (
articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fi>a si un cap articular mobil, ncon5urate de o capsula articulara. -usc6ii
efectueaza miscarile. "le sunt nserati pe oase si produc miscarea lor prin contractii. &eosebim doua categorii de musc6i:
-usc6ii sc6eletici fi>ati pe oase sau musc6i striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului.
-usc6ii viscerali sau musc6ii netezi, sunt musc6ii organelor interne.
%cheletul omului este alcatuit din peste ';; de oase de diverse forme:
- lungi, late, scurte.
%cheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
%cheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.
Coloana vertebrala este alcatuita din //-/1 de vertebre: 4 verte)re (ervi(ale5 12 verte)re &%rsale5 2 verte)re
l%')are5 2 verte)re sa(rale sudate ntre ele (sacrul) si "+2 verte)re (%((i-iene sudate ntre ele.
%cheletul membrelor cuprinde sc6eletul membrului superior, sc6eletul membrului inferior.
Sc6eletul membrului superior este alcatuit din osul )ratului sau *u'erus5 oasele antebratului: (u)itus sau ulna
(nauntru), ra&ius (n afara) si %asele '6inii.
Sc6eletul umarului este constituita din doua oase: (lavi(ula si s(apula.
Sc6eletul membrului inferior este alcatuit din %sul (%apsei sau 7e'urul5 oasele gambei: ti)ia (nauntru) si per%neul
( n afara), r%tula naintea genunc6iului, oasele piciorului.
(asele bazinului cuprind ili%nul5 is(*i%nul si pu)is.
CAPITOLUL III
.2. Evaluarea pri'ara a pa(ientului trau'ati1at
%n cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim e>act ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. (rice
greseala comisa poate agrava starea bolnavului pun7ndu-i viata n pericol.
(biectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si corect
pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. &eci principiul fundamental care
trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:
! 2# !MR!*! S)!R"! *%C)%-"% N
Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele nt7lnite la pacientii fara traumatisme.
Evaluarea 1%nei si si-uranta salvat%rului ram7n n atentia noastra.
Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea ve6iculelor
?ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evit7nd riscurile si A sau agravarea
situatiei.
. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face 6ipere>tensia capului ci sublu>atia mandibulei.
'. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud
/. verificarea pulsului
&aca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare e>ceptie fiind situatia n care se constata e>istenta
unei 6emoragii masive, situatie c7nd se realieaza 6emostaza apoi se vor ncepe manevrele de resuscitare.
?n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea e>istentei leziunii de coloana cervicala.
Suspiciunea e>istentei leziunii de coloana cervicala apare:
la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viata n
pericol).
la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului
la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului
la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul g7tului
la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul g7tului pacientului
la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)
%nfirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza e>amenului radiografic.
!tentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere cervicale.
Mulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.
Pentru fi>area gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. #n salvator se aseaza la capul
pacientului, va fi>a capul si cu o miscare ferma va aseza capul n a>,

cel de-al doilea salvator v-a fi>a gulerul cervical. %mportant este sa se ndeparteze toate 6ainele din 5urul g7tului
pacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a g7tului fara a-l mai misca.

.. Evaluarea se(un&ara a pa(ientului trau'ati1at
(data verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare mai
detailata, din cap p7na n v7rful picioarelor, caut7ndu-se alte posibile leziuni.
Pentru a realiza o e>aminare amanuntita se dezbraca complet pacientul av7nd totusi gri5a sa-l prote5am de
6ipotermie.
"valuarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte:
Evaluarea si trata'entul le1iunil%r (apului5 -6tului
rani, contuzii, 6emoragii
se e>amineaza urec6ea, nasul, gura
leziuni oculare
leziuni osoase

Evaluarea si trata'entul le1iunil%r la nivelul t%ra(elui
evaluarea durerii si A sau a dificultatii respiratiei
rani, contuzii, 6emoragii
leziuni osoase

Evaluarea si trata'entul le1iunil%r la nivelul a)&%'enului si )a1inului
a se evalua daca e>ista durere abdominala
rani, 6emoragii
leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari,
rectul.
Evaluarea si trata'entul le1iunil%r la nivelul e8tre'itatil%r
rani, contuzii sau 6emoragii
a se evalua e>istenta durerii
se palpeaza pulsul periferic

.". Trau'atis'e %ste%+arti(ulare
)raumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme.
.".1. !ra(turi si i'%)ili1area l%r
0racturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, const7nd n ntreruperea
continuitatii acestuia. ?n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe
feluri:
fracturi &nchise - tegumentele n 5urul focarului de fractura sunt intacte
fracturi eschise - focarul de fractura comunica cu e>teriorul printr-o plaga
fracturi irecte - n care agentul traumatizant actioneaza c6iar la locul de producere a fracturii
fracturi inirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant
&e asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide,
fracturi cu nfundare, deplasate. $a fel pot fi fracturi complete, interes7nd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete
(partiale). $a batr7ni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma unor traumatisme minore, sau
c6iar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Se'ne &e pr%)a)ilitate
durere spontana sau ntru-n punct fi>, e>acerbata la palpare sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
deformarea si scurtarea regiunii
ec6imoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale
Se'ne &e (ertitu&ine 9se'ne si-ure:
mobilitate anormala n focar
perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
METODA CEA MAI SI;URA DE DIA;$OSTIC <$ CAZUL SUSPICIO$ARII U$EI !RACTURI ESTE E!ECTUAREA
RADIO;RA!IEI.
0racturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imeiate'
transformarea unei fracturi nc6ise ntr-o fractura desc6isa
lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate
infectia focarului de fractura
Complicatii tarive (&nt#rziate)'
cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)
pseudartroza (nt7rzierea consolidarii fracturii)
calusul vicios
%mobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru
evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. -i5loacele de imobilizare sunt atelele
speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a
avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod
obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. ?nainte de imobilizare se efectueaza o
tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n a>. !cest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nc6ise. 0racturile
desc6ise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.
)ipuri de atele speciale:
atele Oramer (confectionate din s7rma)
atele pneumatice (gonflabile)
atele vacuum
!tele improvizate: din sc7ndura, crengi de copac...
!ra(turile 'e')rului superi%r,
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de predilectie
constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul
de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. $a imobilizarea fracturii drept atela
putem folosi c6iar toracele de care se fi>eaza segmentul fracturat cu a5utorul unei esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. %mobilizarea fracturii se poate face cu oricare
tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
0racturile oaselor m7inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete
!ra(turile 'e')rului in7eri%r,
Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele
inegale. !tela mai lunga se aplica pe fata laterala e>terna a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor
bazinului p7na la calc7i. !tela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea ing6inala p7na la
calc7i. C7nd femurul este fracturat n apropierea genunc6iului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela
trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p7na la calc7i.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura e rotula se produce prin cadere n genunc6i, se imobilizeaza n atele posterioare.


Fracturile costale nu se imobilizeaza. ">ceptie situatia voletului costal *oletul costal este minimum dubla fractura la
doua coaste nvecinate. %mobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedic7nd astfel miscarile
segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei, miscarea parado>ala a
segmentului (n inspir c7nd toracele se destinde fragmentul se nfunda@ la e>pir c7nd toracele se micsoreaza
fragmentul se deplaseaza spre e>terior), durere, cianoza.

Fracturile la nivelul bazinului! (data depistata fractura la acest nivel pacientul ram7ne nemiscat, nu se mai permite
mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.
.".2 Ent%rsa
0orma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele articulare si
consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul a5utor consta n imobilizarea
provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.
.".. Lu8atia
"ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza o
articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). &upa modul de producere lu>atiile pot fi complete sau
incomplete. Primul a5utor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta reducerea lu>atiei.
!ccidentatul se transporta la spital.
.2. Trau'atis'ele partil%r '%i
?n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nc6ise - contuzii - sau desc6ise - plagi.
.2.1. C%ntu1iile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastr7nd nsa
integritatea tegumentelor. ?n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau
mi>te.
"c6imoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat
(apare ca o zona rosie albastruie, care n c7teva zile si modifica culoarea, devenind v7nata, apoi galben-verzuie).
Eematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau organe, a
unei cantitati variabile de s7nge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
.2.2. Pla-ile
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, c6imici. ?n cazul plagilor, o mare importanta prezinta intervalul
dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. !stfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se aplica
tratament ntr-un interval de =-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest interval ma5oritatea plagilor fiind
infectate.
Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si 6emoragie de intensitate
variabila, care o nsoteste.
)ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c7t mai rapide si de buna calitate.
Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.
.2.. =e'%ra-ii
Eemoragia reprezinta scurgerea s7ngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate.
&upa tipul vasului lezat poate fi:
arteriala: n care s7ngele este de culoare rosu desc6is, bine o>igenat si t7sneste ritmic, sincron cu bataile inimii@
venoasa: s7ngele de culoare rosu nc6is (mai putin o>igen, mai mult C('), se e>teriorizeaza cu presiune
constanta, relativ modesta@
capilara: este o 6emoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a 6emoragiei@
?n functie de sediul s7ngerarii:
e>terna: s7ngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga )
interna: s7ngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului@
e>teriorizata: caracterizata prin 6emoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea s7ngelui la e>terior
pe cai naturale
epista8is, 6emoragia mucoasei nazale@
*e'ate'e1a, eliminarea pe gura, prin varsatura, de s7nge amestecat cu c6eaguri si eventual resturi alimentare@
?n 6emoragii puternice poate fi s7nge rosu, proaspat, nealterat, sau n s7ngerari reduse poate fi varsatura cu aspect
de zat de cafea (c7nd s7ngele stagneaza n stomac).
'elena, e>teriorizarea s7ngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de
aspectul si culoarea pacurei.
*e'aturia, reprezinta 6emoragia la nivelul aparatului urinar, e>teriorizat prin mictiune@
&upa cantitatea de s7nge pierdut, 6emoaragia poate fi:
mica: se pierde o cantitate de s7nge p7na la 9;; ml
medie: se pierde 9;;-;;; ml de s7nge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism@
mari: cantitea de s7nge pierduta ;;;-9;; ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, ta6icardie, transpiratii
reci, 6ipotensiune arteriala, ta6ipnee@
cataclismice: pierderi de s7nge de peste 9;;-';;; ml, )! nemasurabila, pacient inconstient@
.2.". =e'%sta1a
(prirea s7ngerarii poarta denumirea de 6emostaza.. "a poate fi spontana n cazul unor 6emoragii mici, prin
interventia mi5loacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa
realizeze 6emostaza. Eemostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Eemostaza proviorie se poate realiza prin:
compresiune digitala
pansament compresiv
garou
Compresiunea igitala! Compresiunea corect e>ecutata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul
unei 6emoragii arteriale si sub plaga n cazul unei 6emoragii venoase, tin7nd cont de sensul circulatiei. C7nd 6emoragia
nu poate fi stap7nita prin compresiune e>ercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n care caz
compresiunea vasului ce s7ngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. !ceasta metoda nu poate fi dec7t de
scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.
C7teva e>emple de posibilitati de compresiune digitala:


Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o 6emostaza provizorie. ?n
lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o c7rpa curata, peste care se str7nge
pansamentul circular (fasa).
!plicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Maroul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular,
sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri e>treme si n situatia n care 6emoragia nu se putea controla prin alte metode
(amputatie de membru). %mportant este oprirea 6emoragiei fara a comprima e>cesiv tesuturile. Maroul, odata cu oprirea
s7ngerarii, produce oprirea circulatiei s7ngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. &in aceasta cauza
mentinerea sa mai mult de ' ore poate duce la complicatii deosebit de grave. )otdeauna la montarea unui garou trebuie
atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora e>acta a
aplicarii garoului. &in /;-/; minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Eemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care s7ngereaza. Cel mai folosit
procedeu fiind prin ligatura cu fire.
.2.2. Pansa'ente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:
La cap, pansamentele se realizeaza cu a5utorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care ncepe cu '
ture circulare trecute pe frunte, deasupra spr7ncenelor, pavilioanelor urec6ii dupa care se trece succesiv nainte si napoi
(spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, p7na c7nd acopera tot capul. Capetele feselor se fi>eaza apoi cu
c7teva ture circulare.

Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament Pn prastieJ, cu a5utorul unei f7sii de tifon de
/;-9; cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, leg7nd capetele taiate
ncrucisate.


La nivelul toracelui si abomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. ?n cazul plagilor penetrante (ad7nci)
aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dec7t plaga si-l vom fi>a cu benzi de leucoplast pe trei
laturi. ! patra latura se lasa liber, nefi>ata, permit7nd pansamentului sa functioneze ca o supapa. ?n timpul inspirului, c7nd
toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermit7nd intrarea aerului. ?n timpul e>pirului, c7nd toracele
revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permit7nd iesirea aerului si la acest nivel.

&aca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fi>a pe toate cele patru laturi.
&aca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n e>terior) vom folosi un pansament umed.
La membre pansamentele se realizeaza cu a5utorul feselor circulare, n spirala.

&aca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat n pozitia
gasita si se transporta de urgenta la spital.

.3. M%)ili1area trau'ati1atului
.3.1 De-a0area pa(ientului trau'ati1at
$a locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. &ega5area victimei se
face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte mult situatia
pacientului.
#rmatoarele situatii pot impune dega5area pacientului:
pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc
pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna
pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de e>plozie
?nainte de a ncepe dega5area victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface centura de
siguranta.

Salvatorul introduce o m7na sub bratul victimei si va mentine capul n a>,
iar cealalta m7na se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare se ncearca
scoaterea ei din autoturism, av7nd permanent gri5a de mentinerea capului imobilizat de umarul salvatorului.
(data scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si
anume: capul va fi mentinut n permanenta n a>

?n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, e>aminarea nu se poate face dec7t dupa asezarea lui n decubit
dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. #nul dintre salvatori se aseaza la
capul victimei, l v-a pune n a> si l v-a imobiliza comand7nd ntreaga operatiune de ntoarcere. Ceilalti salvatori se vor
aseza lateral de victima, c7t mai aproape de ea, ridic7nd bratul dinspre salvatori n sus, l7nga capul victimei. $a comanda
celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp, mentin7nd n permanenta coloana pacientului n
a>.

( data asezat pe spate se poate efectua e>aminarea primara si secundara a pacientului iar pentru transport se poate
folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.
.3.2 Transp%rtul trau'ati1atil%r pe tar-i
Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati:
#na din variante ar fi prin asearea targii l7nga victima, la comanda celui care fi>eaza capul victimei, aceasta se
ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne a5uta de aceasta metoda este nevoie de
minimum patru salvatori. #nul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentin7ndu-l n a>, ceilalti trei salvatori
se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui asez7nd o m7na pe umarul
victimei si cealalta m7na la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza n dreptul soldului asez7nd o m7na la
nivelul toracelui ncrucis7nd m7na lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta m7na o va aseza pe
coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.
( alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui care
fi>eaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce m7inile sub pacient cu palma orientata n sus, ei fiind asezati la
acelasi nivel descris mai sus.
Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. #nul asezat la capul victimei, fi>eaza
coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie. &upa ce
este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.
)arga metalica are avanta5ul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui. Se poate regla
lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de asemenea de minimum trei persoane.
Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea. Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral
odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel nc7t sa se poate pozitiona targa sub pacient.
)arga vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentru
transportul pacientului traumatizat. )arga vacuum fiind de fapt o saltea din care se e>trage aerul, ea poate fi modelata
dupa forma corpului victimei. !cest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale, nepermit7ndu-i nici
miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a gulerului cervical.
CAPITOLUL I#
".1. Arsuri
!rsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti c6imici, electricitate si iradiatii.
!rsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lic6ide cu temperatura nalta, metale ncalzite,
gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
!rsurile c6imice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clor6idric, sulfuric, o>alic, etc sau de substante alcaline:
6idro>id de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
!rsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
!rsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.
+ilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. Pentru
calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Qallace numita si regula lui D.
Prin aceasta regula se poate e>prima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt e>primate cu
cifra D sau multiplu de noua.
&e e>emplu: arsura unui brat reprezinta D: iar a ntregului membru inferior este de 8:. )otal arsura a afectat 'C: din
suprafata corpului. "valuarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de
pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 8:, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un
procenta5 mai mic comparativ cu adultul.
$ocalizari periculoase si arsuri grave sunt:
fata, g7tul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator
toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), m7inii, peroneului, zonele de fle>ie ale membrelor, leziuni
circulare la nivelul membrelor.
arsurile care depasesc mai mult de /;: din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura
arsurile de gradul %%% si care depasesc ; : din suprafata corpului
arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi
arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric
?n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:
Arsura e gra * intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local,
durere, frisoane. !rsura tipica de gradul % este eritemul solar, produs prin e>punerea ndelungata si nerationala la soare.
&ureaza /-1 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie.
Arsura e gra ** intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provoc7nd aparitia flictenelor, vezicule (basici)
pline cu lic6id galbui, care nu este altceva dec7t plasma sangvina e>travazata. !cest tip de arsura este provocat de
lic6ide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. "ste cea mai dureroasa pentru
ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.
Arsura e gra *** intereseaza dermul n totalitatea lui. 0lictenele au continut sangvinolent. &urerea nu mai este at7t
de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.
Arsura e gra *V intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).
Primul a5utor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile de5a discutate. Si-uranta salvat%rului
este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului &e (%nstienta si evaluarea 7un(tiil%r vitale
conform protocolului !+C sunt si ele valabile.
Caracteristici:
?n cazul arsurilor provocate de flacara. %mportant n aceste situatii este oprirea c7t mai rapida a arderii cu 5et de apa.
!cest lucru este valabil si pentru situatiile c7nd flacara este de5a stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate
propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza 6ainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele
iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. (data cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia
acestuia de 6ipotermie.
?n cazul arsurilor provocate de substante c6imice. Spalarea suprafetei arse cu 5et de apa n aceste situatii trebuie sa
fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii
este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei.
?n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau
invers). )otdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii).
!rsurile electrice produc leziuni at7t la suprafata c7t si n profunzimea organismului. )esuturile sunt distruse prin
mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. !cest lucru este important pentru ca
ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. &istrugerea tisulara este ma>ima la punctul de
intrare. &aca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n
activitatea inimii deosebit de grave c6iar moartea.
Meneralitati:
.etul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate
"ste interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase
Se folosesc pe c7t posibil pansamente sterile sau c7rpe foarte curate, umezite. 2u se pune g6eata n contact direct
cu tegumentul.
Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.
".2. =ip%ter'ia
( temperastura centrala mai mica de /9; C se numeste 6ipotermie. *aloarea normala a temperaturii corpului este
cuprinsa ntre /=-/C;C
Categoriile de persoane cu risc la 6ipotermie sunt: batr7ni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, necatii.
)emperatura corpului se pierde mai repede n apa dec7t n aer. ?n functie de severitatea 6ipotermiei semnele pot fi: puls
slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma.
Primul a5utor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si !+C. Specific cazului este atentia deosebita ce
trebuie acordata la mobilizarea 6ipotermicului. (rice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau
poate duce la stop cardiac. ?n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masa5ul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece
toracele 6ipotermicului este mai rigid.
=IPOTERMICUL $U POATE !I DECLARAT DECEDAT P>$A CE $U ESTE RE<$CALZIT.
Rencalzirea 6ipotermicilor se face lent, ;C A ora. &in acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai
lunga, p7na la atingerea temperaturii normale a corpului. &efibrilarea nu poate fi folosita dec7t dupa ce temperatura
corpului este peste /; de grade C.
-etode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:
rencalzire e>terna pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald. !cest tip
de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu 6ipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de
peste /' grade C.
rencalzirea e>terna activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 1; grade C
sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. !ceasta te6nica este potrivita pentru pacientii aflati n
6ipotermie medie cu o temperatura centrala p7na la / grade C sau cel mult /; grade C. %mersia n apa calda se
foloseste atunci c7nd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut
temperatura n mod rapid.
rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.
".. Ine(
?necul poate fi asociat cu alcoolul, 6ipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Si-uranta salvat%rului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel
de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine ec6ipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece.
(rice pacient nnecat este suspicionat de e>istenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie
orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. %ndiferent carui fapt se datoreaza
necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoi apare stopul cardiac. !cest lucru apare ca
urmare a nc6iderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator si ca urmare a 6ipo>iei se instaleaza
stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plam7nii pacientilor nu sunt inundati de apa. &in punct de vedere al
primului a5utor nu are importanta faptul ca necul este n apa dulce sau n apa sarata. ?n cazul n care victima revine
complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la
momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum = ore.
".". Int%8i(atii
*ntoxicatiile cu C+
-ono>idul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, dega5at de toate combustiile incomplete. "ste o into>icatie
de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.
!cuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu
al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. 2u este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara ec6ipament de
protectie.
?n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul to>ic, transportat c7t mai rapid la o unitate spitaliceasca.
&aca este posibil administram o>igen c7t mai precoce n concentratii mari.
*ntoxicatiile cu meicamente
!par n doua circumstante: accidental mai ales la v7rstele e>treme si voluntar cel mai frecvent fiind into>icatii
polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate e>ista o 6alena specifica, dureri
abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (!+C) ale pacientului se
respecta. )otdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din 5urul pacientului si ele vor fi transportate
mpreuna cu pacientul la spital. &aca pacientul este constient se poate tenta provocarea de varsatura, iar n cazul victimei
inconstiente se va transporta n pozitia laterala de siguranta.
*ntoxicatia cu substante caustice
?n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clor6idric, sulfuric, etc.) sau baze puternice
(amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de to>icitate leziuni ale mucoaselor
de la simplul eritem la necroza.
-anifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la ng6itire, varsaturi
mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala foarte rapid, c6iar la
c7teva ore dupa ingestie.
Conduita de urmat:
Protectia personala este deosebit de importanta. "valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (!+C). ?n cazul
stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura
pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. "ste interisa provocarea de varsaturi si neutralizarea
substantei corozive. ">emplu: n cazul into>icatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.
*ntoxicatia cu ciuperci
!pare cel mai frecvent n mod accidental.
-anifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.
Conduita de urmat: Prezentare c7t mai rapid la medic. Cu c7t se nt7rzie nceperea tratamentului adecvat situatiei, cu
at7t urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se administreaza substante purgative (sare amara).
*ntoxicatia cu fum
&eseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, into>icatia cu fum de incendiu este cauza cea mai
frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.
-anifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si
a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. "valuarea nivelului de constienta si a functiilor
vitale (!+C), dupa ce victima a fost scoasa din mediul to>ic. )ransportul c7t mai urgent la spital cu administrare de o>igen
,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta.
".2. Ele(tr%(utarea
!ccidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii
unui arc electric. ?n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari:
senzatie de tremuratura a corpului
contracturi musculare generalizate
pierderea constientei si c6iar moartea.
$a locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc
transformarii la e>teriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. *olta5ul arde si intensitatea
omoara.
Conduita de urmat:
Siguranta salvatorului. 2u atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa de curent. Se
ndeparteaza victima de sursa de curent utiliz7nd un obiect uscat ca de e>emplu o coada de matura, 6aine uscate, av7nd
gri5a sa va plasati pe o zona uscata. "valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (!+C) este pasul urmator cu
mentiunea ca se considera posibilitatea e>istentei leziunii de coloana cervicala. &aca victima nu respira si nu are puls se
ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat a5utorul unui ec6ipa5 calificat. )oti
pacientii electrocutati se transporta la spital.