Etapa 3

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
HARTA MICROPOTENTIALULUI
HIDROENERGETIC AL ROMANIEI
ABORDARI COMPLEXE TEHNICO-
ECONOMICE

RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)
IN EXTENSO IN EXTENSO IN EXTENSO IN EXTENSO

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - HARTA MICROPOTENTIALULUI HIDROENERGETIC
AL ROMANIEI ABORDARI COMPLEXE TEHNICO-ECONOMICE ETAPA III

2
Cuprins

Cuprins .......................................................................................... 2

1. Obiectivele generale .................................................................. 3
2. Obiectivele etapei de executie .................................................. 5
3. Rezumatul etapei ...................................................................... 6
4. Descrierea stiintifica si tehnica a etapei .................................... 7
4.1 Elaborarea unui cadru metodologic pentru ierarhizarea
micropotentialului hidroenergetic ....................................................... 7
4.2 Activitatea 3.1: Digitalizarea modelului de utilizare al terenului .... 9
4.3 Activitatea 3.1: Extragerea hartii pantelor din modelul digital al
terenului .......................................................................................... 18
4.4 Activitatea 3.2: Conversia, prelucrarea si actualizarea hrilor
hidrografice, atribuire debite ............................................................ 30
4.5 Elemente suplimentare de diseminare a detaliilor si rezultatelor
partiale ale proiectului ..................................................................... 44
4.6 Gradul de realizare a obiectivelor .............................................. 48

5. Concluzii .................................................................................. 50
6. Bibliografie ............................................................................... 52
Indicatorii de rezultat generali si specifici .................................... 56


3
1. Obiectivele generale

Proiectul isi propune realizarea unui parteneriat complex pentru promovarea
tehnologiilor energetice curate, fundamentarea strategiilor energetice ale localitilor si a
modalitatilor de reducere a poluarii, obiective asumate in cadrul UE in ceea ce priveste
energiile regenerabile curate, ce nu pot fi atinse de catre o singura entitate in parte (fie
agent economic, fie institutii de cercetare dezvoltare). Parteneriatul isi propune
realizarea hartii micropotentialului hidroenergetic la nivel national si testarea unui model
multicriterial, bazat pe parametri tehnici si economici, in vederea identificarii punctuale a
posibilitatilor de amplasare a microhidrocentralelor.

Obiectivele propuse implica intr-o prima faza crearea unei baze de date cartografice
digitale la nivel national. Avand parametrii tehnico-economici necesari pentru
implementarea in teren a unei microhidrocentrale, pasul urmator va fi suprapunerea
hartilor (topografice, hidrologice, geologice, pedologice, hidrogeologice, seismologice,
cu alunecari, meteo (precipitatii, scurgere, evatranspiratie, inundatie, seceta, ape
provenite din zapada), cu zonele protejate) si eliminarea zonelor nepropice construirii
de microhidrocentrale. Rezultatul va fi o configuratie obtinuta intr-un mod destul de
grosier, tinand cont de faptul ca nu se lucreaza la scari sub 1 :25 000. In urma
suprapunerii hartilor, zona va fi suficient de restransa pentru a implica o alta categorie
de date suplimentare, plus o cercetare destul de amanuntita a terenului. Pe harta
rezultanta se vor marca hidrocentralele si microhidrocentralele functionale, existente in
teren, urmand ca aceste zone sa fie extrase in final cand se va face estimarea
micropotentialului hdroenergetic.

Pentru a avea o imagine reala a ceea ce presupune implementarea unei
microhidrocentrale, proiectul de fata isi propune, de asemenea, realizarea unui model
numeric pentru ierarhizarea zonelor cu micropotential hidroenergetic. Modelul va fi
calibrat pe trei microhidrocentrale existente, apartinand agentului economic implicat, si,
va fi testat pe trei locatii cu micropotential hidroenergetic variind de la minim la maxim,
aleator selectate in urma rezultatelor obtinute din suprapunerea hartilor. Prin aplicarea
modelul numeric rezultat, calibrat, testat, si validat, in orice punct de pe harta, rezultata
in urma suprapunerii setului de harti, se va obtine un grad al micropotentialului
hidroenergetic care va indica viabilitatea amplasarii in acel punct a unei
microhidrocentrale.


4
Proiectul de fata isi propune de asemenea simularea amplasarii de microhidroentrale in
zonele rurale, incercand sa dezvolte o mentalitate de a utiliza energia verde atat din
punct de vedere al impactului de mediu, dar si al necesitatilor rurale.

Tinand cont de obiectivele asumate in cadrul UE cu privire la energiile regenerabile
curate, proiectul propus urmareste in primul rand o cuantificare clara a unor astfel de
resurse, cuantificare care va fi accesibila, tinand cont de activitatile de diseminare
prevazute, dar mai ales o promovare a unei mentalitati de protejare a mediului
inconjurator. Incadrarea propunerii de proiect in obiectivele programului 4 se vrea a fi
atat o baza de plecare pentru scopul urmarit, dar si un mod de abordare pentru
promovarea obiectivelor asumate in cadrul UE privind energiile regeneralible curate pe
directia energiei verzi, domeniu din care fac parte si microhidrocentralele.

Un alt aspect urmarit in acest proiect este dezvoltarea relatiilor de lucru la nivelul
unitatilor de cercetare-dezvoltare, cresterea gradului de utilizare si dezvoltare al tinerilor
cercetatori, implicarea tinerilor in cercetare, pe toate nivelurile. In lista de personal se
regasesc persoane intre 23 si 66 de ani, studenti, masteranzi, doctoranzi, cercetatori,
profesori universitari si conducatori de unitati.


5

2. Obiectivele etapei de executie

Obiectivele specifice ale acestei etape, a treia in cadrul proiectului, sunt:

- Elaborarea unui cadru metodologic pentru ierarhizarea micropotentialului
hidroenergetic (activitate generica de etapa, aferenta ambelor Activitati din Planul
de realizare).

- Completarea bazei cartografice:

o Digitalizarea modelului de utilizare al terenului (Activitatea 3.1 din Planul
de realizare);

o Conversia, prelucrarea si actualizarea hartilor hidrografice digitale
(Activitatea 3.2 din Planul de realizare);

- Analiza datelor cartografice:

o Extragerea hartii pantelor din modelul digital al terenului (Activitatea 3.1
din Planul de realizare);

o Atribuirea de debite elementelor de retea hidrografice (Activitatea 3.1 din
Planul de realizare);


6
3. Rezumatul etapei

Etapa in curs este, asa cum mentionam si in paginile anterioare, un pas inainte in
vederea atingerii unui obiectiv esential al proiectului: realizarea seturilor cartografice
digitale complete pentru intreg teritoriul Romaniei. Prima componenta in acest demers
este realizarea modelului digital al terenului, demers ce a fost finalizat in cadrul etapei
anterioare, asa cum fusese prevazut in planul de realizare.

In aceasta etapa, pe langa avansul in procedurile cartografice, se incepe analiza de
fond. Pe de o parte, se realizeaza primele actiuni in vederea determinarii unei
metodologii de ierarhizare a micropotentialului hidroenergetic, pe de alta parte, se
determina primele doua mari categorii de indicatori tehnici necesari: pantele de teren si
debitele hidrologice.

Etapa a 3-a cuprinde activitati pentru doi dintre partenerii in contract:
- Universitatea din Bucuresti este responsabila, pe langa activitatile specific
managementului de proiect, cu completarea bazei de date cartografice modelul
de utilizare al terenului, cu elaborarea cadrului metodologic necesar procesului
de ierarhizare a micropotentialului hidroenergetic si cu determinarea pantelor;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii este responsabil cu
conversia, prelucrarea si conversia hartilor hidrologice si cu atribuirea debitelor.

Activitatile aferente etapei au decurs conform programarii, gradul de realizare al
obiectivelor fiind de 100%. In plus, in limita posibilitatilor, fara a genera costuri
suplimentare, s-au efectuat si activitati suplimentare.


7
4. Descrierea stiintifica si tehnica a etapei

4.1 Elaborarea unui cadru metodologic pentru ierarhizarea
micropotentialului hidroenergetic

Activitatea efectiva de determinare a claselor de potential se va efectua in etapele
urmatoare, cu aportul Institutului de Studii si Proiectari in Hidroenergetica. Pentru faza
actual a proiectului, au trebuit stabilite o serie de linii directoare, in functie de care era
necesar sa se desfasoare activitatile acestei etape. Din analizele efectuate si din
discutiile cu partenerii proiectului, s-a determinat ca principal indicator de comparare a
micropotentialului hidroenergetic este raportul Debit Panta. In acest sens, etapa in
curs a trebuit sa produca atat harta pantelor, cat si pe cea a debitelor.

Analizele efectuate au dus la urmatoarele concluzii:

a. Harta debitelor trebuie sa fie realizata in format vectorial, cu toate atributele
necesare;

b. Harta pantelor trebuie realizata in format vectorial, pornind de la reteaua
hidrologica;

c. Pasul de lucru in prelucrarea hartii pantelor trebuie sa respecte doua conditii:
o Lungimea segmentelor sa corespunda pasului din Modelul Digital al
Terenului respectiv 30 de metri;
o Fiecare segment trebuie sa contina atat un identificator unic propriu, cat si
toate atributele elementelor din harta hidrologica initiala;


8
d. Formula de calcul a pantelor este:


9
4.2 Activitatea 3.1: Digitalizarea modelului de utilizare al terenului

In cele doua etape anterioare s-a realizat productia Modelului Digital al Terenului un
strat cartografic ce descrie cu acuratete profilul terenului, in metri deasupra nivelului
marii. Sursele de date au fost trapezele 1:50.000 scanate si georeferentiate.

In aceasta etapa, una dintre activitati este productia modelului de utilizare al terenului
Clutter-ul. Acest strat va descrie cu acuratete elementele prezente pe teren, in fiecare
punct: habitate umane, ape, vegetatie, drumuri si cai de acces.

Sursele utilizate pentru digitalizarea tuturor acestor elemente sunt tot trapezele
1:50.000 utilizate in etapele anterioare:


10
4.2.1 Digitalizarea zonelor locuite:

In aceasta faza, operatorii, utilizand suita de aplicatii ArcGis, au trasat utilizand Mouse-
ul fiecare poligon in parte, reprezentand localitatile, asa cum sunt acestea vizibile in
hartile topografice. Fiecarui asemenea poligon i s-au atribuit elementele de identificare:
Denumirea localitatii si Judetul.

Aceste date au fost apoi completate cu informatii suplimentare, solicitate si primite de la
Institutul National de Statistica:
- Codificarea SIRUTA a localitatilor (identificator unic si neschimbabil in timp) si a
dependentei acestora (pentru cazul satelor care apartin administrativ de comune,
orase sau municipii);
- Populatia numar locuitori
- Populatia numar gospodarii:


11

Au rezultat 13.719 localitati, ceea ce face, din cunostintele noastre, sa avem acum cel
mai dezvoltat si mai complet set de date geospatiale referitoare la populatia Romaniei in
acest moment.


12

Nota: proiectul, prin planul sau de realizare, si aferent, prin solicitarea bugetara, nu isi
propusese sa completeze datele spatiale de populatie cu informatiile de identificare
unica si de numar locuitori si gospodarii. Am considerat insa ca acest efort propriu
suplimentar va aduce un plus semnificativ de valoare in etapele urmatoare pentru
analiza economica a potentialului.


13
4.2.2 Digitalizarea vegetatiei:

Procedura de extragere digitala a poligoanelor reprezentand vegetatia semnificativa
(padurile) a fost identica celei de la extragerea zonelor locuite:

Desi procedura de extractie in sine nu a intampinat dificultati, s-a luat in considerare o
problema potentiala: zonele impadurite din Romania sunt in continua modificare, iar
hartile utilizate ca baza, desi considerate a fi suficient de recente (1995) pentru aproape
orice tip de aplicatie, in cazul padurilor se pot dovedi prea vechi. De aceea s-a realizat
verificarea poligoanelor extrase utilizand o baza diferita de analiza, una de o rezolutie
mai buna (14,25 metri), mult mai recenta (2000-2003) si, mai ales, mult mai precisa
este vorba de imaginile satelitare Landsat. S-au constata, asa cum era de asteptat, o
serie de diferente semnificative:


14

Fara a se iesi din alocarea de timp si efort prevazuta acestei etape, intrucat era de
asteptat o asemenea situatie, s-a procedat la corectarea seturilor pana la un nivel de
calitate suficient pentru scopul proiectului.

Mentionam ca s-a ales aceasta varianta, de a se trasa mai intai de pe trapeze
topografice, si de a se corecta peste imagini satelitare, pentru ca viteza de lucru in cazul
trapezelor cadastrale, unde coloritul vegetatiei este clar iar contururile sunt precis
trasate, este mult mai mare. Per total, aceasta metoda in doi pasi s-a dovedit a fi cea
mai rapida.


15
4.2.3 Digitalizarea drumurilor:

Si in acest caz procedura de lucru a fost identica cu fazele anterioare. Trasarea
principalelor cai de acces drumuri judetene, drumuri nationale si autostrazi s-a realizat
prin digitalizarea de pe harta 1:50000:

Desi pare la prima vedere un factor nesemnificativ, cunoasterea cu precizie a traseurilor
drumurilor este de o importanta majora in vederea efectuarii analizei de cost.
Pentru etapele care vor urma in cadrul proiectului, acest punct al cailor de acces va fi
analizat in estimarile de cost a unei operatiuni de amplasare a unei microhidrocentrala.
Pe langa costurile de implementare in teren a unei microhidrocentrale mai intervin si alti
parametrii, cum ar fi: existenta sau neexistenta cailor de acces, existenta sau
neexistenta alimentarilor cu curent electric, caracterul de utilizare al exploatarii
ulterioare parametru raportat la populatia zonei, etc.


16

Dat fiind scopul acestui proiect, s-a considerat ca efortul de extractie a acestor
elemente din interiorul localitatilor nu este necesar. A rezultat un total de peste 50 de
mii de kilometri de cai de acces:


17
4.2.4 Digitalizarea apelor:

Aceasta faza a fost acoperita prin aportul partenerului INCDDD, iar descrierea tehnica
a produsului este prezentata in subcapitolul aferent Conversia, prelucrarea si
actualizarea hrilor hidrografice, atribuire debite.

Rezultatul pastrat pentru sistematizarea datelor Modelului de Utilizare al Terenului
contine informatii geospatiale despre ape curgatoare (pana la rangul 6), canale, lacuri
naturale si lacuri de acumulare:

Aceste date pot fi vizualizate atat la nivelul hartii, dar si prin deschiderea unor tabele in
care pot fi urmarite datele in detaliu.
Ele pot fi actualizate tinand cont de estimarile multianuale, la nivel de decada.
De asemenea, acestea vor fi completate cu o serie de date rezultate in etapele viitoare:
evapotranspiratie, aportul din precipitatii, seceta, inundatii, etc.


18
4.3 Activitatea 3.1: Extragerea hartii pantelor din modelul digital al
terenului

Aceasta este, practic, prima activitate complexa din cadrul proiectului. Etapele
anterioare, ca si o parte din activitatile din aceasta etapa pot fi considerate mai mult
munca-intensive. Atribuirea pantelor insa presupune in primul rand corelarea si
agregarea a doua strate diferite (Modelul Digital al Terenului pe de o parte, harta
hidrologica vectoriala pe de alta), iar in al doilea rand, operatiunile efectuate presupun
utilizarea cu un grad inalt de complexitate a unor functii si formule avansate.

Vom descrie in paginile urmatoare acest proces, pas cu pas.

Pasul 1: Deschiderea in ArcGis a retelei de rauri a Romaniei (vectori shapefile):

Asa cum spuneam anterior, datele pot fi actualizate, tinand cont de modificarile survenite la nivel
de medii multianuale. Este important din acest punct de vedere sa consideram ca ne aflam intr-un
domeniu care se modifica in continuu.


19
Pasul 2: Se selecteaza toate elementele setului:

Pasul 3: Segmentarea vectorilor retelei de rauri in polilinii de 30 metri fiecare pentru a respecta
pasul Modelului Digital al terenului, pastrand atributele tabelei sursa, utilizand extensia Xtools a
ArcGis:


20

Pasul 4: Deschiderea in ArcGis a Modelului Digital al Terenului, produs in etapele anterioare ale
proiectului (dupa inchiderea in prealabil a setului cu raurile):


21
Pasul 5: Deschiderea in ArcGis a setului rezultat (segmentele de 30 metri fiecare, exceptie
facand capetele din poliliniile intiale, care pot avea lungimea de mai putin de 30 metri):

Pasul 6: Transformarea poliliniilor aferente retelei de rauri in polilinii 3D, utilizand modelul de
teren, folosind functia Convert Features to 3D din extensia 3d Analyst a ArcGis:


22
Pasul 7: Deschiderea in ArcGis a vectorilor polilinii 3D obtinuti la pasul anterior (celelalte seturi
fiind inchise in prealabil):

Pasul 8: Se verifica atribuirea corecta a geometriei segmentelor create Polilinie 3D (Polyline
ZM):


23
Pasul 9: Completarea atributelor tabelei de vectori cu informatiile spatiale pentru punctele de
start ale segmentelor (x, y si z), utilizand functia Add X, Y, Z Coordinates a extensiei Xtools din
ArcGis:


24
Pasul 10: Completarea atributelor tabelei de vectori cu informatiile spatiale pentru punctele de
final ale segmentelor (x, y si z), utilizand functia Add X, Y, Z Coordinates a extensiei Xtools
din ArcGis:


25
Pasul 10: Verificarea rezultatelor existenta si completarea datelor x, y si z pentru cele doua
puncte aferente fiecarui segment:

Se observa coloanele nou create prin intermediul acestei functii aplicata in cei doi pasi anteriori:

Xfrom coordonata X a punctului de start al segmentului (longitudinea in amonte)

Yfrom coordonata Y a punctului de start al segmentului (latitudinea in amonte)

Zfrom coordonata Z a punctului de start al segmentului (altitudinea in amonte)

Xto coordonata X a punctului de stop al segmentului (longitudinea in aval)

Yto coordonata Y a punctului de stop al segmentului (latitudinea in aval)

Zto coordonata Z a punctului de stop al segmentului (altitudinea in aval)


26
Pasul 11: Completarea atributului de identificare unica a fiecarui segment, utilizand functia Field
Calculator a ArcGis (Campul IDSegm = FID):

Aceasta operatiune este absolut necesara pentru etapele viitoare de analiza, in care se vor realiza
suprapuneri si analize agregate de date. Acestor segmente, de exemplu, li se vor adauga in etapa
urmatoare datele despre debit. In aceasta situatie, este imperios necesar ca fiecare segment in
parte sa ramana identificat unic pe intreg procesul de analize si operatiuni presupuse de acest
proiect, dar si in viitor, in utilizarea acestora.

Pasul 12: Crearea campului NivelDif, si calcularea diferentei de nivel intre punctul de amonte si
cel de aval, pentru fiecare segment. Intrucat geometria segmentelor nu contine sensul de
curgere, si in anumite segmente punctul de start este in aval, in altele este in amonte, vom
proceda la ridicarea la patrat a diferentelor urmata de extragerea radacinii patrate, astfel obtinand
valoarea pozitiva a diferentei de nivel pentru fiecare segment:

NivelDif = ((Zto Zfrom)^
2
)^
1/2


27

Pasul 13: Crearea campului Panta, si calcularea pantei (utilizand aceeasi functie, Field
Calculator a ArcGis), dupa formula:

= = (
)/(
+(

Unde (z
amonte
z
aval
) este valoarea calculata la pasul anterior campul NivelDif, x
amonte
si y
amonte

suntcoordonatele in sistem metric ale punctului de start iar x
aval
si y
aval
coordonatele punctului de
oprire.

In tabela noastra, formula devine:

Panta = NivelDif/(((Xfrom Xto)^
2
+ (Yfrom Yto)^
2
)^
1/2
):


28
Avand in vedere pasii parcursi pentru calcularea pantei, modificarea lungimii segmentelor
considerate va fi un punct simplu de rezolvat, daca etapele viitoare vor impune acest lucru.
De asemenea, in momentul in care vom trece de eliminarea unor zone (alunecari, inundatii, etc.),
putem ajunge la un nivel in care, pentru a verifica potentialul unui segment de apa, putem face
acest lucru printr-o redimensionare a segmentelor considerate in vederea determinarii pantei.

In urma rularii acestui ultim calcul, s-au obtinut, pentru fiecare segment in parte, valorile pantei.

In spatele acestor date se afla transpunerea lor geospatiala: elemente vectoriale, transpuse intr-
o harta, fiecare din ele avand toate atributele de identificare si caracterizare. Este foarte important
de mentionat prezenta acestor atribute, ce pot fi utilizate in orice mod se va decide in etapele
urmatoare, prin agregare cu alti indicatori, in special cu cei de debit.

Modul de calcul si determinarile obtinute ne dau posibilitatea vizualizarii si verificarii fiecarui
segment de apa, prin prisma datelor introduse sau calculate.

Accesibilitatea programului utilizat rezulta din insasi forma de prezentare, atat la nivel de harti,
dar si la nivel de tabele de detaliu.


29

Pasul 14: Se verifica completarea corespunzatoare cu valori a coloanei corespunzatoare pantei:

Un pas important in algoritmul de lucru il reprezinta si verificarile care se fac.
Permisivitatea programului in ceea ce priveste depistarea erorilor este, de asemenea,
atu important in procesul de calcul.

Daca la nivel de coordonate in plan, erorile sunt nesemnificative, la nivel de cota,
acestea pot aparea iminent. Faptul ca programul are posibilitatea de a verifica aceste
erori si de a le pune in evidenta permite utilizatorului remedierea situatiei. De exemplu,
este foarte important de urmarit ca diferenta de cota sa fie pozitiva, altfel rezultatele
ulterioare vor pleca din start cu erori.

Se constata ca toate datele au fost corespunzator si corect calculate si inserate in
tabela atasata hartii, iar activitatea in sine este considerata a fi un succes.


30
4.4 Activitatea 3.2: Conversia, prelucrarea si actualizarea hrilor
hidrografice, atribuire debite

4.4.1 Metoda de lucru

Atribuirea debitului mediu corespunztor fiecrui tronson al hrii rurilor din
Romnia a necesitat parcurgerea a dou etape principale de procesare spaial :

a) Repartizarea debitului pentru toate bazinele hidrografice (4854 de poligoane )
utiliznd valorile monitorizate de la staiile hidrometrice pentru nodurile hidrografice
(270 de puncte);

b) Calculul debitelor i transferul acestora pentru fiecare tronson al rului
corespunztor bazinului hidrografic.

Repartizarea debitului pentru toate bazinele hidrografice (4854 de poligoane )
utiliznd valorile monitorizate de la staiile hidrometrice pentru nodurile hidrografice
(270 de puncte) a utilizat harta bazinelor hidrografice din Romnia (figura 1), harta
debitelor pentru nodurile hidrografice importante (figura 2) i harta rurilor din Romnia
(figura 3) toate cu bazele de date asociate.


31

Figura 1. Harta bazinelor hidrografice din Romnia i baza de date asociat


32

Figura 2. Harta debitelor pentru nodurile hidrografice importante din Romnia i baza de
date aociat


33

Figura 3. Harta rurlor din Romnia i baza de date asociat


34
Etapele parcurse pentru repartizarea debitului pe fiecare sub_bazin hidrografic
utiliznd datele monitorizate la staiile hidrometrice (figura 4) pleac de la principiul
repartizrii proporionale a debitului funcie de aria bazinului hidrografic.

Harta rurilor
(vector)
Identificarea
interseciilor pentru
fiecare sub_bazin
hidrografic cu bazinul
hidrografic principal de
ordinul 1 (punct)
Numerotarea punctelor
n ordine din aval spre
amonte pentru fiecare
tronson al rurilor
Harta bazinelor
hidrografice
(poligon)
Identificarea sub sub_bazinelor
hidrografice (de la ordinul 2 la 6)
care contribuie la debitul rului
pentru fiecare intersecie
(polygon)
Figura 4. Etapele de repartizare a debitului pe fiecare sub_bazin hidrografic


35

4.4.2 Rezultate

A. Repartizarea debitului pentru toate bazinele hidrografice utiliznd valorile
monitorizate de la staiile hidrometrice pentru nodurile hidrografice
- Identificarea interseciilor pentru fiecare sub_bazin hidrografic cu bazinul hidrografic
principal de ordinul 1 (punct) (figura 5);

Aport debit
Sub_bazine
Aport debit
Sub_bazin superior
Punctul de intersecie cu
rul ce conine debite
monitorizate
Figura 5. Identificarea interseciilor pentru fiecare sub_bazin hidrografic


36
Principiul general este acela de a identifica punctele de vrsare a tuturor
sub_bazinelor aferente rului ce are date ale debitului.
Lista rurilor ce conin date de debit este prezentat n tabelul 1.

Tabelul 1. Lista rurilor ce conin date de debit
Agrij Garliste Sebes
Albesti Gilort Sieu
Amaradia Glavacioc Siret
Aranca Hamangia Sitna
Arges Humor Slava
Baboia Ialomita Somes
Bahlui Iza Somesul Mic
Balasan Jijia Somuzul Mare
Barcau Jitin Strei
Bargau Jiu Suceava
Barlad Jiul de Est Sucula Mare
Barzava Lapus Sugani
Baseu Lotru Sulina
Bega Maia Taita
Bega Veche Mara Tarnava Mare
Bela Reca Minis Tarnava Mica
Berheci Moldova Teleajan
Biruinta Moravita Telita
Bistra Motru Tibles
Bistra Marului Mures Timis
Bistrita Nadrag Tisa
Borsa Neajlov Topolnita
Buzau Nera Topolog
Calnistea Nuntasi Trotus
Caras Olt Tur
Cartal Oltet Turt
Casimcea Poganis Urluia
Cavnic Prahova Valea Rea
Cerna Prut Valsan
Cibin Putna Vaser
Corbul Raul Targului Vaslui
Crasna Ramnic Vedea
Crisul Alb Ramnicul Sarat Viseu
Crisul Negru Raul Doamnei Zalau
Crisul Repede Raul Negru
Dunarea Rusca
Dambovita Ruscova
Dambovnic Sabar
Desnatui Sacele
Dragu Salaj
Fizes Sasar


37

- Numerotarea punctelor n ordine din aval spre amonte pentru fiecare tronson al
rurilor (figura 6);
Pentru a putea calcula debitul pe fiecare sub_bazin n funcie de aria hidrografic
a acestuia a fost necesar numerotarea punctelor de intersecii n ordine cresctoare
din amonte spre aval.

Figura 6. Numerotarea punctelor n ordine din aval spre amonte pentru fiecare tronson al
rurilor
Nr. Intersectii (de la 1 ....ntreg)
Nr. Statie cu debit (numr
intermediar ntre intersecii cu
zecimal)
Staie cu debit ntre
dou intersecii


38
- Identificarea sub sub_bazinelor hidrografice (de la ordinul 2 la 6) care contribuie la
debitul rului pentru fiecare intersecie (polygon) (figura 7);

Prin selectarea tuturor sub_bazinelor corespunztoare fiecrui punct de
intersecie (punctele de vrsare) acestea s-au nglobat ntr-un singur poligon
reprezentnd aportul de debit pentru fiecare intersecie.

Figura 7. Identificarea sub sub_bazinelor hidrografice (de la ordinul 2 la 6) care contribuie
la debitul rului pentru fiecare intersecie
Ru analizat Sub_bazine Poligon cumulativ


39
B. Calculul debitelor i transferul acestora pentru fiecare tronson al rului corespunztor
bazinului hidrografic

Pentru calculul debitelor ntre punctele de intersecie a sub_bazinelor utiliznd
datele monitorizate s-a utilizat baza de date spaial asociat acestor puncte (figura 8).

Punctul este identificat prin ID i conine Numrul de ordine de la izvor la vrsare
Ordine, denumirea rului Rau. Legtura cu bazinul hidrografic ce contribuie la debitul
rului se face prin Dis care identific unic bazinul hidrografic i Abazin care reprezint
aria bazinului hidrografic.

Schema de calcul (figura 9) a debitelor intermediare din dreptul fiecrei
intersecii cu un bazin hidrografic pentru rurile cu date de debit monitorizate se face n
funcie de ponderea suprafeei bazinului cumulativ (vezi figura 7).

Figura 8. Baza de date spaial asociat punctele de intersecie a sub_bazinelor


40

Calculele se efectueaz pentru fiecare punct de intersecie al reelei hidrografice
cu bazinele hidrografice obinndu-se n final debitul pentru fiecare tronson al rurilor
cu date de debit monitorizate (figura 10) precum i aporul de debit al fiecrui bazin
cumulativ (toate sub_bazinele ce vars n acelai punct de intersecie).

Q
1
Q
2
........
Bazin
cumulativ 1
Aria 1
Bazin
cumulativ 2
Aria 2
Qi2 = (Q2 - Q1) x Aria1 / (Aria1+
Aria2)

Qi1 = (Q2 - Q1) x Aria2 / (Aria1+
Aria2)

Qdif1 = (Qi1-Q1) Qdif1 = (Qi2-Qi1)
Figura 9. Schema de calcul a debitelor intermediare din dreptul fiecrei intersecii cu un
bazin hidrografic pentru rurile cu date de debit monitorizate
Figura 10. Repartizarea debitului pentru fiecare tronson al rurilor cu date de debit
monitorizate
Date de debit
monitorizate
Debite calculate


41
Urmtoarea etap o constituie atribuirea debitelor pentru fiecare bazin cumulativ
utiliznd diferenele de debit calculate mai sus ntre punctele de vrsare cu alte
cuvinte aportul fiecrui bazin cumulativ la debitul rului (figura 11).

Cunoscnd aportul bazinului cumulativ se calculeaz debitul pentru fiecare
sub_bazin inclus n acesta n funcie de suprafaa fiecruia (figura 12,13).

Figura 11. Aportul sub_bazinelor hidrografice la debitul rului
Figura 12. Selectarea bazinului cumulativ
Bazin
cumulativ
Q (aportul
bazinului


42

Etapa final o constituie preluarea atributului de debit din datele spaiale de tip
polygon i transferarea lor n baza de date a rurilor de tip vector (figura 14).

Figura 13. Calculul debitelor pentru fiecare sub_bazin din bazinul cumulativ
Figura 14. Preluarea atributului de debit n baza de date a rurilor de tip vector


43

4.4.3 Concluzii
Atribuirea debitului mediu corespunztor fiecrui tronson al hrii rurilor din
Romnia a necesitat parcurgerea a dou etape principale de procesare spaial :

a) Repartizarea debitului pentru toate bazinele hidrografice (4854 de poligoane )
utiliznd valorile monitorizate de la staiile hidrometrice pentru nodurile
hidrografice (270 de puncte);

b) Calculul debitelor i transferul acestora pentru fiecare tronson al rului
Pentru realizarea acestor etape a fost necesare urmtoarele proesri spaiale:

- Identificarea interseciilor pentru fiecare sub_bazin hidrografic cu bazinul
hidrografic principal de ordinul 1 (punct);

- Numerotarea punctelor n ordine din aval spre amonte pentru fiecare tronson al
rurilor;

- Identificarea sub sub_bazinelor hidrografice (de la ordinul 2 la 6) care contribuie
la debitul rului pentru fiecare intersecie (polygon);

- Calculul debitelor i transferul acestora pentru fiecare tronson al rului


44
4.5 Elemente suplimentare de diseminare a detaliilor si rezultatelor
partiale ale proiectului

Asa cum mentionam in subcapitolul referitor la definirea cadrului metodologic necesar a
guverna activitatile acestei etape, echipa de proiect a intrat in contact cu numerosi
specialisti din domeniu. Spre bucuria noastra, interesul pe care ideea acestui proiect l-a
determinat in randul acestora a fost foarte ridicat. Printre multele asemenea legaturi,
consideram important a mentiona faptul ca doua prestigioase asociatii profesionale si
stiintifice din Roamania au insistat sa organizeze cate o sesiune speciala in care sa le
prezentam acest proiect si rezultatele preconizate.

Tinand seama de faptul ca in cadrul Planului de realizare al acestui proiect nu erau
prevazute si bugetate activitati de diseminare, facem precizarea ca toate aceste
activitati s-au desfasurat in organizarea exclusiva a celor doua asociatii. Participantii din
partea echipei de proiect nu au fost remunerati si nu au platit vreo taxa pentru prezenta,
iar orele petrecute in respectivele sedinte nu au fost utilizate din timpul de lucru aferent
planului de realizare.

A. Seminarul organizat de catre Asociatia Hidrogeologilor din Romania

Seminarul a fost sustinut la sediul asociatiei din Bucuresti, in data de 2 noiembrie 2010.

B. Seminarul organizat de catre Societatea Romana de Geofizica

Seminarul a fost sustinut la sediul asociatiei din Bucuresti, in data de 22 noiembrie
2010.

In paginile urmatoare prezentam adresele de confirmare a evenimentelor, emise de
catre cele doua asociatii:


45


46


47
Pentru o mai buna participare a echipei de proiect la aceste evenimente, am realizat si
un poster, ce a fost afisat la cele doua evenimente:


48

4.6 Gradul de realizare a obiectivelor

Punctual, plecand de la obiectivele definite anterior, situatia realizarilor acestei etape
este urmatoarea:

- Elaborarea unui cadru metodologic pentru ierarhizarea micropotentialului
hidroenergetic (activitate generica de etapa, aferenta ambelor Activitati din Planul
de realizare).

Obiectiv realizat in proportie de 100%. Suplimentar, detaliile metodologice si
instrumentele utilizate au fost discutate cu specialisti de renume din domeniu, in
cadrul celor doua seminarii prezentate anterior, iar concluzia a fost ca alegerile
facute de catre echipa proiectului au fost excelente.

- Completarea bazei cartografice:

o Digitalizarea modelului de utilizare al terenului (Activitatea 3.1 din Planul
de realizare);

Activitate realizata in proportie de 100%, verificata in detaliu. Suplimentar, in
fisierul de populatie, s-au agregat detaliile de identificare nationala (SIRUTA),
numar locuitori si numar gospodarii provenite de la Institutul National de
Statistica

o Conversia, prelucrarea si actualizarea hartilor hidrografice digitale
(Activitatea 3.2 din Planul de realizare);

Activitate realizata in proportie de 100%, verificata in detaliu.


49
- Analiza datelor cartografice:

o Extragerea hartii pantelor din modelul digital al terenului (Activitatea 3.1
din Planul de realizare);


o Atribuirea de debite elementelor de retea hidrografice (Activitatea 3.1 din
Planul de realizare);


Suplimentar activitatilor prepuse de Etapa a III-a a proiectului, echipa a lansat
participat la o serie de activitati suplimentare, utile proiectului:
- Consultarea unor specialisti de prestigiu, din afara echipei de proiect;
- Diseminarea detaliilor proiectului si a rezultatelor preconizate.


50

5. Concluzii

Ca etapa intermediara, Etapa a III-a s-a desfasurat in conditii foarte bune. Obiectivele
de etapa au fost atinse in proportie de 100%. In plus, s-au realizat o serie de activitati
suplimentare.

In aceasta faza, proiectul poate continua in cele mai bune conditii, fiind asigurate deja
elemntele de baza necesare determinarii potentialului teoretic: Harta pantelor si Harta
debitelor. Aceste doua produse, luate ca atare, in special Harta pantelor, sunt deja
potential utile luate ca atare. Din cate stim, acest proiect a produs prima harta a
pantelor aferente cursurilor de apa, pe plan national, la o precizie corespunzatoare
nivelului topografic de 1:50.000, pe segmente de doar 30 de metri un total
impresionant de 2.829.238 segmente.

De asemenea, harta populatiei, cu poligoane trasate la precizia de 1:50000, pana la
nivelul sat 13.719 localitati in total, cu atribuirea informatiilor SIRUTA, numar locuitori
si numar gospodarii, este prima de acest gen din Romania.

Corectarea stratului de vegetatie produs din hartile topografice 1:50.000 cu elementele
vizibile in imaginile satelitare Landsat la o rezolutie de 14,25 metri este de asemenea un
efort substantial, si un rezultat remarcabil in sine.

O remarca speciala trebuie sa facem si pentru metoda utilizata pentru atribuirea
debitelor. Sistemul de lucru in pasi succesivi, pornind de la date statistice certe, cu
eliminarea sistematica a erorilor potentiale, ducand informatii concrete pana la nivelul
cel mai detaliat al elementelor hidrologice, este o reusita de netagaduit.

Din punct de vedere administrativ si logistic, toate activitatile au decurs in mod normal,
fara probleme. Pe parcursul acestei etape nu s-au realizat achizitii. Costurile s-au
incadrat fara in proiectiile bugetare stabilite prin Planul de realizare.


51

Unul dintre obiectivele generale de maxima importanta ale proiectului este promovarea
tinerilor cercetatori. In acest sens, am realizat o statistica a implicarii acestora, la nivelul
celor doua echipe (Universitatea din Bucuresti si INCD Delta Dunarii). In evaluarea
ponderii implicarii fiecarui participant, am ales sa luam ca reper costul aferent salarizarii
ca mod de a evalua atat cantitatea de munca pe care a prestart-o fiecare, intr-un
sistem care prin promovarea tinerilor nu intelege doar a le da cat mai mult de munca,
si a-i plati cat mai putin.

Etapa a III-a:

- Participare totala a tinerilor (sub 35 ani): 62,72%

- Participare totala a doctoranzilor: 49,75%

- Participare totala a studentilor angajati: 6,44%

Ca o concluzie finala, proiectul decurge in mod satisfacator, neexistand motive pentru a
pune la indoiala atingerea obiectivelor etapelor ce urmeaza, nici a obiectivelor generale
ale proiectului.


52
6. Bibliografie

1. Buz, V., Sndulache, Al. (1984), Cartografie, Universitatea Babe-Bolyai Cluj-
Napoca, Facultatea de Biologie, Geografie i Geologie, 263 pag., Cluj-
Napoca.
2. Fodorean, I. (2005), Cartografie. Lucrri practice, Universitatea Babe-
Bolyai, Facultatea de Geografie, uz intern, 88 pag., Cluj-Napoca.
3. Linc, Ribana (2004), Studiul hrii, Editura Universitii din Oradea, 208 pag,
Oradea.
4. Nstase, A. (1983), Cartografie-Topografie, Edit. Didactic i Pedagogic, 424
pag., Bucureti.
5. Rus, I., Buz, V. (2003), Geografie tehnic. Cartografie, Editura Silvania, 318
pag., Zalu.
6. Sndulache, Al., Sficlea, V. (1970), Cartografie-Topografie, Edit. Didactic i
Pedagogic, Bucureti.
7. Anson, R. W., Ormeling, F. (1993), Basic Cartography for students and
technicians, volume 1, 2
nd
Edition, I. C. A., Elsevier, London.
8. Bican, V. (2003), Cartografie. Lucrri practice, Edit. Universitii Al. I. Cuza,
Iai.
9. Kraak, M.-J., Ormeling, F. (1996), Cartography: visualization of spatial data.
Harlow, Longman.


53
10. Kraak, M.-J., Brown, A, Web cartography: developments and prospects.
London.
11. Leu, I. N., Budiu, V., Moca, V., Ritt, C., Ciotlu, Ana, Ciolac, Valeria (1999),
Topografie i cadastru agricol, Editura Didactic i Pedagogic, R.A.,
Bucureti
12. Nastase Anton, Osaci Costache Gabriela (2000) Topografie Cartografie.
Lucrari practice, Edit.Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti
13. Nastase Anton, Visan Gh., Cocos, O (2005) Cartografie aplicata. Editura
Universitatii, Bucuresti
14. Nastase Anton, Visan Gh (2005) - Topografie Cartografie. Partea I.
Topografie, Edit. Universitatii,Bucuresti
15. Nitu, C (1995) Cartografie matematica, Editura Academia Tehnica Militara ,
Bucuresti
16. Nitu, C., et all (2002) Sisteme informatice geografice si cartografie
computerizata. Editura Universitatii din Bucuresti
17. Nitu, C. (2004) Sisteme informationale geografice, Curs HTML pe
calculatoarele laboratorului de geoinformatica
18. Nitu, C. (2005) Geoinformatica. Editura Centrului de Invatamant la Distanta
Credis al Universitatii din Bucuresti
19. Paunescu, C. (2006) Curs de geodezie topografie III, ISBN 973-575-582-3,
973 575 844 X
20. Visan, Gh., Cocos, O., (2004) Analiza si interpretarea hartii topografice,
Editura Ars Docendi, Bucuresti
21. C. Moldoveanu, Geodezie. Noiuni de geodezie fizic i elipsoidal,
poziionare, Ed. MATRIX-ROM 2002


54

22. D. Ghiu, Geodezie i gravimetrie, Ed. Didactic i Pedagogic 1983,
23. C. Munteanu, Cartografie matematic, Ed. MATRIX ROM, 2003,
24. M. Atudorei, Masuratori geodezice prin unde, lito I.C.B. - 1981,
25. N. Cristescu, Topografie inginereasca , Ed. Tehnic, 1978,
26. C. Cosarca, Topografie inginereasc , Ed. MATRIX-ROM 2003,
27. Mircea Badut, Sisteme geo-informatice (GIS) pentru electro-energetic, ED.
POLIROM Iasi, 2008,
28. Mircea Badut, Sisteme geo-informatice (GIS) pentru administratie si interne,
Editura Conphys, Rmnicu-Vlcea, 2006,
29. Mircea Badut, GIS - sisteme informatice geografice: fundamente practice,
Editura Albastra - microINFORMATICA, Cluj-Napoca, 2007,
30. Berry, J.K. (1993) Beyond Mapping: Concepts, Algorithms and Issues in
GIS. Fort Collins, CO: GIS World Books.
31. Bolstad, P. (2005) GIS Fundamentals: A first text on Geographic Information
Systems, Second Edition. White Bear Lake, MN: Eider Press, 543 pp.
32. Burrough, P.A. and McDonnell, R.A. (1998) Principles of geographical
information systems. Oxford University Press, Oxford, 327
33. Chang, K.S. (2005) Introduction to Geographic Information System, 3rd
Edition. McGraw Hill.
34. Heywood, I., Cornelius, S., and Carver, S. (2002) An Introduction to
Geographical Information Systems. Addison Wesley Longman. 2nd edition


55
35. Longley, P.A., Goodchild, M.F., Maguire, D.J. and Rhind, D.W. (2005)
Geographic Information Systems and Science. Chichester: Wiley. 2nd edition.
36. Thurston, J., Poiker, T.K. and J. Patrick Moore. (2003) Integrated Geospatial
Technologies: A Guide to GPS, GIS, and Data Logging. Hoboken, New
Jersey: Wiley.
37. Wise, S. (2002) GIS Basics. London: Taylor & Francis.
38. Worboys, Michael, and Matt Duckham. (2004) GIS: a computing perspective.
Boca Raton: CRC Press.
39. Wheatley, David and Gillings, Mark (2002) Spatial Technology and
Archaeology. The Archaeological Application of GIS. London, New York,
Taylor & Francis.
40. Burrough P.A. (1998) Principles of geographical Information systems for
land resources assessment. Calderon Press. Oxford University Press, 1998.
41. Caloz R. (1992) Systeme dinformation geographique. Ecole politechnique
de Lausane.
42. Ichim I. si colab. (1998) Dinamica sedimentelor. Aplicatie la raul Putna
Vrancea.Ed. Tehnica Bucuresti.
43. Haidu I., Haidu C. (1998) S.I.G. Analiza spatiala. Ed. H.G.A. Bucuresti.
44. Popovici N., Biali G. (2000) Sisteme geoinformationale. Ed. Gh.Asachi Iasi.
45. Olariu P (1997) Gospodarirea resurselor de aluviuni n spatiul hidrografic
Siret. Masuri non-structurale n gospodarirea apelor. Ed. H.G.A. Bucuresti.


56
Indicatorii de rezultat generali si specifici pentru etapa
raportata

Indicatori generali:
________________________________________________________________________________
| Indicatori de | Denumirea indicatorilor | UM |
| rezultat | | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 1. Numr de produse i tehnologii rezultate din | Nr. |
| | activitatea de cercetare, bazate pe brevete, | |
| | omologri sau inovaii proprii. | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 2. Numr de cereri de brevete depuse n urma | Nr. |
| | proiectelor | |
| | din care: | |
| | a) Naionale | |
| | b) EPO (Europa) | |
| | c) USPTO (SUA) | |
| | d) Triadice (Europa, SUA, Japonia) | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 3. Numr de cereri de brevete acordate (n urma | Nr. |
| | proiectelor) | |
| | din care: | |
| | a) Naionale | |
| | b) EPO | |
| | c) USPTO | |
| | d) Triadice | |

| |_________________________________________________|_______|
| | 4. Numr de articole publicate n urma | Nr. |
| | proiectelor, | |
| | din care: | |
| | a) n reviste indexate ISI | |
| | b) n reviste indexate n alte baze de date | |
| | internaionale recunoscute | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 5. Numr de articole acceptate spre publicare n| Nr. |
| | urma proiectelor, | |
| | din care: | |
| | a) n reviste indexate ISI | |
| | b) n reviste indexate n alte baze de date | |
| | internaionale recunoscute | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 6. Numr de produse transferabile | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 7. Numr de studii de necesitate public | Nr. |
| | din care: | |
| | a) de interes naional | 4* |
| | b) de interes regional | |
| | c) de interes local | |
| |_________________________________________________|_______|


57
| | 8. Numr de IMM participante | % |
| |_________________________________________________|_______|
| | 9. Ponderea contribuiei financiare private pe | % |
| | proiecte din care contribuie financiar direct| |
|
|______________________________________________________________________|_______|
| | 10. Numrul mediu de poziii echivalente cu | Nr. |
| | norm ntreag pe proiect, din care: | |
| | a) doctoranzi | 4
| | b) postdoctorat | 7 |
| |_________________________________________________|_______
| | 11. Mobiliti | Lun |
| | din care internaionale | x-om |
| |_________________________________________________|_______|
| | 12. Valoarea investiiilor n echipamente |Mii RON|
| | pentru proiecte | |
| |_________________________________________________|_______|
| | 13. Rata de succes n depunerile de proiecte |100% |
| |_________________________________________________|_______|
| | 14. Numr reele de cercetare susinute | Nr. |
|____________________|_________________________________________________|_______|

* Studii de necesitate publica de interes national:
Modelul de Utilizare al Terenului
Harta populatiei completata cu datele de statistica nationala
Harta debitelor
Harta pantelor


58
Indicatorii specifici fiecarei directii de cercetare:

Domeniul de
cercetare
Denumirea indicatorului Numarul Informatii
despre
indicator
DC 1
Tehnologiile
societii
informaionale

Nr. de tehnologii IT performante
Nr. tehnologii suport pentru
comunicatii;
Nr. metode/sisteme de inteligenta
artificiala;
Nr. produse nanoelectronice si fotonice;
Nr.nano- si microsisteme

DC 2: Energie

Nr.concepte de utilizare de noi surse
energetice
Nr. de tehnologii de reducere a pretului
in domeniul energetic
Nr. de tehnologii/produse in domeniul
securitatii energetice

DC 3: Mediu

Nr. de sisteme i tehnologii energetice
durabile
Nr. de tehnologii curate de produs si
proces pentru reducerea polurii mediului
(green chemistry)
Din care: in transporturi
Nr.de tehnologii eco-eficiente de
valorificare a deseurilor;
Nr.concepte si tehnologii de consolidare
a diversitatii biologice si ecologice;
Nr. de metode si solutii tehnice in domeniul
amenajarii teritoriului

DC 4:Sntate

Nr.concepte/studii ale mecanismelor de
adaptare ale organismului;
Nr. metode pe baze moderne de
investigatie in medicina;
Nr. terapii moderne;
Nr. de metode de preventie si interventionale
la nivel naional, arondate la spaiul european
de operare

DC 5:
Agricultura,
securitatea i
sigurana
alimentar
Nr. de produse corespunztoare
principiilor dezvoltrii durabile i securitii
alimentare, inclusiv alimente funcionale;
Nr. de metodologii de detectare a
reziduurilor i contaminanilor din ntreg lanul
alimentar


59
DC 6:
Biotehnologii
Nr.de medicamente noi;
Nr.protocoale de diagnostic i
tratamente medicale;
Nr.de tehnologii pentru producia de
alimente cu siguran maxim asupra sntii
umane;
Nr.de tehnologii avansate in domeniul
produselor farmaceutice;
grupurilor biocatalitice;
noi enzime i microorganisme
Nr. de sisteme bioinformatice

DC 7:
Materiale,
procese i
produse
inovative

Nr. de materiale avansate
Nr.de tehnologii de reciclare a
materialelor avansate
Nr. de tehnologii avansate de conducere
a proceselor industriale
Nr. de tehnologii i produse mecanice
de nalt precizie i sisteme mecatronice
Nr. de tehnologii nucleare
Nr. de produse i tehnologii inovative
destinate transporturilor i produciei de
automobile

DC 8:Spaiu i
securitate

Nr. de aplicaii spaiale integrate
Nr. de tehnici aeronautice
Nr. de tehnologii aerospaiale
Nr. de tehnici pentru securitate

DC 9:Cercetri
socio-
economice i
umaniste

Nr. de noi metode manageriale, de
marketing i dezvoltare antreprenorial;
Nr. de studii referitoare la calitatea
educatiei si a ocuparii;
Nr. de studii referitoare la capitalul
uman, cultural i social;
Nr.de tehnici de conservare a
patrimoniului

Nota:
La completarea acestor indicatori se va tine seama de domeniul de cercetare si de
obiectivele proiectului.
Acesti indicatori se vor completa acolo unde este cazul.

Cod: PO-04-Ed2-R0-F5


60
Nr. Inreg.: ..........................

SE APROBA, AVIZAT,
REPREZENTANT AUTORIZAT, DIRECTOR ECONOMIC,
RECTOR
Prof.dr. Ioan Panzaru
Contabil Sef
Ec. Adrian Albu

PROCES VERBAL DE AVIZARE A LUCRARILOR
DE CERCETARE-DEZVOLTARE

Comisia de avizare constituita de Coordonatorul proiectului nr. 2468 prin decizia nr 3 din
4.12.2010 in cadrul etapei nr. III, care fac obiectul contractului nr 22-107/2008 incheiat cu
Unitatea Executiv pentru Finanarea nvmntului Superior, Cercetrii, Dezvoltrii i
Inovrii - UEFISCDI, a constatat urmatoarele:
a) Lucrarile executate corespund clauzelor contractuale;
b) Toate documentele necesare efectuarii platii exista si sunt corect intocmite;
c) Concluziile lucrarii, principalele rezultate obtinute si datele privind efectuarea
cheltuielilor sunt prezentate in Raportul intermediar de activitate si in documentele sale
insotitoare;
d) Planificarea activitatilor si resurselor aferente realizarii etapei curente in derulare a
proiectului, prezentata in Raportul intermediar de activitate, este corespunzatoare
realizarii obiectivului propus si in concordanta cu prevederile contractului;
Comisia avizeaza FAVORABIL lucrarile si documentele si considera ca pot fi prezentate
pentru evaluare la UEFISCDI Programul 4 Parteneriate in domeniile prioritare
Domeniul Programul 4 Parteneriate in domenii prioritare DOMENIUL 2 ENERGIE

COMISIA DE AVIZARE
FUNCTIA IN COMISIE NUME SI PRENUME SEMNATURA
PRESEDINTE Prof.dr.ing. Cristian Marunteanu
MEMBRI
(cel putin trei specialisti)
Prof.dr.ing. Daniel Scradeanu
Prof.dr.ing. Paul Georgescu
Prof.dr.ing. Constantin Pene
SECRETAR Conf.dr.ing. Stanciucu Mihaela

Etapa 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etapa 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

S-ar putea să vă placă și