Frederic Fanget

Psihiatru, profesor cu diploma interuniversitara la universitatile Lyon-I si Chambery,

vicepresedinte al AFFOR!"CC #Asociatia francofona de formare in terapii
comportamentale si cognitive$ si membru terapeut practician al AFCC #Asociatia france%a
de terapii comportamentale si cognitive$&
'ernard Rouchouse
Psihiatru la Lyon, membru in consiliul de administratie al AFFOR!"CC #Asociatia
francofona de cercetare si instruire in terapie comportamentala si cogniti$&
Cuprins(
contribu)ii teoretice
*tudiu de ca%
erapie de grup sau terapie individual+,
-esf+.urarea .edin)elor #terapie de grup$
.edin)a /( adresarea unui compliment
.edin)ele 01 .i 00( e2primarea unei critici .i formularea unei cereri de schimbare #urmare$
.edin)ele 03 .i 04( r+spunsul la critic+ inclu%5nd re%olvarea conflictului
-iscu)ii
contribu)ii teoretice sus
Afirmarea de sine este limitat+ uneori la antrenamentul 6n vederea deprinderii unor abilit+)i
sociale 6n cadrul terapiei de grup& 6n realitate, ea poate fi integrat+ oric+rei abord+ri cognitiv-
compor-tamentale, cu at5t mai mult cu c5t absen)a afirm+rii de sine este frecvent+ .i aceast+
problem+ ar trebui cercetat+ 6n mod sistematic 6n cadrul terapiei cu pacien)ii&
Afirmarea de sine 6ndepline.te trei func)ii esen)iale (
- s+ e2prime emo)iile individului7
- s+ ameliore%e rela)iile interpersonale ale individului 6n toate domeniile vie)ii7
- s+ se ob)in+ mai u.or ceea ce corespunde a.tept+rilor .i dorin)elor89 individului&
-efini)ie .i categorii de comportamente
Afirmarea de sine este un comportament care permite e2primarea nevoilor individului,
dorin)elor sale, a.tept+rilor sale, respect5ndu-l 6n acela.i timp pe cel+lalt& "a implic+ trei mari
categorii de comportamente (
: comportamentul pasiv : subiectul nu-.i e2prim+ nevoile, dorin)ele .i las+ locul celuilalt7 este
;omul de paie< 7
: comportamentul agresiv( subiectul 6.i impune nevoile .i dorin)ele 6n fa)a celuilalt tar+ a-0
respecta7 este ;omul dificil< 7
: comportamentul asertiv( subiectul 6.i e2prim+ nevoile .i dorin)ele respect5nd nevoile .i
dorin)ele celuilalt =ai distingem 6nc+ trei categorii(
: afirmarea de sine, care se refer+ la competen)ele rela)ionale ale fiec+ruia #;*unt capabil s+
m+ simt bine 6mpreun+ cu ceilal)i , <$7
: 6ncrederea 6n sine, care se refer+ la competen)ele personale #;*unt capabil s+ muncesc 6n
mod corect sau s+-mi conduc corect ma.ina89,<$&
: stima de sine, care se refer+ la vi%iunea global+ 6n leg+tur+ cu propria persoan+ #;Ce cred eu
despre valoarea mea personal+, <$&
Aceste trei dimensiuni sunt, 6n parte, legate 6ntre ele& Afirmarea de sine .i 6ncrederea 6n sine se
refer+ mai degrab+ la comportamente, stima de sine mai degrab+ la personalitate& ratamentul
acestor trei domenii nu este identic .i este important s+ se fac+ diferen)a 6ntre ele 6n cadrul
anali%ei func)ionale&
"tiologia absen)ei afirm+rii de sine
Cau%ele .i factorii men)inerii absen)ei afirm+rii de sine sunt, schematic, de patru tipuri
#'oisvert .i 'eaudry, 0>?3$&
: @ondreptul personal este un factor cognitiv ( pacien)ii implica)i nu-.i permit s+ se afirme 7 ei
cred c+ a cere, a refu%a sau a e2prima o critic+ ;nu se cade<& Originea acestui nondrept
personal este de cele mai multe ori educativ+ .i implic+ dou+ tipuri de consecin)e (
absen)a dreptului personal89 .i drepturi personale inferioare celor ale celuilalt/& ratamentul de
tip cognitiv se 6ntoarce la sursele educa)iei .i acord+ aten)ie reechilibr+rii dintre preocuparea
6n leg+tur+ cu ceilal)i .i cea 6n leg+tur+ cu propria persoan+&
: Absen)a 6nt+ririi din partea mediului #deficit de 6nt+rire po%itiv+ .i pedepsirea unui
comportament asertiv$ duce la dispari)ia comportamentului respectiv, iar 6nt+rirea sa negativ+
creea%+ diverse mecanisme de evitare& Pacien)ii respectivi sufer+ de o nevoie de a se conforma
grupului social pentru a e2ista, de o docilitate e2cesiv+& *tima de sine redus+ 6i oblig+ s+ nu se
afirme .i s+ r+m5n+ 6n grup f+r+ s+ se fac+ remarca)i& ratamentul const+ 6n a lucra asupra
stimei de sine .i asupra po%i)iei 6n cadrul grupului social&
: Absen)a deprinderilor se refer+ la persoanele care n-au avut modele .i n-au 6nv+)at niciodat+
s+ se afirme& =odelul etiologic este tipic comportamental manifestat prin deficit de 6nv+)are&
Antrenamentul 6n vederea ob)inerii de competen)e sociale este, 6n acest ca%, cel mai potrivit,
reali%at de preferin)+ 6n grup&
: Absen)a recunoa.terii mesaAelor sociale se refer+ la persoanele care nu se afirm+ deoarece
percep incorect semnalele sociale, fie din cau%a unui defect de percep)ie cau%at de un ;filtru
cognitiv< disfunc)ional #tratamentul const+ 6n modificarea schemei cognitive patologice care
este implicat+ 6n tulburarea de personalitate$, fie din cau%a unui defect de percep)ie
;sen%orial< sau neuropsihologic&
*tudiu de ca% sus
Absen)a afirm+rii de sine este responsabil+ sau asociat+ unor numeroase tulbur+ri psihice,
dintre care cele mai frecvente sunt tulbur+rile an2ioase, 6n special fobiile sociale, tulbur+rile
de dispo%i)ie, problemele de adic)ie #alcool, drog, ben%odia%epine$& Absen)a afirm+rii de sine
este deci adesea mascat+ de o alt+ tulburare, put5nd fi la originea acesteia sau repre%ent5nd
pentru ea o comorbiditate agravant+& -e e2emplu, numeroase depresii re%istente sunt
consecin)ele unei absen)e a afirm+rii de sine pree2istente& 6n clinica de psihiatrie, este necesar
s+ se cercete%e 6n mod sistematic dac+ este vorba despre o absen)+ a afirm+rii de sine a
pacien)ilor&
Anali%a func)ional+
-ou+ ca%uri clinice ilustrea%+, 6n cele ce urmea%+, demersul diagnostic al unei absen)e a
afirm+rii de sine&
Ca%uri clinice Primul ca%( Christine
Christine, B? de ani, c+s+torit+ .i mam+ a doi copii de treispre%ece .i %ece ani, vine la
consulta)ie epui%at+ .i de%orientat+& *o)ul s+u a fost mutat recent cu serviciul .i nu va mai
putea veni acas+ dec5t dou+ CeeDenduri pe lun+& Aceast+ situa)ie 6i produce panic+ .i se simte
incapabil+ s+ cear+ o adaptare a programului s+u profesional& "a are, de mai mul)i ani,
impresia c+ nu-i mai aAunge timpul, 6ncerc5nd s+ sar+ 6n aAutorul tuturor #la serviciu, ea este
prima care re%olv+ problemele dac+ apare vreuna$& 0 se 6nt5mpl+ adesea s+ fie 6ntr-o dispo%i)ie
proast+ .i s+ se simt+ ne6n)eleas+, g5ndind c+ ;ceilal)i< ar trebui s+-.i dea seama de ceea ce
face ea pentru a-i aAuta&
-ac+ este criticat+, se 6nchide 6n ea, nu spune nimic, apoi e2plodea%+ arunci c5nd este ;s+tul+
p5n+-n g5t< de toate aceste lucruri& "a spune c+ a fost 6ntotdeauna a.a&
89 Caseta 0& *incronia Christinei0
Problema-)int+
- *+ cear+ aAutorul celorlal)i& Anticipare
- @u .tiu cum s+ cer acest lucru&
- Eefe mea se va sup+ra&
- Aceast+ situa)ie 6i va deranAa pe colegii mei& *itua)ie
- Cererea de a schimba programul de lucru
"mo)ie
- An2ietate .i ru.ine& *emnifica)ie personal+
- Ar trebui s+ fiu capabil+ s+ m+ descurc singur+& Comportament
- @u vorbe.te nim+nui despre schimb+rile din via)a sa de familie&
- *e comport+ la serviciu ca .i cum totul merge bine& Cogni)ii
- "a va refu%a s+ m+ aAute ,
- Foi p+rea incapabil+ s+-mi re%olv problemele personale&
Caseta /& -iacronia Christinei0 -ate structurale posibile
- Genetice ( tat+l pu)in e2presiv, dar coleric, muncitor, adesea absent7 mama timid+ .i
re%ervat+&
Factori istorici de men)inere posibil+
- *ora mai mare are un retard mental moderat .i a acaparat-o 6ntotdeauna pe mama sa, care se
ocupa mai mult de sora ei dec5t de ea&
- P+rin)ii s+i 6i banali%au reu.itele&
- @u avea dreptul s+ se pl5ng+ #compara)ie permanent+ cu sora sa$& Factori declan.atori ini)iali
invoca)i
- A avut 6ntotdeauna impresia c+ trebuie s+ se descurce singur+&
- *-a ba%at 6ntotdeauna pe so)ul s+u& "veniment care precipit+ tulburarea
- =utarea so)ului s+u, care 6i d+ impresia c+ este singur+ pe lume&
Ca%ul al doilea( Heremie
Heremie, BI de ani, func)ionar superior, spune c+ este dominat de .eful s+u la serviciu& Are un
program imposibil .i se 6ntoarce t5r%iu acas+& Ii este greu s+ vin+ la consulta)ie, deoarece
pleac+ adesea de
0& -iacronia Christinei se ba%ea%+ pe grila *ecca a lui Cottrau2 #Cottrau2& 0>>4$&
la birou dup+ ora /0& -up+ cum m+rturise.te singur( ;@u .tiu s+ spun nu7 de altfel, asta nu se
face, .eful meu n-ar suporta acest lucru<& Heremie 6nghite tot, r+spunde tuturor cererilor
superiorilor .i colaboratorilor s+i, sufer+ de stres .i este aproape de epui%are, iar so)ia sa 6l
amenin)+ cu divor)ul&
Atunci c5nd terapeutul 6l 6ntreab+ dac+ s-a afirmat 6n cadrul cuplului .i fa)+ de prieteni, el
r+spunde c+ n-are nici o problem+ 6n ceea ce prive.te afirmarea de sine 6n via)a personal+&
* Caseta B& =odelul retroactiv al lui Fontaine .i Jlieff #Fontaine .i Jlieff, 0>?0, reluat 6n
Fontaine, Cottrau2 .i Ladouceur, 0>?3$
Antecedente istorice
- Reu.ita profesional+ a tat+lui s+u, urmat+ de un faliment .i de o via)+ mai degrab+ plin+ de
lipsuri&
I- P+rin)ii i-au reamintit mereu c+ la serviciu erorile ar putea fi fatale .i c+ trebuie s+ fie
perfect la locul de munc+& Antecedente imediate - Eef .i mai e2igent& - Competi)ie cu un coleg
pentru promovare&
Comportanient-problem+
- Incapabil s+ refu%e orice solicitare la serviciu&
- Program de lucru e2agerai afect5nd via)a de familie&
- @emul)umire 6n leg+tur+ cu reac)iile critice privind serviciul s+u&
Consecin)e asupra anturaAului
- *o)ia sa 6l amenin)+ cu divor)ul& Consecin)e asupra subiectului
- Iritabil&
- Comportament pasiv&
- Risc de a-mi pierde locul de munc+&
- Promovarea mea 6mi va trece pe sub nas&
- @u pot s+-i refu% nimic .efului meu&
"tapele anali%ei func)ionale Identificarea unei absen)e a afirm+rii de sine0
Krm+toarele %ece 6ntreb+ri 6n leg+tur+ cu via)a cotidian+ a pacien)ilor permit identificarea unei
absen)e a afirm+rii de sine&
I& Lua)i cuv5ntul in cadrul grupului ,
&- Arunci c5nd ave)i nevoie de ceva, cere)i acest lucru,
B& Atunci c5nd nu sunte)i de acord, spune)i acest lucru,
3& Arunci c5nd sunte)i de acord, v+ manifesta)i aprobarea,
4& Atunci c5nd vi se face un compliment, cum v+ sim)i)i,
L& Arunci c5nd nu sunte)i mul)umit, pute)i s+ v+ e2prima)i nemul)umirea cu calm ,
I& Cum reac)iona)i atunci c5nd sunte)i criticat,
>& Ce face)i atunci c5nd sunte)i furios ,
01& Ce face)i atunci c5nd o persoan+ aflat+ 6n fa)a dumneavoastr+ este furioas+ ,
r
Identificarea domeniilor cu dificult+)i 6n ceea ce prive.te afirmarea de sine
6n cadrul comunic+rii, un individ ;emi)+tor< pune 6n act un fapt, un concept, un sentiment unui
individ ;receptor<& O bun+ comunicare 6nseamn+ c+ mesaAul emis este clar, e2plicit, bine
primit .i 6n)eles& "a se reali%ea%+ 6n cadrul celor .ase mari domeniii #Fanget, /11/$ ale
afirm+rii de sine, pe care le pre%ent+m cu aAutorul a %ece 6ntreb+ri puse pacientului(
- mesaA emis po%itiv( a face un compliment sau un cadou 7
- mesaA emis neutru ( a cere &
- mesaA emis negativ ( a face o critic+7
- mesaA primii po%itiv( a r+spunde la un compliment(
- mesaA primit neutru( a enun)a un refu%, a-.i da acordul, a negocia7
- mesaA primit negativ ( a r+spunde la o critic+
I& Fiecare dintre aceste 6ntreb+ri ne aAut+ s+ e2plor+m comportamentele pacientului #ceea ce
face el 6n aceste situa)ii$, emo)iile sale #ceea ce simte$ .i cogni)iile sale #ceea ce-.i spune$&
Pentru a cunoa.te domeniile de comunicare care ridic+ probleme unui pacient, putem s+-i
propunem acestuia s+ ordone%e situa)iile personale 6n func)ie de dificultate #de la cea mai
confortabil+ la cea mai dificil+$, preci%5nd pentru fiecare gradul de dificultate #de la 1 la 011$&
Aceast+ ierarhi%are, diferit+ pentru fiecare pacient, aAut+ la desf+.urarea terapiei&
A face diferen)a 6ntre o absen)+ a afirm+rii de sine generali%at+ .i o absen)+ locali%at+
*e vorbe.te despre o absen)+ a afirm+rii de sine generali%at+ atunci c5nd cele .ase domenii ale
comunic+rii sunt afectate& In schimb, dac+ pacientul pre%int+ o absen)+ a afirm+rii de sine
locali%at+, de e2emplu 6n leg+tur+ cu r+spunsurile la critici sau la refu%, este suficient s+ se
urme%e un program scurt pentru atinnarea de sine centrat pe aceste dificult+)i&
Identificarea domeniilor de via)+ afectate de absen)a afirm+rii de sine
Absen)a afirm+rii de sine se poate manifesta 6n diferite domenii ale vie)ii pe care trebuie s+ le
cercet+m( serviciul, cuplul .i familia, via)a social+&&& Knii pacien)i au probleme 6ntr-un singur
sector rela)ional al vie)ii lor( este ca%ul lui Heremie, a c+rui problem+ este legat+ de locul de
munc+&
"valuarea nivelurilor absen)ei afirm+rii de sine( competen)ele sociale
La unii pacien)i, absen)a afirm+rii de sine este generali%at+ la toate cele .ase domenii ale
afirm+rii de sine .i are implica)ii 6n toate domeniile vie)ii lor #social, familial, personal .i
profesional$0& Grupurile de antrenament pentru abilit+)i sociale, care furni%ea%+ instrumentele
necesare 6n acest domeniu, sunt adaptate pentru aceast+ categorie de pacien)i( este ca%ul
Christinei&
"valuarea nivelurilor absen)ei afirm+rii de sine( 6ncrederea 6n sine
Absen)a afirm+rii de sine locali%at+ 6n domeniul comunic+rii .i 6ntr-un domeniu de via)+
evoc+ mai degrab+ o absen)+ a 6ncrederii 6n sine/& "ste ca%ul lui Heremie, care pre%int+ o
absen)+ a afirm+rii de sine locali%at+ 6n domeniul refu%ului #.tie s+ e2prime cereri,
complimente .i critici$ .i 6n cel al vie)ii sale profesionale&
Anali%a func)ional+ diacronic+ a lui Heremie permite 6n)elegerea motivului pentru care el nu
are probleme dec5t 6n domeniul profesional #de c5nd era copil, el .i-a spus c+ nu mai dore.te
niciodat+ s+ retr+iasc+ s+r+cia, c+ trebuie s+ aib+ un serviciu bun .i c+ toat+ via)a sa depinde
de acesta$& In ca%ul s+u, tratamentul adecvat este mai degrab+ cel individual, centrat pe un
travaliu terapeutic asupra cogni)iilor, care s+-0 aAute s+ 6n)eleag+ ceea ce are dreptul s+ spun+
sau nu, la care se asocia%+ un travaliu asupra competen)elor care s+-i permit+ s+ 6nve)e
tehnicile refu%ului&
"valuarea nivelurilor absen)ei afirm+rii de sine( stima de sine
Absen)a afirm+rii de sine locali%at+ 6n domeniul r+spunsurilor la critici trebuie s+ incite la
identificarea unei absen)e a stimei de sine0& Ace.ti pacien)i nu posed+ abilit+)i sociale 6ntr-un
domeniu oarecare, dar absen)a afirm+rii de sine nu este dec5t partea ascuns+ a aisbergului& "i
au, mai ales, o problem+ 6n leg+tur+ cu stima de sine 6nso)it+ de scheme cognitive perturbate,
mai degrab+ imperative( ;*unt un %ero, nu valore% nimic, sunt inferior<&
Piramida 6ncrederii 6n sine eviden)ia%+ faptul c+ afirmarea de sine afectea%+ competen)ele
rela)ionale, 6ncrederea 6n sine pe cele personale, iar stima de sine, opinia global+ pe care o
avem 6n leg+tur+ cu propria persoan+&
Ace.ti pacien)i spun( ;@u-i at5t de important pentru mine& nu merit s+ mi se acorde aten)ie, nu
6nsemn nimic, trebuie s+ fiu Iar+ cusur, etc<&
-iagnosticul tulbur+rilor asociate
Odat+ ce s-a constatat absen)a afirm+rii de sine, terapeutul caut+ eventuale tulbur+ri asociate&
Pentru reali%area acestui obiectiv el poate s+ utili%e%e dou+ a2e ale -*=-IF&
Pe A2a I
-intre tulbur+rile an2ioase, fobia social+ #ve%i capitolul ?$ este prima vi%at+ de tehnicile de
afirmare de sine&
Agorafobia #ve%i capitolul L$ este 6nso)it+ adesea de o absen)+ a afirm+rii de sine( se 6nt5mpl+
6n mod frecvent s+ se descopere c+ pacientul este incapabil s+ cear+ spriAin sau aAutor&
In ca%ul tulbur+rii an2ioase generali%ate #ve%i capitolul >$, absen)a competen)ei sociale este un
element amplificator al de%astrului din Aur .i al dificult+)ilor 6nt5mpinate 6n re%olvarea
problemelor&
Anali%a unui sindrom de stres posttraumatic #ve%i capitolul 00$ permite identificarea mai
u.oar+ a unor deficite ale afirm+rii de sine ( teama de a fi agresat, de a se sim)i umilit sau de a
fi tu 6nsu)i agresiv etc& ulbur+rile de dispo%i)ie #6n mod special tulbur+rile depresive maAore
recurente #ve%i capitolul 0/$ sunt 6n primul r5nd tulbur+ri asociate& O absen)+ a afirm+rii de
sine veche .i generali%at+ epui%ea%+ pacientul, 6l devalori%ea%+ .i poate evolua spre o
tulburare depresiv+89&
Pe A2a II
Absen)a afirm+rii de sine este evident+ la personalit+)ile dependente .i evitante, dar .i 6n ca%ul
tulbur+rilor borderline #ve%i capitolul 0I$& al personalit+)ii schi%oide #retragere social+
important+, e2presie emo)ional+ .i de%v+luire de sine limitate$& Personalit+)ile paranoice
pre%int+ o ;slab+< afirmare de sine, 6ntr-o manier+ agresiv+, manifestat+ prin ne6ncredere fa)+
de cel+lalt, ceea ce demonstrea%+ uneori un sentiment de inferioritate&
"valuarea unei absen)e a afirm+rii de sine
6n pre%ent, nici o evaluare a competen)elor sociale nu 6ntrune.te unanimitatea speciali.tilor&
Iat+ c5teva evalu+ri care pot ti totu.i utili%ate0(
: scala lui Rathus #Rathus, 0>IB$ este cea mai cunoscut+7 forma 6n limba france%+ a fost
validat+7 calit+)ile sale 6n ceea ce prive.te afirmarea de sine sunt discutabile7
: chestionarul conduitelor in6erpersonale #Arrindell, -e Groot, "alburg, 0>?3$ a fost inclus
recent 6n bilan)ul de evaluare .i permite identificarea deficitelor specifice afirm+rii de sine 7
: scala lui LieboCit% #LieboCit%, Campeas, Levin, *andberg, !ollander, Papp, 0>?I$ permite
e2plorarea an2iet+)ii .i nivelului de evitare, precum .i reperarea indica)iilor de terapie de
e2punere la emo)ii #criterii de performan)+$ .i a absen)ei afirm+rii de sine #criterii referitoare
la interac)iunile sociale$7
: chestionarul temerilor lui =arDs #=arDs, =atheCs, 0>I>$, cu scorul par)ial referitor la
fobiile sociale, permite anali%area celorlalte tulbur+ri fobice asociate7
: inventarul depresiei al lui 'ecD cu 0B itemi este utili%at pentru evaluarea intensit+)ii unei
eventuale depresii 6n timpul e2amin+rii 7 dac+ scorul la aceast+ scar+ este ridicat, trebuie
verificat clinic dac+ este vorba despre o depresie7 6n ca% afirmativ, trebuie tratat+ depresia mai
6nt5i .i apoi ref+cut+ o evaluare a afirm+rii de sine7
: scala stimei de sine a lui Rosenberg #Rosenberg, 0>L4$ permite evaluarea stimei de sine .i
diferen)ierea dintre aceasta .i evaluarea de sine7
: scala standardelor personale a lui Frost #Frost, =arten et al&, 0>>1$ permite evaluarea
perfec)ionismului pacientului7 aceast+ scar+ are o valoare predictiv+, atunci c5nd are un scor
mare, 6n ceea ce prive.te re%isten)a la tratament&
Hocuri de rol - teste
Chiar de la primele .edin)e, atunci c5nd se desf+.oar+ anali%a func)ional+, tehnica Aocului de
rol permite (
- testarea capacit+)ii pacientului de a intra 6ntr-un Aoc de rol .i familiari%area lui cu aceast+
tehnic+ ( reproducerea fidel+ a realit+)ii poate surprinde pacientul7 terapeutul e2ploatea%+ apoi
ansamblul reac)iilor acestuia #cercetare cognitiv+ 6n timpul manifest+rilor emo)ionale,
identificarea emo)iilor, anali%a comportamentului$7
- utili/area unei situa)ii rela)ionale pentru a o 6nregistra sub forma unei fi.e pe trei coloane a
lui 'ecD7
- testarea capacit+)ii pacientului de a reali%a propriul feedbacD, de a-l accepta .i de a )ine cont
de cel al terapeutului&
Pornind de la acest scurt dialog, terapeutul construie.te 6mpreun+ cu Christine o fi.+ pe trei
coloane&
Hoc de rol inversat
erapeutul 6i cere Christinei s+ Aoace rolul colegei sale de serviciu& erapeutul 6l Aoac+ pe cel al
Christinei pentru a-i pre%enta un model&
Christine - Po)i s+-mi )ii locul la serviciu 6ntr-o duminic+, peste dou+ s+pt+m5ni, este %iua
fiului meu .i avem .aispre%ece persoane la mas+,
erapeutul- 6mi pare r+u, dar nu, nu voi putea& Christine #i s-a cerut s5 insiste$ - Ah, m+ 6ntreb
cum m+ voi descurca&&& "ste vorba despre aniversarea fiului meu care 6mpline.te 0? aniM
erapeutul- 6mi pare 6ntr-adev+r r+u s+ te refu%, cu at5t mai mult cu c5t nu fac lucrul acesta de
obicei, dar nu, nu voi putea s+-)i fac serviciul acesta&
Christine - Foi 6ncerca s+ m+ descurc altfel& =ul)umesc& *f5r.itul Aocului de rol&
erapeutul - Cum vi s-a p+rut acest al doilea Aoc de rol, Christine- 'unM -ar m+ 6ntreb dac+ ea
nu este sup+rat+ pe mine& Poate s+ mearg+ .i s+ le spun+ tuturor colegelor c+ n-am vrut s+-i
Hocuri de rol
In timpul primei 6nt5lniri, Christine vorbe.te despre dificult+)ile pe care le 6nt5mpin+ atunci
c5nd trebuie s+ r+spund+ cu un refu%& erapeutul 6i cere s+ evoce situa)ia cea mai recent+ 6n
care s-a confruntat cu o astfel de problem+&
"l 6.i asum+ rolul unei colege a Christinei .i 6i cere s+-i arate ce a f+cut .i cum a r+spuns&
erapeutul- Christine, po)i s+-mi )ii locul la serviciu 6ntr-o duminic+,
peste dou+ s+pt+m5ni, este %iua fiului meu .i avem .aispre%ece
persoane la mas+,
Christine - -ac+ ai nevoie, n-am nimic 6n program&
erapeutul - =ul)umesc Christine, m+ aAu)i foarte mult&
*f5r.itul Aocului de rol&
erapeutul - Cum v+ sim)i)i,
Christine- R+u, eu sunt cea care re%olv+ 6ntotdeauna problemele altora, so)ul meu se va
sup+ra, pentru c+ ne g5ndeam s+ mergem s+ schiem& Fa trebui s+ invente% o poveste&
erapeutul- Ce v-ar fi pl+cut s+-i spune)i colegei dumneavoastr+, Christine - Ar fi trebuit s-o
refu%, dar n-aveam nimic precis 6n program pentru acel CeeDend, deci nu aveam un motiv
serios& erapeutul - Ce crede)i despre persoana dumneavoastr+, Christine- C+ sunt prea bun+
.i c+ se profit+ de mine&
fac un serviciu& Ei data viitoare, dac+ eu 6i voi cere ceva, ea m+ va trimite la plimbareM -ac+,
6ntre colege, nu ne aAut+m reciproc, unde aAungem, @u vreau s+ devin egoist+& erapeutul -
*pune)i-mi, de c5te ori a)i refu%at s+ face)i un serviciu acestei colege, Christine- @iciodat+&
erapeutul - Crede)i c+ a refu%a o singur+ dat+ 6nseamn+ c+ sunte)i egoist+,
Christine- @u, dar ar trebui s+ am un motiv valabil& erapeutul - Cine, dup+ p+rerea
dumneavoastr+, poate Audeca dac+ motivul este valabil( dumneavoastr+ sau colega, Christine-
"u, bine6n)elesM
erapeutul - Ce planuri v-a)i f+cut pentru CeeDend, Christine - *+ mergem s+ schiem cu toat+
familia, am promis acest lucru copiilor 6n urm+ cu o lun+&
erapeutul - Crede)i c+ ave)i dreptul s+ v+ dori)i s+ petrece)i un CeeDend 6n familie, Christine-
-a&
erapeutul - Ce trebuie s+ face)i pentru a reali%a ceea ce a)i decis,
Christine- *+ refu% s-o 6nlocuiesc pe colega mea 6n acest CeeDend0&
FeedbacD
erapeutul - Cum v+ sim)i)i,
Christine- =5ndr+ de mine .i pu)in eliberat+&&& @u sunt sigur+ c+ voi reu.i sa fac acest lucru la
fel de u.or& 6n orice ca%, asta mi-ar simplifica via)a deoarece, 6ntr-o situa)ie asem+n+toare,
trebuie apoi s+ Aongle% pentru a mul)umi pe toat+ lumea( so)ul, copiii&&& erapeutul - Ce crede)i
despre persoana dumneavoastr+, Christine- C+ am dreptul s+ am via)a mea personal+, f+r+ s+
fiu nevoit+ s+ m+ Austific, .i c+ acest drept nu este incompatibil cu p+strarea unor bune rela)ii
cu colegii&
erapie de grup sau terapie individual+, sus
Argumente care Austific+ o terapie individual+
- erapeutul nu organi%ea%+ nici un grup sau nici un grup nu este constituit 6n regiune&
- Pacientul este e2cesiv de reticent s+ participe la o terapie de grup ( el este prea an2ios,
6nt5mpin+ deAa dificult+)i 6n efectuarea unui Aoc de rol simplu 6mpreun+ cu terapeutul&
- Absen)a afirm+rii este locali%at+&
Argumente 6mpotriva unei terapii de grup
- Problemele cognitive sunt prea importante ( terapeutul efectuea%+ mai 6nt5i o terapie
cognitiv+ individual+7 6n etapa a doua se pune problema indic+rii unei terapii de grup&
- erapeutul pune diagnosticul de tulbur+ri de personalitate prea grave .i se teme c+ pacientul
perturb+ unitatea grupului0&
- O tulburare de dispo%i)ie netratat+ sau insuficient stabili%at+ trebuie abordat+ terapeutic
6nainte de a trata absen)a afirm+rii de sine&
- Alte situa)ii pot constitui contraindica)ii pentru terapia de grup ( un grup trebuie s+ fie
omogen pe plan clinic, astfel 6nc5t participan)ii s+ aib+ un efect sinergie unii asupra altora&
Argumente care Austific+ o terapie de grup
- Grupul este ideal 6n ca%ul unui deficit generali%at 6n ceea ce prive.te afirmarea de sine(
acesta permite 6nsu.irea de numeroase competen)e0&
- Grupul este indicat 6n ca%ul 6n care subiectul face o evaluare negativ+ a propriilor
performan)e ( grupul va modifica mai mult cogni)iile pacientului 6n leg+tur+ cu performan)ele
sale, lucru care nu se poate reali%a 6n cadrul unei terapii individuale&
Planul de tratament
Absen)a afirm+rii de sine global+, generali%at+ corespunde unui program global de afirmare
de sine, de preferin)+ urmat 6n cadrul grupului& Pacien)ii care au nevoie de tehnici de e2punere
#cum a fi ereutofobii/$ sunt trata)i, de preferin)+, 6ntr-un grup specific 6n cadrul grupurilor de
perfec)ionare&
Absen)a afirm+rii de sine locali%at+ corespunde unui program de afirmare de sine individual,
centrat pe deficitul locali%at& Lucrul 6n grup este indicat pentru pacien)ii care 6.i evaluea%+
negativ performan)ele&
erapia de grup Preg+tirea pentru terapie
Preg+tirea individual+ permite verificarea indica)iei pentru tratament .i preg+te.te pacientul
pentru intrarea 6ntr-un grup sau 6ntr-o terapie individual+&
-ac+ lucrul 6n grup este indicat, terapeutul identific+ criteriile pe ba%a c+rora se ader+ la
tratament& Pentru reali%area anali%ei func)ionale sunt re%ervate, 6n mod Austificat, cel pu)in
patru p5n+ la cinci consulta)ii individuale, pe parcursul c+rora terapeutul 6l aAut+ pe pacient s+
cunoasc+ tehnica pe care o va utili%a .i 6l convinge s+ adere la aceast+ tehnic+&
"ste necesar ca pacientul s+ fie cel care solicit+, s+ nu se simt+ ;6mpins< de terapeut, ci, din
contra, ca acesta s+ doreasc+ s+ amplifice ade%iunea la tratament&
Organi%area unui grup
Iat+ modul cum se desf+.oar+ terapia unui grup care se ini)ia%+ 6n domeniuN afirm+rii de sine&
ratamentul const+ 6n .aispre%ece .edin)e s+pt+m5nale a c5te dou+ ore fiecare& Grupul este
format din opt persoane .i este animat de doi terapeu)i&
Pentru fiecare .edin)+, unul dintre terapeu)i preg+te.te planul acesteia pe care 6l pre%int+
celuilalt, cu c5teva momente 6nainte de .edin)a propriu-%is+& "l este cel care anim+ .edin)a
#cel+lalt este observator$0&
-up+ fiecare .edin)+, pacien)ii pot fi consulta)i individual, la cerere sau la indica)ia
terapeutului #6n special dac+ a e2istat o problem+ 6n timpul .edin)ei$& Pentru problemele care
nu au leg+tur+ cu grupul, pacien)ii sunt 6ndruma)i c+tre terapeutul lor/&
In trimestrul care urmea%+ desfiin)+rii grupului, fiecare pacient face bilan)ul, 6mpreun+ cu
terapeutul s+u, al beneficiilor ob)inute .i al celor care urmea%+ a fi reali%ate, eventual, 6n
terapie individual+ sau 6n cadrul unui grup de perfec)ionare&
ehnici generale Informa)ia
Informa)ia este furni%at+ prin intermediul unei c+r)i al c+rei subiect este afirmarea de sine& pe
care fiecare pacient o cite.te 6nainte de a participa la .edin)a de grup& Pacien)ii adresea%+
6ntreb+ri fiec+rui
terapeut 6n leg+tur+ cu teoria afirm+rii de sine, ceea ce permite re%ervarea .edin)elor Aocurilor
de rol&
Formarea .i observarea comportamentului
Formarea pacien)ilor 6n vederea observ+rii comportamentului le de%volt+ capacit+)ile de
autovindecare (
- autoobservarea comportamentului, identificarea situa)iilor sociale dificile, evaluarea
intensit+)ii reali%at+ de c+tre pacient, descrierea emo)iilor .i a g5ndurilor sale automate
constituie obiectul sarcinilor primite 6n cadrul primelor .edin)e07
- observarea celorlal)i pacien)i este facilitat+ de utili%area unei grile de anali%+ a
comportamentelor verbal .i nonverbal7 pacientul 6nva)+ s+ repere%e la ceilal)i #apoi la sine
6nsu.i$ elemente-cheie ale comportamentului&
Hocurile de rol
Hocul de rol este tehnica principal+ 6n cadrul terapiei de grup& "I antrenea%+, dar .i e2pune
pacien)ii& Hocurile de rol sunt reali%ate uneori 6mpreun+ cu terapeutul, alteori cu un alt pacient
din cadrul grupului& 6n intervalul dintre Aocurile de rol, terapeutul caut+ s+ identifice g5ndurile
automate inhibitoare, anali%ea%+ comportamentele verbal .i nonverbal ale pacientului .i i le
transmite din nou acestuia, pentru a-i permite s+-.i ameliore%e comportamentul&
6naintea fiec+rui Aoc de rol, nivelul an2iet+)ii pacientului este evaluat/( aceste metode de
preg+tire 6n vederea e2punerii, utili%ate 6n timpul .edin)elor, sunt pre%entate pacientului,
pentru ca acesta s+ le poat+ utili%a 6n via)a real+&
Acela.i Aoc de rol este repetat p5n+ la ob)inerea unei reduceri cu B1O a nivelului tulbur+rii
pacientului& -ac+ an2ietatea este prea puternic+, terapeu)ii propun metode utili%ate 6n
rela2are, metode de
respira)ie abdominal+, de imagerie mental+ sau o repetare a Aocurilor de rol 6n imagina)ie&
FeedbacDul
FeedbacDul este esen)ial& Acesta trebuie s+ fie pre%entat 6ntr-un mod c+lduros, po%itiv, iar
cererea de ameliorare a unui comportament trebuie s+ fie precis+ .i reali%abil+&
"2punerea in vivo
"2punerea in vivo 6n intervalul dintre .edin)e este un element-cheie pentru reu.ita grupului&
Kn pacient care vine la .edin)e f+r+ s+-.i fi 6ndeplinit nici o sarcin+ 6n intervalul dintre .edin)e
nu profit+, din p+cate, de eficien)a terapiei& *arcinile care au ca obiect e2punerea sunt propuse
la sf5r.itul fiec+rei .edin)e& "le corespund nivelului actual al pacientului0&
Re%ultatele acestor e2puneri sunt raportate 6n cadrul .edin)ei urm+toare .i 6nt+rite de terapeut&
Capcana care trebuie evitat+
-iscu)iile generale .i lungi sunt adesea un miAloc de a evita Aocurile de rol& "ficien)a acestor
terapii se ba%ea%+ pe faptul c+ pacien)ii Aoac+ un num+r c5t mai mare posibil de roluri 6n
timpul .edin)elor .i 6ndeplinesc un num+r c5t mai mare posibil de sarcini 6n intervalul dintre
.edin)e&
Pentru a evita aceast+ capcan+, este bine s+ se respecte formatul standard al unei .edin)e&
-esf+.urarea .edin)elor #terapie de grup$ sus
Eedin)a 0( coe%iunea grupului
Prima .edin)+ este destinat+ asigur+rii coe%iunii grupului, introducerii defini)iei afirm+rii de
sine .i descrierii comportamentelor pasive, agresive .i asertive&
Animatorii 6ncep prin a se pre%enta( pre%entarea lor, simpl+, c+lduroas+ .i autentic+, serve.te
drept model pacien)ilor&
"2erci)iul Aurnalistului
Pacien)ii, doi c5te doi, 6.i re%erv+ c5te cinci minute pentru a face cuno.tin)+ adres5ndu-.i, unul
altuia& 6ntreb+ri89& Apoi, fiecare pacient pre%int+ grupului persoana pe care a intervievat-o, fapt
care diminuea%+ c+lduroas+ generat+ de situa)ia 6n care s-ar pre%enta fiecare pe sine& -e
e2emplu, lucrurile se 6nt5mpl+ astfel (
Hean-=arc - F-o pre%int pe Christine, ea are B? de ani, este c+s+torit+ .i mam+ a doi copii&
"ste 6n terapie de trei luni la -r& L& .i a decis s+ participe la un grup de afirmare de sine
deoarece nu se simte bine .i 6.i d+ seama c+ este pri%oniera propriei persoane, l-ar pl+cea s+
profite pu)in mai mult de via)+, s+ primeasc+ invita)i, s+ nu mai fie bunul samaritean la care
apelea%+ toat+ lumea .i, mai ales, s+ nu se mai simt+ obligat+ de a face pl+cere tuturor&
erapeutul invit+ apoi persoana care face pre%entarea s+-i cear+ Cbristinei s+ confirme dac+
pre%entarea este corect+ .i s-o 6ntrebe dac+ dore.te s+ adauge ceva0&
Hocul prenumelor
Fiecare pacient arunc+ o minge spre un alt membru al grupului spu-n5ndu-i prenumele, p5n+
la memorarea tuturor prenumelor de c+tre 6ntregul grup/& Persoana care nu-.i aminte.te un
prenume face un e2erci)iu de afirmare de sine cer5nd s+ i se spun+ care este prenumele uitat(
;@-am re)inut care este prenumele t+u, po)i s+ mi-0 reaminte.ti , <&
Regulile grupului .i obiectivele pacien)ilor
Fiecare spune apoi ce a.teapt+ din partea grupului& erapeu)ii servesc drept model& 6ncep5nd
prin a cere ceea ce ei 6n.i.i a.teapt+ de la grup& -e e2emplu(
erapeutul - Conform regulilor grupului, a. aprecia dac+ fiecare ar veni la timp la .edin)+&
erapia de grup este asemenea unui lucru 6n echip+& O echip+ de fotbal nu poate s+ Aoace dac+
lipsesc doi Auc+toriM Etiu c+ fiecare are un program 6nc+rcat greu de gestionat, dar calitatea
terapiei noastre va fi mai bun+ dac+ fiecare va respecta regulile referitoare la pre%en)a la ora
convenit+&
*au(
erapeutul- Ceea ce eu doresc este ca, 6nainte de a pleca, s+ m+ informa)i 6n leg+tur+ cu orice
dificultate 6nt5mpinat+ pe parcursul .edin)ei care s-a 6ncheiat& @u pleca)i f+r+ s+-l informa)i pe
unul dintre cei doi terapeu)i dac+ v-a)i sim)it r+u 6n timpul unei .edin)e&
*peran)a mea este s+ v+ v+d practic5nd 6n via)a de fiecare %i, 6n mod regulat, e2erci)iile pe
care vi le propunem aici, pentru a v+ schimba 6n mod real via)a rela)ional+&
I se d+ apoi fiec+rui pacient cuv5ntul, pentru a-.i e2prima a.tept+rile 6n leg+tur+ cu grupul&
Fiecare pacient enun)+ o regul+ pe care ar dori s-o vad+ respectat+ 6n cadrul grupului89, dar .i o
a.teptare sau o speran)+ pe care o are vi%avi de grup pentru sine 6nsu.i& -e e2emplu, Christine
m+rturise.te c+ are tendin)a de a se descuraAa .i cere s+ fie stimulat+ pentru a progresa/&
Hoc de rol standard Aucat de terapeu)i
Primul Aoc de rol permite definirea afirm+rii de sine .i ilustrarea celor trei tipuri de
comportamente #pasive, agresive .i asertive$ cu aAutorul a trei Aocuri de rol rapide, efectuate
de animatori&
Kn terapeut este a.e%at la o mas+ de restaurant, preg+tit s+-.i aprind+ o )igar+& Al doilea
terapeut este a.e%at la masa de al+turi .i 6i cere celuilalt s+ nu fume%e& Hocurile de rol sunt
interpretate 6ntr-o manier+ caricatural+ #foarte agresiv, foarte pasiv, foarte asertiv$ pentru a
facilita pacien)ilor identificarea unor caracteristici verbale .i nonverbale&
Iat+ ce se ob)ine pentru comportamentul agresiv& erapeutul este 6n picioare, se apropie de
cel+lalt client, strig+ cu voce tare .i cu privirea fi2+(
erapeutul89P Asta-i bun+M Crede)i c+ totul v+ este permis& @-a)i v+%ut c5 v+ afla)i 6ntr-o
6nc+pere pentru nefum+toriM "ste scandalos, nimeni nu mai respect+ nimic&&&
erapeutul 6ntreab+ apoi grupul cum se nume.te acest tip de comportament& -ac+ grupul
r+spunde ;agresiv<, animatorul 6ntreab+( ;Ce v+ face s+ crede)i c+ este agresiv , <& "l 6i cere
fiec+rui pacient s+ descrie cu preci%ie caracteristicile verbale .i nonverbale ale unui
comportament agresiv&
Apoi, animatorul e2prim+, 6n cadrul Aocului de rol, un comportament pasiv& -up+ ce .i-a
plecat ochii, a privit, a tu.it de mai multe ori, sper5nd c+ cel+lalt client 6l aude, el nu
6ndr+%ne.te s+ cear+ clientului s+ nu mai fume%e .i se mul)ume.te s+ se pl5ng+ de disconfortul
s+u so)iei sale, cu o voce Aoas+, abia perceptibil+& Animatorul 6ntreab+ apoi, pe fiecare
participant, ce tip de comportament le-a fost pre%entat .i care sunt caracteristicile verbale .i
nonverbale ale acestuia&
Apoi animatorul e2prim+ 6n cadrul Aocului de rol un comportament asertiv .i spune cu o voce
clar+ .i un sur5s larg pe fa)+(
erapeutul - Pardon, domnule, 6n)eleg c+ dori)i s+ fuma)i o )igar+ dup+ o mas+ at5t de bun+,
dar fumul de )igar+ m+ deranAea%+& =i-ar face mare pl+cere dac+ a)i avea amabilitatea, v+ rog,
s+ binevoi)i a 6nceta s+ fuma)i&
"l cere 6nc+ o dat+ participan)ilor s+ spun+ despre ce comportament este vorba .i care sunt
caracteristicile verbale .i nonverbale care confirm+ faptul c+ este unul de tip asertiv& Pacien)ii
6n)eleg faptul c+ un comportament pasiv 6i las+ pe ceilal)i s+ se e2prime 6n locul nostru .i c+
un comportament agresiv 6l 6mpiedic+ pe cel+lalt s+ se e2prime&
*arcini de 6ndeplinit
Animatorul le cere participan)ilor s+ identifice 6n via)a lor cotidian+ cel pu)in unul dintre cele
trei tipuri de comportament, pasiv, agresiv sau asertiv, la propria persoan+ sau, evenmal, la o
alt+ persoan+ din anturaAul lor0& Participan)ii sunt invita)i s+-.i eviden)ie%e comportamentele
cu aAutorul unui tabel pe trei coloane al lui 'ecD&
FeedbacD
erapeu)ii cer fiec+rui pacient s+-.i note%e nivelul de an2ietate pe o scar+ de la 1 la 011, cu o
not+ la 6nceputul .edin)ei .i una la sf5r.itul ei0& 6n general, nota are valori din ce 6n ce mai
mici&
.edin)a /( adresarea unui compliment sus
recerea 6n revist+ a sarcinilor
La 6nceputul .edin)ei, animatorii 6ntreab+ pe fiecare pacient dac+ a putut s+-.i 6ndeplineasc+
sarcina& "i determin+ pe fiecare s+ pre%inte, c5t mai clar posibil, situa)iile observate, emo)iile
resim)ite, g5ndurile automate, precum .i natura comportamentului observat& Aceast+ prim+
trecere 6n revist+ a sarcinilorB 6i oblig+ pe to)i pacien)ii s+ intervin+ .i pre%int+ urm+toarele
principale mecanisme(
- anali%a situa)iilor7
- identificarea propriilor emo)ii7
Aceast+ evaluare se poate tace, 6n mod util, pe parcursul primelor patru .edin)e&
@ivelul de an2ietate cre.te la unii pacien)i( 6n aceast+ situa)ie este bine s+ fim aten)i cu ace.ti
pacien)i 6n timpul .edin)elor care urmea%+ .i s+ nu e%it+m s+ le preci%+m, individual, motivele
acestei cre.teri& @u trebuie s+ e%it+m s+ consacram mai mult de Aum+tate din timpul .edin)ei
pentru aceast+ prim+ trecere 6n revist+ a sarcinilor& erapeu)ii 6i aAut+ pe participan)i s+-.i
pre%inte modul 6n care au 6ndeplinit prima lor sarcin+( este vorba despre o prim+ luare de
cuv5nt 6n cadrul grupului .i efortul fiec+rui pacient trebuie sus)inut, 6n vederea viitoarelor
.edin)e&
identificarea propriilor g5nduri automate7
- efect benefic al e2prim+rii emo)iilor proprii7
- efect benefic al 6ndeplinirii unor sarcini in vivo7
- utili%area metodelor de re%olvare a problemelor 6n situa)ii dificile&
Informare .i formare
Animatorii pre%int+ un model de compliment& -e e2emplu, unul 6i spune celuilalt( ;Qmi place
mult culoarea bleu a puloverului t+u<& Pacien)ii comentea%+ ceea ce observ+, apoi terapeu)ii
e2plic+ care sunt regulile pentru a face un compliment&
Regulile pentru adresarea unui compliment
0& *pune)i direct .i clar ceea ce aprecia)i&
/& *pune)i( &&"u<&
B& AngaAa)i-v+ personal atunci c5nd v+ e2prima)i emo)iile po%itive &
;6mi place mult culoarea bleu a puloverului t+u<
3& Complimentul se refer+ la un comportament sau nu Ia persoan+& un fapt oarecare&
Hocuri de rol
Fiecare pacient face un compliment unui participant la alegere&
*arcini de 6ndeplinit
erapeu)ii 6i invit+ pe participan)i s+ stabileasc+ o ierarhie a complimentelor pe care ar putea
s+ le fac+ persoanelor din anturaAul lor, indiferent de natura rela)iilor cu ace.tia89& "i 6.i
clasific+ complimentele de la 1 la 011, 6n ordinea cresc+toare a dificult+)ii acestora& Pacien)ii
6ncep s+ adrese%e complimente a c+ror dificultate este inferioar+ sau egal+ cu B1&
FeedbacD
FeedbacDul este oca%ia de a evalua nivelul an2iet+)ii la 6nceputul .i la sf5r.itul .edin)ei .i de a
suscita comentariile pacien)ilor 6n leg+tur+ cu .edin)a&
Eedin)a B( adresarea .i primirea unui compliment
recerea 6n revist+ a sarcinilor
erapeu)ii 6ntreab+ pe fiecare pacient dac+ .i-a completat lista de complimente .i dac+ a
e2ersat 6n a face complimente&
Informare .i formare
*e lucrea%+ relu5nd complimentul folosit 6n .edin)a precedent+(
Primul terapeut - 6mi place mult culoarea bleu a puloverului t+u& Al doilea terapeut-
=ul)umesc, 6mi face pl+cere c+ ai remarcat acest lucru, .i mie 6mi place culoarea&
Animatorul pre%int+ modelul standard de r+spuns la un compliment0&
R+spunsul la un compliment(
0& *pune)i mul)umesc7 anun)a)i recep)ionarea complimentului( &&iu mul)umesc pentru
complimentul t+u& Frederic<&
/& "2pi89ima)i-v+ direct emo)iile ( ;6mi face pl+cere c5nd 6mi spui c+ am un pulover frumos M <&
B& R2prima)i-v+ direct opinia ( ;Ei mie 6mi place mult acest pulover )i culoarea lui<&
Pentru a face un compliment unei persoane, trebuie s+ 6nv+)+m s+ observ+m aspectele po%itive
la ceilal)i7 complimentele trebuie s+ fie sincere&
6n cadrul grupurilor de ini)iere nu se lucrea%+ dec5t cu complimente Auste, veridice .i g5ndite
de cel care le face& Fia)a cotidian+ te oblig+ s+ faci .i complimente vagi, f+r+ con)inut sau
manipulatoare, prea dificil s+ fie lucrate 6n timpul primelor 6nt5lniri ale unui grup de ini)iere&
Hocuri de rol
erapeu)ii pot utili%a tehnica Aocurilor de rol po%itive circulare care const+, pentru fiecare
participant, 6n a face un compliment precis unui alt participant la alegere& Cel care prime.te
complimentul r+spunde conform tehnicii afirm+rii de sine po%itive pre%entat+ mai sus, apoi
face, la r5ndul s+u, un compliment unui alt participant la alegerea sa, .i a.a mai departe( toat+
lumea trebuie s+ fac+ un compliment .i s+ r+spund+ altuia&
-ificult+)i 6nt5lnite la aceast+ .edin)+( blocaAele cognitive
In timpul Aocurilor de rol referitoare la complimente - .i 6n ca%ul altor domenii ale comunic+rii
-, pacien)ii sunt uneori bloca)i de g5ndurile automate care 6mpiedic+ sau fac dificil+ ac)iunea
de a face sau de a r+spunde la un compliment& erapeu)ii notea%+ pe tabl+ ;g5ndurile care
6mpiedic+ s+&&&<0& Principalele g5nduri automate care apar atunci c5nd trebuie s+ se fac+ un
compliment cuiva sunt(
- ;Fa fi prea lingu.itor< 7
- ;Foi ro.i .i se va observa acest lucru< 7
- ;Fa deveni orgolios<&
erapeutul 6i pune atunci 6ntreb+ri pacientului care Aoac+ 6n leg+tur+ cu g5ndurile .i emo)iile
sale, 6n manier+ socratic+ #ve%i capitolul B$, apoi le scrie pe tabl+ .i le discut+ cu ceilal)i
membri ai grupului& Grupul tocmai a citit ;g5ndurile care permit s+&&& </& Apoi, terapeutul 6i
cere pacientului s+ treac+ la ac)iune, adic+ s+ fac+ un compliment asertiv&
*arcini de 6ndeplinit
Li se cere participan)ilor s+ fac+ 6n fiecare %i un compliment, f+r+ a dep+.i nivelul de
dificultate L1&
Ace.tia citesc 6n lucrarea distribuit+ la 6nceputul terapiei capitolul privitor la cereri&
FeedbacD
FeedbacDul este oca%ia de a evalua nivelul de an2ietate de la 6nceputul .i la sf5r.itul .edin)ei,
c5nd pacien)ilor li se cere s+ comente%e .edin)a&
Eedin)a 3( formularea unei cereri asertive
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Fiecare participant pre%int+ complimentul pe care a .tiut s+-0 fac+ .i de care este cel mai
m5ndru 6n intervalul scurs de Ia ultima .edin)+& erapeu)ii verific+ dac+ to)i participan)ii au
citit capitolul referitor la cereri&
Informare .i formare
erapeu)ii pre%int+ o scen+ model, pe care pacien)ii o observ+ .i o comentea%+& -e e2emplu(
Frederic- -omnule, dac+ nu v+ sup+ra)i, ar 6nsemna mult pentru
mine dac+ a. putea s5-mi iau o Aum+tate de %i de concediu Aoia
viitoare, 6n ca% c+ aceast+ cerere nu deranAea%+ func)ionarea
serviciului&
'ernard - Asculta)i, dac+ toat+ lumea 6mi cere acela.i lucru,
serviciul nu poate func)ionaM
Frederic- -a, 6n)eleg #empatie$ c+ cererea mea creea%+ probleme
la serviciu, dar a. aprecia foarte mult dac+ mi-a)i permite s+-mi
iau o Aum+tate de %i de concediu Aoia viitoare, dac+ nu v+ sup+ra)i
#persisten)+$&
'ernard- *e pare c+ insista)iM
Fr5deric - -a, este adev+rat, doresc mult lucrul acesta .i a. fi
foarte mul)umit dac+ ar fi posibil&
*arcini de 6ndeplinit
Li se cere participan)ilor s+ fac+ 6n fiecare %i un compliment, f+r+ a dep+.i nivelul de
dificultate L1&
Ace.tia citesc 6n lucrarea distribuit+ la 6nceputul terapiei capitolul privitor la cereri&
FeedbacD
FeedbacDul este oca%ia de a evalua nivelul de an2ietate de la 6nceputul .i la sf5r.itul .edin)ei,
c5nd pacien)ilor li se cere s+ comente%e .edin)a&
Eedin)a 3( formularea unei cereri asertive
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Fiecare participant pre%int+ complimentul pe care a .tiut s+-0 fac+ .i de care este cel mai
m5ndru 6n intervalul scurs de Ia ultima .edin)+& erapeu)ii verific+ dac+ to)i participan)ii au
citit capitolul referitor la cereri&
Informare .i formare
erapeu)ii pre%int+ o scen+ model, pe care pacien)ii o observ+ .i o comentea%+& -e e2emplu(
Frederic- -omnule, dac+ nu v+ sup+ra)i, ar 6nsemna mult pentru
mine dac+ a. putea s5-mi iau o Aum+tate de %i de concediu Aoia
viitoare, 6n ca% c+ aceast+ cerere nu deranAea%+ func)ionarea
serviciului&
'ernard - Asculta)i, dac+ toat+ lumea 6mi cere acela.i lucru,
serviciul nu poate func)ionaM
Frederic- -a, 6n)eleg #empatie$ c+ cererea mea creea%+ probleme
la serviciu, dar a. aprecia foarte mult dac+ mi-a)i permite s+-mi
iau o Aum+tate de %i de concediu Aoia viitoare, dac+ nu v+ sup+ra)i
#persisten)+$&
'ernard- *e pare c+ insista)iM
Fr5deric - -a, este adev+rat, doresc mult lucrul acesta .i a. fi
foarte mul)umit dac+ ar fi posibil&
Comentariul pacien)ilor 6n leg+tur+ cu aceast+ .edin)+ conduce la descoperirea progresiv+ a
tehnicii cererii, reluat+ apoi 6ntr-o manier+ structurat+ de c+tre terapeu)i& "i pre%int+ la tabl+
sau cu retro-proiectorul metoda H""PP #Fanget, /11/$&
=etoda H""PP
- H de la Ae #eu$( 6ncepe)i prima dumneavoastr+ fra%+ cu ;eu< #&&=ie mi-ar pl+cea, eu a.
aprecia, eu doresc&&&<<$&
- " de la empatie( )ine)i cont de cel+lalt #;"u 6n)eleg bine&&&, dar mi-ar pl+cea<$,
- " de la emo)ii( )ine)i cont de emo)iile dumneavoastr+ #;=+ simt Aenat c+ #rebuie s+ insist<$ .i
de ale celuilalt #;"u 6n)eleg c+ v+ deranAea%+ cererea mea<$&
- P de la preci%ie ( cere)i 6n mod direct ceea ce dori)i #;Am venit s+ v+ v+d pentru a v+ cere
voie s+ plec la ora 0L 6n aceast+ sear+, dac+ nu v+ sup+ra)i<$&
- P de la persisten)+ ( repeta)i prima dumneavoastr+ fra%+, formulat+ cu preci%ie, ca un disc
stricai, altern5nd cuvinte empatice #;"u 6n)eleg c+ aceast+ cerere v+ creea%+ probleme, dar a.
dori s+ plec de la birou la ora 0L<$0&
Hocuri de rol
6n cadrul unui prim Aoc de rol, pacien)ii interpretea%+ urm+rind modelul pre%entat de c+tre
terapeu)i .i utili%ea%+ H #eu$ .i P #preci%ie$& erapeutul 6i cere pacientului care Aoac+ rolul
func)ionarului s+ r+spund+ favorabil la cererea de concediu, pentru ca primul Aoc de rol s+ fie
u.or de reali%at(
Func)ionarul - -omnule, dac+ nu v+ sup+ra)i, ar 6nsemna mult pentru mine dac+ a. putea s+-
mi iau o Aum+tate de %i de concediu Aoia viitoare, 6n ca% c+ aceast+ cerere nu deranAea%+
func)ionarea serviciului&
6n cel de-al doilea Aoc de rol, func)ionarul manifest+ o u.oar+ re%isten)+, fapt ce-0 oblig+ pe
pacient s+ utili%e%e al doilea P #persisten)+$& "-ul de la empatie permite eviden)ierea faptului
c+ a cere nu 6nseamn+ a ob)ine, ci este un mesaA neutru 6n care trebuie s+ )inem cont de
nevoile celuilalt&
Pacien)ii sunt invita)i s+ utili%e%e conclu%ia po%itiv+, oricare ar fi r+spunsul func)ionarului,
chiar dac+ este negativ (
Func)ionarul- *unt de%am+git c5 nu sunte)i de acord s+-mi acorda)i aceast+ Aum+tate de %i de
concediu, dar v+ mul)umesc c+ mi-a)i ascultat cererea&
*arcini de 6ndeplinit
Participan)ii trebuie s+ preg+teasc+ o list+ de cereri care s+ fie ierarhi%ate 6n func)ie de
dificultatea lor, de la 1 la 011&
6n timpul s+pt+m5nii, ei trebuie s+ formule%e cereri de dificultate inferioare cifrei B1 .i s+
preg+teasc+ o cerere cu o dificultate cuprins+ 6ntre B1 .i L1 pentru .edin)a urm+toare&
FeedbacD
FeedbacDul este momentul 6n care se evaluea%+ nivelul de an2ietate de la 6nceputul .i la
sf5r.itul .edin)ei .i 6n care pacien)ilor li se cere s+ comente%e .edin)a&
Eedin)a 4( formularea unei cereri 6n via)a de %i cu %i
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Animatorul se asigur+ c+ fiecare pacient a preg+tit o list+ ierarhi%at+ de cereri, a c+ror
dificultate s+ acopere 6ntreaga scar+ de la 1 la 011& Acesta 6l 6ntreab+ pe fiecare pacient 6n
leg+tur+ cu cererile formulate&
Hocuri de rol( formularea unor cereri cu dificultate cuprins+ 6ntre B1 .i L1
Hocul de rol repre%int+ oca%ia de a aplica ceea ce s-a 6nv+)at 6n .edin)a precedent+ pe un
e2emplu personal al fiec+rui pacient& Fiecare pacient pre%int+ situa)ia pe care a identificat-o 6n
via)a sa de %i cu %i, descriind conte2tul, emo)iile .i g5ndurile sale automate
#cu aAutorul terapeu)ilor, dac+ este necesar$&
-up+ ce situa)ia este pre%entat+, pacientul Aoac+ scena 6mpreun+ cu un participant ales de el #o
persoan+ care i se pare apropiat+ de personaAul din via)a sa de %i cu %i$0&
-up+ ce Aocul de rol ia sf5r.it, terapeutul 6l 6ntreab+ mai 6nt5i pe pacient care este percep)ia
acestuia 6n leg+tur+ cu propria performan)+& "l 6i cere s+ preci%e%e ce a g+sit po%itiv 6n
performan)a sa verbal+ .i nonverbal+ .i, eventual, ce 0-a deranAat&
Christine pre%int+ urm+toarea situa)ie #dificultate 31$( s+ cear+ unui v5n%+tor s+-i schimbe o
vest+ cump+rat+ 6n aAun pentru fiica sa&
G5ndurile care o 6mpiedic+ s+ cear+(
- v5n%+torul va refu%a7
- 6mi va spune c+ nu .tiu ce vreau7
- n-ar fi trebuit s-o cump+r f+r+ fiica mea&
erapeutul o aAut+ pe Christine s+ g+seasc+ g5ndurile care permit formularea cererii sau o fac
acceptabil+&
G5ndurile care permit cererea sau o fac acceptabil+ sunt(
- "u pol s+ cer, dar trebuie s+ accept c+ cel+lalt poate s+ refu%e&
- -ac+ nu cer, voi avea 6nc+ o dat+ impresia c+ am fost p+c+lit+&
- In orice ca%, chiar 6n ca% de refu%, voi fi mul)umit+ de mine& mul)umit+ de a fi formulat
cererea&
Christine efectuea%+ Aocul de rol& erapeutul pre%int+ propriul feedbacD cu preci%ie dup+ ce
Aocul ia sf5r.it, f+c5nd mai 6nt5i aprecieri po%itive& Propune apoi solu)ii pentru ameliorarea
Aocului, centr5ndu-se pe o caracteristic+ verbal+ .i una nonverbal+ 6n acela.i timp, cer5nd, de
e2emplu, Christinei s+ refac+ scena amplific5nd volumul vocii sale& Christine reface scena de
mai multe ori, p5n+ c5nd observ+ o ameliorare a performan)ei sale& erapeutul solicit+ atunci o
6nt+rire po%itiv+ din partea grupului *arcini de 6ndeplinit
Animatorul le cere pacien)ilor s+ e2erse%e 6n fiecare %i cum s+ adrese%e o cerere&
Participan)ii trebuie s+ lecture%e capitolul despre refu%&
Eedin)a L( formularea unui refu%
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Animatorul se asigur+ c+ pacien)ii au citit capitolul despre refu% .i au continuat s+ adrese%e
cereri 6n fiecare %i&
Informare .i formare
erapeu)ii pre%int+ rolul unui v5n%+tor la domiciliu care vinde enciclopedii( el trebuie refu%at&
Fred5ric- 'un+ %iua, domnule& =+ numesc domnul -ur5nd, v5n%+tor e2clusiv la i%ditions
-ubeaulivre& F+ propun ultima noastr+ enciclopedie, este o lucrare de toat+ frumuse)ea&
'ernard- @u, mul)umesc&
Fr5d5ric- 6mi permit s+ insist, este o colec)ie unic+M 'ernard- @u, 6mi pare r+u, dar nu sunt
interesat& Fr5deric - F+ interesea%+ altceva, Colec)ia noastr+ este foarte ampl+M
'ernard- @u, f+r+ sup+rare&
Fr5deric- Pot s+ v+ las aceast+ carte c5teva %ile dac+ dori)i& 'ernard- Asculta)i-m+, m+
deranAea%+ c+ insista)i astfel, dar nu doresc s+ v+ cump+r cartea& =ul)umesc, la revedere&
#'ernard ii 6nso)e.te pe Fr5d5ric, ar+t5ndu-i c+ refu%ul este definitiv&$
Acest Aoc de rol suscit+ numeroase comentarii 6nso)ite, imediat, de emergen)a cogni)iilor
disfunc)ionale 6mpotriva refu%urilor& G5ndurile care ne 6mpiedic+ s+ refu%+m sunt(
- acest lucru va genera un conflict7
- pentru a spune nu, trebuie s+ te Austifici7
- cine sunt eu pentru a spune nu ,
G5ndurile care ne permit s+ refu%+m sunt(
- Pol s+ spun nu respect5ndu-0 pe cel+lalt, fiind empatic&
- A refu%a ceva nu 6nseamn+ a refu%a rela)ia& Putem refu%a ceva f5r+ ca cel+lalt s+ se supere$
- rebuie s+ putem spune nu pentru a nu ne l+sa invada)i de cererile celorlal)i&
"i pre%int+ apoi tehnica refu%ului&
S
ehnica refu%ului(
0& Clarifica)i cererea dac+ aceasta nu este clar+&
/& @u r+spunde)i imediat dac+ v+ sim)i)i luat prea repede&
B& *pune)i nu clar .i simplu, f+r+ s+ v+ Austifica)i&
3& Persista)i 6n refu%, repet5ndu-0 pe ,&nu< #disc *tricat$&
4& !2prima)i-v+ nemul)umirea dac+ cel+lalt insist+( ;=+ deranAea%+
c+ insista)i&&&<&
L& *ugera)i eventual solu)ii( &&Ar fi poale posibil&&& F+ sugere% s+&&&<& #-e e2emplu ( ;Asculta)i,
pentru moment nu sunt interesat de cump+rarea c+r)ii& 6n schimb, cred c+ aceast+ colec)ie este
pl+cut+& A)i putea s+ veni)i peste .ase luni pentru a mi-o pre%enta din nou, <&$
I& Qnceta)i discu)ia( ;-eci%ia mea este definitiv+<&
Hocuri de rol
Hocul de rol este reluat succesiv de fiecare pacient care intr+ 6n rolul v5n%+torului #aceasta
6nseamn+ s+ adrese%e o cerere$, apoi 6n acela al clientului care refu%+& ehnica sufleurului89
permite ca pacien)ii 6n dificultate s+ fie aAuta)i&
*arcini de 6ndeplinit
Participan)ii sunt invita)i s+ preg+teasc+ o ierarhi%are a refu%urilor pe o scar+ de la 1 la 011&
"i trebuie s+ e2erse%e cum s+ formule%e un refu% simplu situat 6ntre valorile 1 .i B1&
"i trebuie s+ se g5ndeasc+ la o situa)ie personal+ de refu%, situat+ pe scar+ 6ntre valorile B1 .i
L1 .i asupra c+reia s+ lucre%e 6n .edin)a urm+toare&
Eedin)ele I .i ?( formularea unui refu% #urmare$
-ou+ .edin)e sunt consacrate Aocurilor de rol care se refer+ la situa)ii personale, deoarece
refu%ul este un element central al afirm+rii de sine .i aceste e2erci)ii permit fiec+ruia s+
progrese%e 6n acest domeniu, 6n ca%ul Christinei, ea trebuie s+ refu%e s+ semne%e o peti)ie
6mpotriva minelor antipersoan+, pre%entat+ de un militant agresiv&
*arcini de 6ndeplinit
Pentru preg+tirea celei de-a noua .edin)e, participan)ii lecturea%+ capitolul privitor la
formularea unei critici&
Eedin)a >( e2primarea unei critici
.i formularea unei cereri de schimbare
recerea 6n revist+ a sarcinilor
ema refu%ului provoac+ numeroase emo)ii din partea pacien)ilor, adesea fiind vorba despre
satisfac)ie, uneori despre dificult+)ile 6nt5mpinate atunci c5nd anturaAul este surprins de
schimb+rile acestora& erapeu)ii insist+ asupra implic+rii cotidiene a pacien)ilor 6n ceea ce
prive.te refu%urile, cererile .i complimentele&
Informare .i formare
Critica constructiv+ este o tehnic+ dificil+ pe care grupul o abordea%+
cu aAutorul unui Aoc de rol& -e e2emplu, se imaginea%+ ca%ul 6n care
o d+dac+ sose.te 6n mod regulat cu 6nt5r%iere&&& .i c+reia i se spune (
AngaAatoarea - -oamna -upont, trebuie s+ v+ spun ceva( se
6mpline.te deAa o s+pt+m5n+ de c5nd sosi)i la ora opt .i un sfert, de.i ar trebui s+ fi)i la ora opt&
Acest lucru m+ sup+r+ mult, am .i eu un program foarte strict diminea)a& F+ rog s+ respecta)i
programul .i s+ veni)i la ora opt& Acest lucru m-ar aAuta .i mi-ar permite s+ aAung mai lini.tit+
la lucru& =ul)umesc&
Pacien)ii au citit capitolul despre critici, iar terapeu)ii e2plic+ 6n detaliu aceast+ tehnic+ mai
dificil de utili%at& O critic+ este 6ndreptat+ 6mpotriva unor fapte precise .i trebuie s+ fie
constructiv+, altfel ea nu are valoare0&
A adresa un mesaA negativ unei alte persoane nu este niciodat+ u.or( situa)ia nu este agreabil+
nici pentru cel care prime.te critica, nici pentru cel care o e2prim+& Interlocutorul este
prevenit .i momentul ales trebuie s+ fie favorabil pentru ambele persoane&
erapeu)ii e2plic+ faptul c+ este necesar s+ se respecte un echilibru 6ntre complimente .i critici
.i c+ schimb+rile reali%ate 6n direc)ia dorit+ trebuie s+ fie 6nt+rite/&
Reali%area unei critici po%itive( utili%area lui -"*C
- - ( descrierea elar+ a problemei, f+r+ repro.uri& *e 6mpline.te deAa o s+pt+m5n+ de c5nd
sosi)i la ora opt .i un sfert, de.i ar trebui s+ fiii la ora opt&
- " ( e2primarea direct+ a propriilor emo)ii fa)+ de actul criticai, .i nu fa)+ de persoan+,
utili%5nd pronumele ;"u< ( Acest lucru m+ supar+ mult, am .i eu un program foarte strict
diminea)a&
- * ( sugerarea intr-o manier+ po%itiv+ a solu)iilor aplicabile( F+ rog s+ respecta)i programul .i
s+ veni)i la ora opt&
- C( consecin)ele po%itive pe care schimbarea le va produce asupra st+rii emo)ionale ( Acest
lucru m-ar aAuta .i mi-ar permite s+ aAung mai lini.tit+ Ia lucru&
Hocuri de rol
erapeu)ii propun o situa)ie 6n care fiecare membru al grupului e2prim+ o critic+ conform
acestui principiu& *unt propuse mai multe situa)ii, pentru ca to)i pacien)ii s+ fie cointeresa)i(
- bona copiilor dumneavoastr+ sose.te cu 6nt5r%iere7
- copilul dumneavoastr+ 6.i las+ hainele murdare 6n de%ordine 6n camera sa7
- ave)i un loc de munc+ ce nu corespunde preg+tirii dumneavoastr+ profesionale7
- so)ul dumneavoastr+ nu are niciodat+ ini)iative pentru a organi%a concediul7
- so)ia las+ 6n mod regulat re%ervorul ma.inii dumneavoastr+ gol89&
*arcini de 6ndeplinit
Participan)ii preg+tesc o list+ ierarhi%at+ de critici cu valori de la 1 la 011&
"i se antrenea%+ s+ formule%e critici de dificultate inferioar+ valorii B1&
Participan)ii preg+tesc, 6n scris, o situa)ie personal+ pe care s+ o e2erse%e 6n cadrul .edin)ei
urm+toare&
.edin)ele 01 .i 00( e2primarea unei critici .i formularea unei cereri de schimbare
#urmare$
sus
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Animatorii se asigur+ de faptul c+ fiecare pacient a preg+tit o critic+ .i, la nevoie, 6l aAut+ s+
utili%e%e tehnicile cognitive deAa abordate, pentru a facilita e2primarea acesteia&
Hocuri de rol personale
Aceste dou+ .edin)e au drept obiectiv antrenarea pacien)ilor 6n vederea formul+rii unor cereri
de schimbare& Fiecare pacient e2ersea%+ cel pu)in o situa)ie personal+, sub form+ de Aocuri de
rol repetitive, p5n+ 6n momentul 6n care consider+ c+ a reali%at o anumit+ performan)+0&
Ideal ar fi ca pacien)ii s+ fie aAuta)i s+ construiasc+ planul unui -"*C pe h5rtie(
- Ce trebuie men)ionat la - ( ;Ce v+ sup+r+, Care este problema,<&
- Ce trebuie men)ionai la "( ;In ce fel v+ deranAea%+ aceast+ problem+& && ,& Ce idei ave)i 6n
leg+tur+ cu acest lucru , <&
- Ce trebuie men)ionai la * ( ;Ce a)i dori s+ faceri , <&
- Ce trebuie men)ionai la C( ;-ac+ ob)ine)i ceea ce dori)i, ce va 6nsenina acest lucru , <&
Iat+ situa)ia pre%entat+ de Christine ( ea depune o munc+ necorespun%+toare calific+rii ei&
- - ( Am remarcat faptul c+ 6mi cere)i adesea s+ fac fotocopii&
- "( Acest lucru m+ deranAea%+, deoarece cred c+ nu intr+ 6n atribu)iile mele&
- * ( F+ sugere% s+ cere)i secretarei s+ fac+ fotocopii&
- C ( Astfel voi c5.tiga timp pe care voi putea s+-0 re%erv unor sarcini care s+-mi aduc+ mai
mult+ satisfac)ie&
Iat+ ca%ul unei paciente care nu mai suport+ ca prietenul s+u s+ 6nt5r%ie(
- -( =artin, te-am a.teptat cincispre%ece minute de fiecare dat+ la ultimele noastre trei
6nt5lniri&
- "( =+ deranAea%+ s+ a.tept&
- *( A. aprecia mult dac+ ai putea veni la timp la urm+toarea noastr+ 6nt5lnire&
- C( Foi fi mul)umit+ dac+ nu voi mai a.tepta .i mai rela2at+ atunci c5nd ne vom 6nt5lni&
*arcini de 6ndeplinit
Participan)ii aplic+ in vivo ceea ce au 6nv+)at 6n timpul .edin)ei& Pacien)ii lecturea%+ capitolul
referitor la critici&
Eedin)a 0/( r+spunsul la critici recerea 6n revist+ a sarcinilor
Pacien)ii pre%int+ criticile constructive pe care au putut s+ le formule%e .i dificult+)ile sau
surpri%ele pl+cute 6nt5lnite&
Informa)ii
Aceast+ tem+ legat+ de r+spunsul la critici este cea mai comple2+ 6n cadrul unui grup care
lucrea%+ asupra afirm+rii de sine ( ea 6i pune 6n dificultate pe pacien)ii care sufer+ de o slab+
stim+ de sine&
Obiectivele sunt deci modeste( un grup care se g+se.te 6n fa%a de ini)iere nu poate pretinde s+
reu.easc+ s+ treac+ 6n revist+ - .i cu at5t mai pu)in s+ controle%e - complet acest domeniu0&
Riscul cel mai mare, atunci c5nd se r+spunde la o critic+, este contraatacul, mai ales dac+
valoarea personal+ a celui care prime.te critica pare a fi pus+ 6n discu)ie&
erapeu)ii pre%int+ tehnica "R- de r+spuns la critici&
ehnica "R- de r+spuns la critici(
- " pentru anchet+ #enTuete$ negativ+( prima etap+ de r+spuns la o critic+ coast+ 6n a-i cere
celuilalt s+ preci%e%e dac+ face aceast+ critic+ pentru a v+ r+ni sau pentru a v+ aAuta& Aceast+
anchet+ const+ 6n 6ntreb+ri deschise care s+ aduc+ informani precise in leg+tur+ cu faptele& dar
.i cu emo)iile #Ce cre%i tu c+ nu este bine, C5nd s-a 6nt5mplat lucrul acesta, Ce te face s+ spui
lucrul acesta, etc&$& Reformularea este utili%at+ pe larg, pentru a evita riscul unei ne6n)elegeri
6n leg+tur+ cu ceea ce se spune .i ceea ce se 6n)elege& -e e2emplu ( ;-ac+ am 6n)eles bine&
ceea ce-mi repro.e%i este&&& .i acest lucru te face s+&&&<&
- R pentru recunoa.tere( cea de-a doua etap+ const+ 6n admiterea faptelor #dac+ faptele
repro.ate sunt reale$ .i emo)iilor #dac+ faptele repro.ate l-au deranAat 6n mod real pe cel+lalt$&
- pentru deci%ie ( cea de-a treia etap+ apare 6n mod natural atunci c5nd celelalte dou+ au fost
bine reali%ate& -eci%ia poate fi luat+ in trei moduri( s+ se accepte critica sau criticile, s+ se )in+
seama de aceasta #acestea$ .i s+ se modifice comportamentul #afirmare de sine po%itiv+$7 s+ se
accepte critica sau criticile, dar s+ nu se poat+ schimba comportamentul #afirmare de sine
negativ+$( s+ se negocie%e un compromis&
Hocuri de rol( antrenament pentru ancheta negativ+
erapeu)ii pre%int+ un model complet de r+spuns la o critic+&
Frederic- @u lucre%i bine 6n acest moment #critic+ vag+$&
'ernard - A, bineM Ce g+se.ti tu c+ este gre.it 6n ceea ce fac
#anchet+ negativ+$89,
Frederic- Kltimul t+u raport era prea scurt #critic+ adev+rat+$&
'ernard- "ste posibil, mai sunt .i alte lucruri pe care cre%i c+ nu
le fac bine #anchet+ negativ+$M
Fred5ric- @u, este vorba mai ales despre acest ultim raport .i,
cum tu 6)i faci bine munca, doream s+-)i spun lucrul acesta, dar nu
6ndr+%neam #critic+ Austificat+ f+cut+ pentru a aAuta$&
'ernard- 6ntr-adev+r, ultimul meu raport este prea scurt, voi fi mai
atent data viitoare #afirmare de sine po%itiv+( interlocutorul 6.i
schimb+ comportamentul$&
*au(
'ernard- 6ntr-adev+r, ultimul meu raport era prea scurt, dar nu-l pot face altfel 6n acest
moment deoarece am prea mult de lucru #afirmare de sine negativ+( interlocutorul nu-.i poate
schimba comportamentul$&
*au(
'ernard- 6n)eleg c+ acest raport este prea scurt& 6l voi reface& 6n schimb, te-a. ruga s+ fii de
acord .i s+ m+ degreve%i de o alt+ sarcin+, pentru a avea mai mult timp #negocierea unui
compromis$&
Aceast+ .edin)+ trebuie, pentru a fi util+, s+ se limite%e la prima etap+( ancheta negativ+,
fundamental+ pentru evitarea riscului unui contraatac imediat, pentru a preci%a dac+
interpret+rile sunt corecte sau false, pentru a face diferen)a 6ntre criticile f+cute pentru a aAuta
.i cele f+cute pentru a r+ni&
Pacien)ii Aoac+, pe r5nd, rolul celui care emite critica .i a celui care o prime.te .i se antrenea%+
s+ formule%e 6ntreb+ri& erapeu)ii sunt aten)i ca 6ntreb+rile s+ fie clar formulate .i s+ conduc+
la r+spunsuri concrete 6n leg+tur+ cu faptele .i emo)iile respective0&
*arcini de 6ndeplinit
Pacien)ii preg+tesc o list+ de critici primite .i le clasea%+ 6n ordinea dificult+)ii 6nt5mpinate 6n
a le r+spunde, pe o scar+ de la 1 la 011& "i se antrenea%+ s+ utili%e%e ancheta negativ+ 6n
situa)iile 6n care vor fi critica)i&
Eedin)a 0B( r+spunsul la critici #urmare$
recerea 6n revist+ a sarcinilor
Pacien)ii pre%int+ modul 6n care au utili%at ancheta negativ+, dificult+)ile 6nt5lnite, efectele
asupra comportamentului lor .i asupra comportamentului interlocutorului lor&
Hocuri de rol
Participan)ii practic+ tehnica "R- pentru a r+spunde unor critici constructive& "i utili%ea%+ o
critic+ pre%ent+ pe lista lor .i f+cut+ cu scopul de a-i aAuta, cu un nivel de dificultate inferior
valorii B1& Fiecare pacient formulea%+, cel pu)in o dat+, un r+spuns complet& In ca% c+ apar
dificult+)i, terapeutul 6l aAut+ pe pacient cu aAutorul tehnicii sufleurului sau a celei numite
modeling89&
Hocul de rol este reluat 6n mod identic, de mai multe ori& p5n+ c5nd nivelul indispo%i)iei
pacientului se reduce&
Hocuri de rol( formularea r+spunsului la criticile care r+nesc #critici distructive$, 6nv+)area
modalit+)ilor de ap+rare
Atunci c5nd ancheta negativ+ sf5r.e.te prin a identifica o critic+ f+cut+ pentru a r+ni, sunt
propuse trei niveluri de r+spuns care permit ap+rarea& erapeu)ii pre%int+ trei Aocuri de rol,
care sunt discutate .i reluate fiecare pe r5nd&
Atunci c5nd critica r+m5ne vag+, de.i s-a folosit ancheta, persoana poate utili%a tehnica
neclarit+)ii& Aceast+ tehnic+ utili%ea%+ o manier+ vag+ .i superficial+ de a comunica, care
const+ 6ntr-o atitudine de neangaAare, pentru a nu oferi celuilalt noi motive de critic+ (
'ernard- @u lucre%i bine 6n acest moment #critic+ vag+$&
Frederic - A, bineM Ce g+se.ti tu c+ este gre.it 6n ceea ce fac
#anchet+ negativ+$89M
'ernard- Rapoartele tale sunt prea scurte #critic+ In continuare
vag+$&
Frederic- "ste posibil, mai sunt .i alte lucruri care )i se par prost
f+cute #anchet+ negativ+$,
'ernard- -a, lucre%i 6ncet #critic+ fals+, f+cut+ pentru a r+ni$&
Frederic- Asta este p+rerea ta #neclaritate$&
'ernard- Ei apoi, nu r+spun%i corect la telefon&
Frederic- *e mai 6nt5mpl+ #neclaritate$&
'ernard- Ei apoi nu e.ti 6ntotdeauna %5mbitor cu colegii t+i&
Frederic- "ste adev+rat c+ nu ai 6ntotdeauna chef s+ fii %5mbitor
#neclaritate$&
Aten)ie ( aceast+ tehnic+ pre%int+ riscul unei rupturi a rela)iei .i corespunde unei forme de
contramanipulare&
In situa)ia 6n care critica r+ne.te, dar persoana dore.te s+ men)in+ o rela)ie cu interlocutorul
s+u, poate utili%a -"*C pentru forma 6n care se desf+.oar+ dialogul& La r5ndul s+u, va
formula o critic+ constructiv+ cer5ndu-i interlocutorului s+u s+-.i formule%e repro.urile 6ntr-o
manier+ constructiv+(
Frederic- 6n)eleg c+ unele lucruri nu merg bine 6n ceea ce prive.te munca mea, dar acest lucru
nu este un motiv pentru a fi vag #-$,
deoarece m+ sperie #"$ .i mi-ar pl+cea mai mult ca data viitoare s5-mi faci repro.uri concrete
#*$ cu calm& =-a. sim)i mai bine dac+ a. putea s+ )in cont de remarcile tale #C$&
Atunci c5nd critica este violent+ .i persoana se simte afectat+, cel mai bine este ca aceasta s+
6ncheie discu)ia .i s+ se proteAe%e printr-un refu% de forma(
Frederic- Ascult+-m+( refu% s+ continui discu)ia at5t timp c5t m+ insul)i Uterapeutul care Aoac+
scena confirm+ cele spuse printr-o reac)ie non verbal+( el p+r+se.te 6nc+perea$89&
Fiecare dintre membrii grupului se antrenea%+ pe r5nd 6n tehnica neclarit+)ii& Celelalte dou+
tehnici sunt aplicate 6n cadrul .edin)elor 03 .i 04&
*arcini de 6ndeplinit
Pacien)ii identific+ 6n via)a lor personal+ unele critici la care n-au putut r+spunde .i unele
critici din trecut sau Ia care se a.teapt+ 6n viitor, dificil de contracarat, pe care s+ Ie pre%inte 6n
.edin)a urm+toare&
.edin)ele 03 .i 04( r+spunsul la critic+ inclu%5nd re%olvarea conflictului sus
Aceste dou+ .edin)e sunt folosite ca antrenament general& Fiecare pacient r+spunde la o critic+
privind o situa)ie personal+ care este pre%entat+ grupului0&
-e e2emplu, Christine dore.te s+ poat+ face fa)+ mai bine mamei sale, care 6i repro.ea%+ c+
este mereu ocupat+& Aceast+ situa)ie, evaluat+ 6n timpul anali%ei func)ionale ca av5nd nivelul
de dificultate ?1, este cotat+ in pre%ent la nivelul 41& erapeu)ii o 6ncuraAea%+ s+-.i oriente%e
ancheta negativ+ asupra faptelor #ce anume o face pe mama sa s+ spun+ despre ea c+ este prea
ocupat+$, apoi asupra unei afirm+ri de sine negative(
Christine- "ste adev+rat c+ sunt adesea foarte ocupat+, dar m+ descurc .i eu cum pot mai bine,
)in5nd cont de faptul c+ so)ul meu vine acas+ odat+ la cincispre%ece %ile&
Acest r+spuns poate s+ precead+ o cerere c+tre mama sa pentru a fi aAutat+&
Informa)ii( constatarea unui de%acord
Aceast+ tehnic+ este abordat+ 6n ca%ul r+spunsului la critici& 6ntr-adev+r, se 6nt5mpl+ ca
situa)iile 6n care sunt formulate critici s+ conduc+ la constatarea c+ e2ist+ un de%acord& -e
e2emplu(
Christine- "ste deAa destul timp de c5nd discut+m .i, 6n mod clar, nu suntem de acord& 6)i
propun s+ ne oprim aici pentru moment .i vom putea relua discu)ia mai t5r%iu&
-iscu)ia fiind 6ntrerupt+, este important apoi s+ se utili%e%e individual tehnica de re%olvare a
problemei&
ehnica de re%olvare a problemei are .ase etape(
0& Recunoa.terea conflictului, dreptul s+u de a-0 re%olva .i de a-.i identifica emo)iile&
/& -efinirea .i e2primarea clar+ a problemei 6ntr-un moment potrivit .i f+r+ a o dramati%a&
B& "2plorarea tuturor solu)iilor posibile, f+r+ preAudec+)i&
3& Alegerea solu)iei celei mai potrivite( e2aminarea fiec+rei solu)ii, notarea acestora cu
aAutorul unor calificative #foarte bun+& bun+, medie, proast+ .i foarte proast+$, clasificarea
solu)iilor .i alegerea celei mai bune&
4& @egocierea unui contract echitabil .i re%onabil&
L& Ferificarea re%ultatelor la o dat+ fi2at+& -ac+ re%ultatul esie po%itiv& urmea%+ aplicarea
solu)iei& -ac+ acesta este negativ, se reia procedura 6n .ase etape&
*arcini de 6ndeplinit
Pacien)ii pun 6n practic+ c5t mai repede posibil situa)iile personale care au constituit subiectul
Aocului de rol 6n cadrul .edin)ei& "i lecturea%+ capitolul privind conversa)ia&
Eedin)a 0L( conversa)ia recerea 6n revist+ a sarcinilor
Pacien)ii pre%int+ modul 6n care au utili%at ancheta negativ+, dificult+)ile 6nt5lnite, efectele
asupra comportamentului lor .i al interlocutorului lor& Aceast+ trecere 6n revist+ consum+ mai
mult timp dec5t 6n ca%ul celorlalte .edin)e, dar ritmul ei trebuie supravegheat, deoarece
aceast+ .edin)+ este ultimaM
Hocuri de rol
*itua)ia seam+n+ celei dintr-o sal+ de a.teptare a unui cabinet medical& Persoanele care
a.teapt+ ini)ia%+ conversa)ia .i o continu+ o anumit+ perioad+, 6n trei fa%e(
: ini)ierea unei conversa)ii( pot fi utili%ate banalit+)i sau cuvinte legate de conte2t, de loca)ie
#;Ce cald este a%iM <, ;*ala este frumos decorat+<, ;Ce mult+ lume M <$ 7
: men)inerea conversa)iei( o conversa)ie seam+n+ cu o partid+ de ping-pong, ca un schimb 6n
care trebuie aplicat+89 regula lui 41V417 acest schimb trebuie s+ 6nsemne un echilibru 6ntre a
vorbi despre sine #transmiterea de informa)ii despre sine$ .i a se interesa 6n leg+tur+ cu
cel+lalt& Participan)ii utili%ea%+, alternativ, ascultarea activ+/ .i ascultarea pasiv+B7
: stabilirea unui final al conversa)iei( participan)ii la o conversa)ie au dreptul s+ fie sinceri .i
direc)i, f+r+ a-0 r+ni pe cel+lalt #;Ascult+, nu vreau s+ te .oche%& Etiu c+ te pasionea%+
fotbalul, te ascult de ceva timp, dar, pentru a fi sincer cu tine, trebuie s+-)i spun c+ nu m+
interesea%+ subiectul& =i-ar pl+cea s+ vorbim despre filmul pe care l-am v+%ut 6mpreun+
ieri<$&
Alt e2erci)iu de antrenare a unei conversa)ii
Grupul se a.a%+ 6n .ir indian, imagin5ndu-.i c+ este vorba despre un .ir format pentru a intra
la un cinematograf& erapeutul se plasea%+ 6n fruntea .irului& "l se 6ntoarce pentru a reali%a un
contact vi%ual cu persoana din spatele s+u .i ini)ia%+ o conversa)ie, utili%5nd o banalitate
oarecare sau unele elemente de conte2t& Pacientul r+spunde .i continu+ conversa)ia cu dou+
sau trei interven)ii& Apoi se 6ntoarce .i ini)ia%+ la r5ndul s+u o conversa)ie cu persoana care se
afl+ 6n spatele s+u, continu5ndu-se astfel p5n+ c5nd au fost antrena)i to)i pacien)ii&
*arcini de 6ndeplinit
Participan)ii sunt invita)i s+ ini)ie%e cel pu)in o dat+ pe %i o conversa)ie, utili%5nd o banalitate
oarecare sau un element de conte2t&
FeedbacD general al grupului
erapeu)ii insist+ asupra progreselor reali%ate de fiecare .i 6i 6ncuraAea%+ pe pacien)i s+
continue 6n fiecare %i s+ utili%e%e elementele 6nv+)ate 6n cadrul celor .aispre%ece .edin)e&
Adaptarea afirm+rii de sine la practica individual+
Absen)a afirm+rii de sine conduce adesea la ini)ierea unei terapii de grup, dar aceste tehnici 6.i
au locul lor 6n orice terapie individual+, fiind utili%ate sub forma unui program complet sau
par)ial, adaptat pacientului&
Planul unei terapii 6n ca%ul unei absen)e a afirm+rii de sine generali%at+ este acela.i 6n practica
individual+ ca .i 6n cea de grup&
construit sub forma unor .edin)e structurate pe acela.i format& Ordinea domeniilor abordate se
stabile.te 6n func)ie de ierarhia problemelor pacientului, 6ncep5nd cu cele mai u.oare&
Eedin)ele ofer+ un spa)iu larg Aocurilor de rol inversate0&
6n ca%ul lui Heremie/, terapeutul propune un program a2at pe refu%, apoi pe r+spunsul la
criticile primite la serviciu&
*arcini de 6ndeplinit 6ntre prima .i a doua .edin)+
Heremie trebuie s+ stabileasc+ lista .i s+ clase%e pe o scar+ de dificultate cu valori 6ntre 1 .i
011 situa)iile cu care se confrunt+ la serviciu .i 6n care trebuie s+ refu%e, dar nu reu.e.te&
Hocuri de rol personale
Hocul de rol se refer+ la o situa)ie de dificultate inferioar+ valorii de B1( Heremie Aoac+ un rol 6n
care refu%+, ceea ce-i permite terapeutului s+ observe comportamentul acestuia& 6mpreun+, ei
identific+ g5ndurile care 6l 6mpiedic+ s+ refu%e& -ialogul socratic permite actuali%area
g5ndurilor care i-ar permite s+ refu%e&
Al doilea Aoc de rol este inversat( Heremie este cel care cere, terapeutul 6i arat+ modelul pentru
a refu%a& Heremie comentea%+ Aocul de rol #feedbacD$, iar terapeutul continu+, eventual, cu un
dialog socratic& Kn dialog permite identificarea avantaAelor .i a inconvenientelor care apar
dac+ refu%+ .i a celor care apar dac+ nu refu%+&
6n cadrul celui de-al treilea Aoc de rol, Heremie refu%+, iar terapeutul 6l aAut+ .i 6i cere s5 repete
scena de mai multe ori, pentru a tr+i sen%a)ii pl+cute&
-iscu)ii sus
6n ceea ce prive.te afirmarea de sine, psihoterapia ac)ionea%+ pe trei niveluri(
- ea permite 6nsu.irea de competen)e sociale cu aAutorul modelului/, al Aocurilor de rol, al
6nt+ririi ac)iunii .i a re%ultatului( aceste abilit+)i constituie o cutie cu unelte aflat+ la dispo%i)ia
pacientului7
- e2punerea la emo)ii urmat+ de obi.nuin)+ permite o reducere a an2iet+)ii7
- restructurarea cognitiv+ aAut+ la reali%area e2punerii .i permite un proces de 6nv+)are de o
calitate mai bun+&
Care este locul afirm+rii de sine 6n cadrul terapiilor cognitive .i comportamentale,
Afirmarea de sine este o tehnic+ ca oricare alta& Prescrierea sa se face ca urmare a unei anali%e
func)ionale& "a poate fi chiar obiectul terapiei sau poate fi utili%at+ ca un moment aparte 6n
cadrul acesteia& 6n afar+ de domeniile importante ale afirm+rii de sine, care au fost pre%entate
6n lucrare, pentru unii pacien)i sunt utile .i alte teme (
- cum s+ faci fa)+ agresivit+)ii7
- cum s+-)i sus)ii p+rerea7
- cum s+ faci fa)+ manipulatorilor7
- cum s+ faci s+ tac+ vocea ta critic+ interioar+ 7
- cum s+ identifici de%acordurile&&&
erapia tinde, 6n mod natural, s+-0 aAute pe pacient s+ aplice afirmarea de sine propriei
persoane( este vorba despre afirmarea autentic+ a sinelui, care permite de%voltarea accept+rii
de sine, element central al stimei de sine0&
Cum se pot forma terapeu)ii 6n tehnica afirm+rii de sine,
Formarea teoretic+ se reali%ea%+ 6n cadrul institutelor de formare 6n CC #universitate,
asocia)ie$& 6nainte de abordarea practic+ a acestor tehnici este necesar+ .i lectura c5torva
lucr+ri/ de calitate& Antrenamentul pentru 6nsu.irea tehnicilor Aocului de rol trebuie efectuat 6n
mod sistematic, pe parcursul 6ntregii terapii&
erapeu)ii care lucrea%+ 6mpreun+ cu pacientul asupra afirm+rii de sine sunt interesa)i s+
practice ei 6n.i.i aceste tehnici, antren5ndu-se 6n via)a de %i cu %i .iVsau particip5nd la .edin)e
de grupB& erapeu)ii
care ;debutea%+< pot 6ncepe prin utili%area afirm+rii de sine terapeutice 6n terapia individual+,
prin intermediul unor Aocuri de rol& cu pacien)i ;cu probleme mai u.oare< .i care sufer+ de un
deficit locali%at sau centrat pe o situa)ie punctual+, 6nainte de a se lansa 6ntr-un program
complet&
6n sf5r.it, animarea unor grupuri care au probleme cu afirmarea de sine necesit+ participarea
acestor terapeu)i ca asisten)i, al+turi de animatori e2perimenta)i, .i supervi%area lor de c+tre un
terapeut e2perimentat&