120 de curiozitati ale corpului uman

Curiozitati ale oamenilor Curiozitati interesante despre om

Afla ce nu stiai despre oameni
120 de lucruri interesante despre oameni
001 Acidul gastric pe care stomacul omului il elimina pentru a descompune mancarea este atat de
puternic incat poate dizolva o lama de ras.
002 Atunci cand ne lovim intr-un anume loc din zona cotului resimtim o durere acuta. Aceasta se
datoreaza faptului ca pe aici trece nervul cubital, pozitionat de-a lungul osului humerus. Se considera ca
aceasta ar fi o scurta forma de paralizie.
00 Atunci cand privesti o persoana pe care o placi, involuntar pupilele ti se dilata.
!a fel se intampla si cand te uiti la o persoana pe care o urasti.
00" Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput. #azul este primul care dispare.
00$ Cea mai mare celula a corpului este ovulul, iar cea mai mica spermatozoidul.
00% Cel mai greu &organ' al corpului este pielea. (a cantareste ,2 )ilograme.
00* Cel mai mare muschi este latissimus dorsi. Acesta este un muschi plat de pe spate care intra
in actiune in timpul miscarii bratului.
00+ Cel mai puternic muschi din corpul uman este limba.
00, Celulele care alcatuiesc creierul uman pot stoca de pana la $ ori mai multa informatie decat
cuprinde toata (nciclopedia -ritanica.
010 Conform anumitor cercetari, organismul unei femei are nevoie o ora in plus de somn fata de l al
unui barbat.
011 Corpul omenesc elibereaza in 0 de minute destula energie cat sa incalzesti un litru de apa.
012 Corpul uman are 200 de oase.
01 Corpul uman produce zilnic un miliard de celule rosii.
01" Corpul unui om contine. destul potasiu pentru a provoca e/plozia unui tun de 0ucarie1 destul zahar
pentru a umple un borcan1 destula grasime pentru a face * bucati de sapun1 destul fier pentru a face un
cui1 destul sulf pentru a deparazita un caine.
01$ Corpul utilizeaza 00 muschi pentru a tine corpul in pozitie stabila, dreapta.
01% Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de apro/imati * de
ore dupa moarte.
01* Cresterea creierului se opreste in 0urul varstei de 1$ ani.
01+ Culoarea parului depinde de melanina 2pigment3. 4e masura ce imbatranim se secreta tot mai putina
melanina si se formeaza mici bule de aer aparand astfel aspectul carunt al parului.
01, 5aca ati manca fiind asezati in cap mancarea s-ar duce in sus, deoarece muschii esofagului vor
continua sa impinga mancarea catre stomac.
020 5aca cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 16 iti va fi sete, iar daca este redusa cu
106 vei muri.
021 5aca mesa0ul non-verbal il contrazice pe cel verbal, oamenii au tendinta de a ignora cuvintele,
tinand seama doar de limba0ul non-verbal.
022 5aca saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici nu putem simti gustul.
1
02 5aca toti cei %00 de muschi ai corpului uman s-ar incorda in acelasi timp si in aceeasi directie,
omul ar putea ridica o greutate de 2$ de tone.
02" 5aca vei apuca varsta de *0 de ani, inseamna ca ai trait mai mult de 2 miliarde de secunde.
02$ 5e-a lungul unei vieti, o persoana isi petrece % ani visand.
02% 5in cantitatea imensa de informatie, primita de creier, doar 12% biti7secunda sunt receptionati in
mod constient, restul fiind apana0ul subconstientului.
02* 5in punct de vedere fizic o femeie este apta de a naste treizeci si cinci de copii de-a lungul vietii.
02+ 5intii incep sa iti creasca la % luni dupa ce te-ai nascut.
02, 5intii unui om sunt tari aproape ca piatra.
00 5oua din trei cupluri intorc capetele spre dreapta atunci cand saruta8
01 5rumul mancarii de-a lungul esofagului dureaza cam + secunde. 9n medie, stomacul digera o masa
bogatain grasimi in % ore, in timp ce pentru o masa bogatain carbohidrati ii sunt necesare doar 2 ore.
02 5upa mesele bogate se spune ca auzul nostru scade. :u mai percepem sunetele din 0urul nostru la
fel de bine, chiar si atentia scade.
0 5urata medie a digestiei in intestinul subtire este de pana la $ ore. 9n intestinul gros mancarea este
apoi digerata timp de " ore pana la zile.
0" 5urata vietii unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacului e 2 zile.
; celula din piele traieste " saptamani. ; celula nervoasa poate trai pana la %0 de ani.
0$ 5urerea de cap nu este o scuza buna pentru a nu face se/, pentru ca endorfinele eliberate in timpul
actului se/ual au efect analgezic.
0% <ara pigmenti, pielea noastra ar fi e/cesiv de alba. 9nsa vasele sanguine de la suprafata pielii a
dauga un strop de rosu. 4igmentul galben si melanina sepia sunt create, la randul lor, de razele =#.
Aceste patru nuante sunt amestecate pentru a da nastere culorilor de piele pentru toate rasele.
0* <atul viseaza aproape tot timpul. Cei care sunt nascuti prematur vor visa mai mult la maturitate.
0+ <emeia clipeste de 2 ori mai des ca barbatul.
0, <emeia secolului 1* dadea nastere in medie la 1 copii.
0"0 <emeile care citesc romane de dragoste fac se/ de doua ori mai des decat cele care nu accepta acest
tip de literatura.
0"1 <emurul este mai tare decat betonul.
0"2 <iecare limba este unica in felul ei.
0" >reutatea corpului omenesc este de $0 de ori mai mare decat a cea a creierului.
0"" >ura noastra produce apro/imativ 2$0 g de saliva zilnic.
0"$ ?omose/ualitatea a fost considerata boala psihica pana in anul 1,*.
0"% 9n anul .000 9.?r., egiptencele credeau ca venele dilatate erau dragute, drept pentru care le scoteau
in evidenta colorandu-le cu vopsea albastra.
0"* 9n corpul uman e/ista suficient fosfor pentru a crea 2$0 de chibrituri.
0"+ 9n corpul uman sunt mai mult de 12.00 de )m de vase de sange.
0", 9n momentul primei respiratii un nou nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic
decat un adult.
0$0 9n primul sau an de viata, un nou nascut fura din perioada de somn a parintilor intre "00 si $0 de ore
de somn.
0$1 9n procesul comunicarii, $$6 ii revine fiziologiei 2limba0ul corpului3, *6 vocii 2ritm si ton3, si
numai +6 cuvintelor purtatoare de informatie.
0$2 9n timpul primei luni de sarcina fatul are o lungime de cativa milimetri.
0$ 9n timpul unui orgasm obisnuit consumi 112 calorii, iar un orgasm mimat consuma 1$ calorii.
0$" 9n ureche e/ista apro/imativ "000 de glande generatoare de ceara.
0$$ 9naltimea omului variaza in timpul zilei. 5imineata suntem cu un cm mai inalti decat seara.
Acest lucru se intampla deoarece discurile intervertebrale se @taseaza' atunci cand stam in picioare,
datorita greutatii propriului corp.
0$% 9nima bate de apro/imativ 2.*00.000.000 de ori de-a lungul vietii.
0$* 9nima continua sa bata dupa ce este scoasa din corp. Chiar daca este taiata in bucati, muschii inimii
2
vor continua sa bata.
0$+ 9nima femeii bate mai repede decat cea a barbatului.
0$, 9nima pompeaza mai mult de % litri de sange pe minut, adica 10 000 de litri de sange pe zi.
0%0 9ntestinul gros are zece metri lungime.
0%1 9ntr-o ora de se/ consumi %0 de calorii.
0%2 9ti folosesti apro/imativ 200 de muschi cand faci un pas mergand.
0% !a apro/imativ fiecare sapte ani, corpul dumneavoastra inlocuieste echivalentul a apro/imativ un
nou schelet.
0%" !ungimea medie a penisului este de ori lungimea degetului mare de la mana.
0%$ Aai mult de 0umatate din cele 20% oase ale corpului omenesc se gasesc in maini si picioare.
0%% Aai mult de 0umatate din greutatea pe care o are copilul la nastere este castigata in timpul ultimelor
%-+ saptamani de sarcina.
0%* Aai mult de un miliard de bacterii sunt pe fiecare laba a piciorului.
0%+ Aa0oritatea barbatilor petrec .00 ore din viata pentru a se barbieri. 5aca nu ar fi barbierita, barba
ar putea a0unge la , metri intr-o viata de om.
0%, Aana are 2* de oase.
0*0 Aancarea a0unge in apro/imativ * secunde din gura in stomac.
0*1 Aandibula este cel mai dur os din organism.
0*2 Aatematicianul Bohn von :eumann a calculat ca mintea umana poate inmagazina 2+0 de
catralioane de biti de memorie.
0* Aedia duratei unui vis profund la om este de 2- secunde.
0*" Aedia inaltimii la femei este cu apro/imativ 10 cm mai mica decat media inaltimii la barbati.
0*$ Aozart isi scria intreaga opera muzicala in minte, auzind si perfectionand fiecare nota in parte,
si abia apoi o asternea pe hartie.
0*% Auschiul ochiului este cel mai rapid din organism. (l se contracta in mai putin de o sutime de
secunda.
0** :e schimbam pozitia de 0-"0 de ori pe noapte. :evoile medii de somn sunt de 1"-22 ore pe zi la
un copil pana la o luna, 1-1$ ore la unul spre 1 an, 10-12 ore pana la % ani, , ore la 12 ani si * ore si
0umatate la un om adult
0*+ :u se poate stranuta cu ochii deschisi.
0*, ;mul are apro/imativ *% 000 de fire de par pe cap.
0+0 :umarul de neuroni din creierul uman este astronomic, aceste a0unge la 100 de miliarde de celule
nervoase.
0+1 ; persoana din 2 miliarde va trai pana la varsta de 11% ani sau mai mult.
0+2 ; persoana obisnuita foloseste baia de % ori pe zi.
0+ ; persoana obisnuita respira cam *" de milioane de litri de aer de-a lungul vietii.
0+" ; persoana poate trai fara mancare pana la o luna, dar fara apa numai o saptamana.
0+$ ; persoana rade in medie de circa 1$ ori pe zi.
0+% ;amenii sunt singurii care fac se/ stand fata in fata.
0+* ;chii pot distinge aproape opt milioane de nuante.
0++ ;chii si creierul construiesc culori din valuri de energie.
0+, ;rganismul uman contine apro/imativ cinci litri de sange.
0,0 ;sul hioid, aflat deasupra laringelui, sustine muschii limbii si este singurul os din organism care nu
atinge nici un alt os.
0,1 4arul uman creste anual cu "0 cm, iar unghia cu % cm.
0,2 4e un centimetru patrat de piele se afla apro/imativ sase milioane de celule, $000 de receptori, 1$
glande sebacee, 200 fibre nociceptive 2pentru durere3, 10-2$ receptori tactili si corpusculi termosensibili,
patru metri de fibre nervoase, un metru de vase sanguine, si peste 100 de glande sudoripare.
0, 4entru a desfasura @procesul gandirii' creierul are nevoie de mari cantitati de energie. 5e aceea
este posibil ca dupa un intens proces de gandire sa resimtiti aceeasi oboseala ca si in cazul muncii
fizice.

0," 4entru atentia acordata 0ocurilor video se consuma tot atatea calorii cat pentru mersul pe 0os cu
,2 )m7h.
0,$ 4ersoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci.
0,% 4este *06 din bolile e/istente in lume se transmit prin secretiile din nasul si gatul omului.
0,* 4iciorul are 2% de oase.
0,+ 4iciorul unui barbat mediu , elimina apro/imativ 2$0 g de transpiratie zilnic.
0,, 4iciorul unui om contine 2$0.000 glande sudoripare 2transpiratie3.
100 4ielea cantareste in medie cam de 2 ori cat creierul aceleiasi persoane.
101 4lamanul drept primeste mai mult aer decat cel stang.
102 4recum amprentele si fulgii de zapada, buzele nu lasa urme identice.
10 4use cap la cap venele, arterele si capilarele unui adult ar a0unge pentru incon0urul 4amantului de
aproape patru ori.
10" Sarutul vindeca. Cercetarile au aratat ca sarutul imbunatateste aspectul pielii, a0uta circulatia,
previne cariile si alina durerile de cap.
10$ Secretam circa un litru de saliva pe zi si inghitim in mediu de doua ori pe minut.
10% Stomacul trebuie sa-si refaca membrana mucoasa de protectie la fiecare zile pentru a evita
autodigerarea cauzata de proprii acizi.
10* Sunt necesare apro/imativ 200.000 de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra
sprancenelor.
10+ Coti bebelusii se nasc cu ochii albastri. 5upa cateva ore de la nastere, culoarea se poate schimba.
Aa0oritatea oamenilor a0ung pana la urma sa aiba ochi de alta culoare.
10, =n barbat obisnuit mananca in 0ur de $0 de tone de alimente de-a lungul vietii pentru a mentine o
greutate de +0 de )g.
110 =n creier uman genereaza mai multe impulsuri electrice intr-o zi decat toate telefoanele din lume.
111 =n fir de par poate suporta o greutate de Dg 2% lb3.
112 =n om face intr-un an apro/imativ 2,$ milioane de pasi.
11 =n om normal, va elimina apro/imativ "1.%"0 litri de urina.
11" =n simplu sarut pune in miscare doi muschi, un sarut pasional solicita toti cei " de muschi ai fetei.
11$ =n stranut iese din gura cu o viteza de peste ,%$ )m7h.
11% =nghia de la degetul mare creste cel mai incet iar cea de la degetul mi0lociu cel mai repede
11* =rechile pot distinge peste 00 000 de tonalitati.
11+ Eilnic, avem in 0ur de *0 000 de ganduri.
11, *06 din caldura corpului se pierde prin cutia craniana.
120 *06 din corpul omenesc este format din apa. !a nastere, +06 din greutatea totata a unui nou nascut
reprezinta +06 apa.
De ce sunt evreii att de detepti
Dr. Stephen Carr Leon

Am petrecut cFiva ani Gn 9srael - pentru un stagiu, Gn cFteva spitale de acolo - i mi-a venit ideea de a face
o cercetare.
&5e ce sunt evreii atat de inteligenti8H
(ste evident faptul cI evreii sunt mai avansai n multe aspecte ale vieii, cum ar fi ingineria, muzica,
tiina i,
cel mai evident, Gn mediul de afaceri1 aproape 70 % din comerul mondial este deinut de evrei, cum ar
fi cosmeticele, moda, produsele alimentare, armament, hoteluri, industria filmului 2 ?ollJKood i altele 3
etc.
(ste aceasta o coincidenI, sau este ceva diri0at Gn mod raional8
Cercetarea mi-a luat apro/imativ + ani pentru a aduna informaii, Gntr-un mod cFt mai e/act posibil, despre
alimentaia evreilor, culturI, religie, pregItirea iniialI a sarcinii etc., pentru a le compara cu obiceiurile
altor naii.
"

SI Gncepem cu pregItirea iniialI a sarcinii.
n Israel , primul lucru pe care l-am observat este cI mama nsrcinat cnt mereu i ncearc s
rezolve,
cFt mai des, probleme de matematic, GmpreunI cu soul. Am fost foarte surprins sI vId cI viitoarea mamI
purta
mereu cIri de matematicI i, uneori, chiar mI a0uta Gn rezolvarea unor probleme.
!a Gntrebarea. H <aci asta pentru copilul din tine8 H, ea mi-a raspuns. H 5a, pentru a instrui copilul GncI din
burtI, numai asa va fi un geniu mai tFrziu.H
4FnI se va nate copilul, problema de matematica va fi rezolvatI...

=n alt lucru pe care l-am observat - este vorba despre mFncare.
#iitoarei mame i place s mnnce migdale i curmale cu lapte, salate amestecate cu migdale i alte
fructe cu coaj lemnoas cum ar fi nucile.
4entru masa de prFnz - pine i pete fr cap. (/istI convingerea cI petele este bun pentru dezvoltarea
creierului
dar capul petelui este nociv pentru creier. i, de asemenea, este o culturI a evreilor ca mamele gravide sI
consume ulei de ficat de cod. 5e cFte ori am fost invitat la masI, am observat cI, evreii, n momentul n
care mnnc pete ( carne sau file ! nu consum i carne animal. Ln credina lor, carnea de animal i
petele, consumat GmpreunI, nu vor da nici un beneficiu pentru corpul nostru.

5easemenea, ei mnnc ntotdeauna nainte de masa principal fructe. Ln convingerea lor, dacI mInFnci
mai GntFi
masa principala 2 cu pFine sau orez 3, apoi fructele, te vei simi somnoros i Gi va fi greu sI Gnelegi orice
lecie
care i se va preda la coalI. Aodul de alimentatie a copilului este Gntotdeauna sub Gndrumarea pIrinilor,
Gn primul rFnd
se consumI salata de fructe cu migdale, urmatI de ulei de ficat de cod .

n Israel! fumatul este tabu. Ln cazul Gn care suntei invitatul lor, nu Gncercai sI aprindei o igarI Gn casI,
vI vor cere politicos sI mergei afarI pentru a fuma. 4otrivit oamenilor de tiinI de la =niversitatea din
9srael, nicotina distruge celule din creier i afecteaz genele i "#$%ul! lucru ce poate avea ca efect
generarea unui idiot.
5eci, fumatori, vI rugIm sI luai notIM 2 Ln mod ironic, cel mai mare producItor de igIri este un evreu...
cred ca tii cine...

5in ceea ce am vIzut, cei mai muli dintre copiii evrei stiu cel putin & limbi' ebraica! araba si engleza.
LncI din copilarie, ei vor nva s cnte la pian sau la vioar! acest lucru fiind absolut necesar.
(/istI convingerea cI aceastI practicI crete 9N-ul unui copil i va face din el un geniu. 5upI constatIrile
oamenilor de tiinI! vibratia muzicii stimuleaz creierul i acesta ar fi motivul pentru care e/istI o
mulime de genii printre evrei...
LncI din clasa 9, copiilor li se va preda matematicI cu trimitere la afaceri i subiecte de tiinI care le fac
plIcere...

4entru comparaie, am putut vedea copii de aceeai vFrstI Gn California, 9N-ul lor este cu apro/imativ %
ani Gn urmI.

Copiii evrei sunt, de asemenea, implicai Gn atletism! sau n sporturi cum ar fi tirul cu arcul au tirul cu
arma (cu aer comprimat.
Aceasta, deoarece se crede cI tirul ar face creierul mult mai a(at pe decizii i precizie.

$
Ln liceu, elevii sunt Gndemnai s studieze tiinele! s creeze produse! s se implice n tot felul de proiecte,
chiar dacI unele arata ca fiind foarte amuzante sau chiar inutile. 5ar, toatI atenia este acordatI Gntr-un
mod cFt se poate de serios cFnd este vorba de tiinI aplicatI, medicinI sau inginerie.

AceastI cutumI este introdusI i Gn instituiile de GnvIImFnt superior politehnic si universitIi.
Ln facultaile cu profil economic se dI multI libertate imaginaiei, aa cI, Gn ultimul an de
facultate, studenii trebuie sI facI un proiect i, practic, ei pot trece doar Gn cazul Gn care grupul lor
2apro/imativ 10 studenti Gntr-un grup3 poate face profit de cel puin un milion =S5. :u fii surprini, asta
este realitatea, iatI de ce 0umItate din numIrul afacerilor din lume este deinutI de evrei. Cele mai recente
produse ale firmei !evis, au fost proiectate Gn cadrul =niversitIii din 9srael,
la <acultatea de afaceri i de moda.

9-ai vIzut cum se roagI, ei dau mereu din cap! au neles c aceast aciune va stimula i va oferi mai
mult o(igen creierului. =itai-vI la 0aponezi, care Gntotdeauna Gi GnclinI capetele, conform tradiiei, le
place sushi 2 pete proaspIt 3, ma0oritatea dintre ei sunt inteligeni, o fi aceasta o coincidenI 8

Ln :eK Oor), centrul comercial al evreilor din S=A, comunitatea se a/eazI pe cIutarea i a0utorarea acelor
evrei care au o idee beneficI, comitetul oamenilor de afaceri evrei oferind Gmprumut, fIrI dobFndI, pentru
a asigura dezvoltarea unor afaceri prospere. 5atoritI acestui fapt, Starbuc)s, 5ell Computer, Coca-Cola,
5D:O, ;racle, !evis, 5un)in 5onut, filme de la ?ollJKood i sute de alte companii au fost sub
sponsorizarea lor.
Absolvenii evrei de la <acultatea de AedicinI din :eK Oor) au fost Gncura0ai sI apeleze la ei, lucru care
le-a permis practicarea medicinei private cu acest Gmprumut fIrI dobFndI. Acum tiu de ce cele mai multe
spitale din :eK Oor) i California duc, dintotdeauna, lipsI de medici specialiti.

Ln teoria mea, eu nu mI ating de religie sau rasI. Lntrebarea pe care o pun este.
Am putea sI producem generaii inteligente urmFnd practica evreilor8

PIspunsul ar putea fi afirmativ. AodificIrile necesare sunt Gn obiceiurile noastre de zi cu zi de a te ocupa
de viitorul tu copil! n modul de a manca! n educaia pe care o dau prinii, i cred cI Gn termen de
generaii, acesta ar putea fi atins .

<ie ca noi toi sI fim Gn pace i sI reuim sI producem noi generaii, de geniu, pentru binele omenirii,
fIrI sI conteze cine eti ca naie sau .religie...

>Fndii-vI...


)entru un zmbet! un banc'

=n catolic, un protestant i un evreu vorbeau cu un prieten cIruia tocmai i se spusese cI mai avea ase luni
de trIit.
- Cu ce ai face dacI doctorul i-ar da doar ase luni de trIit8 Gl GntrebI omul pe catolic.
- AhM spuse catolicul. Ai-a dIrui toate bunurile bisericii, m-a impIrtIi Gn fiecare duminicI i mi-a
spune Gn mod regulat rugIciunile.
- 5ar tu8 Gl GntrebI omul pe protestant.
- (u a vinde tot i a pleca Gntr-o cIlItorie Gn 0urul lumii i m-a distra pe cinste.
- i tu8 Gl GntrebI omul pe evreu.
- (u8 (u a consulta alt doctor.

Asta e inteligena
%
Cuturor ni se mai GntFmplI sI uitIm de o programare la doctor sau de ziua unui prieten. Astfel de mici
pierderi de memorie pot fi nu numai 0enante, dar Qi supIrItoare. 5in fericire, acum oamenii de QtiinRI au
gIsit o rezolvare la acestI prolemI. mirosul de rosmarin poate GmbunItIRi memoria chiar Qi cu *$6, susRine
un nou studiu.
5e mult timp, rosmarinul este asociat cu memoria Qi fidelitatea, Ln (giptul Antic, aceastI plantI era folositI
la nunRi Qi GnmormFntIri. Chiar Qi Sha)espeare Gi cunoQtea proprietIRile care a0utI la GmbunItIRirea
memoriei. Ln faimoasa lui opera &?amlet', ;phelia spune. &=ite flori de rosmarin ca sI-Ri aduci aminte1 te
rog, iubitule, sI nu mI uiRi'.
Acum, cele mai noi cercetIri indicI faptul cI uleiul esenRial de rosmarin Gi a0utI pe oamenii clinic sInItoQi
sI GQi aminteascI evenimente din trecut Qi sI nu uite sI realizeze anumite sarcini.
5e asemenea, studiul a scos Gn evidenRi Qi faptul cI aceastI GmbunItIRire a memoriei s-a produs indiferent
de starea participanRilor , motiv pentru care oamenii de QtiinRI cred cI GmbunItIRirile ar putea fi provocate
de o influenRI chimicI.
CercetItorii susRin cI descoperirile au potenRialul de a GmbunItIRi viaRa de zi cu zi a oamenilor care suferI
de pierderi de memorie asociate cu Gnaintarea Gn vFrstI.
Studii anterioare au sugerat Qi cI unii compuQi din rosmarin stopeazI producRia unor enzime ce blocheazI
funcRionarea normalI a creierului, lucru care ne a0utI sI fim mai alerRi, GmbunItIRindu-ne memoria pe
termen lung.
Ln noul studiu, oamenii de QtiinRI s-au concentrat asupra memoriei prospective care implicI abilitatea de a
ne aminti anumite evenimente ce urmeazI a avea loc Gn viitor Qi de a Rine minte sI realizIm anumite sarcini
Gn anumite momente prestabilite. Acest tip de memorie este criticI pentru funcRionarea de zi cu zi. (a
acRioneazI atunci cFnd, de e/emplu, cineva trebuie sI GQi aminteascI sI trimitI o felicitare sau sI GQi ia
tratamentul.
Cercetarea a fost realizatI pe un eQantion de %% de participanRi GmpIrRiRi Gn douI grupuri. =n grup a fost
lIsat sI aQtepte Gntr-o salI cu miros de rosmarin Qi un altul a fost rugat sI stea Gntr-o camerI fIrI niciun
miros. 5upI un anumit timp de aQteptare, subiecRii au fost rugaRi sI realizeze o serie teste de memorie care
includeau ascunderea unor obiecte, regIsirea lor mai tFrziu sau alte sarcini precum cele Gn care voluntarii
trebuiau sI GQi aminteascI sI le dea cercetItorilor un anumit obiect Gntr-un anumit moment.
5escoperirile au scos la ivealI faptul cI uleiul esenRial de rosmarin creQtea cu %0 - *0 la sutI Qansele ca
subiecRii sI GQi aminteascI ce au de fIcut Gn viitor. CercetItorii au constatat cI participanRii din grupul care a
fost e/pus la mirosul de rosmarin nu numai cI au rezolvat mai bine sarcinile, dar aveau Qi un nivel mai
crescut de eucalJptol, un compus din uleiul esenRial de rosmarin despre care se Qtie cI influenReazI
sistemele chimice din corp, GmbunItIRind funcRiile cerebrale.
AQadar, pentru a ne asigura cI nu uitIm cele mai importante evenimente din viaRa de zi cu zi ar trebui sI
purtIm cu noi o sticluRI cu ulei esenRial de rosmarin.
OSHO :" ntr-o lume plin de iubire terapia nu ar !i necesar deloc""

9n timpul uneia dintre intalnirile cu discipolii sai, ;sho a fost rugat sa raspunda la urmatoarea intrebare.

*
'5e ce este GmbrSRiQarea un instrument vindecStor atFt de eficient8 4FnS nu demult credeam cS luciditatea,
inteligenRa Qi autoanaliza sunt principalele instrumente vindecStoare, dar ele nu GnseamnS nimic prin
comparaRie cu GmbrSRiQarea.'


Ce invit sa citesti mai 0os raspunsul sau.
!ectura placutaM


;mul simte nevoia sS fie dorit. Aceasta este una din principalele nevoi ale fiinRei umane. 5acS nu se simte
iubit, omul Gncepe sS moarS. 5acS simte cS viaRa sa nu conteazS pentru nimeni, ea GQi pierde semnificaRia
chiar pentru el GnsuQi.

5e aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibilS.
!umea are nevoie de terapie tocmai pentru cS Gi lipseQte iubirea.

Lntr-o lume plinS de iubire, terapia nu ar fi necesarS deloc1 iubirea ar fi mai mult decFt suficientS.
LmbrSRiQarea nu este altceva decFt un gest de iubire, de cSldurS, de atenRie. Simpla senzaRie de cSldurS
provenitS de la cealaltS persoanS poate vindeca multe boli, inclusiv rSceala Qi egoul. (a este suficientS
pentru a te transforma din nou Gntr-un copil.

!a ora actualS, psihologii au GnReles cS dacS nu este GmbrSRiQat Qi sSrutat suficient de mult, copilul nu poate
creQte normal. !ui Gi lipseQte un anumit tip de hranS. Sufletul are nevoie de hranS, la fel ca Qi trupul. Li poRi
Gndeplini copilului toate nevoile fizice, dar dacS nu Gl GmbrSRiQezi niciodatS, el nu va creQte normal. 4sihicul
lui nu se va dezvolta. Se va simRi tot timpul trist, negli0at, ignorat, neiubit. A fost hrSnit fizic, dar nu Qi
afectiv.

CercetStorii au remarcat faptul cS dacS nu este GmbrSRiQat, copilul scade Gn dimensiuni Qi poate chiar muri,
chiar dacS Gi este asiguratS hrana fizicS. Corpul este Gngri0it, dar sufletului Gi lipseQte iubirea. (l se izoleazS,
devine rupt de e/istenRa-mamS.

9ubirea asigurS aceastS punte, ea este rSdScina noastrS.

AQa cum respiraRia este esenRialS pentru corpul fizic dacS GncetSm sS mai respirSm, corpul moare ,
iubirea reprezintS respiraRia interioarS a sufletului. Acesta trSieQte prin iubire.

!uciditatea, inteligenRa Qi autoanaliza nu sunt suficiente. 4oRi sS cunoQti toate terapiile din lume, poRi
deveni un e/pert, dar dacS nu cunoQti arta iubirii nu vei rSmFne decFt la suprafaRa activitSRii terapeutice.

5in 100 de cazuri, ,0 de oameni bolnavi suferS Gn primul rFnd pentru cS nu au avut parte de iubire. 5e
aceea, dacS terapeutul simte o gri0S deosebitS faRS de pacientul sSu, hrSnindu-l cu iubire Qi Gmplinindu-i
aceastS nevoie, starea acestuia din urmS se poate schimba Gn mod miraculos.

5incolo de orice GndoialS, iubirea este cel mai terapeutic fenomen care e/istS.

Sigmund <reud se temea foarte tare de iubire1 de fapt, se temea de propria sa iubire reprimatS. Se temea sS
nu se implice. 5orea sS rSmFnS Gn afarS, nu sS se implice Gn sufletul pacientului sSu, sS fie doar un
observator QtiinRific, detaQat, rece, la distanRS. (l a creat psihanaliza ca Qi cum aceasta ar fi o QtiinRS. Ln
realitate, nu este o QtiinRS Qi nu va fi niciodatSM (ste o artS, fiind mult mai apropiatS de iubire decFt de
logicS.
+
LmbrSRiQarea nici nu intra Gn discuRie, dar el prefera chiar sS nu dea ochii cu pacientul, temFndu-se sS nu
simtS o stare de simpatie faRS de acesta dupS ce i-a ascultat toate plFngerile Qi coQmarurile interioare.

Se temea sS nu GnceapS sS plFngS, sS nu i se umezeascS ochii, sau sS nu simtS chiar nevoia de a-l lua de
mFnS pe pacient.
9=-9P(A se spune ca ar creste fata in fata.

;mul Qi-a creat un Gntreg univers al relaRiilor pentru simplul motiv cS este singurul care face dragoste faRS
Gn faRS. ;chii partenerilor comunicS Gntre ei, e/presiile lor faciale devin un limba0 subtil. Ln acest fel,
intimitatea creQte, bazFndu-se pe GmpSrtSQirea emoRiilor, atFt de intense Gn asemenea momente 2bucurie,
e/taz, strSlucirea specificS orgasmului3.

;mul are nevoie de intimitate1 aceasta este o nevoie esenRialS.

5e aceea, este mai bine sS faceRi dragoste pe luminS, nu Gn Gntuneric cel puRin Gntr-o luminS mai slabS,
cum ar fi cea a unei lumFnSri. Actul amoros Gn Gntuneric e/primS GncS latura noastrS animalS, dorinRa de a
evita faRa celuilalt.

=n psihanalist adevSrat nu se teme sS pStrundS adFnc Gn sufletul pacientului sSu1 dimpotrivS, el este dornic
sS GQi asume acest risc. Lntr-adevSr, apele sunt tulburi acolo, te poRi Gneca cu uQurinRS la urma urmei, eQti
Qi tu un omM Cine Qtie peste ce necazuri poRi da, dar trebuie sS-Ri asumi acest risc.

Tilhelm Peich a transformat Gntreaga psihanalizS prin implicarea sa. (l a renunRat la detaQarea omului de
QtiinRS. 5e aceea, este un revoluRionar.

5acS nu vS temeRi de propriile voastre reprimSri, le puteRi fi de mare a0utor semenilor voQtri. 5acS nu vS
temeRi de propriul vostru subconQtient, dacS v-aRi rezolvat cFt de cFt problemele personale, vS puteRi
implica Gn lumea interioarS a pacientului, devenind mai degrabS un participant la aceasta, nu un simplu
observator detaQat.

Aceasta este diferenRa care e/istS Gntre relaRia dintre un pacient Qi terapeutul sSu Qi cea care e/istS Gntre un
discipol Qi maestrul sSu. 5iscipolul nu este un pacient, el este copilul iubit al maestrului. Aaestrul nu este
doar un observator1 el devine un participant. Cei doi Qi-au pierdut entitSRile separate Qi au devenit
una. AceastS unitate este Gntregul secret.

LmbrSRiQarea este doar un gest care aminteQte de unitate, dar chiar Qi acest gest este de mare folos.

5e aceea, ai dreptate. AS Gntrebi. &5e ce este GmbrSRiQarea un instrument terapeutic atFt de eficient8@

5a, este, Qi este doar un gest. 5acS este e/trem de autentic dacS la el participS inclusiv inima el devine
un instrument magic, un fel de miracol care poate transforma instantaneu Gntreaga situaRie.

:u se pot spune prea multe despre acest gest, dar unul din lucrurile pe care trebuie sS le GnRelegeRi este
urmStorul. ideea cS un copil moare, iar Gn om se naQte adolescentul1 cS adolescentul moare, iar Gn el se
naQte adultul tFnSr1 cS Qi acesta moare, iar Gn om se naQte adultul matur, Qi aQa mai departe este greQitS.

Copilul nu moare niciodatS nici o etapS nu moare. Copilul rSmFne de-a pururi, Gncon0urat de alte
e/perienRe, de adolescenRS, apoi de tinereRe, de maturitate Qi de bStrFneRe, dar nu moare.

;mul este la fel ca o ceapS, alcStuit din mai multe straturi succesive. 5acS deco0eQti ceapa, vei descoperi Gn
curFnd foile fragede din interior. Cu cFt te apropii mai mult de miez, cu atFt mai fragede devin ele. AcelaQi
,
lucru este valabil Qi Gn ceea ce priveQte omul. dacS pStrunzi adFnc Gn interiorul lui vei descoperi Gntotdeauna
copilul inocent, iar contactul cu acesta este inevitabil un gest terapeutic.

LmbrSRiQarea permite un asemenea contact. 5acS GmbrSRiQezi un om cu cSldurS, cu iubire, dacS GmbrSRiQarea
ta nu reprezintS un simplu gest golit de semnificaRie, ci unul autentic, dacS inima ta participS la el, intri
imediat Gn contact cu copilul inocent din el. Pevenirea acestuia la suprafaRS reprezintS un act cu o imensS
valoare terapeuticS, GntrucFt inocenRa copilului este vindecStoare Gn sine. (a nu a fost coruptS. Ai atins
astfel miezul pur al persoanei Gn care corupRia nu a pStruns niciodatS, iar acest lucru este suficient pentru a
declanQa procesul de vindecare.

Copiii sunt atFt de puri, atFt de plini de vitalitate, debordeazS de atFta energie. PegSsirea acestei energii
este suficientS pentru a-l vindeca pe om. 9mportant este sS scoRi acest copil la luminS, iar GmbrSRiQarea este
una din modalitSRile cele mai eficiente.

Autoanaliza este o cale mentalS1 GmbrSRiQarea este calea inimii.A9:C(A (SC( CA=EA C=C=P;P
-;!9!;P,9: C9A4 C( 9:9AA (SC( S=PSA ;P9CAP(9 #9:5(CAP9.
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU.

;C(C=!
1. 5istruge buruienile din grIdinI
Aplicat cu atenRie pentru a nu distruge culturile folositoare, oRetul poate fi folosit pentru @arderea'
buruienilor nedorite din grIdine, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru aceastI sarcinI.
2. LndepIrteazI mItreaRa Aplicat dupI spIlare, Gn combinaRie de o canI de oRet la douI cIni de apI caldI,
oRetul GndepIrteazI pFnI la sutI la sutI 2vorba reclamei3 mItreaRa. AtenRie la scapul sensibil deoarece poate
provoca arsuri.
. CurIRI lentilele ochelarilor
4entru a GndepIrat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, puneRi cFte o picIturI pe fiecare lentilI Qi
QtergeRi-le cu o cFrpI curatI.
". LndepIrteazI petele de deodorant =na dintre cele mai frecvente probleme Gn folosirea deodorantelor
solide 2roll-on3 constI Gn apariRia pe haine, Gn special cele de culoare GnchisI, a petelor @de deodorant'. 5in
fericire aceste pete se pot GndepIrta prin spIlarea manualI cu apI, detergent Qi oRet.
$. LndepIrteazI negii Se amestecI otet din mere cu glicerinI pentru a obtine o lotiune ce aplicatI zilnic pe
negi duce la disparitia acestora.
%. ?idrateazI pielea ;tetul a0utI la hidratarea pielii1 adIugati 2 linguri de otet Gn apa din cadI si veti vedea
diferenta.
*. Peduce durerile din gFt >argara cu otet reduce semnificativ durerile de gFt. Se pun douI lingurite de otet
Gntr-un pahar cu apI si se face gargarI 1 minut, apoi se Gnghite apa. 5acI durerea persistI, se repetI
gargara de mai multe ori.
+. CrateazI arsurile solare 5acI rImFneti fIrI cremI de protectie solarI, puteti folosi otetul ca solutie
alternativI pentru tratarea arsurilor pielii. Aplicati otet pe zonele pielii afectate de arsuri solari si frecati
usor. Poseata se va diminua, la fel si senzatia de mFncIrime. (vident, cremele sunt mult mai eficiente1
folositi otetul doar Gn caz de urgentI.
,. CurItI masina ;tetul nu este atFt de gros ca lotiunea de lustruire pentru masini, dar aciditatea si
consistenta sa curItI foarte eficient praful si murdIria GntIritI. Aplicati otet din
abundentI pe o lavetI si frecati bine. Aasina va aratI mai frumoasI si lucioasI ca niciodatI.
10. Peduce sughitul =nii oameni scapI de sughit cu un simplu pahar cu apI Gn timp ce altii trebuie speriati
bine. ; altI solutie este otetul. Lnghititi o lingurI de otet si adio sughit.
11. LmprospIteazI legumele 5acI aveti legume cu pIrti mai ofilite si trecute, dar pierdeti foarte mult prin
tIiere, pregItiti o solutie din apI si otet si spIlati legumele bine.
12. LndepIrteazI petele de transpiratie :u e de glumit cu petele de transpiratie. Sunt inestetice
10
si foarte neplIcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o solutie ce contine o parte de otet la pIrti de apI,
petele se curItI foarte bine.
1. AlungI furnicile <urnicilor nu le place otetul deloc. 5e aceea, dacI puneti picIturi de otet bine plasate
pe pragul usilor sau pe coridoarele de acces Gn casI, cu sigurantI furnicile vI vor ocoli.
1". 4regIteste solul (/istI unele plante ce preferI solul acid care le a0utI sI aibI flori mai frumoase.
Curnati cFteva picIturi Gn ghiveciul respectiv. Atentie. studiati cu atentie ce sol preferI planta Gnainte de a
turna otetul.
1$. CurItI unghiile 4entru fumItori, otetul poate fi folosit la GndepIrtarea petelor de tutun de pe unghii.
Aplicati cFteva picIturi de otet pe unghii si frecati bine cu o bucatI de vatI sau tifon. 4etele vor deveni din
ce Gn ce mai estompate.
1%. CurItI proteza Cu totii ne dorim o danturI frumoasI, curatI si fIrI bacterii nocive, nu-i asa8 Acidul din
otet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Cineti proteza Gn apI cu otet cFt nu o folositi
1*. CurItI ustensilele 5e asemenea, dorim ca ustensilele din bucItIrie sI fie curate. CurItate cu otet, vor fi
curate si dezinfectate. Curnati cFteva picIturi de otet pe furculite, linguri, alte ustensile Gnainte de a le spIla.
1+. LndepIrteazI mirosurile din borcanele folosite 5acI refolositi borcanele, fie pentru cI sunt GncIpItoare,
fie pentru cI vI place modelul, puteti scIpa de mirosurile date de ce a fost Gnainte Gn ele dacI frecati bine
borcanul cu otet. !asati otetul sI actioneze putin, apoi spIlati cu detergent de vase si clItiti cu apI din
abundentI.
1,. CurItI mobila Aobila veche, Gn special cea de metal, Gsi poate recIpIta frumusetea si luciul de
odinioarI curatatI cu o solutie ce contine otet si ulei de mIsline.
20. LndepIrteazI petele de pe covoare ;tetul e aspirina celor care nu reusesc sI scoatI petele din covoare,
Gn special din cele deosebite. Curnati otet pe patI si frecati cu o cFrpI curatI pFnI dispar.
21. LndepIrteazI grIsimea CFnd trebuie sI spIlati o tigaie Gn care grIsimea s-a Gnvechit si doriti sI
economisiti din timp, turnati otet peste grIsime si frecati un pic. >rIsimea se va lua mai usor de pe tigaie.
22. 5I luciu pielii 5acI doriti sI redati strIlucirea articolelor din piele, curItati-le cu o
solutie din otet si ulei de in.
2. 9mprospIteazI aerul <ie cI e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie cI e vorba
de camerele din casI ce au un miros stItut, puteti folosi otetul ca @deodorant' de camerI. 5acI adIugati Gn
otet ierburi aromate, obtineti un aer proaspIt, fIrI mirosuri neplIcute. 4entru frigider, turnati cFteva linguri
de otet Gn apa cu care spIlati frigiderul pentru a GnlItura mirosurile.
2". A0utI la curItarea pestilor de solzi 5acI doriti ca solzii sI se ia mai usor cFnd curFtati pestele, frecati
pestele cu otet cu cFteva minute Gnaite. ;tetul va actiona ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai
usor.
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU..
* metode de a lupta cu colesterolul +ru+

Colesterolul HrauH, care afecteaza negativ sanatatea, nu mai e demult o problema a varstnicilor si, de cele
mai multe ori, nu are nici legatura cu greutatea, ci cu nivelul de stres, mostenirea genetica, dar, mai ales,
alimentatia. 4astilele a0uta, dar nu sunt singurul mod de a-ti scadea nivelul de colesterol !5!2HrauH3, ci si
alimentatia si sportul pot a0uta. (/pertii de la 4revention.com iti ofera cele maiusor de folosit si mai
eficiente HarmeH in lupta cu colesterolul ridicat.

1. 9ncepe-ti una dintre mese cu o salata de spanac. ( bogat in luteina si doar o 0umatate de cana pe zi de
spanac taiat fideluta poate a0uta la reducerea colesterolului nociv, care infunda arterele, si la cresterea
nivelului colesterolului benefic pentru inima.
2. 4oti face aproape orice mancare mult mai sanatoasa si mai buna pentru sanatatea inimii adaugandu-i
intre 2 si " catei de usturoi. Acest super-aliment s-a dovedit a fi eficient in scaderea colesterolului,
reducerea tensiunii sanguine si in lupta cu orice infectie din organism.
. 9ncheie masa principala azilei cu doua-trei patratele de ciocolata neagra. Studiile au aratat ca bogatia de
11
antio/idanti din ciocolata neagra crestenivelul colesterolului ?5! 2HbunH3 cu pana la 2"6 in doar 12
saptamani.

". Pedu grasimile saturate din carne si lactate, responsabile pentru ma0oritatea cazurilor de niveluri prea
ridicate de colesterol nociv, si treci la grasimile mononesaturate, care nu numai ca scad
colesterolul !5!, ci si nivelul trigliceridelor, alte grasimi nocive atunci cand se afla in cantitate prea mare
in sange. 9n plus, grasimile mononesatruate cresc nivelul colesterolului ?5!, bun pentru inima. !e gasesti
in. avocado, ulei de masline, untul de arahide, alune, nuci, migdale, fistic, etc.

$. 9ndiferent ca vrei sa-ti scazi nivelul de colesterol, sa slabesti sau sa-ti intri in forma, nimic nu se
compara cu e/ercitiul fizic. Si nici macar nu vorbim despre sportul de intensitate mare 2desi
acesta iti mareste nivelul de colesterol HbunH3, ci de miscarea moderata, cum ar fi plimbarile in pas
alert, darcare sa-ti permita sa porti o conversatie, mersul pe bicicleta, inotul, alergarea usoara, etc. 9nsa
important e sa faci asta timp de 0 de minute, cel putin $ zile pe saptamana.

%. <ibrele, in special cele solubile, sunt e/trem de eficiente in lupta cu colesterolul HrauH. Cercetarile au
aratat ca 1$ grame de fibra solubila consumata zilnic poate scadea nivelul colesterolului cu $ pana la 106M
; anume fibra solubila, pectina, nu numai ca scade dramatic nivelul colesterolului nociv, darsi incetineste
procesul digestiv, ceea ce a0uta la inlaturarea tendintei de a manca mai mult decat ai nevoie. 4ectina se
gaseste din plin in anumite fructe, dintre care cele mai comune si mai ieftine sunt mereleM

Aananca mere zilnic si nu numai ca iti vei tine sub control nivelul de colesterol, dar vei
manca mai putin si vei slabi.
...............................................
:=C9!(
:ucile reprezinta o sursa valoroasa de substante benefice organismului. 4e langa acizii grasi esentiali
continuti 2;mega , %, ,3, nucile ne ofera proteine, glucide, vitamine si minerale esentiale.
Acest veritabil aliment-medicament se remarca indeosebi prin concentratiile ridicate de ;mega , vitamina
(, caroten 2precursor al vitaminei A3, potasiu, calciu, melatonina.
Ce avantaje ne aduc nucile?
- 9mbunatatesc circulatia sangelui si reduc riscul de accident vascular, in primul rand datorita grasimilor
bune continute, dar si gratie vitaminelor din compozitia lor.
- 4revin depresia si 2in cazul in care dV0W s-a instalat3 a0uta la combaterea acesteia, multumita in principal
acizilor grasi din compozitia lor, dar si mineralelor furnizate organismului.
- 9ncetinesc imbatranirea pielii, urmare a concentratiei mari de caroten.
- Ce a0uta sa adormi. -ogate in melatonina, sunt un aliment perfect pentru masa de seara.
- Peduc riscul declansarii bolilor canceroase, multumita antio/idantilor pe care ii contin 2vitamina ( si
caroten3.
- Stimuleaza buna functionare a creierului si, pe termen lung, incetinesc degradarea tesutului cerebral.
Aeritele apartin lecitinei, acizilor grasi ;mega si antio/idantilor din nuci.
=rmare a concentratiilor ridicate de principii active din nuci si tinand cont si de incarcatura lor calorica
ridicata, un aport zilnic de 0-%0 de grame 2@o mana' de nuci3 este suficient.
!e poti consuma ca atare, in salate 2se potrivesc minunat cu rosii, ardei, conopida3 sau chiar cu miere.
4entru a nu rancezi 2rancezeala altereaza grasimile din alimente, facandu-le periculoase pentru corp3,
miezul de nuca este preferabil sa fie pastrat la rece, in hartie.
...............................................................



12







1