1

2
3
4
5
6
7
Capitolul 7: Valul Revoluionar in Europa
In ciuda aparentului su dinamism Rusia anului 1!14 este o mare
putere "ra#il avand in vedere caracterul su
multinaional tensiunile sociale de care este cuprins
sl$iciunile economiei %i autoritarismul re#imului& R'$oiul ii
a#ravea' pro$lemele %i provoac in "e$ruarie 1!17 o
revoluie care duce la a$dicarea arului& (e "ondul rivalitii
intre )ovietul din (etro#rad %i #uvernul provi'oriu *enin
%e"ul $ol%evicilor il rstoarn pe acesta din urm printr+o
insurecie minuios or#ani'at: este revoluia din octom$rie
1!17&
,oua putere incepe prin a adopta o serie de re"orme ce vor
$ulversa Rusia& ins nevoit s "ac "a de'astrului
economic r'$oiului civil %i di"eritelor "ore de opo'iie va
declan%a o nemiloas teroare: comunismul de r'$oi in acela%i
timp prin in"iinarea Internaionalei comuniste %i mi'and pe
climatul revoluionar ce domnea in Europa i%i concentrea'
e"orturile asupra declan%rii unei revoluii mondiale& -otu%i
mi%carea e%uea' pretutindeni lsand Rusia $ol%evic i'olat&
Revoluia Rus din .e$ruarie 1!17
R/)I0 /, C1*1) .R02I*
In au#ut 1!14 Rusia aprea lumii drept o "or de prim ran#:
cu o populaie de 173 de milioane de locuitori ea poate in
principiu s alinie'e 4 milioane de soldai 5este 6tvlu#ul7 cu
a crui alian "rance'ii se "elicit89 a cincea putere economic
a lumii ea se industriali'ea' cu pa%i uria%i dup '#uduirea
din 1!35 re#imul su pare a se "i consolidat iar reali'area
6sacrei /niuni7 in 1!14 va atenua tensiunile politice %i sociale&
R'$oiul va trans"orma ins aceast "aad in ndri artand
c Rusia este 6un uria% cu picioare de lut7&Cele 173 de
milioane de locuitori includ circa 43 de milioane de 6alo#eni7
5"inlande'i polone'i $altici&&&8 supu%i unei intense rusi"icri %i
animai de tendine separatiste&Industriali'area sa este inc
4
"ra#il: ea depinde de capitaluri %i te:nicieni din strintate %i
este limitat la sectoare #eo#ra"ice restranse 5(eters$ur#
;oscova /craina /rali8& (opulaia nu cuprinde decat 3
milioane de muncitori& *umea rural rmane ma<oritar 5peste
43= din populaie8 ceea ce pune in eviden rmanerea in
urm "a de occident& Venitul naional rus nu este decat o
treime din cel al )/0&)ocietatea rus este supus la
numeroase tensiuni& Cele mai #rave a"ectea' lumea rural
unde rapida cre%tere demo#ra"ic "ace s se resimt in mod
dramatic 6setea de pmant7& )atele ruse sunt a#itate de dese
revolte ale srciei& *a randul su clasa muncitoare cunoa%te
condiii de via %i lucru apstoare care o conduc la
revendicarea unor im$untiri prin inmulirea #revelor %i care
o "ac receptiv la propa#anda revoluionar& -otu%i
de'voltarea economic este insoit de o cre%tere a $ur#:e'iei
care aspir la un re#im politic de tip occidental in care ea ar
avea un rol de <ucat&
1r dup ce a "ost nevoit s accepte o Constituie in timpul
revoluiei din 1!35 arul ,icolae al IIlea a revenit la autocraie
decepionand $ur#:e'ia ur$an& El nu va lsa nici o putere >umei&
.ormarea unei $ur#:e'ii rurale "cuta posi$il de re"ormele lui
)tolipin din 1!36+1!13 intre%te autoritatea arului care i%i va #si in
ea un spri<in& 61 er a contrarevoluiei s+a desc:is9 ea va dura vreo 23
de ani doar dac arismul nu va "i intre timp 'druncinat de vreun
r'$oi important7 declara atunci *enin&
2RE/-?@I*E R?AB1I/*/I
(rimul R'$oi mondial a#ravea' "actorii de "ra#ilitate ai
Rusiei& In"ran#erile vor precipita de'a#re#area re#imului
imperial&2ermanii care ocup teritoriile occidentale ale
Rusiei populate de ne+ru%i incura<ea' aici sentimentele
naionaliste care amenin Imperiul cu de'mem$rarea&
Economia nu a suportat %ocul r'$oiului& Ea nu poate "urni'a
armatei arme muniii ec:ipamente provi'ii %i lipsurile
su"erite de soldaii in"ometai prost ec:ipai sacri"icai in
o"ensive inutile sunt de o asemenea natur incat la inceputul
!
lui 1!17 peste un milion de de'ertori au 6votat pentru pace cu
picioarele7& In restul rii de'or#ani'area transporturilor
rec:i'iiile "cute pentru nevoile armatei prioritatea destinaiei
militare a mr"urilor parali'ea' viaa economic: ranii nu
mai primesc produsele industriale ce le sunt necesare %i in
sc:im$ nu mai vor s livre'e cerealele ora%ele sunt prost
aprovi'ionate u'inele lipsite de materii prime i%i trimit
muncitorii in %oma<&In "aa acestei de'or#ani'ri administraia
rmane pasiv& In acest vid de putere iau na%tere in toate
re#iunile %i in toate pro"esiunile or#ani'aii spontane crora
'emstvele 5consiliile locale8 le imprumut cadrul pentru a
aprovi'iona populaia armata %i u'inele&Clasa conductoare
care constat incapacitatea arului dore%te o sc:im$are se
ur'esc comploturi: in decem$rie 1!16 clu#rul Rasputin
"avorit al suveranilor este asasinat9 li$eralii lansea' ideea
necesitii unui alt monar:& Vor "i dep%ii de rapiditatea cu
care se succed mi%crile sociale& *ipsa alimentelor va antrena
o cre%tere #alopant a preurilor& )alariile ne"iind rea<ustate
%oma<ul a"ectand numeroase "amilii toate duc la a#ravarea
soartei muncitorilor care devine intorela$il& ,umrul
#revelor cre%te rapid in 1!16 %i acestea se politi'ea' din ce in
ce mai mult& Iar arul decide nu s re'olve pro$lemele ridicate
ci s 'dro$easc mi%crile arestand cpeteniile&
REV1*/@I0 >I, .EBR/0RIE CI 0B>IC0RE0
@0R/*/I
Revoluia din "e$ruarie 1!17 %i a$dicarea arului sunt
consecinele directe ale acestei situaii&>e pe 4 pe 12 martie
1!17 523+27 "e$ruarie con"orm calendarului rus de stil vec:i
cu 13 'ile In urma celui occidental8 se produc in capitala
(eters$ur# mi%cri spontane provocate de "oamete %i mi'erie&
In cartea sa Istoria revoluiei ruse *eon -roDi relatea' ast"el
evenimentele din "e$ruarie:
7(e 23 "e$ruarie era Aiua internaional a "emeii 5&&&8 ,ici o
or#ani'aie nu preconi'a #reve pentru 'iua aceea 5&&&8 >e "apt
s+a sta$ilit cu claritate c Revoluia din .e$ruarie a "ost
declan%at de pturile de <os 5&&&8 ,umrul #revi%tilor $r$ai
13
%i "emei a "ost atunci de !3 333 5&&&8 0 doua 'i 5&&&8 <umtate
din muncitorii industriali din (eters$ur# au declarat #rev&
Cuvantul de ordine (aineE este acoperit de alte revendicri: Fos
autocraiaE %i Fos r'$oiulE 5&&&8 )oldaii au primit ordine "erme
de a tra#e 5&&&8 27 "e$ruarie 5&&&8 /nul dup altul inc de
diminea inainte de a ie%i din ca'rmi $atalioanele de
re'erv ale 2ardei se revoltar 5&&&87
)e constat c arul nu mai are autoritate in propria capital&
(entru a umple vidul politic ast"el creat se "ormea' simultan
dou puteri: una provenind din >um care ia mai tar'iu
numele de #uvern provi'oriu constituit din $ur#:e'i %i no$ili
li$erali su$ pre%edinpaGrinFuDil*HoHGcu un sin#ur s#ciliVriniIJ"esDi9
alta nscut din mi%carea popular )ovietul 5Comitetul8 din
(eters$ur# "ormat din dele#ai ai muncitorilor %i soldailor&
(e 15 martie pentru a incerca s salve'e dinastia arul a$dic
in "avoarea "ratelui su marele duce ;i:ail& 0cesta renunand
la tron pe 16 martie dinastia Romanov ia s"ar%it&
11
12
13
14
15
16
17
14
Capitolul 22
in
/R))succesorii lui)talin vor "orma o conducere cole#ial care pune capt ar$itrariul
)talinist %i las drum desc:is pentru o oarecare destindere economic social %i
internaional& Crimele %i erorile lui )talin sunt denunate ins modelul comunist nu este
contestat9 totu%i destalini'area suscit
re'istene& >evenit principalul conductor Jru%ciov vrea s
com$at sclero'area sistemului printr+o democrati'are economic
%i politic $a'at pe descentrali'are %i treptat pe sl$irea rolului
partidului& 0st"el 7aparotciD7+ii ale cror interese sunt le'ate ii vor
provoca de$arcarea in octom$rie 1!64& ,oua ec:ip
conductoare condus de Bre<nev %i Kosa#:in va preceda la o
restaurare a puterii %i a practicilor ,omenDlaturii& in Europa
rsritean dimpotriv moartea lui )talin va antrena o repunere in
discuie a modelului sovietic insoit de cutarea unor ci naionale
ctre socialism& ins 0rmata ro%ie va pune capt acestei tendine
reprimand mi%crile din 2ermania de Est /n#aria (olonia %i apoi
Ce:oslovacia&
N O V A E C H IP C O N D U C T O A R E
;oartea lui )talin pe 5 martie 1!53Lprovoac o imens nelini%te in
/R))& Cole#ii si nu o anun imediat temandu+se de revolte populare& Ei
incon<oar Kremlinul cu trupe& (recauiune inutil pentru c ceea ce simte
poporul nu este mania ci teama& (oetulGEvtu%enDo aminte%te in
auto$io#ra"ia sa c "oamenii fuseser crescui cu convingerea c Stalin
gandea pentru ei. Fr el, toi se simeau pierdui. intreaga Rusie plangea.
Erau lacrimi sincere". *iderii comuni%ti care avuseser %ansa de a scpa din
epurrile succesive au drept preocupare esenial s evite intoarcerea la o
dictatur personal& (entru aceasta ei revin la sistemul preconi'at de
*enin o conducere cole#ial a mem$rilor (reMMMMM
Comitetului central 5noua denumire a (olit$iroului8 al cror numr este redus de
la 25 la 13 titulari prin indeprtarea oamenilor recent promovai de )talin ca Bre<nev&
in "runtea noii ec:ipe conductoare vine ;alenDov care conduce
secretariatul Comite-u-u- central %i pre'idea' Consiliul de mini%tri& ins
de pe 14 martie acesta tre$uie s renune la cumulul de "uncii pentru a se
evita o prea mare concentrare a puterii in mainile sale: o$li#at s alea# el
a$andonea' secretariatul Comitetului central a crui conducere trece in
numele lui FJru%civ@G-rmane pre%edinte al Cosiliului& Este asistat de
patru vicepre%edint Beria "oarte puternic pentru c este omul serviciilor de
securitate ;olotov ministrul a"acerilor eNterne + unul dinpuinii tovar%i ai
lui *enin care a supravieuit Bul#anin liderul politic al armatei %i
Ka#anovici %e"ul sectorului economic& 0cestei #rupri i se adau#
Voro%ilov %e"ul )tatului ;iDoian care va deveni ulterior vice+pre%edinte
al Consiliului %i doi economi%ti )a$urov Iu (ervu:in&
1!
in sanul acestei ec:ipe vor aprea "oarte curand diver#ene %i rivaliti&
Beria prea puternic inspir teama cole#ilor si care se unesc intr+un complot
%i il elimin cu a<utorul armatei inc din iunie 1!53& 0ceasta va "i ultima
lic:idare "i'ic& 0ceia care ulterior vor "i de'armai %i condamnai nu+%i
vor mai pierde viaa& 0st"el ;alenDov constrans s demisione'e in 1!55
va conduce o u'in intr+o re#iune indeprtat9 ;olotov condamnat in
1!57 nu va cunoa%te inc:isoarea&&&
Inc din primele 'ile noii conductori pun capt ar$itrariului stalinist& %i+%i
propun< s resta$ileasc 7le#alitatea socialist7 pentru a+%i MMMMM societatea&OO
)ecretariatul particular al lui )talin este di'olvat& Aeci de mii de "uncionari ai
administraiei %i ai partidului sunt demi%i sau mutai pentru a$u' de putere& 1
<amnistie parial este decretat %i aceasta va desc:ide porile la#relor celor cu
ipedepse mai mici de cinci ani de inc:isoare "emeilor cu copii adolescenilor
5deinuilor in varst sau $olnavi& 2ula#ul 5administraia la#relor8 este pus su$
tutela ministerului de <ustiie& ;edicii acu'ai de complot de ctre )talin sunt
rea$ilitai& >up moartea lui Beria poliia politic nu va mai aparine de ministerul
de interne %i va "i constituit intr+un or#anism autonom K2B 5Comitetul securitii
statului8& in 1!55& va "i promul#at amnistia %i in ceea ce prive%te vec:ii pri'onieri
sau cola$oraioni%ti ai ocupanilor& in 1!57 in randul celor !33 333 de deinui din
la#re nu mai sunt decat 2= 7politici7& (entru poporul sovietic este 7ie%irea din
teroare7&
>estinderea economic %i social insoe%te destinderea politic& Ea are ca
o$iectiv prin im$untirea situaiei materiale a cetenilor s o$in ade'iunea
lor& >e aici inainte muncitorii vor putea s+%i sc:im$e locul de munc "r
autori'aia conducerii&-G-ue munc ale "uncionarilor devin normale %i "iNe
dup ce )talin care avea o$iceiul de a lucra noaptea le dduse peste cap&
P(entru a cre%te nivelul de trai al populaiei preul alimentelor %i al produselor
"a$ricate va scdea iar salariile vor "i mrite& )e va incerca s se in cont de
nevoile consumatorilor9 se va acorda prioritate construciei de locuine iar nu
construciilor monumentale& ;alenDov va mer#e pan la a revi'ui planul cincinal in
curs de des"%urare pentru a avanta<a sectorul $unurilor de consum& )ituaia
ranilor in special persecutai de )talin se im$unte%te: cotele de livrri
o$li#atorii sunt reduse preul produselor cre%te datoriile col:o'urilor suprimate
taNele pe loturile individuale diminuate& >estinderea se constat de asemenea in
viaa literar iar scriitorii pot s critice a$u'urile $irocraiei %i s+%i apere li$ertatea
de creaie& in 1!54 apare "Dezgheul" de IlHa E:ren$ur#& in 1!56 revista 7,ovai
;ir7 pu$lic un roman al lui >udinev "Omul nu triete doar cu paine", care ia in
discuie $irocraia sovietic& *asenDo care "usese mult vreme un MMMM al $iolo#iei
i%i pierde postul de pre%edinte al 0cademiei a#ricole&
Vin<politica eNtern o$iectivele rman nesc:im$ate ins succesorii lui )talin o&
rup cu strate#ia r'$oiului rece& Consolidarea cuceririlor o$inute in urma celui
de+al doilea r'$oi mondial rmane scopul principal& ins politica eNtern
sovietic devine mai supl: s"ar%itul r'$oiului Coreei %i al primul r'$oi din
23
Indoc:ina tratatul cu 0ustria desc:iderea ctre lumea a treia& in raporturile sale
cu celelalte ri socialiste )talin pretindea o supunere a$solut eNclu'and din
comunitatea socialist pe cei care o re"u'au cum ar "i Iu#oslavia lui -ito& )uccesorii
si pentru a re#si coe'iunea lumii socialiste %i a reirinoda relaiile cu -ito
accept in iunie 1!55 s recunoasc #re%elile trecutului punandu+le de alt"el pe
seama lui Beria&
>E ) - 0 * I, IA 0 R>E/0(? ! " # $
R A P O R T U L H R V CII O V
C O N SE C IN E L E SA L E
In "e$ruarie 1!56 se ine al QQ+lea con#res al partidului comunist al /niunii
)ovieticeG primul dup moartea lui )talin& Ideolo#ia care se desprinde se a"l in
toate domeniile intr+o ruptur complet cu opiunile precedente& %i +i+ in politica
eNternm Jru%cioH su$linia' importana destinderii internaionale care tre$uie s
succead r'$oiului race& El eNpune cele trei principii eseniale: coeNistena
pa%nic caractenil evita$il al r'$oaielor intre state de sisteme di"erite
pluralitateaLcilor ctre socialism 5"iecare popor putand s construiasc
socialismul con"orm propriei sale dorine8& +
+ in materie economic Jru%ciov eNpune marile linii al celui de+al %aselea
plan cincinal FG 1!56+1!638 %i pune accentul pe voina de a<spori $o#ia social
pentru a pro#resa pe drumul spre edi"icarea unei societi comuniste&
+ >e'apro$area stalinismului este inc %i mai marcat in partea politic a
raportului& )unt aici denunate cultul personalitii %i "rdele#ile acestuia %i
violarea le#alitii socialiste&
-eNtul ace%<ui<ar<ort< re'ervat numai mem$rilor de partid nu<i "ost<iiciodat
pu$licat in /R)) pan la s"ar%itul anilor L)1-<iru%ciov eNplic in &emoriile sale c
sovieticii "cuser s parvin copii partidelor comuniste "re%ti %i c comuni%tii
polone'i ostili /niunii )ovietice sunt cei care l+au vandut a#enilor serviciilor de
in"ormaii strine& 0st"el documentul a putut "i di"u'at in intrea#a lume&
Raportul desc:ide procesul lui )talin cruia ii denun #re%elile comise
incepand cu 1!34 %i unele dintre crimele 7impotriva comuni%tilor cinstii %i a
%e"ilor militari tratai ca du%mani ai poporului7 incapacitatea sa de a pre#ti r'+
+$oiul deportrile masive ale unor popoare intre#i intransi#ena sa in raporturile
cu alte state c:iar %i socialiste ca Iu#oslaviaE (rincipalaPacu'aiR este ace= a
cultului personalitii de'voltat de )talin& Este menionat scurta $io#ra"ie a
acestuia in care dictatorul este considerat ca un #eniu in"aili$il 7cel mai mare
strate# al tuturor timpurilor7&&& "Or, a"irm raportul glorificarea unui individ
ridicarea lui la rangul de supraom dotat cu caliti supranaturale compara'ile cu
acelea ale unui Dumnezeu, sunt contrare principiilor mar(ism)leninismului". Iar
Jru%ciov va conclu'iona asupra necesitii de 7a repune in intre#ime in vi#oare
principiile leniniste ale democraiei socialiste7&
21
Care sunicPau'GePdesalini'riB9 Este oare pentru Jru%ciov un mi<loc de a+i
indeprta pe rivalii si politici ce+i "useser "oarte apropiai lui )talin ca ;olotovM
>ore%te el sincer democrati'area instituiilorM )au acionea' ca repre'entant al
unui partid care inele#e s se deta%e'e de eNcesele stalinismului pentru a reali'a
concilierea cu o populaie stul de ri#orile din vremea lui )talin %i al crei nivel
cultural mai ridicat i+aPascuit spiritul criticM Raportul "urni'ea' cateva elemente 1
de rspuns: data de 1!34Sleas ca de$ut al 7de#radrii caracterului lui )talin7
este semni"icativ9 ea permite s nu se pun in discuie nici esenialul politicii
economice 5plani"icarea %i colectivi'area8 nici represiunea eNercitat de )alin
impotriva tovar%ilor lui *enin& -re$uie notat c nu este nicieri vor$a de milioanele
de ceteni c'ui victime ale represiunii9 nu este vor$a decat de su"erinele
partidului terori'at de ctre )talin %i care deposedat de orice putere nu poate "i
deci considerat drept complice& *ravda, 'iarul partidului scrie: 7Cultul personalitii
este un a$ces super"icial al unui or#anism per"ect sntos7& Ceea ce pare a
demonstra c ec:ipa conductoare vrea s evite eventuala contestare a sistemului
politic& Este procesul lui )talin de "apt %i nu cel al stalinismului& Ins este "oarte
di"icil a se menine strict in cadrele acestei delimitri&
Intr+adevr raportul secret are e"ectul unei $om$e iar consecinele sale
imediate dep%esc inteniile autorului& >e'vluind crimele lui )talin el a distrus
do#ma in"aili$ilitii partidului vinovat de a+1 "i<s<it atata vreme la conducerea sa&
Intelectualii vor dep%i critica cultului personalitii %i vor denuna sistemul stalinist
insu%i care rpe%te omului orice li$ertate social politic %i reli#ioas& in
rile din Est %ocul provocat de destalini'are este eNtrem de $rutal& (olone'ii vor
s+i indeprte'e pe parti'anii unei inele#eri cu orice pre cu /R))+ul %i reclam
intoarcerea la putere a lui 2omulDa pentru a apra 7calea polone' ctre socialism7&
/n#urii se ridic de asemenea impotriva tutelei ;oscovei %i o$in destituirea
stalinistului RaDosi& ins dac la Var%ovia 2omulDa reu%e%te s a<un# la o soluie
de compromis va "i nevoie de intervenia tancurilor ruse%ti la Budapesta pentru a
capt insureciei ma#:iare& Conductorii partidelor comuniste a democraiilor populare
instalate de )talin ins de asemenea %i c:ine'ii %i al$ane'ii mani"est o vie
nemulumire ca %i numero%i sovietici nelini%tii de consecinele acestei
repuneri in discuie&
0st"el Jru%ciov se strduie%te s minimi'e'e e"ectele destalini'rii& ,u va eNista
nici o pu$licaie o"icial a raportului nici o cutare a vinovailor& Rea$ilitrile
continu ins cu discreie& ,aionalitile deportate de )talin in 0sia primesc
autori'aia de a se intoarce in "ostele teritorii cu eNcepia #ermanilor de pe Vol#a
%i a ttarilor din Crimeea& *e#islaia penal este modi"icat intr+un sens mai "avora$il
acu'ailor ins nu se pune pro$lema de a lsa intelectualii s atace re#imul&
Imediat ce ace%tia incearc sunt taNai de inele#ere cu occidentul depravat %i de
indi"eren "a de aciunea %i e"ortul popoarelor sovietice& 0st"el scriitorul Boris
(asternaD cruia ii "usese decernat premiul ,o$el in 1!54 dup pu$licarea
romanului uDoctor +iuago" "oarte critic la adresa revoluiei din octom$rie %i a
urmrilor acesteia devine o$iectul unei serii intre#i de persecuii %i este constrans
s re"u'e premiul& >estalini'area este deci strict circumscris denunrii crimelor
22
dictatorului& 0st"el %i in aceste limite ea va "i continuat "r prea mare consecven
panin 1!64&
C E ID E -A L X X II-L E A C O N G R E S I R E LU A R E A
D E S T A U N I7 A R I I
*a cel de+al QQII+lea con#res al partidului comunist 5octom$rie 1!618
Jru%ciov relansea' destalini'area "cand pu$lic denunarea "rde<e#ilor<ui
)talin& )e decide eNpul'area corpului dictatorului din mausoleul lui *enin din (iaa
ro%ie& -oate localitile care+i purtau numele sunt re$ote'ate& in "ine se<d man
li$er scriitorilor pentru a denuna cultul personalitii %i represiunea lui )ol<enian
ii apare romanul despre viaa din la#re 1 zi din viaa lui ,van Denisovici, iar
numero%i autori scriu $io#ra"iile victimelor lui )talin& >e<a cinemato#ra"ul se
an#a<ase pe acela%i drum o dat cu "ilmul lui Ciu:rai -el pur 5M8& Istoria o"icial
a partidului comunist este rescris inand cont de de'vluirile lui Jru%ciov&
ins destalini'area este super"icial& Ea a "cut s se nasc sperana uneii mai
mari li$erti iar aceasta speran se va dovedi repede o de'am#ire cci era
mai important pentru conductorii sovietici s+%i pstre'e puterea <usti"icand linia
partidului decat s sc:im$e ideolo#ia& (artidul continu s dein sin#ur puterea %i
dreptul de a decide asupra destinului societii creia i se su$stituie& >e%talini'area este
ast"el de scurt durat cci dup demisia "orat a lui Jru%ciov Rn 1!64G3 "i trecut pe
linie moart de noii conductori&
23