Biomasa si energia

BIOMASA sursa de energie curata

Biomasa, consta in plante si materiale derivate din plante care se utilizeaza la
producerea de biocombustibili, bioenergie si produse chimice biologice fara sa
genereze emisii de gaze cu efect de sera.
Biomasa este o sursa de energie regenerabila deoarece energia pe care o contine
provine de la soare. Prin procesul de fotosinteza, clorofila din plante capteaza
energia solara prin convertirea dioidului de carbon din aer si a apei din sol in
hidrati de carbon !"#$O%, compusi complecsi formati din carbon, hidrogen si
oigen.
"O$ & #$O & lumina & clorofila !"#$O% & O$
Biomasa este partea biodegradabil' a produselor, deeurilor i reziduurilor din
agricultur', inclusiv substanele vegetale i animale, silvicultur' i industriile
conee, precum i partea biodegradabil' a deeurilor industriale i urbane. !(efiniie
cuprins' )n #ot'r*rea nr. +,-- din $../ privind promovarea utiliz'rii
biocarburanilor i a altor carburani regenerabili pentru resursa regenerabil' cea mai
abundent' de pe planet'. Aceasta include absolut toat' materia organic' produs' prin
procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima form' de energie
utilizat' de om, odat' cu descoperirea focului.
0nergia )nglobat' )n biomas' se elibereaz' prin metode variate, care )ns', )n cele
din urm', reprezint' procesul chimic de ardere !transformare chimic' )n prezena
oigenului molecular, proces prin ecelent' eergonic%.
transport%.
Biomasa1 o sursa de energie aflata la rascruce
Ast'zi, cercet'rile se concentreaz' pe conversia biomasei )n alcool, care ar putea
servi drept carburant pentru suplimentarea 2i chiar )nlocuirea benzinei 2i a
motorinei. Alte forme lichide de energie ob3inute din biomas' ar fi uleiurile
vegetale.
Metanolul produs prin distilarea lemnului 2i a de2eurilor forestiere este considerat
un carburant alternativ pentru transport 2i industrie, la pre3uri care ar putea
concura cu cele ale combustibililor ob3inu3i din bitum 2i din lichefierea
carbonului.
0tanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este c' utilizeaz'
resurse alimentare, cum sunt porumbul sau gr*ul. (ac' )ns' etanolul s1ar ob3ine
eclusiv din de2euri alimentare sau agricole, de2i costurile sale de produc3ie ar fi
mai mari, efortul s1ar 4ustifica pentru c' se recicleaz' de2eurile.
5a alcooli se adaug' 2i biogazul, respectiv forma gazoas' a biomasei. Acest gaz
cu o putere caloric' destul de slab', con3in*nd )n principal metan, se ob3ine din
materii organice, precum apele uzate sau b'legarul .
BIOMASA utilizat' pentru ob3inerea de energie provine din 6
1 lemn, sub toate formele sale 7
1 paie 2i plante celulozice7
1 resturi agricole dup' culegerea recoltelor 7
1 de2euri municipale !apro. -.8 din de2eurile municipale solide sunt constituite din
material organic%7
1 de2euri provenite de la purificarea apelor uzate 2i din cresc'toriile de animale7
1 culturi de plante cu con3inut de zah'r !trestia de zah'r, sfecla de zah'r, sorg dulce etc%7
1 culturi de plante oleaginoase !floarea soarelui, rapi3', soia etc.
9tilizarea biomasei cre2te cu tempuri rapide. :n unele state dezvoltate biomasa este
utilizat' destul de intens, spre eemplu, Suedia, care )2i asigur' +/8 din necesitatea
)n surse energetice primare. Suedia planific' pe viitor cre2terea volumului biomasei
utilizate concomitent cu )nchiderea sta3iilor atomo1 2i termo1electrice, care utilizeaz'
combustibil fosil. :n S9A -8, unde din energie este ob3inut' din biomas', aproape de
cantitatea ob3inut' la sta3iile atomo1electrice, ast'zi func3ioneaz' instala3ii cu
capacitatea total' de ;... M<, unde se arde biomasa cu scopul ob3inerii energiei
electrice. Biomasa cu u2urin3' poate asigura peste $.8 din necesit'3ile energetice a
3'rii. Altfel spus, resursele funciare eistente 2i infrastructura sectorului agrar permite
)nlocuirea complet' a tuturor sta3iilor atomice, f'r' a influen3a pre3urile la produsele
alimentare. (e asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate mic2ora
importul petrolului cu /.8.
:n 3'rile )n curs de dezvoltare biomasa este utilizat' neefectiv, ob3in*ndu1se, ca
regul', /1+/8 din necesitatea total'. :n plus, biomasa nu este at*t de comod' )n
utilizare ca combustibilul fosil.
9tilizarea biomasei poate fi periculoas' pentru s'n'tate 2i mediu. Spre eemplu,
la prepararea bucatelor )n )nc'peri pu3in aerisite se pot forma "O, =O,
formaldehide, particule solide, alte substan3e organice, concentra3ia c'rora poate
)ntrece nivelul recomandat de Organiza3ia Mondial' a S'n't'3ii. :n plus, utilizarea
tradi3ional' a biomasei !de obicei arderea lemnului% este favorizeaz' deficitul )n
cre2tere a materiei lemnoase6 S'r'cirea de resurse, de substan3e hr'nitoare,
problemele legate de mic2orarea suprafe3elor p'durilor 2i l'rgirea pustiurilor.
5a )nceputul anilor >,. aproape +,? mlrd oameni )2i asigurau necesitatea )n
combustibil pe baza mic2or'rii rezervelor forestiere.
0ist' un poten3ial enorm a biomasei, care poate fi inclus )n circuit )n cazul
)nbun't'3irii utiliz'rii resurselor eistente 2i cre2terea productivit'3ii.
Bioenergetica poate fi modernizat' datorit' tehnologiilor moderne de
transformare a biomasei ini3iale )n purt'tori de energie moderni 2i comozi !energie
electric', combustibili lichizi 2i gazo2i, solid finisat%.
"ombustibili din BIOMASA
Biocombustibilii obtinuti din biomasa se pot clasifica in doua mari categorii6
Biocombustibili conventionali, sau prima generatie de biocombustibili6
1 9lei vegetal pur
1 Biodiesel
1 Bioetanol
Biocombustibili avansati, sau a doua generatie de biocombustibili6
1 "ombustibil !(iesel% @ischer Aropsch
1 Bioetanol !din biomasa lignocelulozica%
1 9lei de piroliza
1 #idrogen
1 Biometanol
1 Bio1(M0
1 Bio1S=B !prin gazeificarea biomasei%
1 Biohidrogen !prin gazeificarea biomasei%
1 Biometan
1 Biobutanol
"um se formeaza biomasaC
Bioidul de carbon din atmesfer' 2i apa din sol particip' )n procesul ob3inerii
glucidelor !saharidelor%, care formeaz' Dblocurile de construc3ieE a biomasei.
Astfel, energia solar', utilizat' la fotosintez', )2i p'streaz' forma chimic' )n
structura biomasei. (ac' ardem efectiv biomasa !etragem energia chimic'%,
atunci oigenul din atmosfer' 2i carbonul din plante reac3ioneaz' form)nd dioid
de carbon 2i ap'. Acest proces este ciclic, deoarece bioidul de carbon poate
participa din nou la procesul de formare a biomasei.
"a ad'ugare la sensul s'u estetic de flor' p'm)nteasc' a planetei, biomasa
prezint' o rezerv' resurs' util 2i important pentru om. Pe parcursul a mii de ani
oamenii etr'geau energia soarelui, p'strat' )n form' de energiei leg'turilor
chimice, arz)nd biomasa )n calitate de combustibil sau utiliz)nd1o )n alimenta3ie,
utiliz)nd energia zaharidelor 2i celulozei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a
)nv'3at s' ob3in' tipurile fosile de biomas', )n deosebi, )n form' de c'rbune.
"ombustibilii fosili prezint' rezultatul reac3iei chimice foarte )ncete de
transformare polisaharidelor )n compu2i chimici asem'n'toarei frac3iei ligninice.
:n rezultat compusul chimic al c'rbunelui asigur' o surs' de energie mai
concentrat'. Aoate tipurile de combustibil fosil, utilizate de c'tre omenire
c'rbune, petrol, gaze naturale reprezint' !prin sine% biomas' str'veche. Aimp de
milioane de ani pe P'm)nt resturile plantelor !vegetale% se transform' )n
combustibil. (e2i combustibilul etras const' din aceleea2i componente
hidrogen 2i carbon 1 ca 2i biomasa Eproasp't'E, el nu poate fi atribuit la surse
energetice renovabile, pentru c' formarea lui necesit' o perioad' )ndelungat' de
timp .
Lista culturilor de plante agricole i
nonagricole energetice destinate produciei
de biomas utilizat n scopul producerii
energiei electrice
Rapi - Brassica carinata - 12-14 t su/ha
Porumb Zea mays 22-30t su/ha
Sorg zaharat
Sorg si Sudan
Salcie energetica
Iarba elefantului
Anghinare
Plop
Mei
Cum se produce energia pe baza de biomasa?
Arderea directa este prima si cea mai utilizata metoda prin care se etrage energia biomasei.
(eseurile lemnoase sunt adunate si transportate la centrale de biomasa unde se introduc in
cuptoare imense in care se ard. "aldura creata este folosita pentru a fierbe apa, iar aburul
rezultat este utilizat pentru a pune in miscare o turbina, care la randul ei angreneaza un
generator pentru a produce energie electrica.
(epozitele de deseuri, in procesul de descompunere sau de ardere, elibereaza gaz metan, iar
acesta !dega4at in atmosfera nears% este un gaz cu efect de sera foarte puternic. Bazul metan
ars este mai putin poluant si in acelasi timp poate fi folosit pentru a genera energie electrica,
reducand utilizarea combustibililor fosili.
Aransformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de
esteri, de eemplu metil esteri !biodiesel% si glicerol. In etapa urmatoare, biodiesel1ul purificat
se poate arde in motoarele diesel.
(egradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. "eluloza poate fi
degradata enzimatic la monomerii sai, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la
etanol.
Plantatie de sorg
0ista doua probleme care afecteaza posibilitatea ca biomasa sa fie o solutie viabila la problema
noastra energetica6 efectele agriculturii industriale si producerea de biomasa, precum si efectele
conversiei biomasei in orice forma de energie utila. 0ista atat beneficii economice si de mediu, cat si
dezavanta4e la fiecare aspect, care reprezinta o provocare dificila in evaluarea biomasei ca un
combustibil alternativ eficient.
(e eemplu, inlocuirea carbunelui cu biomasa ar putea duce la o reducere considerabila a emisiilor de
dioid de carbon care contribuie la efectul de sera. Pe de alta parte, utilizarea lemnului si a
materialelor vegetale ar putea insemna defrisari. "red ca suntem cu totii constienti de problemele
asociate defrisarilor la scara mare, ce pot duce la contaminarea apelor subterane si la eroziuni
ireversibile ale solului, care ar putea schimba structura ecosistemului planetar.
In alta ordine de idei, cu siguranta nu ne putem baza pe biomasa ca un inlocuitor complet al
combustibililor fosili, deoarece pentru a egala necesarul de energie de care avem nevoie la ora actuala
ar trebui plantati circa +. milioane de Filometri patrati !cu plante cum ar fi canepa, porumb, trestie de
zahar, sorg etc.%. Pe langa faptul ca monoculturile duc in timp la degradarea solului, va fi imposibil sa
se introduca plantatii la o scara atat de mare. Simpla folosire a biomasei nu poate inlocui dependenta
actuala de carbuni, petrol si gaze naturale, dar cu siguranta poate suplimenta alte surse regenerabile
cum ar fi cea solara, eoliana sau geotermala.
Tehnologii de producere a energiei electrice prin utilizarea
biomasei
Energia din biomasa bioenergia reprezinta energie chimica stocata si include orice
combustibil solid, lichid sau gazos sau orice energie electrica sau produs chimic util,
derivat din materie organica, fie direct din plante, fie in mod indirect, din deseuri
industriale derivate din plante, deseuri comerciale si urbane sau reziduuri agricole si
forestiere. In timpul proceselor de conversie, cum ar fi arderea, biomasa elibereaza
energie, de obicei sub forma de caldura, si carbonul este reoxidat in CO2 pentru a-l
inlocui pe cel consumat cat timp planta a crescut utilizarea biomasei pentru energie
este un proces invers fotosintezei!.
"e prezinta in detaliu diverse materii prime pentru biomasa care sunt sau pot fi
utilizate drept combustibil in centralele electrice. #cestea sunt de obicei impartite in
urmatoarele patru categorii generale$
lemn cherestea forestiera, reziduuri lemnoase si subarboret cu rotatia culturilor de
scurta durata%&
reziduuri agricole, incluzand trestia de zahar, deseuri de masline, co'i de orez si
paie&
culturi energetice, cum ar fi miscanthus iarba elefantului!, phalaris arundinacea
ierbaluta! si panicum virgatum&
deseuri, incluzand deseuri municipale solide, combustibili derivati din reziduuri,
deseuri lichide si deseuri organice.
Exista mai multe metode pentru utilizarea biomasei la producerea de energie, sub
forma de caldura sau electricitate incluzand productia de combustibili lichizi sau
gazosi ce pot fi utilizati in acest scop!. "e analizeaza doua tipuri de procese de
conversie a biomasei$
Procese termochimice, dintre care cea mai bine cunoscuta, verificata si disponibila
comercial este arderea directa. "e face referinta la arderea combinata a biomasei
impreuna cu carbune in procente mici in boilerele existente. (e asemenea, se
prezinta gazifcarea, care produce un amestec gazos de )2, CO si C)*, si
piroliza, care se desfasoara in absenta oxigenului, producand solide, lichide si
gaze.
Procese biochimice, cel mai important dintre acestea fiind digestia anaeroba, un
proces biologic prin care reziduurile organice sunt transformate in biogaz, un
amestec de metan, C)* +%-++, pe vol.! si dioxid de carbon, CO2.
-ai mult, exista un numar de alternative de utilizare a energiei de biomasa pentru
producerea de energie electrica, care sunt descrise in acest capitol. #cestea sunt
clasificate dupa cum urmeaza$
Cele bazate pe arderea biomasei solide: se descrie utilizarea biomasei pentru
producerea de energie electrica cu turbina cu abur, precum si cu motoare cu
abur cu piston si cu surub ambele pentru producerea de energie la scara mica!,
impreuna cu aplicarea procesului ORC.
Energia biomasei
Biomasa este partea biodegradabila a produselor, a deseurilor si a reziduurilor din
agricultura, incluzand substantele vegetale si animale, silvicultura, precum si partea
biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta
include absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale
organismelor vii. Biomasa este prima forma de energie utilizata de om, odata cu
descoperirea focului.
9na dintre cele mai accesibile forme ale energiei biomasei o reprezinta metanul, gazul
produs cand materia putrezeste. Metanul poate fi colectat si incinerat pentru a produce
energie.
"rearea energiei din biomasa reprezinta o solutie si pentru diminuarea cantitatii de
deseuri !din trestie de zahar, bucati de lemn, alge de mare si deseuri animale%.
O alta modalitate consta in fermentarea trestiei de zahar sau a bucatilor de lemn si aschii
pentru a produce alcool. 5ichidul poate fi folosit, ulterior, in loc de combustibil pentru a
alimenta masinile.
G "arbunii
G Petrolul
G 0tanolul
G 0nergia nucleara
G 0nergia pe baza de hidrogen
G 0nergia solara
G 0nergia eoliana
G #idroelectricitatea
G 0nergia valurilor
G 0nergia geotermica
G 0nergia biomasei
G 0nergia si deseurile
G "um ramane pana la urma
G Heducerea consumului de energie
@orme de valorificare energetica a biomasei!biocarburanti%
5ista produselor considerate biocarburani cuprinde cel puin urm'toarele6
a% bioetanol 1 etanol produs din biomas' iIsau fracia biodegradabil' a
deeurilor, )n vederea utiliz'rii ca biocarburant7
b% biodiesel 1 ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau
animal, )n vederea utiliz'rii ca biocarburant7
c% biogaz 1 carburant gazos produs din biomas' iIsau din partea biodegradabil' a
deeurilor, care poate fi purificat p*n' a4unge la calitatea gazului natural, )n
vederea utiliz'rii ca biocarburant sau gaz de lemn7
d% biometanol 1 metanol etras din biomas', )n vederea utiliz'rii ca biocarburant7
e% biodimetileter 1 dimetileter etras din biomas', )n vederea utiliz'rii ca
biocarburant7
f% bio-ETBE !etil1tert1butil1eter% 1 0AB0 produs pe baz' de bioetanol. Procenta4ul
volumic de bio10AB0, calculat ca biocarburant
h% biocarburani sintetici 1 hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi
sintetice, care au fost etrase din biomas'
Biomasa este prima form' de energie utilizat' de om, odat' cu descoperirea focului.
0nergia )nglobat' )n biomas' se elibereaz' prin metode variate, care )ns', )n cele din
urm', reprezint' procesul chimic de ardere .
Biomasa reprezint' componentul vegetal al naturii. "a form' de p'strare a energiei
Soarelui )n form' chimic', biomasa este unul din cele mai populare 2i universale resurse
de pe P'm*nt. 0a asigur' nu doar hrana, ci 2i energie, materiale de construc3ie, h*rtie,
3es'turi, medicamente 2i substan3e chimice.
Biomasa este utilizat' )n scopuri energetice din momentul descoperirii de c'tre om a
focului. Ast'zi combustibilul din biomas' poate fi utilizat )n diferite scopuri 1 de la
)nc'lzirea )nc'perilor p*n' producerea energiei electrice 2i combustibililor pentru
automobile.
In ultimele sute de ani, omul a eploatat in mod intensiv biomasa mai ales sub
forma ei fosila de carbune, petrol si gaze naturale, ceea ce a dus la un aport ma4or
de bioid de carbon in atmosfera, mult peste posibilitatile JKplamanilor planeteiKK
!plantele si arborii vii%, de a1l consuma in perioada lor de crestere. (e acea
oamenii de stiinta recomanda tot mai mult in ultima perioada, utilizarea
combustibililor bioregenerabili proveniti din biomasa proaspata.
Biomasa proasp't' poate fi prelucrata in diverse moduri 6
1 arderea produce energie termica.
1 fermentarea produce biogaz.
1 presarea sau peletizarea produce combustibil solid !brichete sau pelei%
1 distilarea produce combustibil lichid ! bioetanol, biodiesel%
Potentialul global de biomasa
Organismele de pe Aerra participa )n mod diferit la producia totala de biomasa.
Bioproductivitatea primara )n apa marilor si oceanelor este datorata
fitoplanctonului
!)n zona europeana, acesta este compus predominant din microalge si mai puin
din macroalge% si plantelor superioare marine. @itoplanctonul asigura o
productivitate scazuta, )n 4ur de .,/ t biomasa uscata ha1+Ian1+, valori ce pot
a4unge p*na la .,,1?,. tIha1+Ian1+ )n condiii favorabile !ceea ce reprezinta circa
/.8 din producia biologica a apelor de coasta%. :n culturile artificiale de alge
marine productivitatea poate urca p*na la /. t biomasa uscata ha1+Ian1+, iar dupa
unele surse, cea mai ridicata producie de biomasa a fost obinuta eperimental la
alge 1 aproimativ +.. t biomasa uscata ha1+Ian1+.
Plantele acvatice submerse produc )n zona temperata, )n medie /1L t
biomasa uscata ha1+Ian1+. (intre speciile acvatice deosebit de productive se
citeaza lintia !5emna minor%, salata de apa !Pistia stratiotes%, caracterizate prin
ritmuri etraordinare de crestere !)si dubleaza biomasa )n interval de /1M zile%. :n
aceasta grupa mai pot fi incluse plantele recoltate de pe terenurile mlastinoase,
cum ar fi trestia !genul Phragmites, L,/1+?,. t biomasa uscataIha1+Ian1+%, rogozul
!genul "are, -,$1M,? tIha1+Ian1+%, Scirpus s.a., plante care, )n situaii etreme pot
acumula p**na la $.1?L tIha1+I an1+. Planctonul din apele dulci produce puin 1 +1?
t biomasa uscata !haIan% )n apele curate si p**na la -1; tIha1+I.an1+ )n apele
eutrofizate !Palz, "hartier, +;,.%.
Speciile vegetale terestre difera mult )n privina randamentului conversiei
energiei solare si al produciei de biomasa. Potenialul acestor specii este evaluat
)n zona temperata, la $.1?. t biomasa uscataIha1+Ian1+, dar aceste valorile s5a
arbori, productivitatea primara este estimata )n medie la ,,M tIha1+Ian1
+, speciile forestiere foioase !cu frunza cazatoare% din zona temperata pot produce
circa +$ tIha1+Ian1+, iar coniferele +/1+, tIha1+Ian1+. :n zona temperata, o padure
de ste4ar sau de fag )n v**rsta de +$. de ani reprezinta o biomasa evaluata la $L/
t substana uscataIha, prin comparaie cu padurile ecuatoriale care pot reprezenta
o acumulare de peste +... tIha. Plantaiile forestiere intensive asigura, )n prezent,
unele dintre cele mai mari producii de biomasa !?M1-. tIha1+Ian1+%.
"ompleitatea relaiilor dintre particularitaile fiziologice si factorii de mediu
este remarcabil ilustrata de eficiena fotosintezei plantelor de tip "- si eficiena cu
care ele utilizeaza apa. Pentru a produce aceeasi greutate de substana uscata,
plantele de tip "- consuma )n 4ur de doua ori mai puina apa dec*t plantele de tip
"?7 de asemenea multe plante din tipul "- au un optim de temperatura mai mare.
Planta perena erbacee Aitestromia oblongifolia !familia Amaranthaceace%,
care traieste )n (eath NalleO din "alifornia, nu1si opreste fotosinteza nici la /.P",
c*t este temperatura zilei la amiaza. Plantele care poarta organe asimilatoare
numai )ntr1o anumita perioada a anului au fotosinteza limitata numai )n acea
perioad' sunt realizabile numai de cele mai productive specii si )n condii de
mediu foarte favorabile. @ara )ndoiala, producia de biomasa are valori scazute la
plantele inferioare !de eemplu6 licheni 1 $1? t substana uscataIha1+Ian1+7 muchi
1 .,/1.,LtIha1+Ian1+ !Atanasiu si Polescu, +;,,%.
Potenial biomas Romnia
- poten ial energetic ridicat de biomas (cca 7, mil! tep"an # $%& P'() reziduuri din e*ploatri
+orestiere ,i lemn de +oc) %-,-. de,euri de lemn / rumegu, ,i alte resturi de lemn) ,0. de,euri
agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi 1egetale de 1i de 1ie s!a) $,2.
biogaz) 7,7.3
de,euri ,i reziduuri mena4ere urbane) 7,2.
(5ursa) 67C89 :undulea(
;< potenialul energetic de biomas al R= se completeaz, >n ultimul timp, prin culti1area
plantelor energetice nonagricole!
;?ot acest potenial de biomas 1a +i ,i o surs important pentru biocarburanii din generatia
a 2-a precum ,i pentru alte energii!
91anta4ele biomasei
reduce dependena energetic de petrol si gaze 3
- 1alori+ic subprodusele i reziduurile organice agricole 3
- stimuleaz industriile din sector la ni1el social 3
- o+er acces agricultorilor la piaa energiei !
Biomasa - o alternati1a a combustibililor
+osili?
Biomasa este prima forma de energie folosita de oameni, inca de cand au descoperit focul si au
inceput sa1l controleze, iar in prezent este cea mai utilizata sursa de energie din lume, probabil datorita
costurilor sale reduse fata de alti combustibili. Heprezinta aproimativ +/8 din totalul energiei
produse in lume si ?/8 in tarile in curs de dezvoltare, si este folosita mai ales pentru incalzit si gatit
dar si pentru a genera energie electrica.
Energia biomasei este e*trasa din trei surse distincte)
Materialele lemnoase sunt cea mai mare sursa de biomasa, iar aici sunt incluse materialele si
deseurile provenite din industria lemnului, culturi agricole si paduri.
(eseurile sunt a doua sursa importanta de energie. Acestea sunt in mare parte deseuri
municipale solide si deseuri rezultate din diverse procese de fabricatie.
"ombustibilii pe baza de alcool sunt a treia sursa de energie si sunt obtinuti in principal din
porumb.
Orice sursa organica poate fi folosita pentru a produce biocombustibili. Se poate folosi gunoi, deseuri
animale, aschii lemnoase, rumegus de la fabricile de cherestea, alge marine, coceni de porumb, copaci
cazuti si chiar si anvelope folosite.
Principala resursa de biomasa lemnul
0ist' o larg' varietate de surse de biomas', printre care se num'r' copacii cu vitez'
mare de dezvoltare !plopul, salcia, eucaliptul%, trestia de zah'r, rapi3a, plantele erbacee cu
rapiditate de cre2tere 2i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea
copacilor 2i din construc3ii, paiele 2i tulpinele cerealelor, de2eurile rezultate dup'
prelucrarea lemnului, de2eurile de h*rtie 2i uleiurile vegetale uzate.
Principala resurs' de biomas' o reprezint' )ns' lemnul.
0nergia asociat' biomasei forestiere ar putea s' fie foarte profitabil' noilor industrii,
pentru c' toat' materia celulozic' abandonat' ast'zi !crengi, scoar3' de copac, trunchiuri,
bu2teni% va fi transformat' )n produse energetice. 9tilizarea biomasei forestiere )n scopuri
energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea )nlocui o
bun' parte din consumul actual de petrol, odat' ce tehnologiile de conversie energetic' se
vor dovedi rentabile.
(e asemenea, terenurile pu3in fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru
culturi forestiere intensive, cu perioade de t'iere o dat' la +. ani. Pe de alt' parte,
biomasa agricol' !b'legarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe 2i
legume 2i apele reziduale din industria alimentar'% poate produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestier', care este disponibil' pe toat' perioada anului,
biomasa agricol' nu este, de obicei, disponibil' dec*t o dat' pe an. Biogazul provenind
din b'legar poate )nc'lzi locuin3ele7 purificat 2i comprimat, el poate alimenta ma2inile
agricole. 9tilizarea de2eurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua
poluarea, minimiz*nd problemele elimin'rii gunoaielor 2i furnizarea de energie.
@arta biomasei) Care sunt cele mai bune
zone pentru a +ace energie din resturi
de lemn sau de,euri agricole?
:n timp ce proiectele de energie eolian' au atras de4a investi3ii de $ miliarde de euro, iar
parcurile solare sunt privite ca fiind noul star al energiei verzi, timid )ncep s' se dezvolte
pe pia3a local' 2i proiectele care fac Qlumin'Q din lemn sau din de2euri, adic' din
biomas'.
:n linii mari, biomasa este partea biodegradabil' a de2eurilor sau reziduurilor din agricul1
tur', silvicutur', precum 2i a de2eurilor industriale 2i municipale. (e eemplu, o fabric'
de prelucrare a lemnului produce suficient QcombustibilQ, adic' resturi lemnoase, care pot
fi folosite pentru produc3ia de energie electric'.
"ele mai recente date ale Aranselectrica arat' c' )n prezent sunt circa ?/ de M< care
folosesc de2euri agricole sau forestiere pentru a produce lumin', ceea ce )nseamn' c'
domeniul de4a a atras investi3ii de L. de milioane de euro.
"el mai mare investitor )n acest domeniu este #olzindustrie SchReighofer, grup care
de3ine un business local de -.. de milioane de euro aat pe prelucrarea lemnului,
controlat de puternicul om de afaceri austriac Berald SchReighofer. #olzindustrie de3ine
patru fabrici )n Sebe2, H'd'u3i, Siret 2i "om'ne2ti. (atele Aranselectrica arat' c'
#olzindustrie figureaz' cu dou' unit'3i de produc3ie care func3ioneaz' pe biomas',
ambele cu o capacitate de ++,$ M<, la Sebe2. O alt' firm' care activeaz' )n acest
domeniu este Bio 0lectrica Aransilvania, cu o unitate de -,; M<, la H'd'u3i. Potrivit
datelor de la Hegistrul "omer3ului, )n spatele Bio 0lectrica Aransilvania se afl' "ascade
0mpire Immobilien, o firm' controlat' de acela2i Berald SchReighofer, proprietarul de la
#olzindustrie.
Aot datele Aranselectrica arat' c' )n acest moment +? proiecte pe biomas' au contractele
de racordare la re3ea, capacitatea lor cumulat' fiind de circa -M de M<. Healizarea
acestor proiecte ar putea atrage investi3ii de peste ;. de milioane de euro. 9nul dintre ele
este dezvoltat de S(@ 0nergO, firm' controlat' de omul de afaceri Beorge Br'iloiu,
specializat' )n tradingul de emisii de "O$, care anul trecut a avut afaceri de circa M; de
milioane de euro. Br'iloiu a devenit )ns' cu adev'rat cunoscut )n $.++, c*nd a cump'rat
manuscrisele lui 0mil "ioran )n cadrul unei licita3ii, don*ndu1le ulterior Bibliotecii
Academiei. O alt' companie controlat' tot de oameni de afaceri rom*ni care au pus ochii
pe domeniul produc3iei de energie din biomas' este Adrem Invest, firm' )nfiin3at' la
)nceputul anilor >;. de doi fra3i, Adrian 2i "orneliu Bodea. Planurile celor doi sunt de a
construi o central' de ;. de milioane de euro la Suceava, )ntr1un consor3iu format din
compania Aermica Suceava 2i "onsiliul 5ocal. Statul vine cu terenul 2i cu c*teva
echipamente, iar Adrem Invest va veni cu banii, compania urm*nd de altfel s' fie 2i
proprietarul noii centrale. "entrala va produce at*t energie termic' pentru ora2, c*t 2i
electricitate care va fi v*ndut' de Adrem Invest pe pia3a liber'.
Potrivit legisla3iei )n domeniu, produc3ia de energie bazat' pe biomas' este recompensat'
prin dou' certificate verzi, iar cea care folose2te gazul rezultat din procesarea de2eurilor
sau cel de fermentare din instala3iile de epurare prime2te un singur certificat verde. Pentru
cei care folosesc diferite culturi energetice sau de2euri forestiere se mai adaug' un
certificat verde.
91anta4ele biomasei
reduce dependena energetic de petrol si gaze 3
- 1alori+ic subprodusele i reziduurile organice agricole 3
- stimuleaz industriile din sector la ni1el social 3
- o+er acces agricultorilor la piaa energiei !
Oportunit./i
Romnia are o vast . experien/. de cercetare
n domeniul agricol, inclusiv n cultura
biomasei. Exist. o baz. 0tiin/ifc. puternic.
care poate f utilizat. pentru ameliorarea
plantelor energetice existente 0i introducerea
n cultur. a unor noi plante.
Valorifcarea optim. a biomasei poate
contribui la cre0terea veniturilor exploata/iilor
agricole.
Exploata/iile forestiere pot furniza o
important. cantitate de de0euri de biomas.:
forestiere (crengi, etc.) la care se adaug. 0i
cele rezultate din prelucrarea lemnului
(a0chii, rumegu0).
Existen/a unei cantit./i mari de de0euri
agricole (ex. paie) disponibile pentru
producerea de biocarburanti.
Costul ridicat al energiei impune g.sirea unor
solu/ii pentru reducerea acesteia prin
valorifcarea resurselor locale (mult mai
ieftine).
Exist. ntreprinz.tori str.ini, cu experien/. n
domeniu.
Concluzii
Pentru Romnia cele trei inte (20 20 20) , pn
n anul 2020, sunt posibil
af atinse:
- reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 (fa/.
de 1990);
- ponderea energiilor din SRE: 20% din
consumul fnal brut de energie (pentru
Romnia, obiectiv 24%);
- cre0terea efcien/ei energetice cu 20%;
Necesitatea trecerii la produc/ia de biocarburan/i
din genera/iile a II a si a III-a pentru utilizarea
biomasei
Utilizarea fondurilor structurale 0i de coeziune ale
UE pentru investi/ii n produc/ia de ER.
Realizarea unei pie/e a ER pentru a contribui la
realizarea obiectivelor strategiei revizuite de la
Lisabona (cre0terea ocup.rii for/ei de munc.,
dezvoltarea activit./ilor de cercetare 0i inovare etc.)