C1

Macroeconomia subdiviziune a economiei ca tiin

Delimitri conceptuale
Orientri n teoria macroeconomic.
Dac microeconomia studiaz comportamentul agenilor economici individuali n
calitatea lor de consumatori, productori, manageri, investitori privind opiunile lor n
tranzaciile pe piaa bunurilor economice, macroeconomia studiaz activitatea economic la
nivel global adic la nivelul economiei naionale i chiar la nivelul economiei mondiale. Cel care
a pus bazele macroeconomiei moderne a ost !M "e#nes i dintre lucrrile sale principale avem
n vedere teoria general a olosirii m$inii de lucru a dob$nzii i a banilor aprut n 1%&'.
Categoria de macroeconomie i aparine scandinavului ( )risch care a elaborat acest concept
n 1%'&. Macroeconomia se concentreaz cu prioritate asupra mecanismelor de uncionare ale
economiei naionale, a corelaiilor dintre valorile economice n conte*tul relaiilor economice
mondiale.
D+). Ce este macroeconomia, Macroeconomia este acea subdiviziune sau seciune a
economiei ca tiin care se ocup cu studiul structurii uncionalitii i comportamentului de
ansamblu al sistemului economiei naionale n str$ns legtur cu sistemul economiei
mondiale i cu mediul ncon-urtor n scopul determinrii volumului total de bunuri economice
i a variabilelor care l in.ueneaz.
/rincipalele probleme macroeconomice la nivel naional sau mondial0
- 1tructurile globale ale economiei naionale adic e vorba de producie, de repartiie
schimb i consum tiut 2ind c scopul oricrei producii este consumul.
- (ezultatele macroeconomice care sunt produsul naional brut /34, produsul intern brut
/54, venitul naional etc.
- Creterea i dezvoltarea economic i standardele generale ale vieii
- 6oma-ul i consecinele sale social economice
- 5n.aia i urmrile sale. 5n.aia este e*primat prin indicele general de cretere a
preurilor n general la bunurile de larg consum.
- (elaiile economice internaionale i e2ciena lor.
- (olul statului n economie i politicile guvernamentale.
C7
Orientri n teoria macroeconomic
/roblemele ma-ore cu care se conrunt cercettorii i actorii de decizie, constituie obiectul
unor ample dispute teoretice cu eecte asupra politici economice practicate ntr8o ar sau alta.
Dac ne8am reerii la principalele probleme am constata controverse i opinii dierite i chiar
opuse.
6oma-ul 9 :nii economiti susin c pentru rezolvarea problemelor legate de oma-, guvernul ar
trebuii s acorde un a-utor mai substanial pentru asigurarea condiiilor decente ale
lucrtorilor. ;lii consider c puterea guvernamental ar trebuii sa intervin prin p$rghiile de
care dispune adic bugetare, 2scale, monetare, chiar administrative, pentru soluionarea
acestei grave probleme.
/robleme grave ridic i
5n.aia 9 ...
<n legtur cu creterea economic s8au creat i instituii organisme internaionale care s
studieze aceast problem. De menionat este clubul de la roma care i8a propus s analizeze
problemele creterii economice n diverse locuri ale lumii i n cadrul acestui club au ost
elaborate o serie de studii au ost elaborate o serie de teorii. De menionat0 teoria creterii =.
>eoria creterii organice 9 pentru a soluiona trebuie s pornim de la modul n care se dezvolt
celulele n organismul biologic.
De8a lungul timpului, pe plan teoretic s8au impus urmtoarele orientri0
- Clasic 9
- 3eoclasic
Din optica clasic i neoclasic echilibrul macroeconomic, se asigur n mod automat, spontan
i n acest caz se olosete ca argument tiini2c concepia lui ;dam 1mith privitoare la m$na
invizibil care asigur echilibrul n mod spontan
;poi0
- Orientarea "e#nes8ist
- 3eo8"e#nes8ist
+chilibrul economic poate 2 asigurat numai prin intervenia unui actor e*traeconomic adic a
statului.
- Monetarismul care este un curent de g$ndire care pune n centrul ateniei i n centrul
politicii economice macroeconomice banii adic prin emiterea de moned se asigur
echilibrul. ?Milton )riedman@. +l susine c guvernul nu trebuie s se amestece nici n
determinarea preului nici a schimburilor valutare, nici a salariilor, a ratei dob$nzii ls$nd
totul pe seama economiei de pia libere. 3u trebuie ns s considerm c cele dou
orientri actuale "e#nes8ismul i monetarismul ar 2 diametral opuse pentru c nici
monetarismul nu neag n mod absolut intervenia statului. )riendman a declarat c
astzi suntem cu toii Ae#nes8iti numai c utilizm un limba- dierit acestuia. Muli il
critic pe Ae#nes c este static i elaboreaz modele dinamice. <nc un element din care
rezult legatura dintre neo Ae#nes8ism i monetarism este aptul ca sunt supuse analizei
critic i modelul lui Ae#nes privind rolul aptului subiectiv, psihologic. Ba baza proceselor
economice i... stau & legi0
- Begea nclinaiei pentru consum,
- Begea nclinaiei ctre economii sau investiii
- Begea nclinaiei sau propensiuni ctre valori lichide adic ctre bani
C&
(ezultatele macroeconomice
Cenitul, consul i investiie
1. 5ndicatorii macroeconomici i Metode de evaluare
7. Cenitul i consumul
&. +conomiile i investiiile
(ezultatele macroeconomice se concretizeaz n bunuri materiale i servicii adic n bunuri
economice. De cantitatea i calitatea lor depind standardul de via al populaiei, progresul
economico8social, bunstarea sau prosperitatea ntregii naiuni. (ezultatele obinute ca urmare
a abilitilor se msoar cu a-utorul unor indicatori macro i micro economici. <n uncie de
nivelul activitii desurate. (ealizrile abilitii macroeconomice re.ect eorturile agenilor
economici. 1istemul de indicatori cu care se msoar rezultatele constituie un instrument
statistic de comparaie la nivel mondial.
<n legtura cu sistemul de indicatori0 e*ist dou modaliti de msurare a rezultatelor
obinute de agenii economici
- se bazeaz pe teoria actorilor de producie
o privete veniturile agenilor economici ca proprietari ai actorilor de producie.
- se bazeaz pe teoria muncii productive.
o /ornete de la ideea muncii productive respectiv a muncii creatoare de bunuri
economice ndeosebi n sera produciei materiale ?agricultur, silvicultur,
construcii etc@
/rima modalitate este olosit n rile cu economie de pia iar cea de8a doua este olosit n
rile cu economia pe plan centralizat ?economia de comand@.
/e aceste baze teoretice au aprut dou sisteme de cuanti2care a rezultatelor macro8
economice i anume sistemul conturilor naionale sau contabilitii naionale bazat pe teoria
actorilor de producie i sistemul balanei economiei naionale bazat pe teoria muncii
productive. <n prezent tot mai mult in.uen e*ercit primul sistem. ;cest sistem cuprinde D
conturi naionale i anume producie, consum, acumulare, relaii cu strintatea ?restul lumii@.
;cest sistem a ost elaborat, adoptat n 1%&E i pe parcurs a suerit modi2cri 1%DE, 1%E& c$nd
a ost dat publicitii sistemul normalizat al contabilitii naionale. ;cest sistem a ost adoptat
n 1%'% i de comisia de statistic a organizaiei naiunilor unite pentru a putea compara
situaia din diverse ri. Ba acelai nivel ?O3:@ s8a alctuit un studiu privind compararea
indicatorilor alctuii n cele dou sisteme. /rincipalii indicatori macroeconomici calculai n
sistemul conturilor naionale sunt urmtorii0
/rodusul intern brut ?/54@
o +ste indicatorul care e*prim valoarea brut a produciei 2nale produs n cursul
unei perioade de regul un an de agenii economici care i desoar activitatea
n interiorul rii
o <n ce privete calculul e*ist & metode i anume
Metoda bunurilor 2nale ?/54FCpGCsG5bGH8M
1e au n vedere urmtoarele componente
Cheltuielile de consum personal ?Cb@ care reprezint cea mai mare
parte i cea mai important component compus din bunuri de
consum indierent unde sunt produse.
;chiziiile guvernamentale de bunuri i servicii ?consum social Cs@ care
se reer la cheltuieli pentru educaie sntate, -ustiie, inrastructur
etc.
5nvestiiile brute ?5b@ respectiv totalitatea bunurilor de investiie sau
bunurilor de capital sau mi-loacelor de producie ?maini, utila-e,
construcii, stoc de inventar@
+*portul net care este dierena dintre e*port ?H@ i import ?M@
Metoda valorii adugate
1e obine prin nsumarea valorii adugate brute create de actorii de
producie n unitile din interiorul rii productoare de bunuri si
servicii. /rin valoare adugat se ntelege dierenta de valoare dintre
ceea ce ntreprinztorul pltete pentru bunurile intermediare si ceea
ce primete n schimbul v$nzrii.
Metoda veniturilor
/resupune determinarea produsului intern brut prin agregarea sau
nsumarea preurilor actorilor de producie la care se adaug
amortizarea si impozitele indirecte
/rodusul naional brut ?/34@
o 1e calculeaz in$nd seama de soldul veniturilor actorilor de producie n raport cu
strintatea.... adiA /34 se calculeaz adun$nd la /54 veniturile actorilorde
producie obinute de agenii economici naionali din activitatea de producie
desurat n alte ri scz$nd n acelai timp veniturile actorilor de producie
realizate de agenii economici strini n alt ar. /54 precum si /34 pot 2
e*primate n preuri curente sau preuri constante sau comparabile. De unde
rezult c cei doi indicatori mbrac dou orme si anume /54 nominal si /34
nominal calculat pe baza preturilor curente si real calculat pe baza preurilor
constante. ..........(aportul dintre ele poart denumirea de de.atorul /54 sau /34.
De.atorul este n ond indicele general al preurilor care este mai cuprinztor dec$t
indicele preurilor de consum. <n literatura economic se mai olosete si
indicatorul de produs global brut care e*prim rezultatul ntregii activiti incluz$nd
at$t consumul intermediar c$t si consumul 2nal. Msurarea indicatorilor este
e*trem de comple* si di2cil pentru ca nu surprinde si aspectele calitative
schibarile de ordin calitativ. ...........produsul real si cel potential respectiv cel care
ar putea 2 obtinut daca orta de munca si capacitatile tehnice ar 2 olosite integral
Cenitul naional
Cenitul personal
Cenitul personal disponibil
Cenitul si consumul sunt doua categorii economice strans legate intre ele. <nsui procesul de
producie prvit n .uc*ul su continuu presupune olosirea venitului at$t pentru consumul
individual sau neproductiv c$t si pentru consumul productiv. <n rile cu economie de piata
veniturile se prezint sub & aspecte si anume venitul national, venitul personal si venitul
personal disponibil.
- Cenitul naional nsumeaz veniturile dob$ndite de ctre agenii economici care asigur
actorii de proucie. Dei venitul naional revine sub o orm sau alta proprietarilor
actorilor de producie, venitul personal nsumat nu se ridic la dimensiunile acesteia 9 o
parte din venitul naional de asemenea nici pro2turile nu intr integral pentru c o parte
se olosete pentru dezvoltare. 3ici dividendele olosite de acionari nu a-ung integral n
bugetele de amilie. ....... Cenitul personal este partea din venitul naional care rm$ne
dup ce s8au sczut toate aceste elemente. Dar ceea ce rm$ne eectiv agenilor
economici sub orm de venit de care duspune cum dorete este venitul personal
disponibil care poate 2 cheltuit pentru consum, plata dob$nzii la mprumuturi sau pentru
economii. <n toate rile consumul populaiei se studiaz cu a-utorul bugetelor de amilie.
4ugetul de amilie este un sistem de eviden a veniturilor obinute din munc sau surse
bugetare si a cheltuielilor cotidiene. /e masura dezvoltrii economice si a veniturilor au
loc schimbri in structura cheltuielilor. +* daA ar cete veniturile ponderea pentru
consumul alimentar ar 2.
+conomiile si investitiile 9 venitul unei ri se maprte n anumite proporii ntre consum si
economii0 #FCG1 ?producie F consum G economii@ 1F#8c, 1F5. Columul economiilor este
dependent de marimea venitului. <ntre aceste dou noiuni e*ist o str$ns legtur
uncional. ;ceast legtur este e*primat n nclinaia marginal spre economii. sF1IJ.
5nvestitiile nseamn acumulare de capital ?"@. +le pot 2 transormate n active 2nanciare sau
s mbrace orma de investiii. Ca investiii productive pot 2i investiii de nlocuire, investiii de
modernizare, investiii de e*pansiune si investiii strategice cu caracter oensiv sau deensiv.
3u nt$mpltor se spune c sporirea produciei este eectul multiplicator al investiiilor. Delta
JF" delta 5. 5n mod parado*al cu c$t rata consumului 5nvestiiile de capital.
Cresterea i dezvoltarea economica
Concepte de cretere si dezvoltare economica
)actorii si tipurile de cretere economica
Modele de cretere si dezvoltare economica
Dezvoltarea economica durabila
Creterea si dezvoltarea economic reprezin unul din obiectivele principale ale analizei
macroeconomice, ale managementului guvernamental si totodata condiia esenial a
mbuntirii nivelului de trai al populaiei.
Conceptul de cretere economic s8a impus in literatura tiini2c de pro2l dup cel de8al
doilea rzboi mondial dei n sens generic a constituit obiectul de analiz i al unor curente de
g$ndire anterioare. +ste vorba de scoala clasica, englez ?adam smith si david ricardor@ -oseph
schumpeter si robert soloK. ;lturi de conceptul de cretere economic se nt$lnesc si
conceptele de dezvoltare economica, progres economic, e*pansiune economic.
Creterea economic surprinde aspectele de ordin cantitativ anume vizeaz indicatori
macroeconomici.
Dezvoltarea economic se reer la ansamblul transormrilor de ordin calitativ si
structural.
/rogreasul economic este un proces comple* care arat sensul ascendent al dezvoltrii
i implicaiile sale.
+*pansiunea economic reprezint o az a ciclului economic.
5n literatura economic se intalneste atat notiunea de crestere c$t si cea de dezvoltarea
economica. Cresterea economica poate 2 cuanti2cata in dou eluri si anume0
- Ca o cretere total a indicatorilor macroeconomici dintr8o perioada ?1 an@ 9 permite
cunoaterea potenialului economic, militar si politic al unei ri
- O cretere a acestor indicatori pe cap de locuitor ntr8o perioada detimp ?1an@ 9
standardul de via al unui popor.
/rin cetere economic se nelege un proces de ampli2care a produsului intern burt, a
produsului naional brut, a venitului naional re.ectat in sporirea avuiei naionale si a
veniturilor reale ale populaiei. 3u r temei creterea economic este apreciat drept cheie a
mbuntirii nivelului de trai al populaiei.
Prin dezvoltare economic se nelege un proces comple* i dinamic care implic
mbuntirea si perecionarea structurilor socioproesionale asimilarea realizrilor
tehnicotiini2ce la nivel micro i macro economic. ;ceasta nseamn c trebuie analizat n ce
msur modi2crile de ordin calitativ i tructural in.uieneaz creterea cu alte cuvinte cu c$t
creterea este rezultatul modernizrii structurilor si cu c$t se datoreaz sporului cantitativ de
actori de producie.
<n legtur cu creterea i dezvoltarea economic e*ist opinii diverse astel unii economiti
pun semnul egalitii ntre cretere i dezvoltare. ;lii consider c dezvoltarea ar 2
caracteristic rilor avansate din punct de vedere economic iar creterea ar 2 speci2c rilor
n curs de dezvoltare.
De asemenea sunt preri dierite si cu privire la rolul progresului tehnic in asigurarea cresterii
economice
)actorii si tipurile de cretere economica
(eeritor la actorii creterii economice e*ist dou modaliti principale de abordare si anum
una global si alta analitic.
Cea global pornete de la ideea c procesul de cretere este in.uienat de o serie de
actori. :nii apreciaz c aceti actori sunt 0
- 5nvestiiile
- Consumul
- +*portul
1au se apreciaz ca actori principali0
- (esursele naturale
- (esursele umane
- (esursele de capital
- /rogresul tehnic
1unt si economiti care apreciaz c rata de cretere a indicatorilor macroeconomici poate 2
e*primat ca sum a doi actori0 rata de cretere a numrului de ore lucrate si rata de cretere
a produciei pe 2ecare or lucrat.
O abordare analitic presupune c procesul de cretere economic este in.uienat de dou
categorii de actori0
- Cu in.uien nemi-locit I decisiv 9 actorul uman, actorul material, actorul
inormaional tehnologic
- Cu aciune mediat 9 actori care e*ercit in.uiene complementare asupra produciei 9
rata investiiilor, cheltuieli de cercetare dezvoltare, politica 2nanciar, monetar
bugetar, 2scal, capacitatea de absorbie a pieei si bineneles si politica ecologic.
;portul 2ecrui actor de cretere trebuie analizat sub triplu aspec0 cantitativ calitativ si
structural in acest el putem intelege mai bine rolul si contributia 2ecarui actor
Dimensiunea cantitativa se reera la volumul global al resursei ce corespunde 2ecrui actor
. Dimensiunea calitativ se reer la randamentul olosirii resurselor iar dimensiunea
structural e*prim contribuia de ordin cantitativ si calitativ a actorilor de producie n
uncie de proporiile n care se combin diverse categorii de actori.
Tipurile de cretere economic 9 n ce privete tipurile de cretere economic e*ist mai
multe tipuri in uncie de diverse criterii asel se vorbete de cretere economic actual si
cretere economic potenial. Creterea economic actual este creterea eectiv sau
real
Creterea potenial 9 creterea ce ar putea 2 obinut ca urmare a olosirii integrale i
e2ciente a resurselor economice.
Dup obiectivele urmrite se disting creterea economic echilibrat si creterea economic
neechilibrat. +ste vorba de respectarea echilibrelor de baz. ?preri, or de munc,
comer e*terior, 2nane@
<3 cel neechilibrat resursele sunt orientate cu precdere n domenii de care depinde
antrenarea ntregului
Din punct de vedere al modului n care se con-ug actorii.................adiA din punct de
vedere al accentului care se pune pentru olosirea actorului. Din aceste punct de vedere se
disting creterea e*tensiv unde accentul se pune p latura cantitati ?spor ort de munc,
de capital@ si creterea intensiv unde accentul se pune pe actorii de ordin
calitativ?creterea productivitii munci, a progresului tehnic@. 1i tot aici cretere
intermediar. Mai e*ist si un alt criteriu n uncie de procesul de degradare a resurselor
materiale si energetice si anume cretere entropic si cretere economic antientropic.