COMUNICARE MANAGERIALA

COMUNICARE DIDACTICA
In managementul educational , competentele de comunicare ce
implica si ascultare si prezentare eicienta, sunt importante pentru
o!tinerea perormantelor, a e"celentei# Tipurile de
comunicare e"ersata in managementul sistemului educational, al
institutiilor educationale si al clasei pot i$
dupa
numarul de parteneri$ interpersonala, in grup, in colecti%&
dupa
codul olosit$ %er!ala,non%er!ala,para%er!ala&
dupa
pozitia partenerilor de comunicare$ pe orizontala, pe %erticala
Comunicarea manageriala educationala implica a!ilitati precum
ra!dare, capacitatea de ascultare, de argumentare , de clasiicare, de
ordonare,de e%aluare de accesi!ilizare a lim!a'ului corespunzator
ni%elului de compre(ensiune a partenerului de comunicare# Indierent de
caracteristicile psi(osociale ale celor ce comunica, acestia sunt parteneri
de comunicare#
Importante in comunicarea didactica sunt urmatoarele competente
comunicati%e ale proesorului$ sa sustina un demers logic, sa
stapaneasca regulile demonstratiei si argumentarii, ale con%ingerii si
moti%arii celor
ce recepteaza, sa se adapteze asteptarilor a"iologice si de continut sau de
atitudine ale auditorului, sa accesi!ilizeze, sa actualizeze,sa
esentializeze, inormatiile si lim!a'ul utilizat, sa o!tina participarea
acti%a, sa com!ine coduri %ariate de e"primare, sa tina seama de
%aria!ilele ce inluienteaza continutul si ormaii,in discursul sau sa )si
urmareasca atent elementele ce il a'uta la con%ingerea auditorului etc#
De asemenea, este oarte important ca un cadru didactic sa
cunoasca elementele de strategie a comunicarii $ contagiunea aecti%a,
manuirea puterii de sugestie a cu%antului, descirarea sensurilor, gestica
in comunicarea nuantelor, igurile de stil in lim!a'ul educational,
rumusetea comunicarii, e%itarea inselatoriilor deli!erate prin
comunicare sau a indoctrinarii etc#
In cadrul unei unei comunicari eficiente e"ista o prezentare
eficienta, precum si o ascultare eficienta#
Componentele unei prezentari eficiente sunt continutul si orma#
E"ista mai multe orme de structurare a continutului unei prezentari$
a priori# Etapele acesteia sunt$ enuntarea tezei de !aza, a
inter%entiei noastre, prezentarea aptelor care se constituie in argumente,
e"punerea concluziilor# *resupune strategii didactice inducti%e#
a
posteriori# *rezentarea aptelor si a argumentelor care duc la o anumita
interpretare a lor, e"punerea concluzilor ce rezulta din interpretarea
aptelor, enuntarea scopurilor a deciziei, a tezei de !aza si a pozitiei
personale# *resupune strategii didactice deducti%e#
a
contrario# *rezentarea tezei opuse celei pe care o sustinem, prezentarea
aptelor, argumentelor, concluziilor care contrazic teza enuntata
enuntarea tezei sau a pozitiei personale, a scopului sau deciziei urmarite#
*resupune strategii didactice analogice#

rezol%area de pro!leme #Etapele sunt$ identiicarea pro!lemei, analiza
cauzelor, enuntarea eectelor nerezol%arii, prezentarea datelor aditionale
rele%ante, e%identierea componentelor prioritare ale pro!lemei si a
ni%elului lor de urgenta in rezol%are, delimitarea criteriilor care deinesc
o solutie accepta!ila, prezentarea si eliminarea o!tiunilor
nesatisacatoare, e"punerea solutiei sustinute, detalierea propunerii,
estimarea rezultatelor inale poziti%e asteptate ca urmare a adoptarii
solutiei#
prezentare
a persuasi%a# Etapele sunt$ introducere, enuntarea o!iecti%ului,
e"punerea ideilor principale sustinute, prezentarea continutului,
rezumarea ideilor e"puse, estimarea urmarilor deciziei urmarite,
enumerarea etapelor urmatoare ale dez%oltarii sistemului etc#
Un aspect oarte important in procesul educatiei il reprezinta
specializarea emiserelor cere!rale# In unctie de aceste caracteristici se
modiica comportamentul indi%izilor cu care interactionam, cadrele
didactice realizeaza un management al clasei mai eecient ela!orand
sarcini didactice dierentiate# Concluziile cercetatorilor stiintelor
educatiei relieeaza specializarile celor doua emisere, ce pot i
prezentate sintetic astel$
Emisfera stanga este mai mare, contine mai multe i!re ner%oase
scurte# Centrul %or!irii este situat in emisera stanga# acti%itatea
emiserei stangi ne conera capacitatea de a ne e"prima prin lim!a',de a
eectua acti%itati logice si analitice complicate,precum calculul
matematic#*ersoanele la care se sesizeaza o predominanta a emiserei
stangi o!tin rezultate !une legate de prelucrarea logica a inormatiei,
transmiterea in scris sau orala a inormatiei, capacitatea de a argumenta
si sustine ideile si propunerile proprii# *ersoanele ce au mai dez%oltata
emisera cere!rala stanga sunt e"ploratori si integratori# +pecializarile
emiserei stangi sunt$ camp vizual drept, limbaj, limbaj scris, calcul
matematic, abilitati practice, rationament, capacitatea de analiza,
amintiri despre fapte, amintirea cuvintelor, gandire logica# +)a
constatat ca stimulii %er!ali ara sens pot i identiicati mai repede si cu
mai mare acuratete cand sunt prezentati in partea dreapta a campului
%izual, adica in asa el incat sa ie trimisi emiserei stangi# Acti%itatea
electrica a emiserei stangi creste in cazul unei sarcini %er!ale# Cand un
indi%id citeste un mesa', emisera stanga detine un rol important in
intelegerea sinta"ei, transormarea cu%intelor scrise in reprezentarile lor
onematice si in sesizarea semniicatiei pe !aza relatiilor comple"e
e"istente intre concepte si sinta"a# Nu e"ista nici o acti%itate care sa
implice numai o singura emisera sau la care numai o emisera sa isi
aduca contri!utia#
Emisfera dreapta reprezinta mai multe i!re ner%oase lungi#
Emisera dreapta este responsa!ila de un numar mai mare de procese cu
caracter stocastic, precum si un numar mai mare de modiicari cu
caracter aleatoriu# Acti%itatea emiserei drepte ne permite sa intelegem
ormele simple de lim!a' sau c(iar raspunsuri la asociatii ale acestor
o!iecte# *ersoanele ce au specializata emisera dreapta nu pot intelege
ormele ling%istice mai a!stracte# Aceasta emisera controleaza
acti%itatile de calcul aritmetic, insa numai adunarile simple, de doua
numere alcatuite din doua cire& la acest ni%el, se realizeaza coordonarea
spatiala si structurala a constructiilor geometrice si a imaginilor
tridimensionale, a asam!larii componentelor colorate ale unui desen
comple"# *ersoanele care au specializata emisera dreapta o!tin rezultate
!une in perceperea integrala a unor enomene, rapiditate in intelegerea
esentei e%enimentelor pe cale intuiti%a, au capacitate de imaginatie si
proiectie %ideospatiala, sunt analisti si super%izori# +pecializarile
emiserei drepte sunt$ camp vizual stang, forme simple de limbaj,
intelegerea nonverbala, recunosterea formelor, a ritmului, tonbului
si intonatiilor, centru nervos al muzicii, imaginatia, intuitia,
identificarea figurilor umane, coordonare spatiala, perceperea
structurilor si a semnificatiilor, gandirea videospatiala, amintiri
despre trairi, imagini# Identiicarea c(ipurilor umane, a e"presiilor
aciale, a emotiilor, a liniilor inclinate sau a localizarilor unui punct se
realizeaza mai repede daca acestea sunt prezentate in partea stanga a
campului %izual#
*e !aza cercetarilor,e"perimentelor,si masuratorilor
,termograice,angiograice,electrice -,s)a constatat la ni%elul celor doua
emisere o asimetrie unctionala si inormationala#
Ascultarea eicienta se realizeaza atunci cand esti dispus sa)ti
asculti partenerul, incetezi sa mai %or!esti pentru ca nu poti asculta in
timp ce tu %or!esti, ii arati partenerului ca %rei sa)l asculti, lasi orice alta
acti%itate, asculti pentru a intelege si nu pentru a critica, il a'uti pe cel ce
%or!este sa se simta li!er, linistit, ai ra!dare cu partenerul de dialog, nu
te superi, nu esti dur, nu esti atotcunoscator, renunti la gesturi care pot
distrage atentia&mentine contactul %izual cu partenerul, incura'eaza)l,
demonstreaza)i ca)l asculti, pune)i intre!ari, renunta la pre'udecati,
etic(etari, pune accent pe inormatii rele%ante etc#
Cate%a componente pe care tre!uie sa le e%itam pentru a realiza o
ascultare eficienta si,deci o comunicare !una ar i$
)un mod de comportare a!ia sc(itat, care astel arata dezinteres si
ignoranta&
)semnale rare de conirmare si o e%itare a pri%irii interlocutorului,
care duc la o taiere a contactului cu interlocutorul# Acest comportament
indica dezinteres, iar pri%irea intoarsa indica aptul ca nu %rem sa %edem
ceea ce ni se arata&
)ignorarea mainii intinse pentru salut&
)deraderea, deseori asociata cu e"presii de genul$ iar tu., totul
insotit si de alte semnale de respingere, care indica aptul ca declaratiile
celui cu care ne)am intalnit sunt ridicole si daunatoare&
)sa mergi si sa otezi, cu pri%irea pierduta in zare, apt ce indica
plictiseala&
)pri%irea repetata a ceasului tradeaza plictiseala si dezinteres pentru
partenerul de discutie&
) sa !ati continuu to!a cu degetele de la mana, ceea ce indica
nera!darea&
)reactii de retragere si de miscare repetata a picioarelor, ca si cum
ai a%ea tendinta sa ugi, un semnal clar al dorintei de a intrerupe
discutia&
)ducerea capului pe spate, insotita de inc(iderea pe 'umatate a
oc(ilor, pozitie din care rezulta ridicarea nasului si o pri%ire de sus in
'os, care arata o depreciere a argumentelor interlocutorului&
)tinerea capului in pozitia ridicata in sus care indica aptul ca nu ne
temem de partenerul de discutie,este de asemenea, un gest de 'ignire&
)rasul artiicial sau ortat, rasul cu o 'umatate a gurii, care indica
intentia de a)l sicana pe interlocutor&
)comportament artiicial, maniestat prin laude si complimente
%er!ale si non%er!ale, care 'igneste intelocutorul, pentru ca emitatorul
acestor sdemnale isi imagineaza ca cel caruia ii sunt adresate nu o!ser%a
artiicialitatea lor&
)gesturile melodramatice de tipul lo%irii runtii cu palma,
acoperirea etei cu am!ele palme si aisarea unei mimici de martir,
olosite de o!icei de parinti si in%atatori, care prin aceste %ersuri
e"agerate %or sa indice persoanei)tinta ca are un comportament
neadec%at ,/# Ruc0le, 1223-#
Comunicarea didactica preia caracteristici ale procesului didactic,
iar dintre acestea cele mai importante sunt$se desasoara in cadrul
institutional sau nu, dar de catre persoane cu pregatire de specialitate,
dupa un orar sta!ilit, cu inalitati precizate in documentele curriculare,
cu a'utorul materialelor didactice, pe !aza documentelor manageriale
ela!orate sau consultate de proesor in interactiuni directe cu clasa de
ele%i#Comunicarea didactica poate a%ea ca o!iecti%, atat transmiterea de
cunostinte, ormarea de de competente, dar si e%aluarea, aprecierea, cat
si transmiterea, ormarea sau e"ersarea de %alori, atitudini
comportamentale#De aici rezulta ca un rol important in acti%itatea
didactica il are comunicarea# De aceea, in ma'oritatea clasiicarilor,
printre principalele tipuri de relatii cadru didactic)ele% in acti%itatea
didactica se situiaza$
)de comunicare ,de transmitere de inormatii, de structurare) de
concentrare a atentiei asupra su!iectului sau asupra procedurilor de
lucru, de solicitari,de stimulare, de raspuns, de reactie),de acceptare, de
respingere, modiicare, largire etc#&
)socio)aecti%e,atractie, respingere, simpatie, antipatie, acceptare,
neacceptare-
)de cooperare&
)de inluentare si indrumare&
)de conducere ,de dominare, democratice, ingaduitoare-#
Comunicarea didactica poate i una autoritara, agresi%a
preerentiala, concentrata pe continuturi si perormanta, sau una
democratica, incura'atoare, cu toti ele%ii, concentrata pe o!iecti%e si pe
ele%i# In interactiunile cu ele%ii proesorul)manager isi maniesta, de
preerinta, autoritatea unctionala, de competenta, si nu cea ormala, de
pozitie, statuata#
4I4LIOGRA5IE
Dinu M#,Comunicarea#Repere undamentale,Ed# +tiintiica,3666
C(i%u R#,Elemente generale de Menegementul Educatiei,1227