Prof. dr.

Iamandescu: "Pe muzic baroc, neuronii capt un ritm

specific, geniilor"
Prof. dr. Iamandescu: "Pe muzic baroc, neuronii capt un ritm specific,geniilor"
Preferinta pentru muzica de calitate nu tine cont doar de educatie, ci mai ales de
inteligenta, iar ascultarea muzicii are aproape numai efecte benefice. Profesorul
Iamandescu a realizat primele studii de muzicoterapie din Romania, in cadrul catedrei
de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF "arol !a"ila" din #ucuresti.
$ste ade"arat ca muzica ne poate face sa simtim mai putin durerea%
Muzica &oaca un rol mult mai important decat am putea crede. in 'ntichitate se
mergea chiar pana la folosirea flautului in dreptul zonei afectate de lumbago. !incolo de
asta, muzica si(a do"edit posibilitati terapeutice in plan psihologic si somatic. !e
e)emplu, efectul antalgic, de combatere a durerii, a fost e"identiat intr(un mod
spectaculos la femeile care faceau chiureta& uterin. ele care au ascultat numai muzica
au simtit mai putin durerea decat cele care au luat calmante. Muzica se utilizeaza foarte
mult in ginecologie, acum si in chirurgie.
*'ti studiat efectele muzicii asupra organismului si ati scris un tratat de muzicoterapie
in acest sens.*
'm scris primul tratat de muzicoterapie recepti"a, iar peste o saptamana(doua "a aparea
o noua editie a acestui tratat, care a fost imbunatatit prin contributia a noua personalitati
din domeniul muzicoterapiei internationale. 'ceste personalitati m(au a&utat sa largesc
cadrul acestei abordari si sa incerc sa introduc muzicoterapia la noi in tara ca specialitate
muzicala, lucru care este pe cale sa se realizeze si cu a&utorul cadrelor didactice de la
Uni"ersitatea de Muzica din #ucuresti si al mai multor psihologi. +umai ca este un
domeniu foarte pretentios, care cere cel putin trei ani de formare si acum este o tatonare
in aceasta directie. artea despre care "a "orbesc se adreseaza in primul rand
melomanilor.
*$ste eficienta orice melodie care ne place sau gusturile se discuta%*
,rice muzica este eficienta, in mod sigur, dar s(a do"edit ca piesele din repertoriul clasic
si romantic acti"eaza cel mai mult creierul. hiar daca e)ista asa(numita muzica
preferata -unul "rea romante, unul "rea roc./, e)ista tomografia cu emisie de pozitroni
care arata cum muzica lui Mozart acti"eaza 001(2331 din scoarta cerebrala. 4i, in
general, muzica simfonica si de camera acti"eaza creierul in proportie de 031, spre
deosebire de muzica usoara sau tangoul, de e)emplu, care acti"eaza creierul in
proportie de 531. Mai mult, nicio muzica nu poate depasi pragul pe care il atinge
muzica baroca, de e)emplu, ale carei unde sonore au frec"ente care se inscriu in zona de
acti"are optima a acti"itatii cerebrale. !aca ascultam muzica baroca, neuronii capata un
ritm de acti"itate ciclica intre 6 si 27 cicli pe secunda, ceea ce se intampla numai in
cazul geniilor8 +umai ca geniile il au permanent, in "reme ce omul care asculta muzica
il are doar cat asculta muzica, dar este suficient, pentru ca imbunatateste memoria.
*Inseamna ca ar trebui sa ascultam muzica in timp ce in"atam%*
!a, muzica in stil baroc in special, adica #ach, 9elemann, :andel. , doctoranda a mea,
psihologul ;iliana +eagu, a do"edit ca persoanele care in"ata folosind acest fundal
sonor obtin performante cu <31 mai mari la testele de memorie. Poate ca mai tarziu se
"a putea ca in salile de clasa sa se puna muzica in surdina ca fundal sonor, care sa nu
distraga atentia, dar care sa fa"orizeze memoria.
*In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica% 4i ce tipuri de muzica
clasica sunt cele mai indicate%*
Muzica baroca are efecte foarte bune, sla"a !omnului, si pentru rela)are, si pentru
terapie, dar aici, sigur, ii putem include si pe Mozart, pe #eetho"en, pe =agner. !e
asemenea, efectul antalgic este mare si la muzica preferata. in studiile mele, am pus
muzica pe care a "rut(o fiecare, chiar si muzica populara gen "Uhai, bade". 4i aceasta a
a"ut efect antalgic. !ar am pus si muzica clasica si aceasta a a"ut mai mult succes8 4tiu
acest lucru pentru ca am a"ut un aparat care te ciupea si pro"oca durere, iar intensitatea
senzatiei era inregistrata, aparatul spunea cat te doare. $u "a pot spune ca am a"ut >ona
>oster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut ca am otita. 'm ascultat la casti
"'murgul zeilor" de =agner ? sase ore, de la ora doua la opt dimineata. Ma mai durea
foarte putin cand am a&uns la medicul ,R;(ist. In alta ordine de idei, o cercetare recenta
a colecti"ului nostru a demonstrat o scadere considerabila a glicemiei pe fondul auditiei
muzicii clasice. 9oate aceste cercetari nu au alt rol decat sa con"inga marele public, dar
si lumea medicala, de "aloarea muzicoterapiei si sa pregateasca atmosfera in tara noastra
pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate comple)a, pe care trebuie sa o
practice fie un muzicolog cu pregatire de psihologie, fie un psiholog cu educatie
medicala, fie un medic care sa aiba o cultura muzicala deosebita si notiuni de psihologie.
*4e spune ca plantele cresc mai bine, ca "acutele dau mai mult lapte pe muzica de
Mozart. $ste ade"arat%*
!a. 4i nu numai Mozart, muzica clasica, muzica armonioasa. Pe de alta parte, ascultand
un discurs al lui :itler, plantele s(au chircit, s(au ofilit.
*!ifera impactul pe care il are muzica asupra noastra daca o ascultam in cadrul unui
concert la 'teneu, de e)emplu, sau acasa, la casti%*
;a un concert, efectul este ma)im, deoarece sunt trei factori implicati: in primul rand,
concentrarea este mult mai buna, te duci la concert ca sa asculti muzica. Pe de alta parte,
este "orba de actiunea sunetelor asupra corpului, intregul corp este in"aluit de aceste
eflu"ii sonore la modul direct. 4i apoi, conteaza caracterul emotiei colecti"e. $ste "orba
de fenomenul de contagiune emotionala care potenteaza trairile. 4i caracterul de
e"eniment pe care il are participarea la un concert este important.
*4unt artistii, in general, si persoanele care canta, in special, mai sanatosi, mai fericiti
sau mai putin stresati decat ceilalti%*
'ici este "orba despre muzicoterapia acti"a pe care eu nu am analizat(o, deoarece este
mult mai putin la indemana oricui sa cante in casa, sa cante la un instrument chiar, poate
cel mult sa cante intr(un cor. +u sunt studii foarte e)acte in acest sens, inca nu a"em o
statistica si in stiinta nu poti sa mergi numai pe impresii. !ar se pare ca muzicienii
traiesc mai mult ? cu unele e)ceptii regretabile, desigur. Uitati("a la marii zei, :erbert
"on @ara&an, 'rthur Rubinstein, la 0< de ani canta la pian, Pablo asals. Muzica
stimuleaza imunitatea, iar cine are o imunitate mai buna traieste mai mult.
el putin din punctul acesta de "edere se poate spera. !ar ascultand muzica, efectele
sunt cu siguranta benefice.
*4a re"enim la gusturile muzicale.*
Areau sa retineti un lucru. +u e)ista obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii asa(
zise grele. +u este "alabila ideea ca(ti trebuie neaparat o educatie muzicala. , educatie
muzicala fa"orizeaza un contact mai usor cu aceasta muzica, dar oamenii care sunt
foarte inteligenti apreciaza un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicala. !o"ada
stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic si de camera. ele mai noi
cercetari pe care le(am facut pe plan international sunt in domeniul
muzicodiagnosticului, este un concept prin care reusesc sa imbogatesc e)amenul
psihologic prin felul in care bolna"ul descrie, pe baza impresiilor personale, ce ii
sugereaza muzica pe care o asculta, fara sa stie cine este compozitorul sau cum se
numeste piesa. , sa "a dau un e)emplu: o femeie de ser"iciu, cand a ascultat un
fragment de =agner, "alatoria lui 4iegfried pe Rin", o muzica accesibila, frumoasa, a
fost e)trem de impresionata si a descris e)act ce a "rut sa spuna =agner, dar intr(o
forma modificata, adaptata secolului: si(a amintit de o calatorie a ei nu cu luntrea, ci cu
autobuzul, in care "edea locuri frumoase. I(am spus ca are un ni"el de inteligenta ridicat
si mi(a zis ca a fost buna la carte, dar n(a putut sa continue. insa copilul ei este olimpic8
!eci a"ea gena aceasta, dar nu s(aputut realiza.
*BBMuzica lui Mozart acti"eaza aproape 2331 din scoarta cerebrala.BB*
*Ritmul trezeste instinctele, melodia emotiile, iar armonia inteligenta*
*e le transmiteti tinerilor care asculta muzica "suparata", zgomotoasa%*
4a nu de"ina prizonierii ei, sa incerce si altce"a. 4a asculte la petreceri, mai ales muzica
usoara de buna calitate, muzica de film. 4i mai ales, sa cante ei insisi, intr(un cor, la un
instrument. Ii dez"olta mult. 'nihileaza efectul stresului si le finiseaza personalitatea. Ii
face mai complecsi.
*!ar manele%*
Manelele, daca "reti, sunt foarte bune pentru e)acerbarea instinctelor. 4i am spus tot.
!ar e)acerbeaza si instinctul de agresi"itate, nu doar pe cel se)ual, care e bun. Muzica
manelelor acti"eaza toate organele si aparatele "de la buric in &os", ca sa zic asa, in timp
ce muzica cealalta ( "de la buric in sus".
*!e ce se intampla asa%*
Manelele inseamna in primul rand ritm, iar ritmul stimuleaza instinctele. Melodia
stimuleaza afecti"itatea, emotiile, le rafineaza, iar armonia sonoritatilor, orchestratia
stimuleaza inteligenta. "#olero"(ul lui Ra"el, dupa parerea mea, este e)emplul de
muzica completa: are un ritm obsedant, este melodic si are o orchestratie care creste
progresi". 'cesta este e)emplul de muzica in care gasesti toate cele trei trasaturi.
*Risca sa de"ina oarecum "autisti" cei care asculta muzica la casti in mi&loacele de
transport si in toate momentele in care "or sa e"adeze%*
+u inseamna ca muzica ii face autisti, ci ca aceia care au aceasta inclinatie spre
intro"ersie se izoleaza cu a&utorul muzicii. Unii e"adeaza si pe calculator. 4i eu zic ca in
lumea muzicii e mai bine decat in cea a calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran
foarte folositor pentru studiu, dupa cum spuneam. Re"enind insa la casti, atentie la riscul
hipoacuziei8 In Cermania, o treime din tineri sunt hipoacuzici.
*'"eti un compozitor preferat%*
imi place foarte mult :aDdn. Mi se pare un rezer"or de optimism e)traordinar, o baterie
care te incarca. Preferintele acestea sunt insa si in functie de starea de spirit si de
acti"itatea pe care o faci. 4igur, si Mozart, si #ach, si =agner. #eetho"en ramane insa
#eetho"en. Reprezinta omul cu toate dimensiunile lui, cu toate calitatile si cu toate
defectele lui. Pe langa el, toti ceilalti sunt ingeri. Iar #ach este... cum sa zic. #ach este
infinitul.
*BB, educatie muzicala fa"orizeaza un contact mai usor cu muzica grea, dar oamenii care
sunt foarte inteligenti apreciaza acest gen indiferent de cultura lor muzicala.BB*
*BBManelele e)acerbeaza instinctele. 'cti"eaza toate organele si aparatele , ca sa zic asa,
in timp ce muzica cealalta actioneaza . BB*
*Una din doua*
( Instrument sau "oce% e preferati sa ascultati% Instrument. !ar si opera sau liedul.
( Muzica clasica sau ambientala% are ne rela)eaza mai bine% Muzica clasica -pe cei
inteligenti8/.
( oncert in sala sau la casti% 'mbele, cu preferinta pentru concertul in sala.
( #eetho"en sau Mozart% are compozitor ne a&uta sa ne concentram mai bine% #ach
-rade/. Poate si Mozart.
A
( Medic si psiholog
( !ata si locul nasterii:22 decembrie 20<7, #ucuresti
( 4tudiile si cariera:
( ;icentiat in medicina si in psihologie
( Presedintele 4ocietatii de Psihosomatica 'plicata si Medicina omportamentala din
Romania
( 4eful catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF "arol !a"ila" din
#ucuresti pana in martie 7322, actualmente profesor asociat
( Medic primar alergolog la linica Cral Medical olentina
( 'utor a 77 de carti in domeniul psihosomaticii generale si psihoneuroalergologiei
( 'utorul monografiei "Muzicoterapia recepti"a"-foto/ in 733<, reluata si imbogatita
impreuna cu un colecti" international in 7322