TUBA

3.1 4.1 Spectrul acustic

Tuba bas si tuba contrabass sunt cele mai joase instrumente din orchestra. Desi limita
inferioara a gamei lor este la B (! "#$ sau la A (%&' "#$& totusi aceste note joase
pre#inta o solicitatare mai mare din partea instrumentistului.
Tuba bas in ((fa$ este de obicei locali#ata cu o cincime mai sus decat tuba contrabas in
B(si bemol$& totu)i poate practic s* se c+nte la fel de jos cu ea cu condi,ia ca ,ea-a ei s*
fie suficient de larg*. Astfel& diferen,a esn,ial*dintre tuba bas )i tuba contra bas r*m+ne .n
acustic*& ignor+nd regiunea superioar* rareori necesar* pentru c+ntarea gamei.
Spectrul tubei difer* de cel al trombonului la registrul jos mai ales .n sc*derea
semnficati-* a con,inutului (sensului$ armoniei superioare. /entru notele joase de la
me##oforte limita repeti,iei superioare pentru contribu,iile la nota armonic* este .ntre
1000 )i 1'00 "#& .n func,ie de structura instrumentului. 1n registrul mijlociu )i cel acut
m*surile par,iale sunt e2ecutate cu frec-en,e .ntre 1'00 )i 000 "#. Aceast* c*dere ampl*
)i e2agerat* pentru a contribui la un ton mai .nalt este clar e2primat* .n schema spectrelor
din figura 3%& ar*t+nd o caracteristic* total diferit* de cele ale trombonului. 1n acela)i
timp& arat* de asemenea c* par,ialele mai joase (inferioare$ sunt semnificati- mai slabe
dec+t componentele cele mai puternice. Sub primul formant& puterea spectrului tubei
scade cu 1031' dB octa-* .n func,ie de ,ea-*.
(ormantul principal& care e astfel generat .ntre 10 )i '0 "# depinde oarecum de
proiectare& pentru instrumentul larg este mai jos dec+t pentru cel .ngust. Dup* cum arat*
figura 34& nuan,a tonului pentru amble ca#uri este oarecum mai sumbr* (.ntunecat*$ dec+t
un 4u (oo$5 normal. /entru instrumentul cu ,ea-* lat* (larga$ este locali#at un al 3lea
formant pe grani,a dintre 4u (oo$5 )i 4o (oh$5& .n timp ce pentru unul cu ,ea-* .ngust*
ma2imul corespondent secundar e asociat cu un 5o (oh$5 deschis. 1ntruc+t .n mod
particular& .n registrele superioare nu e2ist* forman,i secundari& suplimentari pentru
instrumentul cu ,ea-* larg*& tuba .ngust* produce oarecum un timbru mai sub,irel& .n timp
ce ,ea-a larg* accentuea#* sumbrul& bl+nd (slab$ )i oca#ional impresia de tonalitate
estompat*.
Dinamic*
Tonul pp al unei tube este determinat de o scadere spectral* cu o pant* de 0 Db6octa-*
peste '0 "#& fiind astfel foarte sumbru )i slab. 1n mod contrar peste accentele actuale&
componente de #gomot perturbatoare de-in notabile la ni-ele de intensitate mai mare.
7e#ult* c* tonul nu ar trebui for,at& pentru a nu de-eni sup*r*tor. De aceea& limetele
superioare estetic determinate ar trebui s* aib* prioritate fa,* de limitele superioare atinse
tehnic pentru ff. 8unosc+nd acest aspect& 7ichard Strauss (1!0'$& .n lucrarea sa despre
instrumenta,ie& specific* faptul c* tuba nu poae c+nta dincolo de me##oforte& )i de aceea
este foarte u)or de .n,eles de ce Berlio#& .n ultima parte din Simfonia fantastic*& are dou*
tube bas care c+nt* 9Dies :ral5 la unison.
;i-elul de putere acustic* al tubei la forte este la 104 dB< sec-en,ele de not* rapid* pot
-aria .ntre !3 )i 10= dB. 7egistrul gra- de note indi-iduale poate fi considerat ca relati-
supus la un ni-el de putere acustic* de %% dB& mai ales c+nd se anali#ea#* sensibilitatea
redus* a urechii la frec-en,e joase. 1n general& se ob,ine o gama dinamic redat* de '>30
dB& unde componentele de 3000 "# se schimb* mai pu,in dec+t pentru alte instrumente
de alam*& i.e.& numai de un factor de 1&'> de amplitudini ce schimb* cel mai puternic ton
al contribu,ilor. (f>ul tehnic posibil la 11 dB .n registrul acut este practic nesemnificati-
(?e@er& 1!!0$
Structura timpului
1n pofida acord*rii joase& o foarte rapid* trecere ini,ial* s>a reali#at la tub*. Durata
trecerii de pornire pentru notele de limb* din regiunea 8 (do$ este de apro2. 40 ms.
/entru registrele acute aceasta e redus* la ' ms. /entru registrele gra-e& cu toate acestea&
ea cre)te la peste A0 ms ( Buce )i 8larC& 1!'!< ?elCa& 1!%0$. Dac* e staccato& chiar )i
pentru un c+nt*re, bun& nu sun* la fel de -ioi ca pentru alte instrumente de alam* .n ciuda
trecerii ini,iale scurte& atunci cau#a o g*sim .n primul r+nd .n faptul c* tonul nu e
accentuat. ?ai mult& impulsul preliminar nu este la fel de abrupt .n partea sa .n cre)tere
ca pentru alte instrumente de alam*& astfel c* nu caracteri#ea#* c+t mai precis atacul.
1n mod surprin#*tor tonurile atacate bl+nd de tub* ating starea lor de echilibru mai
repede dec+t .n ca#ul cornului )i al trombonului. 1n timp ce trecerea ini,ial* pentru 81
poate dura p+n* la peste 130 ms< -alorile anali#ate pentru registrele mai .nalte se afl* .n
jur de A0ms& )i din nou gama frec-en,ei limit* a spectrului suport* debutul tonului slab.
Acest lucru e2plic* de ce nuan,a bogat* a trombonului cere un proces de trecere ini,ial*
mai lent*. 8ornul& pe de alt* parte& ocup* deja o po#i,ie special*& regiunea de modula,ie
larg* particular* .n de#-oltarea tonului lui.

Tuba > 8aracteristici direc,ionale
Ba tub* ,ea-a este mai larg* )i conic*& prin urmare rela,iile undelor acustice sunt
oarecum diferite dec+t cele ale trombonului (?e@er )i Dogram& 1!%0$. 8hiar )i a)a
caracteristicile direc,ionale pot fi considerate sferice doar sub %' "# ma2imele secundare
discrete )i atacurile mari se produc relati- pentru frec-en,ele .nalte (de regul* peste 1000
"#$. 1n #ona apropiat* de '00 "#& amplitudinile radiale spre lateral& fa,* )i spate atinge o
-aloare de atenuare de apro2imati- 10 dB. Dimpotri-*& .n direc,ia opus* clopotului&
intensitatea nu scade at+t de puternic cu cre)terea frec-en,ei la '00 "# scade tot la 10 dB&
totu)i& la =00 "#& e doar pe la E' dB& iar la 000 "# .n jur fe dB.
Datorit* formei mari de con )i a .nc*rc*rii relati- slabe a clopotului re#ult* o
separare larg* .ntre curbele dintre dB 3 )i 10 pentru tub* .n #ona frec-en,elor joase& dup*
cum arat* figura 4.' . Astfel jum*tatea l*,imii peste %'"# scade brusc&)i abia la100"#
atinge -aloarea de 1=0F/rimul ma2imus este mai degrab* slab iar cele ulterioare sunt
aproape neremarcabile 1n #ona dintre 300 )i400 "# regiunea principal* de radia,ie
acoper* apro2imati- un unghi drept )i se .ngustea#* pe la 30 Fde la 1100"# .n sus.
/+n* la 4'0 "# curba de 10 dB trece .n jur de 3A0F& )i apoi scade chiar )i mai
repede dec+t pentru alte instrumente. Sub 4'0 "# intersectea#* linia de 1=0F)i atinge
-aloarea de !0F aproape de 1000 "#.
(actorul statistic de directi-itate are deja o -aloare de 14' la 1' "# pentru
orientarea radia,iei celui mai puternic sunet )i totu)i se ridic* la &0 la 400 "# )i la 4.' la
1000 "# iar la 000 "# cu o -aloare de A&A atinge aceea)i magnitudine cu a unei
trompete la frec-en,a ei cea mai .nalt*. Galorile de 3& dB la 1' "#& A dB la 400 "#& 13
dB la 1000 "# )i 1A&4 dB la 000 "# corespund inde2ului de directi-* al acestuia.