AMPLIFICATOARE OPERAIONALE

CONFIGURAII DE BAZ
Lucrarea isi propune stuierea cator!a circuite e "a#a rea$i#ate cu a%p$i&icatoare
operationa$e' (e pun in e!ienta re$atii$e e principiu euse in conitii$e presupunerii
unui a%p$i&icator iea$) ca si oua aspecte &una%enta$e $e*ate e aceste con&i*uratii cu
a%p$i&icatoare operationa$e+ raspunsu$ in ti%p si co%portarea in &rec!enta'
, ' NOTUNI TEORETICE
,', Pre#entarea sc-e%ei e$ectrice a p$at&or%ei e $a"orator
P$aca e ca"$a. i%pri%at /po#a ,0 cuprine +
Un a%p$i&icator opera1io e tip 2A 34, 5n capsu$6 e ,4 pini) notat cu A,'
Un a%p$i&icator opera1iona$ e tip 2A 34, sau 2M ,78) 5n capsu$6 e 8 pini '
notat cu A9'
Un poten1io%etru pentru re*$a.u$ tensiunii e o&&set /pentru A,0'
Un co%utator cu trei po#i1ii ) notat pe p$ac6 cu :, ' Co%utatoru$ este uti$ $a
&o$osirea *eneratoru$ui e &unc1ii TE:TRONI; FG<79'
Un co%utator cu trei po#i1ii notat cu :9) care poate o&eri trei !a$oi e tensiune
continu6 o"1inute in sursa e =,< >? tensiunea se %6soar6 pe pinu$ notat cu INCC
Un nu%6r e co%ponente e$ectronice cu a.utoru$ c6rora se pot a$c6tui
con&i*ura1ii$e orite '
Doi pini nota@i cu OUT, @i OUT 9 '
,'9 (inte#6 teoretic6
A%p$i&icatoare$e inte*rate %ono$itice constituie c$asa cea %ai cunoscut6 @i uti$i#at6
e circuite inte*rate ana$o*ice' A%p$i&icatoru$ opera1iona$ )) iea$A este un a%p$i&icator e
tensiune cu intrare i&eren1ia$6 @i ie@ire si%p$6) a!Bn a%p$i&icare in&init6) "an6 in&init6)
i%pean16 e intrare in&init6 @i i%pean16 e ie@ire #ero '
Desi a%p$i&icatoare$e operationa$e rea$e nu au ase%enea caracteristici iea$e)
per&or%ante$e $or sunt e o"icei su&iciente pentru a aproCi%a proprietati$e
a%p$i&icatoru$ui iea$) $a &rec!ente .oase'
In %a.oritatea ap$icatii$or) a%p$i&icatoru$ operationa$ este &o$osit in con&i*uratie cu
reactie negativa' Casti*u$ in "uc$a inc-isa este notat u#ua$ cu A) pentru a se eose"i e
casti*u$ in "uc$a esc-isa) notat cu a' Teoria reactiei ne*ati!e arata ca pentru valori
suficient de mari ale amplificarii in bucha deschisa, performantele in bucla inchisa
vor fi determinate in esenta de elementele retelei de reactie.
Casti*u$ in tensiune &oarte %are e intrare) cu a$te cu!inte presupune ca
a%p$i&icatoru$ este practic iea$) si%p$i&ica &oarte %u$t ana$i#a circuite$or cu
a%p$i&icatoare operationa$e) conectate in con&i*uratie cu reactie ne*ati!a' (e arata
i%eiat ca se poat &ace doua ipoteze de calcul simplificatoare: tensiunea Vin care
apare direct intre intrari este practic zero, iar curentii care intra in cele doua
terminale de intrare sunt de asemenea zero.
9' DE(FDURAREA LUCRRII
2.1 Amplificator inversor
I
R I
R
I
I
I
I
R R I I
I I I
R R
R i
R
R V
V
R
R
V
V
R
V
I I R V
I R V
R I V
I I
=
= + = =
=
= +
=
7
7
7
7
7
9',', Circuitu$ este rea$i#at pentru ur%6toare$e co%ponente +
R1=1 K ! R2=1" K! Rcomp= 1K
Din punct e !eere practic sau rea$i#at ur%6oare$e coneCiuni +
#$2 ! %$&! '$&! '()1 * #%1! '()2 * 'A1
'
,7
<7
<77
,
,7
,
9
respecta se teoretic vedere de punct Din
mV
mV
A
R
R
A
practic
teoretic
= =
= =
9','9 Circuitu$ este rea$i#at pentru ur%6toare$e co%ponente +
R1=1 K ! R2=1"" K! Rcomp= 1K
Din punct e !eere practic sau rea$i#at ur%6oare$e coneCiuni +
#$2 ! %$&! '$2! '()1 * #%1! '()2 * 'A1
'
7 ,7
<7
<
,
,77
,
9
respecta se teoretic vedere de punct Din
mV
V
A
R
R
A
practic
teoretic
= =
= =
2.2 Amplificator sumator
Daca $a intrarea unui circuit in!ersor e tipu$ ce$ui e %ai sus se ap$ica %ai %u$te
se%na$e) se o"tine $a iesire su%a ponerata /cu se%n sc-i%"at0 a %ari%i$or e intrare'
Fo$osin e eCe%p$u teore%a superpo#itiei se euce ca a%p$i&icatoru$ &iecarui se%na$
e intrare este eter%inata e raportu$ intre re#istenta in reactie si cea corespun#atoare
intrarii respecti!e'

+ = = + =
= =
= =
=
+ =
9
9
,
,
7
7
9
9
,
,
9
9
9 9 9 9
,
,
, , , ,
7
9 , 7
R
V
R
V
R V
R
V
R
V
R
V
I
R
V
I I R V
R
V
I I R V
R I V
I I I
R
R
R
R R

Din punct e !eere practic sau rea$i#at ur%6oare$e coneCiuni +
#$2 ! '$&! +! %$&! K1 pe pozi,ia -1:1". , K2 pe -b. !
'()1 * #%1! '()2 * 'A1
2.& Amplificator derivator /filtru trece * sus
de ordinul unu0
Daca pe intrarea unui circuit in!ersor
e tipu$ ce$ui iscutat) se pune un conensator
C, in $ocu$ re#istentei R,) se rea$i#ea#a
operatia %ate%atica e i&erentiere)
o"tinanuEse $a iesire /$a .oasa &rec!enta0 un
se%na$ care este proportiona$ cu eri!ata
se%na$u$ui e intrare'
t RC V
t v V
dt
dV
RC V
RC
V
C
I
dt
dV
dt
dQ
I
C
I
C
I
dt
dQ
dt
dU
C
Q
U
R I V
I I
i
i
R i
c
c c
C
R
R C

cos
sin
,
7
7
7
7
=
=
=
= = =
= = = =
=
=
9'F', (e rea$i#ea#6 ur%6toare$e coneCiuni +
1 $1 , '$&, %$2! '()1$#%1, '()2 * 'A1
(e ap$ic6 $a intrare un se%na$ reptun*-iu$ar cu a%p$ituinea e 2"mV @i &rec!en1a 1""
3z '

9'F'9
(e p6strea#6 ace$ea@i coneCiuni 1 $1 , '$&, %$2! '()1$#%1, '()2 * 'A1 . (e ap$ic6 $a
intrare un se%na$ reptun*-iu$ar cu a%p$ituinea e 2"mV @i &rec!en1a 1 K3z '
t9 tF t, t
>
i
a
Ea
Circuit derivator = filtru trece sus
$a &rec!en1e %ari
9'F'F'
(e ap$ic6 $a intrare un se%na$ reptun*-iu$ar cu a%p$ituinea e 2"mV @i
&rec!en1a 1" K3z ' ConeCiuni$e r6%Bn ace$ea@i ca @i %ai sus '
9''F'4
(e ap$ic6 $a intrare un se%na$ reptun*-iu$ar cu a%p$ituinea e 2"mV @i
&rec!en1a 1" K3z ' ConeCiuni$e r6%Bn ace$ea@i ca @i %ai sus '
9'F'<
O"ser!a% e pe osci$oscop ca) pe %asura ce %ari% &rec!enta) se%na$u$ !a a!ea
&or%a unor i%pu$suri Dirac' Cu% se%na$u$ e $a intrare este reptun*-iu$ar) pe
osci$oscop se%na$u$ trecut prin a%p$i&icator sea%ana cu un se%na$ reptun*-iu$ar $a
&rec!ente %ici) eci respecta notiuni$e teoretice) &i$tru trece G sus'
(e repeta puncte$e e %ai sus) &acan coneCiunea 1$2 in $oc e 1$1 /eci practic
se scurtcircuitea#a re#istenta R,0) ap$ican $a intrare un se%na$ reptun*-iu$ar cu
a%p$ituinea e <7%> si &rec!enta ,77H#'
(e%na$u$ e $a intrare+
A%p$ituine e 2"mV @i &rec!en1a 1 K3z
(e%na$u$ e $a iesire+
4emnalul seamana cu o serie de
impulsuri 1irac.
2.5 Amplificator integrator /filtru trece *6os0
Daca in reactia unui circuit in!ersor e tipu$ ce$ui iscutat se pune un conensator
C9 in $ocu$ re#istentei R9) se rea$i#ea#a operatia %ate%atica e intre*rare) o"tinanuEse
$a iesire un se%na$ care este proportiona$ cu inte*ra$a se%na$u$ui e intrare'
Circuite$e inte*ratoare cu a%p$i&icator operationa$ se pot uti$i#a &ie ca &i$tre
se$ecti!e in &rec!enta) &ie ca circuite e e&a#are /e eCe%p$u) pentru con!ersia unei
&or%e e una sinusoia$e in una cosinusoia$a0) sau ca inte*rator propriuE#is) eci
su%are in ti%p+ e eCe%p$u) o tensiune continua $a intrare !a eter%ina $a iesire o ra%pa
crescatoare'
dt V
CR
dt
R
Vi
C
V
I I
RI V
dt I
C
V
C
I
dt
dU
i
C R
R i
c

= =
=
=
=
=
, ,
,
7
7
(e%na$u$ e $a intrarea a%p$i&icatoru$ui+
9'4',
I
(e%na$u$ e $a iesirea a%p$i&icatoru$ui $a 2"mV si &rec!enta e 1""3z

9'4'9
(e%na$u$ e $a iesirea a%p$i&icatoru$ui $a 2"mV si &rec!enta e 1K3z
9'4'F
La &rec!ente %ici se%na$u$ e pe osci$oscop sea%ana cu se%na$u$ e $a intrare)
eci pute% a&ir%a ca acest circuit este un &i$tru trece$6os.
2.2 Redresor mono si bialternanta
Cu a.utoru$ a%p$i&icatoare$or operationa$e se pot rea$i#a redresoare de precizie,
capa"i$e sa rerese#e tensiuni %u$t %ai %ici ecat tensiunea e esc-iere a unei
.onctiuni PN) acest $ucru este posi"i$ atorita casti*u$ui %are in "uc$a esc-isa a$
a%p$i&icatoru$ui operationa$'
(e ap$ica $a intrare un se%na$ sinusoia$ cu a%p$ituinea e 2"mV si &rec!enta
1Khz.
#n cazul semnalului sub a7a ', negativ, va trebui sa punem la iesirea circuitului o
dioda. #n cazul semnalelor mari, va trebui sa punem o rezistenta R, sa suntam.
Circuitu$ co%p$et a$ acestui punct a$ $ucrarii uti$i#ea#a a%"e$e a%p$i&icatoare
isponi"i$e pe p$aca' Dioa D9 rea$i#ea#a reresarea %onoa$ternanta) iar a%p$i&icatoru$
A9 este &o$osit ca circuit su%ator' Acest circuit este pre#entat in p$at&or%a e $a"orator)
!a$ori$e re#istente$or &iin R J ,7 :o-% si R, J , :o-%'
4emnalul vizualizat pe osciloscop /cel de la intrare si semnalul redresat0
2.8 Amplificator logaritmic
Pentru a o"tine un circuit cu o caracteristica $o*arit%ica) este su&icient) in
principiu) ca in %onta.u$ in!ersor sa se introuca in reactie o .onctiune po$ari#ata irect'
Uti$i#an un tran#istor NPN in coneCiune KtransioaA /"a#a este $e*ata $a %asa si
tran#istoru$ !a $ucra in RAN $a o tensiune co$ector G "a#a nu$a) intrarea in!ersoare a
a%p$i&icatoru$ui operationa$ &iin practic $a %asa0) se euce i%eiat ca tensiunea e
iesire este proportiona$a cu $o*arit%u$ tensiunii e intrare'
In scopu$ pastrarii unei caracteristici $o*arit%ice $a curenti %ari /prin e!itarea
%icsorarii casti*u$ui in "uc$a esc-isa) atorita re#istentei e sarcina K!a#uteA spre
e%itatoru$ tran#istoru$ui0) ca si a %icsorarii perico$u$ui e osci$atie $a &rec!ente ina$te) se
intoruce e o"icei in circuit o re#istenta si un conensator) care rea$i#ea#a o %arire a
re#istentei e sarcina !a#ute e iesirea a%p$i&icatoru$ui si o co%pensare in &rec!enta'
(e%na$u$ e $a intrare si ce$ reresat+