Master

Facultatea de Horticultura
Specializarea: Peisagistica
Disciplina: Conservarea si gestionarea peisajului vegetal urban
CURS nr. 2
2. Managementul peisajului proiectat
2.1. Analiza i controlul transformrilor peisajului vegetal. !stimarea
"eteriorrilor.
Diversele interaciuni ale factorilor nocivi cu peisajul urban (poluarea cu
bioxid de carbon, bioxid de sulf, metale grele, etc. produc modific!ri ireparabile
uneori. Spaiul verde urban este un spaiu foarte variat si complex supus unor analize
globale care ar trebui s! nu fie legate de percepia subiectiv!.
Diversele agresiuni care pot conduce la deterior!ri ale spaiului verde urban
trebuie semnalate la timp "i acest lucru se poate realiza numai printr#un control
periodic, finalizat prin $nscrierea constat!rilor $n fise speciale "e consemnare.
%u at&t mai mult cu c&t lucr!m cu material viu, transformarea peisajului este
inevitabil! "i din punct de vedere al evolutiei fiziologice a plantelor. 'lanul iniial al
spaiului trebuie s! cuprind! "i date referitoare la posibilele transform!ri preconizate a
avea loc $ntr#un interval de timp. 'entru aceasta este obligatorie cunoa"terea
materialului vegetal cu care se lucreaz!, at&t din punct de vedere decorativ c&t "i din
punct de vedere evolutiv.
(n toate lucr!rile de gestionare durabil! nu trebuie sc!pat! din vedere
funciunea iniiala pentru care a fost proiectat spaiul. Factorii de agresiune care pot
contribui la transformarea peisajului vegetal sunt factori externi care nu in de
morfologia plantelor.
#iagnosticul este un demers riguros si logic care se deruleaz! $n mai multe
etape. Investigatia este o etapa de baza a observaiei detaliate a unui arbore $n c!utarea
simptomelor diagnosticului "i a indiciilor deterior!rilor pe diferite organe (frunze,
ramuri, trunc)i "i r!d!cin!. Se pot $ntocmi c)estionare tip care sa r!spund! la
diversele probleme legate de faza de investigare.
$"entificarea este a doua etap! care const! $n corelarea diferitelor simptome
cu prezenta agentului fito#patogen care le#a provocat. *ceasta va permite identificarea
afeciunii, care este certificat! $n final de rezultatul analizei.
%ratamentul afeciunii investigate este dat de o ec)ip! de speciali"ti cu
competene variate $n domenii ca: arboricultura, patologie "i entomologie, ecologie,
etc. *vizele experilor sunt indispensabile pentru a crea cel mai bun patrimoniu
arboricol.
Estimarea deteriorrilor
'entru a putea estima deterior!rile trebuie s! cunoa"tem valoare unui arbore.
'atru elemente sunt eseniale pentru estimarea valorii unui arbore:
# specia sau varietatea + se ine cont de raritatea, dificultatea de
producie sau de aprovizonare $n pepiniere a speciei sau variet!ii
considerate,
& valoarea in"ivi"ual + un arbore izolat este mult mai valoros dec&t
un arbore de grup ,
& starea snt'ii + valoare arborelui este direct legat! de starea lui
sanitar!,
& circumferin'a trunc(iului + un arbore de dimensiuni mari,
impozant $n peisajul urban, are valoare mai ridicat! fa! de un arbore
t&n!r, u"or de replantat.
$n"icele "e valoare in"ivi"ual)
Starea snt'ii
Situarea
A * C # !
-xemplar solitar ./ 0 1 2 3
4rup de 3#5 exemplare 6 7 2 3 .
*liniament sau grup de 8 7 exemplare 9 5 2 3 .
Dupa :;a valeur des arbres d<alignements + alignament du =al#de#>arne.?
$n"icele "e circumferin')
#imensiuni
+cm,
$n"ice
#imensiuni
+cm,
$n"ice
#imensiuni
+cm,
$n"ice
./#.1 /,5 .1/ .1 21/ 30
.5#33 /,9 .5/ .5 27/ 39
32#2/ . .7/ .7 29/ 36
1/ .,1 .0/ .0 1// 2/
5/ 3 .9/ .9 13/ 2.
7/ 3,9 .6/ .6 11/ 23
0/ 2,9 3// 3/ 17/ 22
9/ 5 33/ 3. 19/ 21
6/ 7,1 31/ 33 5// 25
.// 9 37/ 32 7// 1/
../ 6,5 39/ 31 0// 15
.3/ .. 2// 35 9// 5/
.2/ .3,5 23/ 37 6// 55
Dupa :@areme de la =ille de @esanon?
Calculul valorii unui arbore se face "up formula)
ci in
I I P V =
unde: = A valoarea arborelui
' A preul
B
in
A valoarea individual!
B
ic
A indicele de circumferin!
-xemplu: pentru un arbore izolat (platan, $n foarte bun! stare de s!n!tate, de
235 cm $n circumferin!, situat $n regiunea parizian!:

F V 9// . 20 30 ./ .1/ = =
.1/ F + valoarea $n pepinier! .66/#.66.
Evaluarea pagubelor cauzate unui arbore
'agubele pot fi limitate la r!ni pe diverse p!ri ale arborelui sau, mai grav, pot
compromite viaa unui arbore. 'agubele limitate variaz! $n funcie de intensitatea
r!nilor.
Rnile pe trunc(i pot afecta scoarta arborilor prin decojiri, t!ieturi, arsuri.
Bntensitatea r!nilor pe trunc)i este estimat! printr#un procent notat t-. *cesta este
calculat $n funcie de m!rimea maxima a r!nii . (exprimata $n cm "i circumferina +
C + a arborelui la $nalimea de r!nire.
C
L
t

=
3
C
Bntensitatea rnilor pe ramuri este m!surat! printr#un procent de afectare a
ramurilor, notat b-. 'rocentul de afectare a ramurilor este calculat $n funcie de
proporia ramurilor r!nite, rupte, arse sau distruse, exprimat $n volum: /
a
, $n raport cu
volumul total al ansamblului aerian al arborelui, /
t
.
t
a
V
V
b
3
C =
Bntensitatea ranilor pe ra"acini se masoara printr#u procent notat r-. *cesta
este calculat $n funcie de proporia sistemului radicular afectat sau distrus R
a
$n
raport cu sistemul radicular estimat al arborelui, R
t
. *ceasta proporie este evaluat!
pentru un volum de sol corespondent cu un cilindru $n jurul arborelui, de . m $n
profunzime "i un diametru cu 3 m mai mare decat proiectia coroanei pe sol.
t
a
R
R
r
3
C =
De exemplu pentru un platan cu o valoare estimata de 20.9// F, cu o rana pe
trunc)i de 39 cm si cu .D5 din coroana afectata, circumferinat trunc)iului la inaltimea
ranii 235 cm, estimarea deteriorarilor este urmatoarea:
C .0
235
39 3
C =

= t

C 1/
5
.
3 C = = b
C / C = r
Desp!gubirile reprezint! valoarea arborelui $nmultita cu procentele $nsumate,
adica:
( ) F I 3.517 C 1/ C .0 209// = + =
/aloarea "espgubirii este egal! cu valoarea arborelui $naite de ranire :
0 +t- 1 b- 1 r-,. *tunci cand suma procentelor este mai mare de .//C
arborele este considerat pierdut si trebuie extras.
2.2. $nstrumente "e lucru in gestionarea amenajarilor peisagere. %ipuri "e
inventar.
%ea mai bun! avertizare este o abordare global! pornind de la un diagnostic al
st!rii arborelui elaborat dup! un inventar precis al populatiei arboricole. Eealizarea
unui asemenea inventar este prima etap! a :fi"ei de stare civil! a arborelui?.
$nventarul se traduce printr#o culegere de date dendrologice care permit buna
gestionare, ameliorarea "i planificarea $ntreinerii "i auditul complet a tot ce :atinge?
arborele. Inventarul permite definirea prioritilor de intervenie i stabilirea
programului de lucru.
4estionarea pe termen lung implic! cordonarea aspectelor naturale de
cunoa"tere, de care trebuie s! in! seama colectivul de administraie al spaiului verde.
Bnventarul vegetaiei lemnoase se face pe o perioad! $ndelungat!, iar
principalul instrument de cunoa"tere "i colectare de date este recensamantul sau
inventarierea care reprezint! o fi"! ce cuprinde date referitoare la cartogafie,
fotogrammetrie.
F fi"! de inventar cuprinde: data releveului, codul suprafeei, tipul de spaiu
verde (scuar, aliniament, cimitir, parc, repere cadastrale, suprafaa, elemente de
delimitare, accesibilitate, starea general! (conservare D $ntreinere, starea peluzelor,
num!rul "i tipul decoratiunilor florale, num!rul "i specia arbu"tilor din garduri vii,
num!rul si specia arborilor din aliniamente, tipul "i suprafata pavimentelor, existena
sau inexistena sistemului de irigare, tipul "i numarul mobilierului si ec)ipamentelor
specifice.
Fi"a de $nregistrare a arborilor cuprinde: specia, codul suprafeei "i al
arborelui, valoarea estetica + se noteaza clasa (foarte buna, optim!, bun!, mediocr!,
rea si foarte rea, tipul de delimitare, diametrul la $n!limea de .,2/ m, $nalimea de
inserare a coroanei pe trunc)i, starea vegetal! aparent! (foarte bun!, bun!, medie, rea,
foarte rea si uscat!, patologia sigur!, necesitatea t!ierilor + tipul de t!iere (formare,
$ntreinere, regenerare, ridicare a coronamentului, verificarea stabilit!ii (urgent!,
necesar! sau nenecesar!, ancorajul "i tutorarea, pentru plantele tinere, starea
sistemului radicular (descoperit parial sau nedescoperit.
Datele furnizate de inventar permit stabilirea unui program al lucr!rilor de
$ntreinere "i esalonarea priorit!iilor pe de o parte si continuitatea politicii de
gestionare, indiferent de sc)imbarea conducerii , pe de alta parte.
Bnventarierea se face pe etape "i vizeaz! constituirea unui grup de orientare a
politicii de gestionare: grup de monitorizare te)nic! ce cuprinde speciali"ti $n sptiu
verde, drumuri, instalaii "i construcii, portectia mediului, urbanism, istorie sau
peisager in cazul unui patrimoniu national 4rupul urmareste diverse etape pe baza
c!rora rezult! concluzii "i direcii de gestionare.
Bnventarul dureaza de regula c&iva ani "i se actualizeaza la fiecare 5 ani.
Factorii de decizie sunt primarii de sectoare, responsabilii serviciilor te)nice,
grupul de monitorizare te)nic!.
%ipuri "e inventar)
a & statistic sau global
# evaluarea $n procente a spaiului verde "i a st!rii lui fitosanitare,
b & tipologic pe statiune
# se bazeaz! pe o defalcare dupa entitatea locurilor (aliniamente
stradale delimitate de intersecii, pentru fiecare staiune se face un releveu cu
descrierea arborilor observai, specia "i clasa de v&rst!, caracteristici dendrometrice,
forme "i antecedente de t!iere, $n cazul unei staiuni se vor cuprinde cel putin ./
arbori diferii, aceste staiuni sunt observate vara "i toamna, iar $n cazul staiunilor
mari e necesar! $mparirea $n substaiuni,
c 2 inventar arbore "e arbore
# $n cazul staiunilor sau zonelor cu eterogenitate foarte mare,
este cel mai laborios tip de inventar, este dificil ca "i cuprindere $n timp, se face pe
baza unei reprezentari precise a fiecarui arbore notat cu un reperaj exact pe plan,
comporta c)eltuieli foarte mari care necesita urmarirea $n timp a plantaiilor "i
evaluarea costurilor.
2.3. #ecizii "e interven'ie 4n amenajare. Aspecte negative
(n cadrul unei geston!ri raionale deciziile pentru modificarea, restructurarea
sau p!strarea spaiilor verzi revin persoanelor cu drept de decizie $n revitalizarea,
restaurarea sau $ntreinerea acestor spaii, respectiv membrilor grupului de
monitorizare te)nic!. *ce"tia trebuie s! elaboreze un program susinut "i pe termen
lung care s! vizeze e"alonarea lucr!rilor de $ntreinere sauD"i restaurare "i care
urmeaz! s! fie aprobate de forurile $n drept (prim!rii, sefi de servicii, etc.. *cest
program trebuie s! ofere "i un grafic al lucr!rilor de gestionare, cu precizarea
interventiilor urgente.
(n cazul monumentelor de ar)itectur! peisager! trebuie avut! $n vedere
respectarea "i Dsau adaptarea interventiilor conform planului original al monumentului
istoric. (n cazul introducerii de funciuni noi, trebuie avut! $n vedere coroborarea
tuturor tipuri de analiz! (istoric!, social!, estetic!, vegetal!, cromatic!, volumetric!,
funciuni, etc.
(n cazul $n care nu sunt respectate aceste cerine obligatorii pentru
introducerea unor noi funciuni, putem asista la o agresiune a spatiului care duce
inevitabil la aspecte negative legate de gestionarea amenajarilor peisagere.
2.5. Problemele organizatorice si "e planificare in timp a restaurarii
patrimoniului peisagistic cu valoare istorica
'entru monumentele peisagistice cu valoare istoric! deosebit! trebuie
identificat! $n programul de gestionare etapa in care se afla monumental istoric. (n
funcie de aceasta etapa, se abordeaz! lucr!rile de execuie ce trebuie aplicate conform
urgenei de intervenie.
4rupurile vegetale sau exemplarele care prezint! degrad!ri de ordin estetic
sau deterior!ri din cauza avans!rii $n declinul fiziologic, se programeaza pentru
$nlocuire. (nlocuirea exemplarelor cu valoare istoric! trebuie programat! cu foarte
mult timp $nainte (./#3/ de ani, pentru a putea beneficia, la timpul programat pentru
intervenia de $nlocuire, de exemplare bine formate, cat mai apropiate ca )abitus de
exemplarele pe care le $nlocuiesc (=ersailles.
Gneori, pentru situatiile deosebite, se poate proceda la $nlocuirea exemplarelor
degradate cu alte exemplare obinute prin clonare (se preleveaza celule provenite de
la exemplarele ce trebiuesc $nlocuite si se $nmultesc Hin vitro<.
De asemenea, elementele construite din cadrul monumentelor peisagistice cu
valoare istoric!, se restaureaza dup! te)nica de construcie originala a elementului. Se
folosesc de asemenea materiale de construcie identice (sau foarte asemanatoare cu
cele originale. Scopul final al lucrarilor de restaurare este obinerea unui efect identic
cu cel al monumentului istoric original.
Bnterveniile Hpompieristice< care distrug $n zilele noastre toate monumentele
istorice de peisagistic! din ara noastr!, sunt rezultatul lipsei unui program de
management "i gestionare durabila a acestor valori naionale. Gn asemenea program
ar scoate $n eviden! necesitatea coordonarii tuturor lucr!rilor de abordare a
interveniilor, lucrari care sunt foarte restrictive $n cazul monumentelor istorice.
-xcesul de material dendro#floricol produs fara discernamant (in lipsa unei
cereri ferme a pieei, nu trebuie sa supraaglomereze spatiile sau suprafeele cu alte
destinaii ( se pot $nc)ide c&mpuri de perspectiv! care erau prevazute pentru perceptia
$n profunzime a spaiului # Herastr!u.
>ai mult decat $n celelalte spaii, trebuie meninut! valoarea deosebit! a
locului, valoare dat! de $nc!rc!tura istorica a monumentului peisagistic. (n condiiile
$n care dispunem de foarte puine asemenea valori naionale, acestea trebuie sa intre
pe un program de urgen! al lucrarilor de gestionare.
3. Specificul 4ntre'inerii 4n amenajarile peisagistice
3.1. 6actori care "etermin continuitatea lucrarilor "e 4ntre'inere i
gestionare
Ioate amenajarile peisagistice comport! folosirea materialului dendro#floricol,
asadar al unui element viu. =egetaia evolueaz! continuu, de accea este necesar
controlul dezvoltarii sale prin:
# meninerea )abitusului (formei fiecarui element vegetal
# ec)ilibrarea cre"terii speciilor viguroase, $n opoziie cu speciile mai fragile
# asigurarea re$ntineririi "i stimul!rii ramurilor florifere
# suprimarea ramurilor uscate sau periculoase
# regenerarea specilor aflate$n declin fiziologic
4estionarea amenaj!rilor peisagitice poate fi abordat! pe termen scurt, sau pe termen
lung.
4estionarea pe termen scurt const! $n urm!rirea la termene regulate a spaiului
"i acordarea lucr!rilor curente de $ntreinere. Fiecare element al amenaj!ri trebuie sa
fac! obiectul unei reflecii asupra posibilit!ilor de $ntreinere viitoare: circulaiile,
peluzele, arborii, arbu"ti, construciile, etc ;ucr!rile de $ntreinere curente sunt cele
studiate la Ie)nica ;ucrarilor 'eisagere + lucr!ri de formare, stimulare a $nfloririi,
lucr!ri de regenerare, etc. (n perspective unei $ntreineri curente facile, se pot alege,
$nc! din faza de proiectare, specii mai rezistente la secet!, cu frunze intregi, fara
foliole (pentru a putea fi adunate mai u"or, arbori far! fructe ( care pot murdari
carosabilul, peluze cu pante mici (pentru u"urina tunderii, far! obstacole sau
denivel!ri, circulaii cu $nveli" u"or de $ntreinut, etc.
4estionarea pe termen lung pleac! de la un diagnostic, urmat de un set de
propuneri de intervenie "i programarea lor $n timp, conform unui Plan "e gestionare.
*cest plan poate include:
# programarea plantaiilor tinere cu scop de $nlocuire a celor degradate
# consecinele interveniilor asupra ecosistemelor
Spaiul verde este proiectat s! funcioneze $n parametri optimi o perioad!
nedeterminat! (lu&nd ca parametri maximi de timp v&rsta fiziologic! maxim! a
arborilor si arbustilor care constituie suportul de baza $n amenaj!rile peisagistice.
-lementele dendrologice cu v&rste limitate pot fi determinate, printr#o $ntreinere
corespunzatoare, sa asigure un decor vegetal pentru o perioada cat mai mare de timp.
(ntreinerea necorespunzatoare, dimpotriv!, poate determina o gr!bire a declinului
fiziologic.
(n cadrul unei gestion!ri adecvate, programul "e interven'ii asigur!
e"alonarea lucr!rilor de $ntreinere $ncep&nd $nc! din primii ani de la plantare..
Gnul dintre cei mai importani factori care determin! continuitatea lucrarilor
de gestionare este existena unei baze "e "ate . *ceasta permite culegerea de
informaii necesare unei intervenii bazate pe abordarea urgentelor si programarea
interventiilor.
@aza de date trebuie s! posede caracteristicile specifice gestionrii:
cre"ibilitate7 obiectivitate7 actualizare. Datele necesare trebuie culese de personal
bine preg!tit, capabil s! le organizeze $ntr#un sistem de catalogare. Bndiferent de
succesiunea persoanelor implicate $n programul de gestionare, datele de baza ale unui
spatiu verde (constituit $ntr#un %aiet al parcului trebuie s! constituie informaiile
permanente ce stau la baza unui program coerent de gestionare. *cest caiet al parcului
este Hfoaia matricol!< a spaiului, care cuprinde toate etapele parcurse de acel spatiu,
de la $nfiinarea lui "i p&n! la momentul actual.