Universitatea Mihail Koglniceanu-Iai

Facultatea de Drept
Referat
La disciplina: Constructie Europeana
Tema : Integrare economica :de la uniunea vamala
la piata unica.





Realizat de: Studentul
I. Emanuel-C.

Introducere :
Integrarea economic !n cazul european "i !n general este un fenomen care nu se desf#"oar#
liniar cel pu$in din punct de vedere practic. Dac# spre e%emplu Tratatul de la Roma din &'()
"i *ctul +nic European ,&'-./&'-)0 au reprezentat progrese decisive episoade precum I
want my money back! sau respingerea Tratatului constitu$ional european au determinat
perioade de stagnare.
*"a cum no$iunea de integrare economic# interstatal# este una comple%# reflect1nd
multitudinea de rela$ii care se sta2ilesc !ntre dou# sau mai multe state care !"i con3ug#
eforturile spre atingerea unui o2iectiv comun tot a"a "i formele pe care le !m2rac# aceasta
sunt determinate !n func$ie de comple%itatea acestor rela$ii.
4n literatura de specialitate 2ogat# !n delimit#ri ale conceptului de integrare autori de
prestigiu !n domeniu au distins !n func$ie de o serie de criterii economice politice
geografice structurale forme /grade/ ale integr#rii economice.
Cuprins
+na din formele profunde ale integr#rii are la 2az# zona de li2er sc5im2 :
a0.uniunea vamal este forma de integrare prin care $#rile mem2re !nl#tur# toate
2arierele !n comer$ul desf#"urat !ntre ele "i adopt# un tarif vamal e%tern comun fa$# de ter$i.
6rima uniune vamal# ,7ollverein0 a fost !nfiin$at# !n anul &-89 prin ridicarea 2arierelor
vamale ini$ial !ntre &- state prusace a c#ror num#r a fost e%tins ulterior la :(. 4n timp
uniunea vamal# s-a transformat !ntr-o comunitate economic# confederativ# care al#turi de
transform#rile de natur# politic# a condus la formarea !n &-)& a statului german
Formarea unei uniuni vamale va modifica pre$urile relative ale 2unurilor de pe pie$ele interne
ale statelor mem2re cu repercursiuni asupra flu%urilor de comer$ produc$iei "i consumului.
2/. piaa unic presupune !n afara realiz#rii unei pie$e comune pentru li2era
circula$ie a 2unurilor "i serviciilor aplicarea unor m#suri comune privind li2eralizarea
ac5izi$iilor guvernamentale armonizarea "i recunoa"terea mutual# a standardelor te5nice din
produc$ia "i distri2u$ia 2unurilor eliminarea controlului asupra mi"c#rii capitalurilor etc.
Importana si avantajele trecerii de la uniune vamala la piata unica
Evolu$ia vie$ii economice ne arat# c# activitatea economic# este m1i eficient# atunci c1nd
societ#$ile sunt unice dec1t atunci c1nd sunt divizate iar elementul unificator, de progres, se
consider a fi piaa unic
Totodat# !n Tratat se specific#: ;Comunitatea are ca misiune prin realizarea unei pie$e
comune si prin apropierea treptat# a politicilor economice ale statelor <em2re s# promoveze
o dezvoltare armonioas# a activit#$ilor economice !n ansam2lul Comunit#$ii o e%pansiune
continu# "i ec5ili2rat# o sta2ilitate crescut# ridicarea accelerat# a nivelului de via$# si
sta2ilirea unor rela$ii mult mai apropiate !ntre2#rile care o formeaz#.=
nfptuirea pieei unice a fost programata pe parcursul unei perioade tranzitorii de &: ani
,p1n# ia 8& decem2rie &'.'0.C5iar dac# li2era circula$ie a m#rfurilor !ntre primele . $#ri s-a
realizat !nc# din anul &'.- li2era circula$ie a serviciilor cuno"tea !nc# piedici importante !n
timp ce li2era circula$ie a capitalurilor oferea imaginea unui recul !n raport cu situa$ia
!nregistrat# !n anii >.?. @2stacole se reg#seau "i !n ceea ce prive"te li2era circula$ie a for$ei de
munc# pe fondul
.
cre"terii "oma3ului datorit# recesiunii economiceA.
&. Deoarece pia$a unic# suprim# o2stacolele !n calea sc5im2urilor economice $#rile
comunitare care !n decursul timpului au a3uns la o anumit# specializare vor produce ceea ce
este mai produc$ie din punctul lor de vedere.
:. @ pia$# mai larg# unificat# l#rge"te concuren$a atrage !n acest proces un numai mare de
produc#tori "i consumatori "i drept consecin$# popula$ia va 2eneficia de o mai mare varietate
de 2unuri "i la pre$uri mai sc#zute.
8. 6ia$a unic# avanta3eaz# at1t produc#torii c1t "i consumatorii deoarece permite realizarea
unor produc$ii de serie mare care va determina reducerea costurilor de produc$ie "i a
pre$urilor.
9. Se apreciaz# c# o pia$# unic# va determina o nou# redistri2uire a capitalului investit "i ceea
ce este mai important o optimizare a investi$iilor de capital !n interiorul comunit#$ii.
4n esen$# crearea pie$ei unice se consider# a fi 2inef#c#toare deoarece l#rge"te concuren$a
li2eralizeaz# pia$a circula$ia capitalurilor "i a for$ei de munc# genereaz# presiuni asupra
reducerii costurilor "i a pre$urilor "i !n ultim# instan$#. men$inerea unui nivel de trai
ridicat.Li2era circula$ie a m#rfurilor. 6rintre urm#rile concrete ale !nf#ptuirii 6I+ se numara
suprimare ontrolului la frontier# li2ertatea total# a transferului de capital apropierea ta%elor
pe valoarea ad#ugat# li2eralizarea activit#$ilor 2ancare ec5ivalarea diplomelor etc. !n acela"i
timp a fost e%tins# aria deciziilor ce pot fi luate cu ma3oritate calificat# "i nu cu unanimitate
iar puterea 6arlamentului European a sporit prin procedura numit# ;cooperareA.Constituirea
pie$ei unice potrivit prevederilor Tratatului de la Roma "i a altor dispozi$ii adoptate ulterior
de c#tre diferitele institu$ii ale +niunii Europene urma s# se realizeze !n mod treptat mai !nt1i
su2 forma unei uniuni vamale "i apoi a unei uniuni economice "i monetare implic1nd !n
prima etap# asigurarea li2erei circula$ii a m#rfurilor iar !n etapa a doua li2era circula$ie a
capitalurilor serviciilor for$ei de munc# a3ung1ndu-se !n final la adoptarea unei monede
unice !n cadrul comunit#$ilor.
Stadiul realizrii i impactul crerii pieei interne unice
Realizarea pie$ei interne unice a"a cum a fost stipulat# !n Tratatul de la Roma a !nt1mpinat numeroase
dificult#$i "i greut#$i fapt ce a necesitat adoptarea unor m#suri ulterioare pentru urgentarea acestui
proces.
*ctul +nic European adoptat !n iunie &'-( "i ratificat de parlamentele statelor mem2re ale C.E.E. a
avut ca o2iectiv realizarea unei pie$e unice europene p1n# la sf1r"itul anului &'': c1nd tre2uiau
asigurate cele patru li2ert#$i fundamentale respectiv circula$ie m#rfurilor a for$ei de munc#
capitalului "i serviciilor. Dup# &8 ani de la intrarea oficial# !n func$iune a pie$ei interne unice ,6. I. +.0
!n cadrul +niunii Europene cele 9 li2ert#$i prev#zute ale acesteia sunt !n mare parte asigurate !n
interiorul frontierelor comunitare. 4n prezent oficialit#$ile Comisiei +niunii Europene constat# c#
toate reglement#rile din 6. I. +. preconizate !n Carta *l2# apro2at# !n &'-( sunt introduse "i
aplicate !n legisla$iile na$ionale !ns# unele sunt !nc#lcate frecvent de cei :(.
La reuniunea la nivel !nalt din &. - &- iunie &'') de la *msterdam Consiliul European a
adoptat !n linii mari 6lanul de ac$iune de aplicare corect# si coerent# a reglement#rilor
comune adoptate de $#rile comunitare privind 6. I. +. ela2orat de Comisia E%ecutiv#. !n sfera
pro2lemelor a2ordate nu au putut lipsit cele referitoare la pia$a intern# unic# a +.E. cea mai
mare pia$# a lumii. *ceast# pia$# a contri2uit la accelerarea cre"terii economice la cre"terea
competitivit#$ii !ntreprinderilor comunitare "i la crearea de noi locuri de munc# !n statele
mem2re ale +.E. 6otrivit e%per$ilor comunitari func$ionarea 6ie$ei Interne +nice a adus cu
sine o cre"tere a produsului intern 2rut al +.E. de && - &(B "i !n acela"i timp a contri2uit la
crearea de circa -??.??? - '??.??? de noi locuri de munc#.
Totodat# se apreciaz# c# +niunea European# are nevoie de o politic# dinamic# care s#
contri2uie !n toate regiunile +. E. "i ale Spa$iului European la o dezvoltare ec5ili2rat# a
economiei care s# $in# cont de aspectele sociale ale fiec#rei zone. @ 2un# func$ionare a 6.I.+.
va a3uta la trecerea la moneda unic# !n cele mai 2une condi$ii "i va contri2ui la reu"ita
viitoarelor e%tinderi ale +.E. Coin$a puternic# de a ac$iona !n aceast# direc$ie e%ist# dar
tre2uie tradus# !n practic#: *stfel Consiliul European reunit la *msterdam a primit favora2il
6lanul de ac$iune !n favoarea 6ie$ei Interne +nice prezentat de Comisia +niunii Europene
Consiliului ministerial.
*cest plan e%punea !ntr-o manier# detaliat# ac$iunile 6rioritare care tre2uiau puse !n aplicare
pentru ameliorarea *c$ion#rii 6ie$ei Interne +nice p1n# la & ianuarie &'''.
Statele mem2re ale +.E. "i-au re!nnoit astfel anga3amentul politic de a face s# progreseze
6ia$a Intern# +nic# cu introducerea E+R@. *cest 6lan de *c$iune urm#rea patru o2iective
strategice:
&. 4nt#rirea eficacit#$ii reglement#rilor. 4n acest conte%t se apreciaz# c# 6ia$a Intern# +nic#
este un mecanism a c#rui func$ionare se 2azeaz# pe !ncredere reciproc#. *ceast# !ncredere nu
poate e%ista dec1t cu condi$ia ca reglement#rile comune s# fie aplicate !n mod corespunz#tor.
Este de asemenea necesar# simplificarea reglement#rilor la nivel comunitar "i na$ional pentru
a reduce dificult#$ile !nt1mpinate de !ntreprinderi !n acest domeniu "i pentru a stimula crearea
de noi locuri de munc#.
:. Suprimarea principalelor distorsiuni care afecteaz# pia$a. E%ist# un acord general asupra
faptului c# 2arierele fiscale "i comportamentale anticoncuren$iale constituie defecte care
tre2uie eliminate.
8. Suprimarea o2stacolelor sectoriale care !mpiedic# dezvoltarea pie$elor. 6ia$a +nic# nu va
putea func$iona la !ntreaga capacitate dac# 2arierele care e%ist# !nc# - "i 2ine!n$eles toate cele
care ar putea s# apar# - nu sunt suprimate. Doi ac$iuni legislative vor fi poate necesare pentru
a completa locurile cadrului legislativ al 6ie$ei Interne +nice dar va tre2ui s# e%iste "i o
sc5im2are de atitudine a *dministra$iilor na$ionale fa$# de aceast# pia$#.
9. Crearea unei pie$e unice care s# fie in serviciul tuturor cet#$enilor. +niunea European# are nevoie
de o 6ia$# Intern# +nic# mai eficace !n stimularea cre"terii economice a inova$iei si cre#rii de noi
locuri de munc# Ei care s# r#spund# mai 2ine intereselor fiec#ruia ,cet#$eni consumatori "i
!ntreprinderi0. *c$iunile vor fi puse !n aplicare potrivit unui calendar !n trei faze. *ceasta preve pe
termen scurt aplicarea unor m#suri.
6rintre m#surile incluse !n prima faz# se enumera:
- eliminarea tuturor !nt1rzierilor !n transpunerea !n practic# a directivelor relative la pia$a intern#F
Crearea !n interiorul statelor a unor structuri destinate s# centralizeze pl1ngerile persoanelor fizice
sau 3uridice referitoare la pro2lemele legate de 6ia$a Intern# +nic# s# rezolve rapid aceste pro2leme
"i s# supraveg5eze respectarea regulilor privind 6ia$a Intern# +nic# la nivel na$ional ,p1n# la &
octom2rie &'')0F
- punerea efectiv# !n aplicare a m#surilor de li2eralizare !n sectoarele telecomunica$iilor "i energiei
electrice ,cel mai t1rziu !n ianuarie &''- "i respectiv !n fe2ruarie &'''0F
- ameliorarea "i e%tinderea 2azei de date E+RES pentru ofertele de locuri de munc# la nivel
paneuropeanF
- instaurarea unui dialog cu cet#$enii ,la !nceputul anului &''-0 "i cu agen$ii economici ,pe & iulie
&''-0 pentru a permite oricui s# de$in# cu u"urin$# informa$ii asupra drepturilor pe care i le ofer#
6ia$a +nic# "i asupra modului de rezolvare a pro2lemelor care ar putea ap#rea.
Crearea pie$ei interne unice are multiple efecte micro "i macroeconomice.
Impactul microeconomic ai cre#rii pie$ei unice interne este a%at pe efectele pozitive ce deriv# din
li2eralizarea sc5im2urilor intracomunitare:
- reducerea ini$ial# a costurilor ca urmare a desfiin$#rii formalit#$ilor vamale "i o2stacolelor !n calea
sc5im2urilorF
- reducerea costurilor ca urmare a e%tinderii a economiilor de scar#F
- reducerea pre$urilor ca urmare a intensific#rii concuren$eiF
- c1"tiguri generate "i de alte efecte dec1t cele legate de pre$ cum ar fi intensificarea procesului de
inovare l#rgirea gamei de produse modific#ri !n planul organiz#rii produc$iei.
Impactul microeconomic al cre#rii pie$ei unice interne este realizat de:
- muta$iile !nregistrate de flu%urile de for$# de munc# dintr-o $ar# !n altaF
- mi"carea capitalurilor a crescut considera2il cu efectefavora2ile asupra
relans#rii investi$iilor fiind favorizate !ntreprinderile mici "i mi3lociiF
- !n paralel cu cre"terea mi"c#rilor de capital "i !n principal a investi$iilor str#ine directe au
crescut considera2il si fuziunile si ac5izi$iileF
- integrarea pie$elor financiare a cunoscut cre"teri sensi2ile c5iar dac# !n calea dezvolt#rii
acestor pie$e au ap#rut o serie de o2stacole.
Concluzie : constituirea pie$ei unice potrivit prevederilor Tratatului de la Roma "i a altor
dispozi$ii adoptate ulterior de c#tre diferitele institu$ii ale +niunii Europene urma s# se
realizeze !n mod treptat mai !nt1i su2 forma unei uniuni vamale "i apoi a unei uniuni
economice i monetare implic1nd !n prima etap# asigurarea li2erei circula$ii a
m#rfurilor iar !n etapa a doua li2era circula$ie a capitalurilor serviciilor for$ei de munc#
a3ung1ndu-se !n final la adoptarea unei monede unice !n cadrul comunit#$ilor.