Ecosisteme

NATURA ARE NEVOIE DE PRIETENI AZI

SI MAI ALES MAINE
Nicolae Diminescu
Disciplina: Biologie
Clasa: a VIII-a
2.Ecosisteme - clasificare
3.Sfatul ecologistului
4.EcoTest
5.Dictionar ecologic
1.Ecosisteme - alcatuire
6.Bibliografie
1. Ecosisteme - alcatuire
Un ecosistem este alcatuit din si
biotop biocenoza.
Intre biotopul si biocenoza unui ecosistem exista influente reciproce.
Biocenoza determina aspectul biotopului. De exemplu intr-un biotop de stepa domina
ierburile, in biotopul tufarisurilor domina arbustii iar in biotopul de padure domina arborii.
Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei. Insusirile
biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu. De
exemplu apa raului de munte este rece, bine oxigenata si cu viteza mare de curgere, conditii
prielnice dezvoltarii pastravului, dar nefavorabile
crapului, specie care se gaseste
in zona de varsare a raului.
Biotopul
Biotopul este alcatuit din factorii fara viata
(abiotici) ai mediului.
El cuprinde:
A)Substratul elemente
minerale si organice
B)Factorii climatici lumina, temperatura, umiditatea, vantul
Substratul poate fi de natura:
- Solida solul
- Lichida apa
- Gazoasa - atmosfera
Biotopul terestru, de exemplu parcul are ca substrat solul, iar biotopul acvatic, de exemplu balta,
are ca substrat masa apei si substratul solid de pe fundul apei.
Biocenoza
Biocenoza reprezinta componenta vie (biotica) a
mediului.
Este reprezentata de populatii de plante si animale din
specii diferite, care traiesc intr-un biotop.
O populatie (populatii de iepuri,
de stejari, etc) este formata din mai
multi indivizi din aceiasi specie, care traiesc intr-un anumit teritoriu.
Specia cuprinde indivizi asemanatori, care se pot imperechea intre ei dand descendenti fertili.
Materia vie exista sub forma de indivizi biologici (un iepure, un stejar sunt exemple de indivizi
biologici).
Totalitatea populatiilor din specii diferite de
plante si animale dintr-o padure alcatuiesc
biocenoza padurii.
2.Ecosisteme - clasificare
In functie de substrat, ecosistemele se pot clasifica in:
Ecosisteme terestre:
Ecosisteme acvatice:
Dupa origine, ecosistemele se pot clasifica in:
Ecosisteme naturale:
Ecosisteme artificiale:
Padurea,
Raul,
Lacul
Acvariul,
Tufarisurile
Pajistile
Culturile agricole
Padurea
Padurea reprezinta un ecosistem complex.
In Romania, padurile se intind din zonele de campie pana in munti,
in functie de altitudine ele se clasifica astfel:
- Paduri de foioase: 200-800 m
- Paduri mixte: 800-1200 m
- Paduri de conifere: 1200-1800 m
Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de arbori (stejarete, fagete) sau din mai multe specii (stejar, artar, ulm, tei),
precum si din arbusti (alun, paducel, corn) si diferite plante ierboase.
Padurile sunt populate de numeroase animale adaptate variatelor conditii de mediu existente: in arbori, pe frunze si flori, sub
scoarta arborilor, in vegetatia ierboasa, pe sol, in interiorul acestuia, in vizuini. Animalele sunt adaptate si diferitelor moduri
de hranire. Ele pot avea un regim strict de hrana, fiind erbivore ca iepurele si caprioara, carnivore ca lupul, dar majoritatea
au un regim de hrana variat, ca furnica, mierla, porcul mistret.
Intr-o padure, plantele sunt dispuse pe trei straturi: stratul arborilor, stratul arbustilor si stratul ierbos.
In afara acestor straturi vegetale vii, pe solul padurii se mai afla litiera, iar in sol
stratul organic, situat superficial si stratul mineral, in profunzime.
Pajistile
Pajistile sunt terenuri acoperite cu vegetatie
ierboasa. Dupa altitudine, pajistile pot fi:
- de stepa
- subalpine
- alpine
Pajistile de stepa sunt situate pe campii si
dealuri. Diferentele mari de temperatura, de
la vara la iarna, precipitatiile reduse si
vanturile puternice determina formarea
unei biocenoze caracteristice. In pajistile de stepa domina ierburile inalte cu spic, printre acestea cresc plante cu flori viu
colorate (macul). Printre ierburi traiesc: lacuste, soparle, potarnichi, prepelite, soareci de camp, popandai, harciogi.
Pajistile subalpine si alpine sunt situate la o altitudine de peste 1700 m. Clima este rece, umeda cu vanturi puternice.
Flora si fauna sunt adaptate la aceste conditii. Plantele au talie mica (garofita pitica), majoritatea infloresc vara, aducand
un plus de culoare vegetatiei. Fauna destul de saraca este reprezentata prin melci, paianjeni, insecte, reptile si pasari.
Lacul
Lacul este o apa statatoare.
Biotopul lacului variaza in functie de altitudine (lacuri de ses,
lacuri montane), adancime si calitatile apei (cu apa dulce,
sarata).
Transparenta apei este data de cantitatea
de substante organice aflate in suspensie.
Temperatura apei variaza in functie de
altitudine si anotimp. Cantitatea de oxigen
depinde de activitatea de fotosinteza a plantelor verzi.
Biocenoza unui lac este conditionata de variatia factorilor abiotici. Lacul prezinta o zonare a apei astfel: Zona litorala cuprinde
malul si apa mai putin adanca de langa mal,aici cresc trestia, papura, stanjenelul, nuferi, in stufaris traiesc amfibieni(broaste,
tritoni), mamifere(soareci, vidre) si cuibaresc numeroase pasari (rate, gaste salbatice); Zona pelagica in care plutesc liber
planctonul si inoata diverse specii de pesti; Zona de fund, lipsita de lumina si cu un continut scazut de oxigen, traiesc scoici,
melci, larve de insecte si
numeroase microorganisme care descompun
resturile organice in saruri minerale.
Raul
Raul este o apa curgatoare.
De-a lungul raului se disting doua zone ecologice:
- Zona superioara
- Zona inferioara
Zona superioara a raului se afla la munte.
Albia raului este ingusta si plina de bolovani
si pietris. Apa are viteza mare de curgere,
este limpede, rece si bine oxigenata. Biocenoza este alcatuita din organisme bine adaptate acestor conditii. Muschii si algele se
fixeaza de pietre, animalele nevertebrate au in general corpul turtit sau poseda carlige de aderenta la asperitatile pietrelor.
Specia caracteristica acestei zone este pastravul.
In zona inferioara raul strabate domol campia. Albia este larga, iar substratul este nisipos si malos. Apa curge lin, pe alocuri
raul seamana cu o balta, fiind mereu tulbure. Apa are o temperatura mai ridicata si este mai putin oxigenata. Biocenoza este
formata din salcii, stuf, papura pe marginea malurilor, apele sunt bogate in organisme microscopice si numeroase specii de
pesti,
specia predominanta acestei zone este crapul.
Tufarisurile
Tufarisurile sunt palcuri de vegetatie formate din arbusti
(maces, mur, porumbar, corn) sau arbori tineri, stufosi (stejar,
ulm, salcam).
Ele se intalnesc in jurul culturilor agricole, pe malurile apelor sau
pe marginea soselelor, de-a lungul cailor ferate
In desisurile de tufe se adapostesc numeroase insecte,
amfibieni, reptile, pasari si mamifere.
Tufarisurile sunt adevarate perdele de protectie, mentinand constante temperatura si umiditatea zonei in care se gasesc. Prin
desisul tufarisurilor, vantul isi pierde din intensitate, scazand astfel efectul de uscare a solului. Culturile imprejmuite sunt
protejate de seceta si vant, ele reprezentand un obstacol natural si in calea apelor.
Prin taierea lor, apar fenomene de inzapezire, degradare a drumurilor, deteriorare a unor terasamente ale liniilor cailor ferate.
Pentru evitarea unor dezastre ecologice, tufarisurile adevarate perdele de protectie
trebuie protejate.
Acvariul
Acvariul este un ecosistem artificial.
Substratul este format din nisip, pietris si masa apei.
Volumul apei variaza in functie de capacitatea acvariului.
Temperatura apei variaza in functie de speciile de pesti.
Lumina influenteaza atat cresterea si dezvoltarea plantelor
cat si activitatea pestilor. Gazele si sarurile minerale sunt
dizolvate in apa.
Biocenoza din acvariu cuprinde organisme microscopice (componenta microscopica) si organisme vizibile cu ochiul liber
(componenta macroscopica). Organismele microscopice se dezvolta pe peretii acvariului, pe plantele superioare si in masa
apei. In acvariu mai traiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apa. Organismele macroscopice sunt reprezentate de plante
superioare (ciuma-apelor, bradisul, sarmulita, lintita). La adapostul vegetatiei isi duc viata numeroase animale: pesti, melci,
larve de insecte.
Intr-un acvariu nu se pot asocia decat pesti cu aceleasi necesitati. Specii ca gupiile si xiloforii sunt putin pretentioase la
cantitatea de
oxigen, in timp ce scalarii au nevoie de o
cantiate mai mare de oxigen.
Culturile agricole
Culturile agricole sunt ecosisteme artificiale, create de om. Ele pot
fi de diferite tipuri: cereale, legumionoase, plante tehnice, plantatii
de pomi si arbusti fructiferi, pasuni si fanete. Aceste culturi
furnizeaza hrana pentru om si animale, precum si materii prime
pentru industria alimentara.
Biotopul este realizat si controlat de om, acesta ii asigura plantei de cultura conditii ecologice optime (apa si saruri
minerale). Omul efectueaza lucrari de ingrijire a culturilor, de fertilizare prin ingrasaminte naturale si chimice. Pe timp de
seceta, culturile sunt irigate. Prin interventia omului rezulta un microclimat uniform pe toata suprafata terenului.
Biocenoza este formata din putine specii. De obicei se cultiva o singura specie. Ea este insotita de buruienile specifice, care
sunt inlaturate de om. Consumatorii sunt, de asemenea, eliminati de om, evitandu-se in acest fel
pierderile de productie.
3.Sfatul ecologistului
Cnd mergei n natur schimbai-v obiceiul de a rupe florile, admirai-le aezate pe codia lor n
mediul natural fr s le rupei, au nevoie s ajung la maturitate i s fac semine (n special
florile rare).
Cnd ieim n natur ar trebui s aducem gunoiul generat de noi ntr-o pung acas. Nimeni nu
dorete s viziteze locuri naturale pline de reziduuri.
Dac v place pescuitul i din ntmplare prindei un pete de o specie rar, fotografiai-l pentru a
avea dovada trofeului i lsai-l n libertate, mai mult ca sigur este o specie ameninat.
Folosii bateriile rencrcabile, dup perioada lor de funcionare ar fi bine s le reciclm dac
avem n localitate aa ceva. Bateriile sunt foarte nocive, oricare ar fi ele, de telefon, sau alte aparate
electronice toate conin metale grele ce sunt destul de periculoase pentru sntatea oamenilor .
In epoca noastra, activitatea industriala, casnica, petrecerea timpului liber in natura pot fi generatoare de daune
de toate tipurile pentru natura.
Fiecare dintre noi trebuie sa ne simtim responsabili in protejarea naturii.
4.EcoTest
La sfarsitul acestei prezentari cei mai curajosi pot sa-si testeze
cunostintele dobandite daca gasesc raspunsurile corecte la afirmatiile
din paginile urmatoare!
La fiecare afirmatie gasiti 3 raspunsuri, din care unul singur este
corect.
Daca descoperiti raspunsul corect, dand clic pe acesta, se poate trece
la urmatoarea pagina.

Succes!
EcoTest 1
Ecosistemul este alcatuit din:
a) Biotop
b) Biocenoza
c) Biotop si biocenoza
EcoTest - 2
Padurea este un ecosistem:
a) Terestru
b) Acvatic
c) Artificial
EcoTest - 3
Componenta microscopica din-
tr-un acvariu este formata din:
a) Organisme macroscopice
b) Organisme microscopice
c) Specii de pesti exotici
EcoTest - 4
Pentru evitarea unor
dezastre ecologice, tufarisurile
adevarate perdele
de protectie trebuie :
a) Asanate
b) Taiate
c) Protejate
EcoTest - 5
Specia de peste
caracteristica zonei
superioare a unui
rau este:
a) Pastravul
b) Crapul
c) Stiuca
EcoTest - 6
Temperatura apei unui lac variaza in functie
de :
a) Factorii biotici
b) Altitudine si anotimp
c) Activitatea de fotosinteza a plantelor verzi
EcoTest - 7
Biotopul este alcatuit din:
a) Substrat si factori biotici
b) Substrat si factori climatici
c) Specii si factori climatici
EcoTest - 8
In pajistile de stepa domina:
a) Ierburile inalte cu spic
b) Plantele cu talie mica
c) Arbustii
EcoTest - 9
Culturile agricole sunt :
a) Ecosisteme in care doar biotopul este controlat
de om
b) Ecosisteme in care doar biocenoza este
controlata de om
EcoTest - 10
Pentru a fi responsabil
in protejarea naturii trebuie:
a) Sa ascultam doar ce ne place
c) Sa nu rupem florile, sa aruncam gunoiul in locuri
amenajate
b) Sa renuntam la excursii in mijlocul
naturii
5. Dictionar ecologic
Abiotic fara viata
Alpin traieste in regiunile montane inalte
Arbust planta mai mica decat arborii
Asanare actiune prin care se elimina apele
statatoare
Biotic viu
Conifere plante cu flori in forma de conuri
si frunze persistente
Ecologie stiinta biologica ce studiaza relatiile
reciproce dintre organisme si mediul lor de
viata
Flora totalitatea plantelor dintr-un anumit
loc
Fauna totalitatea animalelor dintr-un
anumit loc
Foioase plante care au frunze cazatoare
Plancton organisme microscopice care
traiesc in masa apei
Poluare modificare cu efecte negative a
proprietatilor mediului natural
Litiera strat format din frunze moarte si
alte resturi vegetale.
Liziera margine a unei paduri
Stepa regiune acoperita cu vegetatie
ierboasa


6. Bibliografie
Cum sa realizam o prezentare in PowerPoint Tom Negrino; Editura Corint
Biologie Manual pentru clasa a VIII-a Aglaia Ionel, Victoria Oaida; Editura
Humanitas Educational
www.didactic.ro
www.dennisholmesdesigns.com