INFLUENA AMBALAJELOR METALICE ASUPRA

CONSERVABILITAII ALIMENTELOR
CUPRINS
CAP.I.IMPORTANA AMBALAJULUI
I.1.Generaliti..
.5Clasificarea ambalajelor.....
.......5
I.3. Ambalarea produselor alimentare...8
I.4. unciile !i importana ambalajului.8
CAP. II TIPURI DE AMBALAJE METALICE I MATERIALE UTILIZATE LA
CONFECIONAREA ACESTORA
II.1."ipuri de ambalaje metalice..............................................................................................13
II.1.1.Cutii metalice.....................................................13
II.1.1.1.#etode de confecionare a cutiilor metalice...1$
II.1.%.&idoane metalice...1'
II.1.3.Ambalaje aerosol...............%%
II.1.3.1.Ambalaje aerosol cu propulsor lic(efiat !i cu propulsor )n stare *a+oas%%
II.1.4.Confecionarea ambalajelor aerosol..%4
II.%.#ateriale metalice utili+ate la confecionarea ambalajelor metalice....%5
II.%.1.ierul !i aliajele sale..%5
II.%.%.Cuprul !i aliajele sale.%,
II.%.3-ic(elul !i aliajele sale.......%'
II.%.4. Aluminiul !i aliajele sale......%'
II.%.5. .taniul...3%
II.%.$. "abla cositorit.....3%
II.%.,. #ateriale de acoperire de natur or*anic....35
II.%.,.1./acuri !i 0opsele.....35
II.%.8.1arafine !i ceruri microcristaline.......38
%
CAP.III.TRSTURI PARTICULARE A AMBLAJULUI CARE INFLUENEAZ
MIGRAIA
42III.3. "ipuri de deteriorare a recipientelor metalice...
41
III.3.1.Coro+iunea.
...41III.3.1.1.actori care influenea+
coro+iunea.....41
III.3.%."ipuri de corodare....43
III. 3.3 Indici de apreciere a coro+iunii...45
III.3.4.Influena coro+iunii asupra soluiilor constructi0e !i de e3ploatare a utilajelor.. 4,
CAP.IV.REGLEMENTARI PRIVIND UTILIZAREA METALELOR CA MATERIALE DE
CONTACT CU ALIMENTELE..4'
I4.4.1..tatutul re*lementrilor actuale pri0ind metalele4'
I4.4.%. .tatutul re*lementrilor curente pentru )n0eli!uri...51
I4.4.3. .tatutul le*islaiei curente pri0ind si*ilanii pentru capetele recipientelor metalice...53
I4.4.4. .tatutul le*islaiei curente pri0ind *arniturile....53
I4.4.5. 5mbuntirea mi*raiei prin utili+area materialelelor moderne54
I4.4.5.1.60aluarile si*uranei noilor de+0oltri a ambalajelor alimentare.54
I4.4.$.#ana*ementul mi*raiei substanelor de ba+ adu*ate neintenionat....55
I4.4.$.1.#ana*ementul (olistic al si*uranei alimentare...55
I4.,7e*lementri pri0ind lacurile pentru conser0e5$
I4.,.1./e*islaia european pri0ind lacurile de protecie...5$
4.,.%./e*islaia naional referitoare la lacuri pentru conser0e..5$
CAPITOLULV. STUDIUL PRIVIND SIGURANA CONSERVRII ALIMENTELOR N
AMBALAJE METALICE58
4.1..tabilirea sistemului produs ....58
4.%.Clasificarea lacurilor utili+ate...5'
4.%.1./acuri pe ba+ de r!ini termoplaste....5'
4.%.%.7!inile pe ba+ de poliester sau poliester modificat.5'
4.3.1rocese de conser0are )n ambalaje metalice....5'
3
4.4.Aspecte ale mi*rrii )n sistemul aliment 8 ambalaj..............................................................$2
4.5. 6fectele ambalajelor metalice asupra calitii conser0elor$1
4.5.1.actori care influenea+ de*radarea calitii.$1
4.5.%. #etode de 0erificare a cutiilor metalic..$%
4.5.3.9efecte ce au loc la sterili+area produselor )n ambalaje metalice.....$,
4.$. .tudiu pri0ind perioada de *aranie a alimetelor din recipientele metalice....,$
4.$.1. Interaciunile dintre recipient !i coninut.,,
4.$.%. 7olul cositorului......,,
4.$.3. 9isoluia: di+ol0area: de+inte*rarea cositorului de pe suprafaa recipientelor.......,8
4.$.4. "o3icitatea cositorului.....82
4.$.5. ierul........81
4.$.$. 1lumbul....8%
4.$.,. Aluminiul.....8%
4.$.8 /acurile :emailul...8%
CAP.6.Metodoo!"# de te$t#%e # #&'%"o% de (%ote&)"e *" de +"!%#)"e # +et#eo% ,- #"+e-te
4I.1.#etodolo*ia analitic..84
4I.%.9eterminarea pe cale instrumental a re+istenei la coro+iune a metalelor !i aliajelor..8,
4I.3. .tudiul pri0ind mi*raia a aluminiului )n bere !i buturi rcoritoare....88
CAP...MANAGEMENTUL AMBALAJELOR I DEEURILOR DE AMBALAJE
,.1.;otararea de Gu0ern nr. 34':%22% pri0ind *estionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje ..................................................................................................................................................
...........'8
,.%.Cerine eseniale pri0ind ambalajele...................................................................122
,.3. 1rincipiile specifice acti0itii de *estionare a deseurilor de ambalaje..........................121
,.4.7ecuperarea< 0alorificarea si reciclarea ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje..................121
,.5..timularea acti0itatii de mana*ement a ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje..123
C=-C/>?II
&I&/I=G7AI6
4
INTRODUCERE
1@n la consumatorul indi0idual sau colecti0< alimentele parcur* un circuit comple3< at@t ca
posibiliti de insalubri+are< c@t !i ca modaliti de prelucrare te(nolo*ic< conser0are !i pstrare pe
toat durata circuitului.
9in momentul )n care este str@ns recolta iar animalele sunt sacrificate< materia prima de ori*ine
0e*etal sau animal este supus un ei deteriorri pro*resi0e< care se poate desf!ura lent Ala pe! te
sau lapteB )nc@t poate pro0oca alimentului realmente inutili+ri )n numai c@te0a ore.
5n ceea ce pri0e!te re+er0ele alimentare< bacteriile< muce*aiurile< drojdiile<insectele !i ro+toarele se
afl )ntrCo constant !i direct DcompetiieEE cu omul.
Cunoa!terea diferiilor a*eni de de*radare !i a proceselor pe care le desf!oar< a direciei
!i a intensiti acestora< sub impactul condiiilor de mediu< dirijate sau nedirijate< a dat cercetrii
merceolo*ice clasice posibilitatea de a ale*e cel mai con0enabil inter0al de stabilitate pentru
produsele alimentare< fr risc< sau cu risc minim< )n timpul circulaiei de la productor la
consumator. .Ca putut stabili< de asemenea< re*imul de pstrare )n spaii fi3e !i mobile de depo+itare<
cu un *rad )nalt de specificitate.
Conser0ele de carne sunt produse de carne )nc(ise ermetic )n cutii sau borcane !i supuse unui
tratament termic la temperaturi peste 1222FC cu scopul de a distru*e microor*anismele !i en+imele
nemicrobiene !i )n special o3ida+ele< care ar putea altera coninutul< pstr@nd )n acela!i timp unele
substane termostabile astfel ca )nsu!irile or*anoleptice ale produsului !i 0aloarea lui nutriti0 s
rm@n c@t mai nesc(imbate.
.istemul de ambalare< materialul folosit !i tipul de ambalaj trebuie s asi*ure stabilitatea
alimentului< s nu permit transferul unor substane to3ice din materialul din materialul de ambalare
sau )n timpul procesului ambalrii ctre aliment< s e0ite sc(imbul de umiditate cu mediul<
impurificarea cu substane nedorite din mediu< contaminarea cu microor*anisme !i fa0ori+area
unor reacii fotoc(imice sau determinate de contaminarea microbiolo*ic. "ipul !i materialele de
ambalare pentru alimentele care urmea+ a fi sterili+ate trebuie s asi*ure re+istena la manipulare<
s nu se deforme+e !i s nu se de*rade+e. .istemul !i tipul de ambalaj trebuie s fie adaptat
5
cerinelor de utili+are a alimentului< e0it@nduCse ambalarea alimentului u!or de*radabil )n recipieni
de 0olum care s impun dup o utili+are parial< o depo+itare pe o perioad mai lun* de folosin<
)n condiii de neasi*urare a etan!eitii tipului de ambalaj< fa0ori+@nduCse astfel de*radarea
alimentului. .istemul< tipul de ambalare !i materialele necesare ambalrii se 0or certifica o dat cu
certificare alimentului ca atare< pe ba+a unui a0i+ de specialitate a unitilor de profil<
neautori+@nduCse producerea !i comerciali+area acestora dec@t )n condiiile certificrii.
6tic(etarea !i inscripionarea alimentelor ambalate trebuie s fie conform re*lementrilor
naionale< )n conformitate cu re*lementrile internaionale. 1entru alimentele care sunt ambalate de
ali a*eni economici dec@t cei care leCau propus< inclusi0 cele din import< de asemenea trebuiesc
respectate re*lementrile )n 0i*oare deCo parte.
$
CAPITOLUL I.
I.IMPORTANA AMBALAJULUI
/./.Ge-e%#"t0)"
7olul estetic al culorii este )ndeplinit atunci c@nd aceasta imprim ambalajului o impresie de
soliditate< pune )n 0aloare calitile produsului !i sublinia+ caracterul specific. oarte important este
!i materialul pe care se aplic culoarea. -u este neaprat necesar ca materialele de ambalaj s aib
suprafee netede< dimpotri0< un relief poate face o culoare mai 0ie< iar nere*ularitile pot reali+a
jocuri de umbr !i lumin.
Grafica are rolul cel mai important din punct de 0edere estetic. -ecesitile comerciale
impun o *rafic simpl< estetic !i e3presi0. 6a trebuie s de+0olte ima*inaia< s pre+inte marfa
)ntrCo form atr*toare care s aib efect imediat< s informe+e )n mod su*esti0 !i s fie u!or
descifrabil.
Ilustraia unui ambalaj poate fi un desen sau o foto*rafie. .e prefer foto*rafia deoarece ea
e3prim mai fidel realitatea. .Ca demonstrat c preci+ia unei comunicri prin ima*ini este cel puin
tot at@t de mare ca !i comunicarea 0erbal< fapt pentru care se aprecia+ c pe un ambalaj te3tul
trebuie s fie subordonat ima*inii< aceasta atr*@nd atenia< te3tul a0@nd un rol complementar.
9e asemenea este necesar !i obinerea unei armonii )ntre form !i reali+area *rafic< )n
sensul c dispunerea )n spaiu a desenelor !i a te3telor trebuie s in seama de posibilitatea de
cuprindere a ima*inilor reali+ate dintrCo dat de cumprtor. G.6G< 8%< p. 8,H
/.1.C#$"2"&#%e# #+3##4eo%
AMBALAJ - totalitatea elementelor destinate s cuprind sau s )n0eleasc un produs sau un
ansamblu de produse< )n 0ederea asi*urrii calitii !i inte*ritii acestora la manipulare< transport !i
desfacere p@n la consum.
5n funcie de construcie< destinaie< material< mod de folosire acestea pot fiI
,
5 ambalaj aerosol - este un recipient re+istent la o presiune interioar dat< pre0+ut cu o
desc(idere cu o 0al0 care asi*ur etan!eitatea !i distribuirea produsului datorit presiunii din
interiorul recipientuluiJ
5 ambalaj colectiv C este un ambalaj de desfacere !i de transport destinat s cuprind mai
multe uniti din produsul ambalatJ
5 ambalaj demontabil - construcia lui permite descompunerea sa )n pri componente !i
reasamblarea saJ
5 ambalaj deschis - nu este pre0+ut cu capac sau alt sistem de )nc(idereJ
5 ambalaj de desfacere - este conceput !i reali+at pentru aC!i )ndeplini funcia )n unitatea de
0@n+are< ajun*@nd la consumator )mpreun cu produsul< fr s constituie unitate independentJ
5 ambalaj etan - este un ambalaj )nc(is care C dup ca+ C nu permite sc(imb< )ntre interiorul
!i e3teriorul su !i in0ers< de ap< 0apori de ap< *a+e< etc.J
5 ambalaj fix - a crei construcie nu permite demontarea !i pliereaJ
5 ambalaj flexibil - care )!i sc(imb forma !i dimensiunile la umplere !i *olireJ
5 ambalaj intermediar - *rupea+ un anumit numr de produse< ambalate sau nu )n ambalaje
de desfacere< fr s constituie o unitate independent de transportJ
5 ambalaj nchis - este pre0+ut cu capac sau alt sistem de )nc(idereJ
5 ambalaj de inventar - este un ambalaj refolosibil< aparin@nd unei anumite )ntreprinderi !i
supus restituirii ctre acea )ntreprindereJ
- ambalaj izoterm - )n interiorul cruia se asi*ur< pentru un timp< o temperatur
pro*ramat< independent de temperatura mediului ambiantJ
5 ambalaj nerefolosibil - destinat unei sin*ure utili+ri la li0rarea produsuluiJ
5 ambalaj pliabil - are o construcie !i caracteristici care permit restr@n*erea sa la un 0olum
minim !i redarea formei corespun+toare< 0olumului ma3im prin pliere< respecti0 depliereJ
5 ambalaj portabil - pre0+ut cu dispo+iti0e pentru a fi purtat manualJ
5 ambalaj de prezentare - este un ambalaj de desfacere care se folose!te< )n acela!i timp< la
pre+entarea produsului< la reclam !i la atra*erea ateniei consumatoruluiJ
5 ambalaj refolosibil C destinat utili+rii repetate la li0rarea unuia sau a mai multor tipuri de
produseJ
5 ambalaj rigid - care nuC!i sc(imb forma !i dimensiunile la umplere sau dup *olireJ
5 ambalaj semirigid - care )!i sc(imb forma !i dimensiunile la umplere sau dup *olire< )n
mic msurJ
8
5 ambalaj stivuibil - are construcie !i caracteristici ce permit a!e+area lui )ntrCo sti0 stabil<
prin suprapunere de ambalaje identiceJ
5 ambalaj skin - este format dintrCo t0i Adin celulo+ mulat< polistiren etc.B ce conine
produsul ambalat< )n0elit )n folie termocontractibilJ
5 ambalaj de transport - construit astfel< )nc@t s )ndeplineasc funciile ca unitate
independent de transport sau ca parte dintrCo unitate de transport paleti+at sau containeri+atJ
5 ambalaj de uz general - permite utili+area sa la ambalarea diferitelor tipuri de produseJ
5 ambalaj de uz special - confecionat )n mod special pentru utili+area sa )n condiii
deosebite de transport !i desfacere< fie pentru ambalarea unui anumit produs cu caracteristici
specifice. G7KL< 8,< p. 4,H
5n pre+ent majoritatea produselor alimentare se desfac )n stare ambalat !i ca urmare aspectul
estetic al ambalajului se inte*rea+ )n noiunea comple3 de calitate a alimentului. .en+aiile 0i+uale
pro0ocate de un ambalaj conduc la o aprobare sau o respin*ere a produsului< )n totalitate. Ca urmare<
ambalajul< )n afara funciilor de protecie !i conser0are< u!urarea transportului< depo+itrii !i
desfacerii< capt !i funcia de promo0are a 0@n+rilor< fiind elementul de le*tur )ntre consumator
!i produs.
1rin estetica ambalajului se re0ine )n ajutorul cumprtorului< d@nduCi posibilitatea s fac o
difereniere )n funcie de *ustul lui. Ambalajele estetice pro0oac la cumprtor< simul de )ncredere
!i i*ien pentru marfa pre+entat. "otodat el constituie un mijloc de reclam< put@nd s
populari+e+e creaia popular< aspectele locale folclorice etc. un rol important )l pre+int calitatea de
pre+entare )n promo0area e3portului de produse< estetica ambalajelor fiind o preocupare a
marMetin*ului de e3port.
6lementele estetice care determin calitatea unui ambalaj sunt forma< culoarea !i *rafica.
orma ambalajului este influenat at@t de particularitile constructi0e !i te(nolo*ice< c@t !i
de posibilitatea de utili+are a materialului.
=binerea unei forme estetice se poate reali+a numai pe ba+a studierii destinaiei practice a
funciei ambalajului dat< acord@nd atenia cu0enit materialelor !i re*ulilor te(nice pe ba+a crora se
e3ecut ambalajul.
Culoarea repre+int un mijloc eficace de atra*ere a ateniei. .e aprecia+ c pentru reali+area
unei armonii este necesar folosirea a trei culori< deoarece )ntotdeauna dou culori o solicit !i pe a
treia< c(iar dac aceasta este numai culoarea de fond pe care se deta!ea+ primele dou.
'
/.6. A+3##%e# (%od'$eo% #"+e-t#%e
Ambalajul este un sistem fi+icoCc(imic comple3< cu funcii multiple< care asi*ur meninerea
sau< )n unele ca+uri< ameliorarea calitii produsului cruia )i este destinat.
Ambalajul fa0ori+ea+ identificarea produsului< )nlesnind atra*erea de cumprtori
poteniali< pe care )i )n0a cum s foloseasc< s pstre+e produsul !i cum s apere mediul
)nconjurtor de poluarea produs de ambalajele u+ate sau de componenii de descompunere ai
acestora.
9in punct de 0edere comercial< ambalajul permite asi*urarea )n cele mai bune condiii a
mane0rrii< conser0rii< depo+itrii !i transportului produselor.
Ambalajul este obiectul destinat sa )n0eleasc sau s conin temporar un produs sau un
ansamblu de produse pe parcursul mane0rrii< transportului< depo+itrii sau pre+entrii< )n 0ederea
protejrii acestora sau facilitrii acestor operaii.
Ambalarea repre+int operaia de obinere a Dprimului )n0eli! aflat )n contact direct cu
produsulN.
5n 7om@nia< conform ."A. 5845:1C1'8$< ambalajul repre+int un DmijlocN Asau ansamblu
de mijloaceB destinat s )n0eleasc un produs sau un ansamblu de produse< pentru a le asi*ura
protecia temporar< din punct de 0edere fi+ic< c(imic< mecanic si biolo*ic )n scopul meninerii
calitii !i inte*ritii acestora< )n decursul manipulrii< transportului< depo+itrii !i desfacerii p@n la
consumator sau p@n la e3pirarea termenului de *aranie.
"ot )n conformitate cu standardul amintit< ambalarea este definit ca fiind Doperaie<
procedeu sau metod< prin care se asi*ur cu ajutorul ambalajului< protecie temporar a
produsuluiN.
5n conte3tul ambalrii se folosesc o serie de termeni< dintre care amintim materialul de
ambalare< materialul de ambalaj< mediu de ambalare< produs de ambalat< preambalare< accesorii<
materiale !i operaii au3iliare ambalrii.
/.7. F'-&)""e *" "+(o%t#-)# #+3##4''"
12
Importana ambalajului este e0ideniat de principiile pe care acesta trebuie s le )ndeplineasc pe
parcursul circuitului strbtut de produs )ntre furni+or AproductorB C distribuitor C reeaua
comercial C consumator final.
Ambalajul poate a0ea o importan minor< cum este )n ca+ul materialelor de construcii sau
o importan major< cum este )n ca+ul produselor alimentare.
Ambalarea trebuie anali+at sub dou aspecteI
C fizic - ca protecie a produsuluiJ
C psihologic - ca instrument promoional.
5n ultimii ani< si*urana produsului dar !i a consumatorilor a de0enit o funcie foarte
important a ambalajului.
5ntrCo economie de pia< cu o concuren acerb< ambalajele sunt elemente de promo0are a
produselor prin *rafic !i etic(et. .e consider a+i c ima*inea este limbajul uni0ersal< )neles de
locuitorii din orice parte a planetei.
Calitatea produselor este influenat de calitatea ambalajului. >n ambalaj necorespun+tor
poate conduce la deprecierea produsului.
>n ambalaj ideal trebuie s )ndeplineasc mai multe cerineI
C s proteje+e produsulJ
C s pre+inte caracteristicile te(nice care s fa0ori+e+e operaiile de circulaie te(nicJ
C s fie u!or< comod !i totodat prin modul )n care este conceput s fie u!or de recunoscutJ
C s atra* atenia cumprtorului )n mod spontanJ
C s su*ere+e o idee precis despre produsJ
C s pre+inte calitile produsului.
unciile ambalajelor sunt )n le*tur cu produsele ce se ambalea+< metodele de ambalare !i
transport< de locul de depo+itare etc.
Conser0area !i protecia proprietilor produselor )ns< este considerat funcia de ba+ a unui
ambalaj !i se refer la meninerea )n parametrii calitati0i iniiali a produsului ambalat.
1rincipalele funcii ale ambalajelor suntI
C funcia de protecieJ
C funcia de raionali+areJ
Cfuncia de reclam !i promo0are a 0@n+rilor Afuncia de marMetin*B.
a) Funcia de protecie
11
Ambalajul trebuie s asi*ure pstrarea tuturor parametrilor calitati0i ai produselor. 1e timpul
transportului< manipulrii< depo+itrii produsele sunt supuse unor serii de solicitri mecanice
Atraciune< frecare< lo0ituri< cderi< trepidaii< 0ibraii etc.B. 5n aceste condiii ambalajele trebuie s fie
capabile s preia aceste solicitri< protej@nd produsul.
uncia de protecie se re+um la trei aspecte particulare dup cum urmea+I
1. protejarea produsului de aciunea unor factori interni !i e3terniJ
%. protejarea mediului )nconjurtor )mpotri0a caracterului to3ic al unor produseJ
3. pstrarea intact a calitii mrfii la contactul direct produs ambalaj Ae0itarea influenrii
ne*ati0e de ctre ambalaj a calitii produsuluiB.
actorii de mediu Atemperatura< radiaiile infraro!ii !i ultra0iolete< !ocurile mecanice<
particulele de praf< microor*anismele< insectele< ro+toarele< di0erse *a+e< umiditatea relati0a a
aeruluiB pot aciona direct asupra produselor ambalate !i:sau indirect< prin facilitarea aciunii unor
factori interni.
actorii interni Acompo+iia c(imic a produselor< aciditatea< microor*anismeleB acionea+
at@t asupra produselor< c@t !i asupra ambalajelor sau a mediului )nconjurtor prin reacii c(imice<
bioc(imice sau electroc(imice.
/a ale*erea materialului din care este confecionat ambalajul se ine seama deI
C natura produsului care urmea+ s fie ambalat Astare de a*re*are< proprieti fi+icoC
c(imice< biolo*iceBJ
C c(imismul propriu Aale*erea unor materiale pentru ambalare care s fie inerte c(imic fa
de produs !i mediuBJ
C te(nolo*ia aplicat la ambalare Apasteuri+are< sterili+are< con*elareB. uncia de protecie
este deosebit de important )n ca+ul ambalajelor de transport< precum !i )n situaia )n care produsele
care fac obiectul ambalrii sunt alimente sau produse periculoase pentru sntatea or*anismului
uman sau pentru mediul )nconjurtor.
b) Funcia de raionalizare
7aionali+area !i promo0area unor ambalaje tipi+ate< modulare< care s facilite+e operaiile
de manipulare< transport !i depo+itare< utili+area unor materiale de amorti+are !i fi3are< sunt aspecte
care demonstrea+ funcia de raionali+are a ambalajelor.
Importana acestei funcii reiese din faptul c )n timpul manipulrii< sistemul marf C
ambalaj< este supus la apro3imati0 32C42 operaii care< )n funcie de ca+< pot ridica c(eltuielile cu
15C42O din costul produselor ambalate. 9e aici reiese c operaiile din circuitul te(nic al mrfurilor
1%
trebuie raionali+ate !i tipi+ate< prin 0arianta de paleti+areCcontaineri+are )n funcie deI sistemul de
ambalare< 0olumul mrfurilor manipulate< mijloacele de transport folosite Apentru distane mici sau
mariB< respecti0 modul !i locul de depo+itare.
c) Funcia de reclam i de promovare a vnzrii (funcia de marketing)
Ambalajul are o important funcie de comunicare la pre+entarea !i desfacerea produselor<
)ntruc@t majoritatea produselor se 0@nd ambalate este e0ident c ambalajul are !i un dublu rol de
promotor al 0@n+rii !i de purttor al informaiei ctre consumator. Ambalajul repre+int o interfa
cu care consumatorul 0ine )n contact direct< de aceea ambalajul trebuie *@ndit pentru a atra*e
cumprtorii !i pentru a declan!a actul de cumprare. 9e aceea< ambalajul a fost denumit !i
D0@n+tor mutN al produsului< pornind de la urmtoarele considerenteI
C identific !i pre+int produsul !i productorul:distribuitorulJ
C stimulea+ !i atra*e atenia cumprtoruluiJ
C informea+ consumatorul asupra ni0elului caracteristicilor de ba+a ale produsuluiJ
C comunic date le*ate de modul de utili+are a produsului !i a naturii ambalajului.
Ambalajul poate contribui la di0ersificarea sortimental< aprecierea calitati0 a mrfurilor !i
nu )n ultimul r@nd ca factor psi(olo*ic care acionea+ asupra cumprtorilor poteniali. 1entru
aceasta< este important ca ambalajele s pre+inte produsul fr a induce )n eroare cumprtorii prin
crearea unor confu+ii )n le*tur cu produsul sau marca. Ambalajul trebuie s atra* atenia
consumatorilor !i s pre+inte clar produsul !i modul lui de )ntrebuinare< )nc(iderea ambalajului< s
pre+inte modul de )nlturare a ambalajului dup utili+area produsului Ase returnea+< se reciclea+B.
6lementele care contribuie la reali+area funciei de promo0are a 0@n+rilor !i informare a
consumatorului pe care o au ambalajele suntI modul de confecionare< sistemul de marcare !i
etic(etare< dar mai ales estetica ambalajului< adic aspectele referitoare la forma< culoarea !i
armonia< *rafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armoni+ate pentru a atra*e atenia
cumprtorului.
Ambalajul trebuie s asi*ure un impact 0i+ual po+iti0. Astfel< pentru a a0ea !ansa de a fi
cumprat de consumator< un produs trebuie mai )nt@i s fie 0+ut !i s poat fi reperat din ansamblul
produselor care ocupa raftul.
5n pri0ina decorului ambalajului< trebuie s se in seama deI
importana acordat numelui sau mrcii< ilustraiilor< *raficiiJ
informaiile care trebuie preci+ateI modul de folosire< compo+iiaJ
13
elementele fundamentale de recunoa!tere !i de identificare care trebuie pstrate )n ca+ul
re)nnoirii unui ambalaj.
1entru produsele alimentare 0@ndute prin autoser0ire< ambalajul de pre+entare repre+int
sin*ura le*tur )ntre client !i produs. 9in aceasta cau+< ambalajul trebuie s )ndeplineasc )nsu!iri
Astil< in*enio+itateB care sCi confere putere de promo0are 0@n+torului.
orma de pre+entare a mrfii are aproape aceea!i importan ca !i produsul )n sine< deci
caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca !i elemente strate*ice ale societilor
productoare cu o importan din ce )n ce mai mare. Ambalajul trebuie s con0in* consumatorul de
calitatea produsului. orma< culoarea !i *rafica ambalajului< reali+ate )n condiii optime au influene
psi(olo*ice deosebite asupra potenialilor cumprtori. = culoare poate atra*e atenia
cumprtorului< *rafica conduce la o identificare u!oar a produselor !i la o populari+are a
caracteristicilor merceolo*ice a mrfurilor< pe c@nd forma contribuie la eliminarea uniformismului !i
monotonia sortimental. 9e asemenea< apare ca o cerin la ambalaje !i comoditatea )n utili+are<
determinat de forma lor care permit o m@nuire u!oar< s poat fi desc(is cu u!urin< de cantitatea
de produs coninut< de raportul dintre masa ambalajului !i a coninutului.
14
CAPITOLUL II
TIPURI DE AMBALAJE METALICE I MATERIALE UTILIZATE
LA CONFECIONAREA ACESTORA
1./.T"('%" de #+3##4e +et#"&e
1././.C't"" +et#"&e
Cutiile metalice sunt recipiente metalice ri*ide confecionate dintrCun material cu o *rosime
nominal ma3im de 2<4' mm.
Ale*erea cutiilor metalice pentru ambalarea produselor alimentare are )n 0edere forma<
dimensiunile< modul de funcionare< materialele folosite la confecionarea cutiilor< metodele de
protejare suplimentar< a*resi0itatea produsului ambalat< metodele de desc(idere.
Clasificarea !i ale*erea cutiilor metalice astfelI
C cutie rotund C cu seciune trans0ersal circularJ
C cutie rectan*ular C cu seciune trans0ersal dreptun*(iular sau ptratJ
C cutie alun*it C cu seciune trans0ersal care are mar*inile paralele unite prin dou
e3tremiti rotunjite care pot fi semicirculare sau elipsoidaleJ
C cutie o0al C cu seciune trans0ersal o0alJ
C cutie trape+oidal C cu un*(iurile rotunjite.
5n funcie de form< cutiile metalice se )mpart )nI
C cutie cilindric C cutie a crui seciune rm@ne constant ca dimensiune de la fund la capacJ
C cutie tronconic C cutie a crui seciune trans0ersal se sc(imb de la fund la capacJ
5n funcie de tipul constructi0 cutiile metalice pot fiI
C cutie din trei piese format din trei componente principaleI corp<capac !i fundJ
C cutie fluit Ccapacul !i:sau fundul sunt )nc(ise prin fluireAroluire dublBJ
15
C cutie cu diafra*mJ
C cutie din dou piese Acutie ambutisatB 8 cutie la care corpul )mpreun cu fundul formea+ o
parteAobinut prin ambutisareB !i capacul.
5n ambele ca+uri nu se iau )n considerare 0ariaiile locale cum sunt ner0urile sau *@turile< ambele
definiii aplic@nduCse at@t cutiilor rotunde c@t !i celor nerotunde.
5n funcie de dimensiunile desc(iderii cutiile metalice pot fiI
C cutii cu desc(idere totalI
C cutie cu toarte C cutie cu capac deta!abil< adaptat e3tremitii desc(ise a corpului cutiei<care
are pre0+ut o toart mare sau cu dou toarte miciJ
C cutie cu capac asi*urat C cutie cu capac deta!abil meninut )nc(is cu ajutorul unei ben+i de
asamblareJ
C cutie cu capac suprapus C cutie cu capac deta!abil adaptat pe conturul desc(iderii cutieiJ
C cutie cu capac crestat C cutie cu capac deta!abil< crestat pe mar*inea e3terioar< pe conturul
desc(iderii cutieiJ
C cutii cu desc(idere parial< cu capac !i inel 8 cutie cu capac deta!abil< adaptat unui inel
fluit situat la o e3tremitate a corpului cutiei< desc(idere prin care se face !i umplerea.
Cutiile metalice pot a0ea !i caracteristici specificeI
C cutie cu *@tuire sau *@tuiri C cutie al crei corp are seciunea trans0ersal redus la una sau la
ambele e3tremitiJ
C cutie cu desc(idere lr*it C cutie al crei corp are seciunea trans0ersal mrit la una din
e3tremitiJ
C cutie ner0urat C cutie al crui corp pre+int mici modificri periferice interioare !i:sau
e3terioare ale seciunii trans0ersale.
9up e3ecuia corpului cutiile se )mpart )nI
C cutii cu corpul fluit !i lipitJ
C cutii cu corpul lipit prin suprapunereJ
C cutii cu corpul ambutisat.
Cutiile metalice folosite pentru ambalarea produselor alimentare sunt confecionate din
tabl cositorit sau tabl de aluminiu !i rareori din tabl de oel ino3idabil. 9e remarcat c din tabla
cositorit sau tabl de oel ino3idabil se pot confeciona at@t cutii din trei piese c@t !i din dou piese<
)n timp ce din tabl de aluminiu se e3ecut numai cutii din dou piese AambutisateB.
1$
9up felul proteciei interioare cutiile metalice pot fiI
C nelcuite Acutii albeBJ
C lcuite parial< cu corpul nelcuit <iar fundul !i capacul lcuiteJ
C lcuite complet Aconfecionarea din tabl lcuitB.
5mbinarea lon*itudinal a corpului cutiilor fluite !i lipite poate fi protejat suplimentar la
interior prin aplicarea unei ben+i ade+i0e sau prin lcuire. /cuirea pentru protecia interioar poate
fi acidoCre+istent sau sulfoCre+istent )n funcie de aciunea a*resi0 a constituenilor produsului
ambalat.
5n afara acestor cate*orii se mai )nt@lnescI
C cutii re0ernisate Adup confecionarea din tabl cositorit lcuit< se aplic la interior un alt
strat de lac pe )ntrea*a suprafaBJ
C cutii rectificate Adup confecionarea din tabl cositorit lcuit< se aplic lacul numai pe
falul lon*itudinal unde acesta se distru*e datorit )ndoirii tablei !i temperaturii ridicate din
timpul lipiriiB.
/a e3terior cutiile pot fi nelcuite< lcuite parial< lcuite complet !i lito*rafiate.
Aderena !i absena poro+itii sunt doi factori principali ai calitii acoperirilor or*anice< a cror
*rosime< dup tratamentul termic 0aria+ )ntre 5 !i 12Pm.
/cuirea se face foaie cu foaie pentru tabla cositorit !i )n band pentru tabla de aluminiu.
"emperatura ma3im la care se aplic lacurile pe tabla cositorit este %12 FC datorit temperaturii de
topire a staniului A%3% FCB< iar durata 0aria+ )ntre 12 !i 15 min.
Ale*erea acoperirilor or*anice interioare depinde de a*resi0itatea produsului alimentar< raportul
)nlime:diametru< natura capacului Acu sau fr desc(idere u!oarB !i de durabilitatea pe care trebuie
sCo aib cutia.
Ale*erea tipului de cutie )n funcie de a*resi0itatea produsului ambalat se reali+ea+ )n
modul urmtorI
1entru produse puin a*resi0e< care pot sta )n contact cu staniul se folosesc cutii nelcuite<
lcuite parial sau complet. 9in aceast cate*orie de produse fac parteI fructe< sucuri< *em !i
dulcea din fructe puin acide !i lipsite de pi*meni antocianici Acaise <pere< mere< *utui< cire!e<
albe< piersici albeB< ciuperci< fasole 0erde< spanac< produse sulfuroase la care eliberarea sulfului este
limitat datorit unui p; acidApe!te cu sos de tomateB. 1entru produsele sensibile la aciunea
staniului se folosesc numai cutii complet lcuite.
1,
1entru produse acide a*resi0e care pot sta )n contact cu staniul se folosesc cutii nelcuite !i
parial lcuite. 5n aceast cate*orie intr fructele !i sucurile de fructe acide dar lipsite de pi*meni
antocianici Astru*uri albiB< produse de0enite a*resi0e )n urma procesului te(nolo*ic aplicat Amarinat
de pe!teB. 1entru produsele sensibile la aciunea staniului se folosesc numai cutii re0ernisate !i
rectificate. 5n aceast cate*orie intr fructele cu pi*meni antocianici alba!tri sau ro!ii Acire!e<
cp!uni< coac+eB< le*ume cu pi*meniAsfecl ro!ie< 0ar+ ro!ieB.
1entru produsele care eliberea+ (idro*en sulfurat se folosesc cutii re0ernisate. 5n aceast
cate*orie de produse intrI ma+re 0erde< fasole alb< 0ar+< pe!te )n ulei< carne )n suc propriu<
pateuri< crustacee< pe!te de mare.
1./.1. Metode de &o-2e&)"o-#%e # &'t""o% +et#"&e
Cutiile metalice se confecionea+ prin ambutisare sau fluire. Ambutisarea se aplic mai ales la
confecionarea cutiilor din tabl cositorit lcuit a cror )nlime este mai mic sau cel mult e*al cu
diametrul< indiferent de forma cutiilorAcutii rotunde<o0ale< ptrate< dreptun*(iulare etcB !i a cutiilor din tabl
de aluminiu )n timp ce fluirea este folosit la confecionarea cutiilor din tabl cositorit lcuit a cror
)nlime este fie mai mic< fie mai mare dec@t diametrul.
Confecionarea cutiilor prin ambutisare
Ambutisarea este operaia de prelucrare prin deformare plastic a unui semifabricat de tabl sau
folie pentru a obine obiecte ca0e. Aceast deformare se face la 0olum< suprafa !i deci *rosime
constanteAcel puin teoreticB.
"abla destinat ambutisrii este adus )ntre o matri !i o pies de presiune. orma ca0 este
reali+at de un poanson ce presea+ asupra tablei. 1oansonul reali+ea+ forma interioar< matria pe
cea e3terioar iar piesa de presiune )mpiedic deformarea tablei )n planuri nedorite. 5n ca+ul cutiilor
din tabl cositorit se poate reali+a !i ner0urarea corpului cutiei.
Cutiile din aluminiu sunt confecionate )ntotdeauna prin ambutisarea tablei )n prealabil lcuit.
actorul cel mai important pentru meninerea inte*ritii lacului este raportul dintre )nlimea cutiei
!i diametrul acesteia< lacul fiind cu at@t mai solicitat )n timpul confecionrii cu c@t raportul este mai
mare.
Confecionarea cutiilor metalice prin sudareC fluire
1entru confecionarea cutiilor prin fluire se folosescI
C aliaje de lipitI aliaje de staniu !i plumbJ
18
C decapani pentru )nlturarea o3i+ilor !i a altor impuritiA*rsimi < lacuriB folosii sub form de
soluieI soluie alcoolic 12C15O de clorur de +inc< soluie 12C15O colofoniu )n ben+in< amestec
de $5O clorur de +inc !i 35O clorur de amoniuJ
C materiale de etan!are pentru a asi*ura etan!eitatea )ntre capacul !i corpul cutiei )n interiorul
faluluiIsoluii de cauciuc natural )n sol0eni or*anici.
Caracteristici dimensionale ale cutiilor metaliceI
Cutii metalice pentru conser0e alimentare
Caracteristicile cutiilor metalice )nc(ise cu capace fluite cu form rotund !i nerotundAcu
seciune dreptun*(iular< o0al sau rotunjitB destinate ambalrii produselor alimentare de u+
*eneral< crnii !i produselor din carne !i pe!telui !i produselor din pe!te.
9e remarcat c aceste cutii sunt confecionate prin sudareAcorpBCfluire capace !i ambutisare.
Clasificarea diferitelor tipuri de cutii de conser0eI
C cutii cilindrice netede din trei piese cu corpul fr ner0uri obinut prin sudare platJ
C cutii cilindrice ner0urate din trei pieseJ
C cutii cu seciune dreptun*(iular !i )n form de mandolinJ
C cutii ambutisate rotundeJ
C cutii ambutisate o0ale.
Cutii metalice cilindrice cu capac presat.
Cutiile metalice cilindrice cu capac presat sunt destinate ambalrii produselor *ranulare pul0erulent
Acafea< cacaoB sau lic(idelor 0@scoase.
Cutiile metalice )nc(ise prin termosudare sunt confecionate din tabl de aluminiu prin ambutisare.
.eciunea trans0ersal este rotund< dreptun*(iular cu colurile rotunjite Acea mai frec0entB< o0al
etc. 1entru bere< buturi rcoritoare carbonatate< diferite buturi alcoolice A0otc< lic(ioruriB< ap
mineral etc. se folosesc cutii metalice din dou piese obinute prin ambutisare< confecionate din
tabl de oel ino3idabil sau tabl de aluminiu !i lcuite la interior.
Cutiile din dou piese sunt alctuite dintrCun corp monobloc ambutisat !i capac )nc(is prin
fluire. Aceste cutii pre+int numeroase a0antajeI
C sunt incasabile !i mult mai u!oare )n comparaie cu buteliile din sticlJ
C sunt nereturnabileJ
C pot fi sti0uite foarte u!orJ
C se desc(id u!or fr a fi necesare instrumente pentru desc(idereJ
C asi*ur o utili+are bun a spaiului )n fri*iderJ
1'
C pe e3teriorul cutiei pot fi imprimate reclame atracti0e !i eficienteJ
C sunt impermeabile la luminJ
C produsele ambalate )n cutii pot fi pasteuri+ate dup )nc(iderea acestoraJ
C sunt cele mai economice ambalaje de unic folosin.
Cutii metalice din aluminiu )nc(ise prin termosudareI
aBcutie rotundJ bBcutie rotund cu capac cu limb de rupere prelun*itJ cB cutie cu seciune
dreptun*(iular cu colurile rotunjiteJ dB cutie cu seciune dreptun*(iular cu laturile lun*i rotunjite.
5nc(iderea se reali+ea+ folosind o folie de aluminiu acoperit cu 11 care se termosudea+ pe
decuparea capacului aplicat prin fluire. Acest mod de )nc(idere a fost adoptat pentru u!urina
desc(iderii.
iind destinate ambalrii poriilor de produse semipreparate )n diferite sosuri pe ba+ de tomate<
aceste cutii trebuie s asi*ure reali+area tratamentului termic
Cutii metalice pentru bere !i alte buturi prin sterili+are< astfel c se e3plic de ce folia de
aluminiu este acoperit termic prin sterili+are< astfel c folia de aluminiu este acoperit cu 11<
material termoplastic cu termosudabilitate mare Acirca 152C1$2F CB care re+ist la temperatura de
sterili+are.
.isteme de desc(idere.
9esc(iderea cutiilor metalice se poate face prin metoda clasic cu folosirea unui instrument< fie
fr folosirea unui instrument au3iliar.
9esc(iderea clasic.
9esc(iderea clasic se reali+ea+ folosind un instrument de desc(idere !i se aplic )n
urmtoarele situaiiI
C cutii cu capace clasice Asuperior !i inferiorB fluite< care pentru desc(idere necesit un
instrument . 9esc(iderea poate fiI fie total )n ca+ul produselor pstoase< fie prin perforare )n
ca+ul produselor pstoase< fie prin perforarea )n ca+ul produselor lic(ide.
C cutii cu capace clasiceAsuperior !i inferiorB fluite< la a cror fabricare se decupe+ o limb
de rupere !i )n continuarea acesteia se subia+ metalul corpului cutiei pe )ntrea*a
circumferin pe dou direcii paralele distanate la 3C5 mm. Acest sistem permite
desc(iderea folosind o c(eie ata!at la cutie< care prinde limba de rupere apoi< prin rsucire<
rupe )n continuare f@!ia din corp )ncadrat )ntre cele doua direcii paralele unde tabla este
subiat.
%2
C cutii cu capace clasice fluite !i cutii ambutisate cu capac fluit cu sistem de desc(idere Q
-or0e*ian Q la care tabla capacului subiat pe mar*ini are o limb de rupere care prins cu o
c(eie< produce prin rsucire ruperea capacului dup perimetrul subiat.
C cutii cu capac lipit A)n loc de fluitB la care se a!ea+ o limb de rupere.
Aceasta din urm prins cu o c(eie< prin rsucire produce de+lipirea capacului.
9esc(iderea fr instrument
9esc(iderea cutiilor metalice fr utili+area unui instrument este practicat )n urmtoarele condiiiI
C cutiile metalice pentru bere se )nc(id cu capace care au posibilitatea de a se rupe parial.
Aceasta este posibil deoarece pe un perimetru ce repre+int cca1:12 din suprafaa capacului este
subiat. 9e aceast poriune este nituit o limb de rupere care prin tra*ere produce ruperea tablei
capacului dup perimetrul subiat !i deci desc(iderea cutiei.

5n ca+ul cutiilor metalice destinate ambalrii produselor pstoase perimetrul de rupere este situat pe
mar*inea capacului pentru a asi*ura dup rupere o desc(idere mai mare pentru e0acuarea
produsului< iar limba de rupere este nituit la una din e3tremiti. 9esc(iderea se face prin simpla
tra*ere de limba de rupere.
C cutiile cu capace fluite !i cu banda ade+i0 se desc(id prin de+lipirea unei ben+i ade+i0e
confecionate din folie de aluminiu !i material plastic care )nlocuie!te banda de rupere clasic.
1./.6. B"do#-e +et#"&e
&idoane metalice din aluminiu
1entru transportul laptelui !i produselor lactate Asm@nt@n< br@n+ proaspt< )n*(eat< fri!c< etcB se
utili+ea+ bidoane confecionate din aluminiu. "abla este tratat termic 32C$2 minute la 5%5F C
R5FC< tratare urmat de re0enire 4( la 1,5FC. Astfel se obine o tabl foarte maleabil din care se
confecionea+ prin ambutisare bidoane monobloc. Corpul !i capacul bidoanelor se e3ecut fiecare
dintrCo sin*ur bucat. .uprafaa trebuie s fie neted< admi@nduCse doar asperiti care nu pot fi
eliminate prin prelucrare. 9e asemenea< piesele din aluminiu !i aliaje de aluminiu trebuie protejate
prin decapare )mpotri0a coro+iunii. 5n ara noastr se folosesc bidoane tip A< cu capacitate de 12 l !i
tip & de %5 l. 5n alte ri se utili+ea+ bidoane !i de alte capaciti A5< %2< 32< 42< 52 lB< care se )nc(id
fie cu capace din aliaj de aluminiu< fie din material plastic sau cauciuc.
&utoaie metalice.
%1
&utoaiele metalice au aprut ca o alternati0 a butoaielor din lemn. 6le sunt fie bombate< pre0+ute
cu % inele din cauciuc pentru a putea fi rosto*olite mai u!or< fie cilindrice.
.unt confecionate din aluminiu< oel ino3idabil< tabl de oel sau tabl decapat.
&utoaie din aluminiu.
&utoaiele din aluminiu se confecionea+ din tabl de aliaje de aluminiu cu *rosimea de 4 mm<
placat la interior cu aluminiu pur. .e obin % semicoc(ilii care se asamblea+ prin sudur electric
)n atmosfer de ar*on. 9up confecionare< butoaiele sufer un tratament termic de re0enire !i o
anodi+are. "ratamentul termic are scopul de a )mbuntii caracteristicile mecanice ale metalului<
aceasta deoarece butoaiele sunt supuse la solicitri dure )n timpul manipulrii. 9urata de utili+are a
butoaielor tratate termic este de 8 sau 12 ani. Anodi+area are scopul de a crea la suprafaa metalului
un strat de o3id de aluminiu re+istent din punct de 0edere c(imic< care )mpiedic coro+iunea.
=peraia de anodi+are a butoaielor pentru bere const )n le*area acestora la anodul unei bi de
electroli+ ce conine soluie 15O acid sulfuric< dup care o3idul an(idru format trece )n o3id
mono(idrat compact.
=3idarea anodic poate fi )nlocuit cu acoperiri interioare cu r!ini epo3idice. 5n .>A se folosesc
ceruri microcristaline sau parafin care se aplic pe suprafaa interioar a butoaielor meninute la
temperatur ridicat p@n ce materialele de acoperire sunt topite.
5n Germania< pentru 0in se utili+ea+ numai butoaie care sunt at@t anodi+ate< c@t !i lcuite< iar
pentru bere se utili+ea+ butoaiele anodi+ate. 5n ara noastr se folosesc butoaie de bere din aliaj de
aluminiu a0@nd capaciti de 52 !i 122 l. 5n rile europene se folosesc butoaie de acela!i format ca
mai sus< )nsa a0@nd mai multe capaciti.
&utoaie din oel ino3idabil.
&utoaiele din oel ino3idabil bombate sunt protejate cu o manta poliuretanic !i pre0+ute cu % inele
pentru o rosto*olire mai u!oar.
&utoaiele din oel ino3idabil cilindrice< denumite internaional Me**Curi< sunt recipiente
standardi+ate confecionate prin ambutisare !i sudare )n atmosfer de ar*on< operaii urmate de un
tratament de suprafa prin decapare !i pasi0i+are.
&utoaie din oel ino3idabilI
C butoi bombatJ
C Me*Abutoi cilindricBJ
C Me* cu camer *a+oas interioar.
Se*Curile au permanent montate armturile necesare pentru umplere< *olire< i*ieni+are !i sterili+are.
%%
A0antajele Me*Curilor sunt urmtoareleI
C toate operaiile de transport < depo+itate< i*ieni+are< sterili+are< !i umplere pot fi
automati+ateJ
C sunt recipiente )nc(ise cu detectare automat a oricrei scur*eriJ
C permit o manipulare u!oar pentru consumul berii coninute< inclusi0 *olirea parialJ
C dup *olire au )nc suprapresiune )n interior !i nu sunt desc(ise )n afara fabricii de bere
astfel c orice contaminare din e3terior este e0itat.
&utoia!e din oel ino3idabil
9enumite Me**T< butoia!ele din oel ino3idabil fac parte< alturi de butoia!ele mici pentru
petreceri din cate*oria recipientelor speciale pentru bere.
Aceste recipiente sunt pre0+ute cu o camer de dio3id de carbon interioar< un re*ulator de
presiune !i armturi speciale< necesare umplerii< *olirii< splrii !i sterili+rii. /a e3terior butoia!ul
este protejat de o carcas elastic cu seciune trans0ersal ptrat care u!urea+ !i transportul.
Armturile speciale pentru umplere !i *olire sunt u!or de utili+at de ctre consumatori< u!or de
splat !i sin*ure din punct de 0edere microbiolo*ic.
&utoaie din tabl de oel !i tabl decapat
&utoaiele din tabl de oel cu desc(idere total sunt sub form cilindric pre0+ute cu dou capace
care pot fi plate< con0e3e< )ntrite cu ner0uri etc. conform acordului dintre cumprtor !i productor.
1e partea cilindric sunt pre0+ute cu dou ner0uri pentru facilitatea rosto*olirii. Capacitatea acestor
butoaie este de %13< respecti0 %1$<5 litri< diferena const@nd )n aceea c cel din urm are pre0+ut pe
unul dintre capace dispo+iti0e de )nc(idere A0ran !i dopB. 9iametrul butoaielor este de 5'5 mm< iar
)nlimea de 882 mm.
&utoaiele din tabl decapat < )n pre+ent aproape scoase din u+ sunt destinate ambalrii )n
0rac a produselor lipsite de aciune coro+i0 < )n 0ederea transportului !i depo+itrii . .unt
confecionate < a!a cum su*erea+ !i numele< din tabl de ambutisare decapat !i au capacitatea util
de %%2 litri.
6le se e3ecut )n dou tipuriI
C tip I cu capac !i fund asamblat de manta prin fal dublu< cu 0rane montate )n capac< destinate
produselor lic(ide Aulei comestibil< *luco+BJ
C tip II cu fund asamblat de manta prin fal dublu< cu capac mobil !i colier de fi3are< destinate
produselor )n stare 0@scoas< pul0erulent sau *ranular.
%3
%4
1./.7.A+3##4e #e%o$o
Ambalajul aerosol este un recipient )n care produsul acti0 este introdus )mpreun cu un *a+
propulsor sub presiune. Ga+ul propulsor e3ercit asupra produsului acti0 o presiune datorit creia<
la desc(iderea orificiului de e0acuare< produsul ambalat este e3pul+at sub form dispersat )n
picturi foarte mici. 5n industria alimentar aerosolii se folosesc la ambalarea diferitelor creme<
condimente< maione+e< preparate pentru decorarea )n patiserie< ciocolat lic(id< unt < miere<
dulcea < fri!c etc.
Ambalajele aerosol se compun din urmtoarele elementeI recipient< 0al0 cu butonul
dispersor !i tubul plonjor< *a+ul propulsor !i produsul acti0 care este produsul ambalat.
1rincipiul de funcionare al unui ambalaj aerosol se ba+ea+ pe diferena de presiune interioar a
propulsorului !i presiunea atmosferic< aceast diferen asi*ur@nd ener*ia necesar< la desc(iderea
0al0ei prin apsarea butonului dispersor< pentru forarea produsului< s urce prin tubul plonjor !i s
fie eliberat la e3terior.
Ga+ul propulsor trebuie ales pentru fiecare produs !i do+at cu *rij pentru obinerea eficacitii
dorite. 6l poate fi solubil sau insolubil )n produs< de asemenea< se poate afla )n stare lic(id sau
*a+oas.
1./.7./ A+3##4e #e%o$o &' (%o('$o% "&8e2"#t *" &' (%o('$o% ,- $t#%e !#9o#$0
A+3##4e #e%o$o &' (%o('$o% "&8e2"#t
/.A+3##4 3"2#9"&
>n aerosol bifa+ic se caracteri+ea+ prin solubilitatea *a+ului propulsor )n produsul acti0.
Coninutul acestui ambalaj este format din dou fa+eI una constituit din produsul acti0 )n care este
di+ol0at *a+ul propulsor !i alta constituit din *a+ul propulsor sub presiune.
C@nd orificiul de e0acuare se desc(ide< soluia de produs acti0 !i *a+ propulsor trece prin tubul
imersat )n atmosfer. Ga+ul propulsor< care )n interiorul ambalajului este sub presiune< )!i mre!te
brusc 0olumul )n contact cu presiunea atmosferic !i fa0ori+ea+ de+inte*rarea produsului acti0 )n
particule foarte fine.
/a acest tip de ambalaj aerosol< pe msur ce se e0acuea+ soluia< 0olumul rmas este ocupat de
*a+ul propulsor pro0enit din produsul acti0 )n care este di+ol0at. 9e aceea< )n acest ambalaj
presiunea *a+ului propulsor rm@ne constant p@n la e0acuarea complet a produsului acti0.
%5
5n aceast cate*orie de *a+e propulsoare se include bio3idul de carbon care este solubil )n
multele din lic(idele ce se pretea+ ambalrii )n tuburi aerosolJ practic nu este influenat de
temperatur !i este considerat conser0ant< antiseptic !i totodat pre0ine coro+iunea metalic.
1.Ae%o$o t%"2#9"&
>n aerosol trifa+ic este caracteri+at prin insolubilitatea *a+ului propulsor )n produsul acti0.
Coninutul propulsor< fiind sub presiune apas asupra produsului acti0 astfel )nc@t< la apsarea
butonului dispersor !i desc(iderea orificiului de e0acuare< produsul acti0 iese prin tubul imersat !i <
)n continuare< este e3pul+at sub form de picturi mici. 1e msur ce se e0acuea+< produsul acti0 )!i
mic!orea+ 0olumul < *a+ul propulsor ocup un 0olum din ce )n ce mai mare !i deci )!i mic!orea+
presiunea.
/a aceast cate*orie de ambalaje aerosol< *a+ul propulsor cel mai utili+at este a+otul
datorit proprietilor saleJ incolor< inodor< insipid neto3ic< nu se di+ol0 !i nu se amestec cu
produsul acti0< este puin sensibil la ridicarea temperaturii.
>n ca+ particular al unui aerosol trifa+ic este aerosolul emulsie < la care *a+ul lic(efiat
insolubil )n lic(idul acti0 !i acesta din urm formea+ o fa+ dispersat !i o fa+ continu ca suport
pentru fa+a dispersat. 6ste ca+ul produselor sub form de spum A creme< fri!cB. /a desc(iderea
0al0ei< lic(idul este e3pul+at !i la contactul cu aerul picturile de propulsor se 0apori+ea+
instantaneu determin@nd apariia unei mulimi de bule foarte fine )n interiorul propulsorului acti0 !i
form@nd spuma.
A+3##4e #e%o$o &' (%o('$o% ,- $t#%e !#9o#$0
9ac )n ca+ul aerosolilor cu propulsor lic(efiat presiunea intern rm@ne constant< )n ca+ul
aerosolilor cu propulsor )n stare *a+oas comprimat )n recipient< presiunea intern scade pe msura
utili+rii neput@nduCse re0eni la 0aloarea iniial. Cu toate acestea< presiunile interne iniiale sunt
suficient de mari ca s nu scad prea mult )n timpul utili+rii.
Ga+ele cele mai folosite ca propulsor )n stare comprimat pentru produsele alimentare sunt a+otul !i
dio3idul de carbon< ale cror a0antaje au fost pre+entate la descrierea aerosolilor bifa+ic respecti0
trifa+ic.
%$
1./.7.1. Co-2e&)"o-#%e# #+3##4eo% #e%o$o
9in punct de 0edere al te(nolo*iei de fabricaie< tuburile ambalajelor aerosol se )mpart )nI
C pentru tuburi de aluminiuItuburi monobloc !i tuburi din dou pieseJ
C pentru tuburi de tabl cositoritI tuburi din dou !i din trei pieseJ
"uburile monobloc se e3ecut astfelI prin filare prin impact se reali+ea+ un tub cu fundul
a0@nd o alt *rosime dec@t cea a pereteluiJ tubul se taie la )nlimea dorit !i se reduce diametrul la
captul superior p@n la %2 mm Asau alt diametru doritB prin introducerea )ntrCun numr mare de
matrieJ aceast reducere succesi0 a diametrului elimin riscul fisurrii tubului. 1rotecia interioar
se reali+ea+ prin lcuire< prin o3idare anodic sau prin ambele procedee.
"uburile de aluminiu se confecionea+ tot prin filare prin impact< succesiunea operailor
fiind urmtoareaI bucata de metal prin care se obine tubul prin filare este perforat la mijloc astfel
)nc@t dup filare acest orificiu corespunde desc(iderii de la captul superior al tubuluiJ captul opus
este la )nlimea dorit< dup care se reali+ea+ un bord pentru a permite fi3area fundului prin rolare.
undul poate fi din aluminiu< aliaje de aluminiu sau din tabl
cositorit. 6tan!eitatea se reali+ea+ prin interpunerea unui strat de material plastic pe inelul de
contact )ntre fundul !i corpul tubului.
"uburile aerosol din tabl cositorit se confecionea+ prin fluire !i sunt alctuite dinI
C corpul tubului care este fie lipit< fie fluit !i lipit lon*itudinalJ
C capul tubului unde urmea+ a fi montat 0al0aJ
C capacul inferior.
5n ca+ul confecionrii tuburilor aerosol prin ambutisare< capacul superior este parte inte*rat a
corpului tubului iar capacul inferior este fluit.
Coro+iunea metalului este e0itat prin cositorie !i prin lcuirea suprafeei interioare.
%,
1.1. M#te%"#e +et#"&e 't""9#te # &o-2e&)"o-#%e# #+3##4eo% +et#"&e
1.1./.F"e%' *" #"#4ee $#e
ierul este un metal cu caracter electrone*ati0 moderat Apotenialul standard e:e
%U
V C 2<44
4B. 9in aceast cau+ el se corodea+ )n contact cu mediile acide !i neutre< trec@nd )n soluie sub
form de ioni e
%U
< iar )n mediu puternic alcalin se corodea+ cu formare de ferii< nefiind corodat )n
medii slab alcaline. 1eliculele protectoare sunt constituite din o3i+i !i din (idro3i+i de fier. 5n
conductele pentru transportul apelor dure se formea+ un strat protector de CaC=3< astfel c la aceste
conducte coro+iunea fierului este mai puin accentuat ca la conductele de ap cu duritate redus. 5n
soluii de cloruri alcaline aerate< 0ite+a de coro+iune cre!te odat cu concentraia soluiei< p@n la o
anumit limit< dup care ea scade. 7e+istena la coro+iunea atmosferic depinde de tipul de contact
al ume+elii cu fierul< natura atmosferei !i compo+iia c(imic a fierului !i oelului. 5n atmosfera
uscat< 0ite+a de coro+iune este foarte mic< )n timp ce )n atmosfera umed de tip industrial< 0ite+a
de coro+iune este apreciabil.
4ite+a de coro+iune a fierului !i oelului )n contact cu solul este mare )n solurile umede<
saline !i bine aerate< suferind )n special coro+iune local puternic.
T#3e' 1.1./. P%e9"-t0 (%o(%"et0)"e $" 't""9#%e# #"#4eo% 2"e%''" ,- "-d'$t%"# #"+e-t#%0.
G"urtoi< #.< 1::/;
Aliaje binare e C C (teoretic)
9enumire Clasificare Coninut de carbon Constitueni structurali
=eluri
;ipoeutectice W2<8O C erit !i perlit
6utectoide 2<8O C erit !i perlit
;ipoeutectice 2<8O C %O C 1erlit
onte albe
;ipoeutectice % 8 4<3O C 1erlit !i ledeburit
6utectoide 4<3O C /edeburit
;ipoeutectice 4<3 8 $<$,O C Cementit primar !i ledeburit
Aliae folosite la construcia utilaelor
!el carbon 1roprieti
6lementele )nsoitoare A.i< #n< 1< .B intr numai ca impuriti
normale.
/a oelurile cu W2<8O C perlita imprim re+isten mecanic !i
duritate mare.
/a oelurile cu X2<8O C cementita< care )nsoe!te *ranulele de perlit<
imprim o fra*ilitate ridicat.
%8
.ortimente
folosite la
construcia
utilajelor
!eluri carbon obinuite - oeluri fr tratament termic< marcate cu
literele =/ Aoel laminatB< urmate de % cifre care e3prim re+istena
minim de rupere la )ntindere )n da-:mm
%
!eluri carbon de calitate C oeluri nealiate< )n*rijit elaborate !i cu
*rad de puritate ridicat. .e pot trata superficial. .e notea+ cu
simbolul =/C urmat de dou cifre care indic sutimi de procente ale
coninutului mediu de carbon.
!eluri carbon superioare C oeluri nealiate< )n*rijit elaborate. .e pot
trata superficial. .e notea+ cu simbolul =/C urmat de dou cifre
care indic sutimi de procente ale coninutului mediu carbon !i litera
Y.
>tili+are !"# C roi dinate< or*ane de ma!ini pentru asamblare prin
)nfiletare< arbori< boluri< p@r*(ii< mecanisme etc.
!"# se produc !i )n sortimente pentru anumite destinaiiI
$ C oel carbon de calitate )n tabl pentru recipiente sub presiune care
lucrea+ la temperatura mediului ambiant !i la temperaturi ridicate
% C oel carbon de calitate )n tabl pentru recipiente sub presiune care
lucrea+ la temperatura mediului ambiant !i temperaturi cobor@te
!"& C oel pentru e0i
!& - oel carbon turnat )n piese
=eluri aliate .ortimente !el aliat obinuit
!el aliat superior
1roprieti 5n compo+iia oelului sCau introdus unul sau mai multe elemente care
)mbuntesc proprietile fi+icoCmecanice !i fi+icoCc(imice.
-otarea cuprindeI coninutul de carbon )n sutimi de procent<
simbol indic@nd elementul de aliere ACCcrom< ACaluminiu< -C
nic(el< .Csiliciu< "Ctifan< 4C0anadiu. #oCmolibdenB< coninutul
mediu al elementului principal de aliere Aultima litera din simbol )n
+ecimi de procent !i litera . pentru oelul aliat superior.
=elul re+istent la coro+iune Aino3idabilB are sub 2<3O C !i un
coninut mare de elemente de aliere.
>tili+are Construirea utilajelor industriei alimentareI oel re+istent la coro+iune
Aino3idabilB.
onte albe 1roprieti Conin proporii mici de elemente )nsoitoare.
Au carbonul le*at de fier sub form de cementit< din care cau+ sunt
albe )n sprtur< dure< fra*ile< nedeformabile. -eprelucrabile prin
a!c(iere.
>tili+are 1iese re+istente la u+ur.
1iese care nu mai necesit prelucrare ulterioar a turnrii.
onte pestrie 1roprieti Au carbonul at@t le*a" sub form de cementit c@t !i liber sub form
de *rafit
.e formea+ ca straturi intermediare ale pieselor cu crust dur din
font alb !i mie+ de font cenu!ie.
>tili+are -u au utili+are.
onte cenu!ii 1roprieti Conin peste 1<5O siliciu.
Carbonul este sub form de *rafit lamelar sau nodular care d )n
sprtur culoarea cenu!ie.
-otare Fontele cenuii obinuite Acu *rafit lamelarB se notea+ cu c urmate
de 0aloarea re+istenei minime la traciune< da-:mm
%
.
%'
Fontele cu grafit nodular se notea+ cu *n urmat de re+istena
minim la rupere< da-:mm
%
< !i de alun*irea minim la rupere< O.
1roprieti .e obin din fonte albe prin recoacere.
.ortimente Font maleabil neagr C )n sprtur are culoare nea*r
deoarece cementita se transform inte*ral )n *rafit.
Font maleabil alb C )n sprtur are culoare alb ar*intie
deoarece se transform )n *rafit numai cementita primar.
Font maleabil cu structur ferito-perlitic !i o culoare *ri
cenu!ie )n sprtur proaspt C se compune din cementit
primar !i o parte din cea secundar.
-otare Font maleabil neagr C se notea+ cu Fmn urmat de 0aloarea
re+istenei minime la rupere< da-:mm
%
!i de alun*irea minim la
rupere< O'
Font maleabil alb C se notea+ cu Fma urmat de 0aloarea
re+istenei minime la rupere< da-:mm
%
!i de alun*irea minim la
rupere< O'
onte re+istente
la coro+iune
1roprieti ont aliat cu .i< -i< Cr !i Cu au re+istena la coro+iune mult
)mbuntit.
.ortimente onte
cu .i
Conin p@n la 1,O .i.
7e+istente la aciunea aci+ilor or*anici din produsele
alimentare.
-u sunt re+istente la aciunea acidului sulfuros.
onte
cu Cr
Conin %2C35O Cr.
oarte stabile la aciunea acidului sulfuros< a aci+ilor
or*anici !i acidului sulfuric.
onte
cu -i
Conin 14C3%O -i.
7e+ist la aciunea acidului sulfuric< acetic< oleic !i stearic.
/a X18O -i sunt foarte puin atacate de (idro3i+i alcalini
care le corodea+ intercristalin.
1.1.1.C'(%' *" #"#4ee $#e.
Cuprul este un element cu caracter nobil moderat. 6l poate forma compu!i cu ioni
mono0aleni !i bi0aleni care< datorit solubilitii diferite< e3ercit o influen important )n
coro+iune. 5n tabelul urmtor sunt pre+entate proprietile !i utili+area cuprului !i aliajelor sale )n
industria alimentar.
32
"abel %.%.% 1roprietile !i utili+rile cuprului !i aliajelor sale )n industria alimentarG"urtoi< #.<
1::/;
Aliae
#u-(n
1roprieti )ronzurile (bronzuri de staniu) C cele cu ma3imum 13O .n sunt relati0 ductile<
la un coninut mai mare de 13O .n sunt dure !i fra*ile.
>nele bron+uri au )n compo+iie ?n !i 1b.
>tili+are /a*re< melci !i roi melcate solicitate puternic< a3e< armaturi presiune< pompe
etc.
Aliae
#u-Al
1roprieti )ronzurile de aluminiu- pot conine -i sau e.
.e folosesc numai aliaje cu ,C11O Al< deoarece la un coninut mai mare de Al
duritatea este prea mare.
>tili+are )ronzul )zA*+& Acu 'OAl< turnatB 8 diferite piese turnate.
)ronzul )zA*,-Fe& armturi re+istente )n medii acide !i care necesit re+isten
mecanic mare.
)ronzul )zA*,+Fe.i& !i )zA*,-/n&- roi dinate< melci< roi melcate< armturi
pentru abur supra)ncl+it.
Aliae
#u-(i
1roprieti )ronzurile de siliciu 0 conin !i cantiti apreciabile de ?n< e< #n.
.i )n proporie de p@n la 4O formea+ cu Cu o soluie omo*en cu o
re+isten mecanic mare.
>tili+ri Construcia aparatelor ce funcionea+ la presiuni )nalte.
Aliae
#u-.i
1roprieti Cel mai utili+at este ,2O Cu 8 32O -i.
>tili+are Construirea condensatoarelor< e0aporatoarelor< sc(imbtoarelor
de cldur etc.
31
1.1.6. N"&8e' *" #"#4ee $#e
"abel %.%.3 5n tabelul urmtor sunt pre+entate proprietile !i utili+area nic(elului !i ale aliajelor
sale )n industria alimentar. G"urtoi< #.< 1::/;
1.1.7. A'+"-"' *" #"#4ee $#e
Aluminiul este un metal de culoare alb< u!or< moale< plastic< cu temperatura de topire $58
2
C. Conduce foarte bine cldura !i electricitatea. 5n medii acide se di+ol0 sub forma de ioni Al
3U
< cu
de*ajare de (idro*en. 5n soluii alcaline< manifest< de asemenea< tendina accentuat de a se di+ol0a
sub forma ionului aluminat Al=
%C
. 7e+istena la coro+iune este determinat de comportarea stratului
de o3id de aluminiu care se formea+ spontan !i uniform pe suprafaa metalului. 1elicula format
natural )n contact cu aerul are *rosimea de 2<21C2<23 Pm< este compact< dur< are o foarte bun
aderen !i are un caracter amfoter. .e di+ol0 )n soluii puternic acide !i puternic ba+ice< ceea ce
permite coro+iunea intens a metalului. 5n mediile neutre !i )n ap stratul de o3id este stabil<
e3ist@nd doar posibilitatea coro+iunii punctiforme mai ales )n soluii de cloruri.
-ic(elul A-iB 1roprieti Instabil din punct de 0edere termodinamic )n medii acide.
-u poate fi corodat )n medii cu p; V 'C1%.
4ite+a de coro+iune a -i )n medii acide este mic din cau+e
supratensiunii ridicate de ioni+are a metalului !i a tendine sale de
pasi0are )n soluii aerate
.tabil la aciunea apei fr cloruri.
6ste corodat punctiform de apa carbonatat !i cu coninut de cloruri.
Aci+ii or*anici au aciune redus asupra -i.
oarte stabil la aciunea ba+elor !i la aciunea corosi0 a atmosferei.
Aliajul -iCCu 1roprieti .ortimenteI $,O -i 8 32OCu< $$O-i 8 %'OCu 8 3OAl
#ai stabile la aciunea corosi0 a diferitelor medii dec@t -i nealiat.
Aliajul -iC#o 1roprieti Aliajul 58O -i C 1$O #o C 1$O Cr C 4O Z C 5O e este foarte stabil
la aciunea corosi0 a atmosferei< apei< soluiilor de sruri neutre !i
alcaline.
>tili+are 5n condiii de coro+iune intens.
Aliajul -iCCr 1roprieti Aliajele cu $2C82O -i< 13C%2O Cr< restul e se numesc inconel'
7e+istena la coro+iune este influenat de pre+ena Cr.
3%
T#3e'. 1.7
T#3e' '%+0to% (%e9"-t0 (%o(%"et0)"e #'+"-"''" *" #"#4eo% $#e.
.ortimente
de aluminiu
1ur #ai re+istent la coro+iune Aintercristalin !i superficialB dec@t aluminiul te(nic.
"e(nic
Impurificat cu fier< siliciu< cupru< +inc !i titan.
Impuritile au influen mai redus dac sunt uniform reparti+ate< dar la
aluminiu elementele strine se a!a+ )n cantitate mai mare )ntre cristale dec@t )n
reeaua acestora< e3plic@nd coro+iunea mai a0ansat a aluminiului impur faa de
cel pur.
Impurificat
cu fier
7e+isten redus la coro+iune< plasticitate !i prelucrabilitate mic!orat 9atorit
aciunii catalitice de distru*ere a 0itaminelor este neutili+abil )n contact cu
produsele alimentare la care se urmre!te pstrarea 0itaminelor A)n special
0itamina CB.
Impurificat
cu cupru
7e+istena la coro+iune mult mai cobor@t dec@t cel impurificat cu fier.
Aluminiul
!i aliajele
sale
1roprieti
9ensitatea mic (1 2 %,22 M*:m
3
B influenea+ fa0orabil manipularea
!i transportul produselor ambalate.
#aleabilitate< care permite aplicarea procedeelor de deformare elastic folosite
)n industria ambalajelor Aambutisare< )ntindere< prin presare etc.B
7e+istena mecanic mare a aliajelor.
Ambalajele din aluminiu nu sunt supuse coro+iunii electroCc(imice< spre
deosebire de ambalajele din tabl cositorit.
1rodusele coro+iunii sunt albe< nu sunt catalitic acti0e< nu sunt to3ice< nu
influenea+ *ustul< nu distru* 0itaminele< iar aluminiul are proprietatea
de a apra produsele alimentare de microor*anisme !i de a pstra aroma !i
prospeimea.
oliile de aluminiu asi*ura etan!eitatea la *a+e< opacitate la ra+e ultra0iolete !i
0i+ibile< reflect cldura !i lumina.
3tilizarea aluminiului i aliaelor sale
Folia de
aluminiu
(alfol)
GrosimeI
2<224C2<%
mm
.ubstrat pentru ambalarea produselor de tutun< produselor +a(aroase< ciocolatei<
+a(rului pudr< untului< br@n+eturilor< )n*(eatei< concentratelor alimentare<
produselor con*elate !i a altor produse caI ceai< cafea< piper< boia< cacao< p@ine<
biscuii< napolitane< pesmei etc.
33
2<2% !i
2<2%5 mm
2<2%C2<25
mm
2<1%C2<%
mm
=binerea materialelor comple3e destinate ambalrii concentratelor de
supe des(idratate.
Confecionare de capsule pentru butelii din sticl< )n special pentru produse
alimentare lic(ide destinate unei scurte pstrri Alapte< produse din lapte
pasteuri+at !i )nsm@nat cu culturi pure< suc de portocale etc.B.
Confecionare capace pentru )nc(idere sub 0id a di0erse produse A*emuri<
marmelade etc.B
Asociate cu r!ini sau (@rtie se folosesc la acoperiri inferioare sau e3terioare
pentru ambalarea produselor con*elate Acarne tocat con*elat< specialiti de
carne etc.B
Confecionare capsule pentru lic(ide sub presiune sau capsule cu
diametru mare.
&abla de
aluminiu
GrosimeI
2<%%C2<%5
mm
Confecionarea cutiilor de conser0e< cutiilor pentru buturi AbereB< capacelor
pentru borcane de sticl utili+ate )n industria conser0elor Atip =#-IAB sau
capsulelor filetate pentru di0erse tipuri de butelii Apentru buturi alcooliceB.
X 1 mm Ambalaje de dimensiuni mai mari< recipiente< cisterne.
&utoaie pentru transportul berii C aliaj AlC#*C.i sau aliaj mai dur AlC#n
cptu!ite la interior cu Al cu puritate ''<5O.
&idoane pentru pstrare lapte< sm@nt@n< fri!c< )n*(eat !i br@n+ de 0aci Anu
sc(imb *ustul !i mirosulB C aliaj AlC.iC#* sau AlC.iC#*C#n cptu!ite la interior
cu Al pur.
&idoane pentru lapte proaspt C aliaj AlC#n ssu AlC#* care au duritate suficient<
dar nu re+ist fa de laptele acid.
"uburi suple AdeformabileB< di0erse repere ale utilajelor.
Ambalae aerosol - circa 82O din ambalajele aerosol sunt produse din aluminiu sau aliaje ale sale.
4eficiene #oroziunea5 folia de aluminiu utili+at la ambalarea br@n+eturilor topite sau fermentate sufer
o coro+iune local c@nd este )n contact cu produsul ambalat< datorit fosfatului disodic folosit
la fabricarea acestora. 4ite+a de coro+iune cre!te sub influena o3i*enului< coro+iunea
cpt@nd un caracter perforant !i distru*@nd ambalajul. .e e0it prin asi*urarea inte*ritii
ambalajului !i lcuirea feei inferioare a foliei sau a tuburilor de aluminiu folosite pentru
ambalare.
4istrugerea foliei de aluminiu )n ca+ul ca!errii cu (@rtie c@nd coninutul de cloruri este mai
mare de 2<1 O.
1.1.<. St#-"'
34
9atorit proprietilor sale< elasticitate !i re+isten la coro+iune< staniul este folosit mult )n
industria alimentar ca material de ambalare. "otu!i< fiind un metal scump< nu permite folosirea sa
pe scar lar*. #ai jos sunt pre+entate proprietile< aspectele to3icolo*ice !i utili+rile staniului ca
material pentru construcia utilajelor sau la confecionarea materialelor destinate ambalrii
produselor alimentare.
T#3e 1.1.<.
P%o(%"et0)"e *" 't""90%"e $t#-"''" ,- "-d'$t%"# #"+e-t#%0
1roprieti #etal de culoare *ri< foarte strlucitor c@nd este pur Acantiti mici de impuriti ca
plumbul< arsenul !i stibiul reduc mult strlucireaB.
9ensitatea ,%82 M*:m
3
!i temperatura de topire %3%
2
C.
oarte maleabil< ceea ce permite obinerea de foi cu *rosimea de 2<22% C 2<223 mm.
1re+int duritate !i tenacitate redus.
Caracter amfoter< reacion@nd at@t )n mediu acid c@t !i mediu alcalin.
Aci+ii or*anici atac puin staniul )n absena aerului< dar )n pre+ena acestuia este puternicJ
este re+istent la umiditate.
"o3icolo*ie #etal neto3ic< ceea ce fa0ori+ea+ folosirea sa la ambalajele pentru alimente.
>tili+are Aliae staniu - plumb A%O.n !i '$O 1b cu temperatura de topire de peste 322
2
CB folosite la
lipit )n te(nolo*ia confecionrii cutiilor de conser0e.
Aliae staniu-plumb antifriciune6 folosite la construirea utilajelor pentru turnarea
cu+ineilor pe la*re de oel.
&abl cositorit6 folosit la confecionarea cutiilor de conser0e C staniul este material de
protecie a tablei de fier.
Folii de staniu (staniol) cu *rosimi 0ariabile pentru ambalarea anumitor br@n+eturi< a unor
me+eluri etc.
1.1.6. T#3# &o$"to%"t0
"abla cositorit este o tabl de oel moale acoperit cu staniu pe ambele fee. 5n urma
operaiei de cositorire re+ult o structur stratificat.
ilmul de ulei u!urea+ *lisarea foilor una peste alta< reduce +*@rierea la manipulare< u!urea+
ambutisarea< asi*ur o u!oar protecie )mpotri0a o3idrii !i u!urea+ lcuirea !i e3ecutarea
decoraiei interioare. /a tabla cositorit la cald se folose!te ulei de bumbac rafinat< )n*rijit !i eliberat
de coninutul de stearai< iar la tabla cositorit la rece se folose!te ulei de palmier.
ilmul de o3id de staniu are rol de pasi0i+ator. 6l asi*ur o bun etan!eitate< mrind
re+istena la o3idare a tablei cositorite< fr@nea+ fenomenele de sulfurare< diminuea+ )nc(iderea
culorii stratului de staniu datorit cldurii !i influenea+ aderena lacurilor aplicate pe tabla
cositorit.
35
.tratul de staniu este cel care asi*ur proiecia fierului )mpotri0a atacrii sale de ctre
a*enii corosi0i. 5n soluii cu p;W%<5< fierul este mai electrone*ati0 dec@t staniul< astfel c staniul
este un acti0ator al di+ol0rii fierului< deci al corodrii lui. 5n ca+ul )n care cele dou metale )n
contact sunt introduse )n soluie cu p;X%<5< staniul este mai electrone*ati0 fa de fier< constituind
pentru acesta din urm strat protector )mpotri0a di+ol0rii !i deci a corodrii. 5n cutiile de conser0e
unde se *sesc )n *eneral aci+i or*aniciI acid acetic< citric< lactic< malic< o3alic< p;Cul este mai mare
de %<5 !i< deci< staniul de0ine metal anodic !i protejea+ fierul )mpotri0a coro+iunii. .taniul se
di+ol0 primul !i ionii de (idro*en formai din reacia dintre staniu !i mediul acid se descarc pe
fier< form@nd )n jurul acestuia un strat protector< polari+@nd catodul. .rurile de staniu formate sunt
in(ibitori de coro+iune.
lei
St%'&t'%# $t%#t"2"&#t0 # t#3e" #&o(e%"teG"urtoi< #.< 1::/; =
3$
aCtabla cositoritI 1 C strat de o3id de cositorJ % C cositorJ 3 C aliaj eCcositorJ 4 C strat de oelJ
bCtabla cromatI 1 C o3id de cromJ % C strat de crom electroliticJ 3 0 oel
T#3e.1.1.6
P%o(%"et0)"e *" 't""9#%e# t#3e" &o$"to%"te ,- "-d'$t%"# #"+e-t#%0G"urtoi< #.< 1::/;
&abla cositorit
Clasificare<
proprieti
9up
cantitatea de
cositor
&abla cositorit electrolitic 0 cositorI %<%4 8 %%<4 *:m
%
&abla cositorit la cald0 cositorI %%<4 C 45*:m
%
&abla difereniat C pe o fa are %<8 8 5<5 *:m
%
iar pe cealalt fa
5<5C 15<1 *:m
%

5n funcie de duritate
&abla pentru ambutisare normal se folose!te pentru obiecte
confecionate prin presare< a0@nd forme ca0e cu ad@ncime p@n la 12
mm Atabla laminata la caldB.
&abla pentru ambutisare profund are ductilitate mare !i se folose!te
pentru confecionarea obiectelor cu ad@ncimi p@n la $2 mm Atabla
laminat la receB.
"abla cositorit lcuit
Coro+iune a
tablei
cositorite
/a p;X5C5<5 nu mai apare problema corodrii tablei cositorite.
1re+ena o3i*enului )n produsele conser0ate duce la combinarea cu (idro*enul care a polari+at
catodul AfierulB< iniiind astfel procesul de coro+iune care continu )n msura )n care mai e3ist
o3i*en.
Compu!ii care fi3ea+ staniul sau care< ca !i o3i*enul< fi3ea+ (idro*enul care
polari+ea+ catodul< sunt acceleratori de coro+iune. Ace!tia suntI
C pi*menii antocianici pre+eni )n fructele ro!ii Acire!e< prune< coac+eB
C o3idul de trimetilamin Apre+ent )n crustacee< pe!te de mareB
C produ!i care apar )n urma carameli+rii la unele conser0e Adulceuri de fructe< past de
tomateB
;%. de*ajat de unele produse la sterili+are Acarne< pe!te< ma+re< fasole albB se combin cu
cositorul re+ult@nd sulfura de staniu< de culoare brun Amarmoraia brun sau albastr )n
interiorul ambalajelorBI ;%.< 0enind )n contact cu fierul prin locurile unde stratul de cositor
este deteriorat< formea+ sulfura de fier de culoare nea*r !i cu aspect pul0erulent< care nu
pre+int importana din punct de 0edere to3icolo*ic< dar dunea+ pre+entrii produsului.
.@mburii unor fructe Acire!e< pruneB produc o coro+iune de intensitate neobi!nuit<
le*at de pre+ena

C*luco+ida+ei.
>tili+are 9uritate
7ocM[ell
Caracteristici
de prelucrare
9omeniul de utili+are
4$ 8 53 oarte ductilI
utili+abil pentru tra*eri
repetate
7ecipiente cu ambutisare ad@nc
53C$2
Caliti pentru u+
*eneral
Capace< capsule cu sau fr filet< capsule coroan< cutii
cu diametru mare
$2C$8 7i*iditate mare 7ecipiente cu diametru mare< cutii care s re+iste la 0id
3,

$8C,3 oarte mare ri*iditate
Cutii de bere !i funduri de cutii care s re+iste la
presiune interioar
1roprieti .e e0it contactul dintre produsul ambalat !i suprafaa stratului de cositor prin lcuirea
suprafeei interioare.
/acuri
Condiii
-eto3ice< s nu modifice *ustul produsului ambalat.
7e+isteni la aciunea a*resi0 a produsului ambalat.
. se aplice u!or !i s se usuce rapid.
7e+isten la solicitrile mecanice !i termice din timpul confecionrii
cutiilor.
. fie economice !i s aib aspect atr*tor.
.ortimente
.aturale
sau oleoC
r!inoase
Constituite din r!ini naturale !i uleiuri sicati0e< folosind terebentina
ca sol0ent.
Asi*ur protecie suficient )mpotri0a aci+ilor< a sulfului !i a
compu!ilor acestuia.
"abla cositorit lcuit
(intetice pe ba+ de %ini fenolice - sulfore+istente
%ini epo7idice C acidore+istente
%ini vinilice
Amestec de rini epo7idice i vinilice 8n anumite proporii
A0antajeI C re+isten fi+ic !i c(imic mare
C nu se )nmoaie la sterili+are
C se usuc rapid< au aderen
C re+isten la aci+i !i la sulf mai mare
C nu dau produsului *ust sau miros strin
1.1... M#te%"#e de #&o(e%"%e de -#t'%0 o%!#-"&0
Aceste materiale< care 0in )n contact direct cu mediul a*resi0< sunt folosite la proiecia
anticorosi0 at@t a utilajelor c@t !i a ambalajelor. 6le se clasifica astfelI lacuri !i 0opsele< parafine !i
ceruri microcristaline< materiale de acoperire plastice. Ale*erea materialelor de acoperire se face
in@nd cont de proprietile peliculei protectoare pe care o formea+< de sol0entul cel mai potri0it !i
de metoda adoptat pentru depunerea stratului protector.
1.1.../.L#&'%" *" >o($ee
"acurile sunt soluii coloidale ale unei substane filmo*ene Ar!in< ulei sicati0B )ntrCun
sol0ent sau )ntrCun amestec de sol0eni. .ubstanele filmo*ene se mai numesc !i liani.
9opselele sunt preparate cu compo+iia analo* cu cea a lacurilor< conin@nd )n plus
pi*meni. 9up e0aporarea sol0entului< substana filmo*en formea+ o pelicula solid si aderent<
care are numeroase caliti< acestea fiind )n concordan cu utili+area creia )i este destinat.
38
1entru acoperirile interioare la ambalaje !i utilaje< aceste caliti suntI
C de ordin fi+ic !i mecanicJ fle3ibilitate< aderen< duritateJ
C de ordin fi+icoCc(imicJ impermeabilitateJ
C de ordin c(imicI re+isten la substane corosi0e< absena *ustului !i substanelor odorante
transmisibile produselor ambalate< absena to3icitii.
5n afar de acestea< lacurile !i 0opselele trebuie s fie suficient de 0olatile !i s aib o 0@sco+itate
potri0it.
9e!i se mai utili+ea+< dar )n proporie redus< lacuri oleoCr!inoase care< alturi de r!inile naturale
AcopalB< conin uleiuri sicati0e Aulei din lemn de C(ina< ulei de inB< o utili+are din ce )n ce mai frec0ent o au
lacurile pe ba+ de r!ini sintetice.
T#3e 1.1.../.
P%o(%"et0)"e *" 't""9#%e# #&'%"o% *" >o($eeo% ,- "-d'$t%"# #"+e-t#%0GRichard Coles
2004]
A? "acuri oleo-rinoase pe baz de rini naturale
1roprieti .unt constituite din *ume 0e*etale naturale !i uleiuri sicati0e< a0@nd ca diluant Z(ite spirt
Asol0ent naftaB.
ilmul re+ultat este suficient de fle3ibil< astfel c nu mai este necesar adaosul de plastifiani.
>tili+ri Acoperire interioar fr *ust !i miros pentru cutiile metalice folosite )n industria conser0elor.
B? "acuri pe baz de rini termoplastice (rini vinilice6 clor-cauciuc6 esteri i eteri celulozici)
1roprieti 9up e0aporarea sol0entului< dau filme lipsite de fle3ibilitate< cu toat pre+ena
macromoleculelor sub form de lanuri liniare lun*i.
Anumite r!ini Aacetali si butirali poli0inilici< copolimeri pe ba+ de clorur de 0inilidenB dau
un film suficient de fle3ibil fr adaos de plastifiani.
= fle3ibilitate mrit a acestor filme se poate obine prin adu*area de plastifiani care se
infiltrea+ )n reeaua lanurilor macromoleculare< mic!or@nd intensitatea forei de atracie
dintre ele.
/acuri pe
ba+ de
r!ini
0inilice
:oliclorur de
vinil
1roprieti .olubilitate slab )n sol0eni< stabilitate la cldur !i la
radiaiile 0i+ibile !i ultra0iolete.
>tili+ri .ub form de late3 Asoluie apoasB sau past Asuspensie
stabil )ntrCun plastifiantB.
Ca material de acoperire impermeabil pentru (@rtie !i carton.
:olicloracetat
de vinil
1roprieti .olubil )ntrCun mare numr de sol0eniI acetatul de etil< metilC
etilcetona< metilCi+obutilcetona< acetona< dicloretanul<
dio3anul< diclormetanul< clorben+enul< cloroformul< acetatul
de butil< ciclo(e3anona< eterul acetilacetic< o3id de mesitil
Ai+opropilidenacetonB.
1uin sensibil la ap !i la a*eni c(imici.
>tili+ri #aterial de acoperire pentru (@rtie< carton< plut
A*arnitur pentru borcaneB< metale Atabl pentru cutii de
conser0eB.
3'
:oliacetat de
vinil
1roprieti ilm lipsit de fra*ilitate< re+istent la *rsimi< puin re+istent la
ap.
Acetat
polivinilic
1roprieti Impermeabil la ap.
Acetat
polivinilic
1roprieti Impermeabil la ap.
>tili+are Ambalaje destinate produselor umede Acarne< fructeB< sau la
acoperirea interioara a foliei de aluminiu pentru ambalarea
br@n+eturilor.
C@nd este necesar ca pelicula s fie fle3ibil se adau* lacului
plastifiani caI tricre+ilfosfat< di0er!i ftalai Aftalatul de butilB<
ulei de lemn de C(ina< clordifenil.
1elicula plastifiat are o aderen foarte bun la metale.
>tili+are 1entru acoperirile interioare ale butoaielor< cu0elor<
0a*oanelor cistern pentru alcool< 0in etc.
/acuri pe
ba+ de
deri0ai
celulo+ici
-itrocelulo+
Acetat de
celulo+
1roprieti ilm impermeabil
/acurile care conin plastifiani Aftalat de butil< tricre+ilofosfat<
ulei de ricin< ftalat de metil< de etil< de amil< de ciclo(e3il< de
metilciclo(e3ilB dau filmului fle3ibilitate !i strlucire.
7!inile naturale AcopalB sau sintetice Afenoplaste<
policloracetat de 0inil< ureoformalde(idiceB dau un plus de
aderen< lustru !i strlucire.
>tili+ri 1rotecia ambalajelor
Acoperirea suporturilor de (@rtie< carton< celofan
!" "acuri pe baz de rini semitermoplaste i termorigide
/acuri pe ba+ de r!ini
fenoplaste
1roprieti ormea+ o pelicul foarte aderent< insolubil< cu o mare
inerie c(imic.
1entru utili+are )n ca+ul ambalajelor suple AdeformabileB se
aduc )ntrCo form solubil )n uleiuri !i deci incorporabil )n
lacuri prinI
C combinarea materialelor de ba+ Afenol !i formaide(idB cu
colofoniu Ar!ini abietoCformoCfenolice solubile )n uleiuriB
C )nlocuirea fenolului cu *rupri alc()l sau aril Ar!ini
fenoplaste solubile )n uleiuriB
- condensarea alcoolului (idro3iben+ilic cu ulei de ricin sau
acid ricinoleic !i cu uleiuri sicali0e de uscare rapid Ar!ini
fenolice autoplastifiateB.
>tili+ri 1rotejarea interioar a recipientelor practic
nedeformabile.
.ub form de pelicule fle3ibile pe ba+ de fenoplaste< )n care
fenoplastele sunt amestecate cu r!ini care dau pelicule
fle3ibile Ar!ini 0inilice sau r!ina de cumaronB.
9epo+itarea uleiurilor !i anumitor lic(ide alimentare Abere<
0in< alcoolB.
/acuri pe ba+ de r!ini
aminoplaste
1roprieti 9au pelicule protectoare cu o bun re+isten c(imic
la ap< aci+i< ba+e< sol0eni.
>tili+ri 5n amestec cu alte r!ini Ar!ini epo3idiceB
/acuri pe ba+ de r!ini
epo3idice
1roprieti &un aderen la suprafee metalice Aaluminiu< tabl de fier<
tabl cositoritB.
7e+isten c(imic ridicat la ap< 0apori de ap< soluii
saline< ba+e< aci+i or*anici !i anor*anici.
42
le3ibilitate mare Apermite plierea !i ambutisareaB.
Insolubile )n uleiuri !i *rsimi animale !i 0e*etale !i )n
sol0eni or*anici.
ilm transparent !i incolor.
>tili+ri 1elicule protectoare Ade acoperireB )n contact cu produsele
alimentare< )n special la ambalaje.
"o3icolo*ie "rebuie asi*urat e0aporarea complet a sol0entuluiJ )n realitate rm@n
)ntotdeauna cantiti mici de sol0ent< dar dac operaia de lcuire este bine
condus< acestea sunt foarte cobor@te !i nu pun probleme de ordin
to3icolo*ic.
1olimeri+area !i policondensarea trebuie s fie completeI polimerul )nalt
format nu este to3ic< iar insolubilitatea !i re+istena sa c(imic sunt mai
bune.
6ste inter+is utili+area sicati0ilor cu plumb.
1lastifianii folosii pentru lacurile termoplastice se ale* )n concordan cu
mi*rarea sau< e0entual< e3tra*erea lor de ctre produsul alimentar cu care
0ine )n contact pelicula.
1entru 0opsele se pune problema ale*erii corespun+toare a pi*mentului.
1.1...1.PARAFINE I CERURI MICROCRISTALINE
T#3e.1.1...1.
P%o(%"et0)"@ #$(e&te toA"&oo!"&e *" 't""9#%e# (#%#2"-eo% *" &e%'%"o% +"&%o&%"$t#"-e ,-
"-d'$t%"# #"+e-t#%0GRichard Coles 2004]
:arafine
1roprieti 9in punct de 0edere c(imic este un amestec de alcani cu numr mare de
atomi de carbon AC%1 8 C32B
#ai conine cantiti mici de ulei de parafin rmase de la cristali+are< dificil
de separat total
#as incolor< cristalin< translucid< insolubil )n ap !i alcooli< solubil )n
ben+en< sulfur de carbon.
/ipsit de fle3ibilitate
1unct de topire relati0 cobor@tJ 48...$%
2
C
"o3icitate 60entuala to3icitate se datorea+ lipsei de puritate.
"rebuie s fie complet lipsit de (idrocarburi policiclice canceri*ene.
>tili+ri #aterial de acoperire e3tern sau intern pentru ambalajele din (@rtie sau carton. Ca!erarea
(@rtiei sau maselor plastice< )n special pentru obinerea materialelor comple3e.
#eruri microcristaline
1roprieti Au aceea!i ori*ine ca !i parafina< )ns punctul de topire este mai ridicatI $2...122
2
C !i
41
fle3ibilitatea este mai mare datorit coninutului de microcristale !i pre+enei cantitilor mici
de ulei parafinic.
"o3icitate 60entuala to3icitate se datorea+ lipsei de puritate.
>tili+ri CeruriI C pentru impre*nare
C pentru acoperire
C ade+i0e pentru ca!erare
#aterial de acoperire pentru ambalajele destinate produselor alimentare.
CAPITOL III
TRASTURI PARTICULARE A AMBALAJULUI METALIC CARE
INFLUENEAZ MIGRAIA
Ambalajele metalice pentru alimente !i buturi neacidulate au trsturi particulare care le
diferenia+ de alte materiale pentru ambalaje alimentare si care de asemenea< influenea+
mana*ementul si*uranei totale a alimentelor !i respectarea re*ulilor )n ceea ce le pri0e!te. Aceste
trsturi difer sub anumite aspecte )n ceea ce pri0e!te ambalajele pentru alimente !i cele pentru
buturi neacidulate.
Ambalarea alimentelorI
Alimentele cu un ambalaj metalic sunt aproape )ntotdeauna stabile din punct de 0edere al mediului
ambientului si au perioade de *aranie lun*i intre 1 !i 5 ani. 5n afar de alimentele uscate !i anumite
alimente stabile intrinsec !i microbiolo*ic< ambalarea tuturor celorlalte )n ambalaje metalice este
reali+at prin sterili+area lor la cldur sau prin procesul de pasteuri+are< dup si*ilarea lor )n
ambalaj. Astfel< stabilitatea lor microbiolo*ic pe termen lun* a alimentelor este asi*urat prin
eliminarea contaminrilor de dup procesare. #eninerea inte*ritii< structurii !i si*ilrii
ambalajului este prin urmare critic pentru si*urana alimentelor. Acesta joac un rol important )n
4%
pstrarea calitii < factorilor nutrieni !i aspectului alimentelor prin e3cluderea ptrunderii
o3i*enului )n ambalaj< lucru care ar duce la deteriorarea alimentelor. "rstura din urm poate fi de
asemenea important pentru alimentele stabile intrinsec< care nu se ba+ea+ pe inte*ritatea si*ilrii !i
pentru si*urana microbiolo*ic. Inte*ritatea ambalajului metalic trebuie meninut deCa lun*ul
)ntre*ii perioade de *aranie a produsului. Aceasta include re+isten la lo0ituri !i abu+uri din timpul
distribuiei< desfacerii !i mane0rrii de ctre consumator. Acest fapt duce la cerine semnificati0e )n
ceea ce pri0e!te si*iliile:capacele de la capetele recipientelor< *arniturilor de si*ilare !i )nc(idere !i
)n0eli!urilor protectoare interne !i de asemenea duce !i nu )n ultimul r@nd la constr@n*eri )n pri0ina
ale*erii acestor materiale. 1rocesul de sterili+are termic care poate fi reali+at la temperaturi mai
mari de 132 FC duce la cerine semnificati0e asupra materialului de ambalare )n ceea ce pri0e!te
mi*raia !i performanele materialului !i pune anumite condiii pentru testare.
6.1. TIPURI DE DETERIORARE A RECIPIENTELOR METALICE
6.1./.Co%o9"'-e#
Coro+iunea repre+int fenomenul de distru*ere parial sau total a materialelor )n urma
unor reacii c(imice sau electroc(imice. 9up mecanismul de desf!urare a procesului se deosebesc
dou tipuri de coro+iune.
#oroziune chimic' 6ste procesul de distru*ere a metalelor !i aliajelor )n urma reaciei
etero*ene ce se desf!oar la suprafaa acestora )n contact cu un *a+ corosi0 sau )n neelectrolii.
1rodusele de coro+iune A)n special o3i+iB rm@n pe suprafaa metalului sub forma de pelicule.
1eliculele reduc 0ite+a de )naintare a procesului de coro+iune dac sunt continue !i dac 0olumul
o3idului re+ultat este cu puin mai mare dec@t 0olumul metalului din care pro0ine Apelicule
protectoareB.
#oroziune electrochimic' 6ste procesul de distru*ere a metalelor )n pre+ena unui
electrolitJ se formea+ curent propriu de coro+iune *enerat de procesele electroc(imice desf!urate
la limita celor dou fa+e.
1rocesul electroc(imic de coro+iune presupune desf!urarea a dou reacii pe suprafaa metalicI
C procesul anodic de ioni+are Ao3idareaB a metalului< adic procesul de distru*ere propriuC
+is prin trecerea ionilor de metal )n soluieI
# U n;%= \ #
U
]n;%=U e
C
43
- procesul catodic de reducere a unui a*ent capabil s accepte electronii eliberai )n procesul
anodic !i lsai )n metal. 1rocesul catodic const )nI
C reducerea ionilor de (idro*en )n mediu acidI
%;
U
U %e
C
\;%
C reducerea o3i*enului di+ol0at )n electrolit )n mediu alcalinI
=% U %;%= U 4e
C
\ 42;
C
C reducerea unui o3idant )n soluie neutrI
e
3U
U e
C
\e
%U
J Cu
%U
U %e
C
\ Cu
6.1././.F#&to%" &#%e "-2'e-)e#90 &o%o9"'-e#
#oroziunea chimic este influenat de urmtorii factoriI
C natura metalului care determin stabilitatea termodinamic !i proprietile peliculei de o3id
ce se formea+ pe suprafaa metalului Acromul< nic(elul< molibdenul confer oelurilor re+isten la
o3idare prin formarea straturilor de o3id proiectoareBJ
- starea suprafeei !i structura metalului6 !i anumeI
C ru*o+itatea mare fa0ori+ea+ coro+iuneaJ
C sudarea !i tratamentele termice crea+ tensiuni interne remanente care
fa0ori+ea+ coro+iunea fisurantJ
C temperatura ridicat intensific 0ite+a procesului de o3idare !i difu+iunea a*entului
o3idantJ
C comportarea mediului agresiv'
#oroziunea electrochimic este influenat de urmtorii factoriI
C natura metalului5
- cu c@t metalul este mai pur !i mai omo*en< cu at@t este mai re+istent la coro+iune.
Aliajele cu structur omo*en Asoluie solidB conin un component care e3ercit o aciune
protectoare manifestat )n salturi !i anume )n ca+ul )n care fraciunea atomic a acestui element de
aliere constituie n;< din numrul total de atomi ai ambelor metale AnCnumr )ntre* cuprins )ntre 1 !i
,B. /a atin*erea unei astfel de trepte de re+isten< 0ite+a de coro+iune scade )n salturi. 9e e3emplu<
la oelurile cu crom< treptele de re+isten sunt corespun+toare fraciilor atomice 1:8< %:3< 3:8. 9eci<
scderea 0ite+ei de coro+iune apare c@nd coninutul de crom este 1%<5J %5J 3,<5 atomCprocente< adic
11<8J %3<, !i 35<8O )n*reuiateJ
C neomo*enitatea c(imic a aliajelor mre!te 0ite+a de coro+iuneJ
44
C structura microcristalin formea+ coro+iunea localJ
C gradul de prelucrare a suprafeei metalelor mre!te re+istena la coro+iune. .uprafaa
proaspt prelucrat este mai puin re+istent la coro+iuneJ dup acoperirea cu o pelicul o3idic
protectoare natural re+istena la coro+iune se mre!teJ
C natura soluiei agresive5
C concentraia ionilor de (idro*en Ap;CulB influenea+ )n dou moduri coro+iunea
metalelorI mrirea aciditii mediului fa0ori+ea+< pe de o parte< coro+iunea< iar pe de alt parte
modific *radul de solubilitate al produselor de coro+iune !i acestea se depun pe suprafaa metalului<
protej@nduCl. Astfel< la metalele amfotere A?n< Al< .nB< care se di+ol0 )n mediu acid !i mediu ba+ic<
0ite+a de coro+iune este sc+ut )n mediu neutru< iar la metalele solubile A-i< #*B stabilitatea lor
cre!te cu cre!terea 0alorii p;Cului numai )n mediu acid. ierul se di+ol0 )n medii cu p; X 13<
suferind o coro+iune intercristalinJ
C o3i*enul molecular pre+ent )n majoritatea lic(idelor te(nolo*ice are dou aciuniI
pe de o parte accelerea+ coro+iunea prin procesele electroc(imice desf!urate la limita celor dou
fa+e< pe de alt parte mre!te re+istena la coro+iune datorit formrii peliculelor o3idice
protectoareI
C temperatura influenea+ coro+iunea )n dou moduriI intensific pe de o parte procesul de
ioni+are a metalului !i accelerea+ difu+ia ionilor prin soluie< iar pe de alt parte modific
solubilitatea o3i*enului di+ol0at )n soluie< fa0ori+@nd formarea peliculelor o3idice protectoareJ
C creterea presiunii determin cre!terea solubilitii o3i*enului !i deci diminuarea formrii
peliculelor o3idice protectoareJ
C viteza de curgere la 0alori mici mre!te aportul o3i*enului la suprafaa metalic form@nd
pelicule protectoare< iar la 0alori mari )ndeprtea+ mecanic Acoro+iuneB pelicula protectoare
fa0ori+ea+ )naintarea )n profun+ime a procesului de coro+iune.
6.1.1.T"('%" de &o%od#%e
Corodarea intern
5n plus fa de di+ol0are *radual a cositorului !i fierului de pe suprafaa intern a
recipientului )n timpul perioadei de *aranie Adup cum a fost descris mai susB< deteriorarea
recipientelor poate fi datorat !i corodrii interne ca re+ultat a distru*erii mecanice sau erorilor<
*re!elilor de fabricaie sau a unei reacii e3trem de a*resi0e< puternice )ntre recipiente !i coninuturi.
45
9eteriorarea mecanic a recipientelor< precum ciobirea cau+at de mane0rarea *re!it<
poate a0ea ca efect crparea stratului intern de lac. Asta 0a permite produsului s ia contact cu
metalul !i poate re+ulta )ntrCo coro+iune rapid !i locali+at depin+@nd de recipient !i de produs.
ormarea unor deni0elri )n recipiente sau deformarea capacelor poate uneori a0ea ca
re+ultat ori crparea stratului intern de lac )n aceste +one ori pierderea aderenei )ntre lac !i metal.
Ambele pot re+ulta )ntrCo corodare a metalului de ctre produs. Cau+a problemei poate fi folosirea
unor lacuri insuficient de fle3ibile< aceast insuficien fiind dat de consistena e3cesi0 a lacului
sau uscarea lui incorect. 5n mod similar !tanrile de pe capace pot pro0oca crparea lacurilor !i
duce la corodarea +onei.
=ca+ional< corodarea intern poate re+ulta )n urma unei reacii e3trem de a*resi0e )ntre
recipient !i coninut< cau+@nd desprinderea lacului de pe suprafa. Cau+ele acestor reacii sunt
deseori foarte comple3e !i uneori sin*ura soluie este utili+area altui tip de lac.
a. isurarea prin corodare la presiune
Corodarea la presiune este accelerarea corodrii )n anumite medii unde metalele sunt
presate din e3terior sau sufer presiuni ale tensiunilor interne datorate prelucrrii la rece. Acest tip
de corodare este unul dintre cele mai importante pentru c poate s apar la o *am lar* de metale.
9eoarece condiiile ce pot pro0oca fisurile )ntrCun metal e posibil s nu cau+e+e fisuri )n altul< !i este
*reu de pre+is unde 0a a0ea loc corodarea. isurarea prin acest tip de corodare este uneori 0+ut la
recipientele de oel )n +onele de mar*ine< unde apar de obicei fisuri )n metal.
Aliajul de aluminiu utili+at pentru fabricarea capetelor u!or de desc(is pentru recipientele
de buturi este special creat pentru a furni+a proprietile mecanice cerute. Acest aliaj este supus
totu!i fisurii prin corodare la presiunea mediului datorit reaciei cu ume+eala. Acest proces este de
asemenea accelerat )n mare msur de ctre pre+ena contaminanilor precum sarea re+idual< )n
special clorul !i alii. 4alorile +onelor de capt a recipientelor sunt foarte sensibile la aceast form
de corodare datorit presiunii tensile la care capetele sunt supuse. Aceast problem nu poate s
apar fr pre+ena ume+elii a!a c trebuie s se aib *rij ca dup umplerea recipientelor capacele
u!or de desc(is s fie splate cu ap curat !i uscate )nainte de a fi depo+itate. C(iar !i )n timpul
depo+itrii recipientelor umplute< condiiile de umiditate trebuie controlate prin asi*urarea unei
0entilaii adec0ate etc.
b.1tarea cu sulfur
1tarea cu sulfur sau sulfide este caracteri+at prin urme albastre )nc(is sau maro )n
interiorul recipientelor de tinic(ea sau de oel fr tinic(ea. 5n recipientele lcuite< acest fenomen
4$
apare )n cursul procesrii !i este cau+at de compu!ii sulfurii ce e3ist )n proteinele produsului )n
timpul procesrii< de pre+ena o3i*enului re+idual cu soluie de fier< care deri0 de obicei din
e3punerea ba+ei de oel la mar*inile tiate sau de alte lucruri Apori< mar*inile capacelor etcB unde
e3punerea fierului este mare. 9epo+itul ne*ru format este un comple3 de sulfide de fier< o3i+i !i
(idro3i+i.
1tarea cu sulfur poate aprea la produsele ce conin proteine e3I ma+re< porumb dulce<
pe!te sau carne. 6ste mai e0ident )n partea de sus a recipientelor. 6ste pri0it ca o problem strict
cosmetic !i nu pro0oac corodare sau alte deteriorri. "otu!i a0@nd un aspect ur@t atra*e pl@n*eri
din partea consumatorilor. 9in aceast cau+ c@nd sunt ambalate produse sensibile la sulf< un lac
pentru recipiente este de obicei selectat care 0a re+ista penetrrii cu compu!i de sulf ori 0a masca
problema. Aceste lacuri sunt )n *eneral de culoare *ri !i conin compu!i de aluminiu sau +inc care
reacionea+ cu compu!ii sulfului pentru a produce sulfide de metal alb ce nu au efecte ne*ati0e !i
nu sunt imediat 0i+ibile. "otu!i aceast modalitate nu este potri0it pentru produ!ii e3trem de aci+i<
unde aci+ii pot ataca )n0eli!ul produc@nd sruri de +inc sau aluminiu ce pot duna sntii.
Corodarea e3tern
=rice problem ce cau+ea+ deteriorri e3terne ale recipientului poate scurta perioada sa de
*aranie. 5n particular este important e0itarea corodrii. 9eoarece ru*ina apare )n pre+ena
metalului< o3i*enului !i ume+elii poate fi pre0enit prin )nlturarea oricruia dintre ace!ti factori. 5n
afara recipientului< ume+eala este cel mai u!or de controlat.
Corodarea e3tern poate fi e3acerbat de oricare dintre urmtorii factoriI
C condensarea datoratI fluctuaiilor de temperatur< sc(imbrilor de umiditate< curentului<
ambalrii precareJ
C etic(ete sau cartoane despritoareI ni0el mare de sulfat sau clorJ
C uscarea incompletI apa liberJ
C )n0eli! e3tern foarte subire de cositor sau lacI e3punerea ridicat a metaluluiJ
C deteriorri fi+iceI deteriorarea lacului sau a )n0eli!ului de cositor al metaluluiJ
C retorturi ru*initeI particule de ru*inJ
C aerisirea slab a retorturilorI o3i*en !i apJ
C apa din boiler dus )n retortI )nlturarea alcalin a cositoruluiJ
C ade+i0ul pentru etic(eteI ni0el e3trem de mare acidic sau alcalinic.
4,
Corodarea e3tern apare deseori )n anumite locuri ale recipientelor precum capetele
)mbinrilor sau liniilor marcate a capacelor u!or de desc(is. Acest lucru e interpretat deseori ca
*re!eal de fabricaie a recipientelor c@nd de fapt )n multe ca+uri totul se datorea+ uscrii !i
depo+itrii precare a recipientelor cu produse. 5n aceste circumstane corodarea a aprut )n cel mai
slab punct al recipientului.
Corodarea e3tern poate fi pro0ocat !i de scur*erile din recipientele )n0ecinate. Asta poate
fi o problem )n special )n ca+ul recipientelor pentru buturi fr alcool< unde scur*erea dintrCun
sin*ur recipient poate pro0oca deteriorri mecanice re+ult@nd )n scur*erea produsului asupra tuturor
recipientelor depo+itate.
6.1.6 I-d"&" de #(%e&"e%e # &o%o9"'-""
7e+istena la coro+iune a metalelor se aprecia+ prin doi indici care sunt pre+entai )n continuare.
*ndicele gravimetric 9cor repre+int 0ariaia masei probei datorate coro+iunii )n unitatea de
timp !i pentru unitatea de suprafa. .e e3prim )n *:Am
%
(B.
*ndicele de penetraie : este dat de ad@ncimea medie a penetraiei produs )n coro+iune )n masa
metaluluiI
1 V
,$ 8<
^
4
cor
Gmm:anH<
unde
^
este densitatea metalului )n *:cm
3
J 8,$2 8 numrul de ore )ntrCun an.
Aprecierea *radului de re+isten a materialelor se face compar@nd comportarea acestora )n
contact cu mediul a*resi0 cu 0alori cuprinse )n diferite scri con0enionale. Cea mai folosit scar
este cea )n *rade +ecimale
T#3e 6.1./.
S&#%# ,- !%#de 9e&"+#e # %e9"$te-)e" # &o%o9"'-e # +et#eo%GRichard Coles 2004]
Grupul
Gradul
re+istenei la
coro+iune
Indicele de
penetrare
Indicele *ra0imetric al unor metale !i al aliajelor acestora< 9cor *:m
%
(
:6 mm:an ier Cupru -ic(el Aluminiu
I 1 _ 2<221 _ 2<222' _ 2<221 _ 2<221 _ 2<2223
II % 2<221C2<225
2<222'C
2<2245
2<221C
2<2251
2<221C
2<225
2<2223C2<2215
48
3 2<225C2<21 2<2245C2<22' 2<2251C2<21 2<225C2<21 2<2215C2<223
III 4 2<21C2<25 2<22'C2<245 2<21C2<25 2<21C2<25 2<223C2<215
5 2<25C2<1 2<245C2<2' 2<25C2<1 2<25C2<1 2<215C2<231
I4 . 2<1C2<5 2<2'C2<45 2<1C2<5 2<1C2<5 2<231C2<15C4
, 2<5C1<2 2<45C2<' 2<5C1<2 2<5C1<2 2<154C2<31
4 8 1<2C5<2 2<'C4<5 1<2C5<1 1<2C5<2 2<31C1<54
' 5<2C12<2 4<5C'<1 5<1C12<% 5<2C12<2 1<54C3<1
' 5<2C12<2 4<5C'<1 5<1C12<% 5<2C12<2 1<54C3<1
4I 12 X 12<2 X '<1 X 12<% X 12<2 X 3<1
/a dimensionarea utilajelor se are )n 0edere ca indicele de penetraie s nu dep!easc 2<1
mm:an< iar pentru utilajele confecionate din aliaje ale fierului< 1 s fie mai mic de 2<% mm:an<
consider@nd durata de funcionare de 12C15 ani.
5n industria alimentar< )n special )n ca+ul oelurilor ino3idabile< se manifest coro+iunea
punctiform. "abelul d scara pentru e0aluarea acestui tip de coro+iune.
T#3e.6.1.1.
S&#%# (e-t%' #(%e&"e%e# &o%o9"'-"" ('-&t"2o%+eGRichard Coles 2004]
-umrul de ciupituri #rimea ciupiturii Intensitatea atacului
Caracterul
ciupiturii
-umr
ciupituri
pe dm
%
Caracterul
ciupiturii
.uprafaa
ciupiturii< cm
%
Caracterul
ciupiturii
Ad@ncimea
atacului *eneral<
cm
Ad@ncime a
ciupiturii< cm
oarte mic 33 #inuscul 2<222$ -e)nsemnat 2<2221 2<224
#ic 122 oarte mic 2<223 oarte slab 2.2224 2<21
7elati0 mic 332 #ic 2<215 .lab 2<221$ 2<2%5
#oderat 1222 #oderat 2<28 #oderat 2<22$ 2<2$
#are 3322 #are 2<4 1uternic 2<2%4 2<15
oarte
mare
12222 oarte mare %<2
oarte
puternic
2<12 2<42
63cesi0 33222 63cesi0 12 63cesi0 2<42 1<2
4'
6.1.7.I-2'e-)# &o%o9"'-"" #$'(%# $o')""o% &o-$t%'&t">e *" de eA(o#t#%e #
't"#4eo%
iabilitatea utilajelor poate fi mult mrit dac la proiectare !i e3ploatare se au )n 0edere
factorii care influenea+ 0ite+a de coro+iuneI
C eliminarea la proiectare !i e3ecuie a !anselor de intensificare a procesului de coro+iune
cum suntI contactul metalelor de natur diferita< sudurile< +onele cu tensiuni remanente< fisuri !i
rosturi )n*uste< spaii de sta*nare a lic(idelor a*resi0eJ
C e3ploatarea )n condiii uniforme de lucru fr a alterna medii o3idante !i reductoare< acide
!i ba+ice< calde !i reciJ
- meninerea omo*enitii mediului de lucru e0it@nd 0ariaiile locale )n concentraia
soluiilorJ
C e0itarea reparti+rii neuniforme a temperaturiiJ
C dimensionarea corect< astfel )nc@t s se e0ite cur*erea turbulent !i fenomenul ca0itaieiJ
cre!terea condiiilor pentru aducerea metalului )n starea de pasi0itate.
1asi0itatea este o stare de re+isten mare la coro+iune a metalelor !i aliajelor A)n condiiile
)n care ele sunt acti0e din punct de 0edere termodinamicB pro0ocat de mic!orarea 0ite+ei procesului
anodic sub aciunea deplasrii )n sens po+iti0 a potenialului.
52
CAPITOLUL IV
REGLEMENTARI PRIVIND UTILIZAREA METALELOR CA MATERIALE
DE CONTACT CU ALIMENTELE
7./. St#t't' %e!e+e-t0%"o% #&t'#e (%">"-d +et#ee
5n ca+ul majoritii sistemelor re*ulatorii< metalele intr sub incidena le*islaiei pri0ind
C# dec@t sub incidena celei pri0ind contaminanii alimentari. Code3 Alimentarius este un fel de
*(id internaional care conine limitele acceptabile a metalelor )n alimente. 5n plus e3ist anumite
limite naionale !i 6> iar Consiliul 6uropei a emis un document *(id despre metalele !i aliajele
utili+ate ca C#ACo6 %221B. #etalele rele0ante pentru ambalajele metalice alimentare sunt fierul<
cositorul < aluminiul< cromul si plumbul.
7././ F"e%'
Fierul este constituentul maor al oelului fiind folosit ca tinichea sau ca oel cu )n0eli! de
electrocrom A6CC.B. "otu!i< suprafaa de oel este )ntotdeauna protejat de un strat cositor si:sau
un )n0eli! or*anic protector. ierul nu este controlat de re*lementri pentru limite specifice< de!i
comitetul de e3peri )n domeniul aditi0ilor alimentari A`6CAB format din e3peri A= !i Z;= a
stabilit un ni0el ma3im de in*erare +ilnic A1#"9IB la 2.8 mili*rame:M* *reutate corporal Am*:M*
C
51
1
b[B. 9atorit puternicei alterri a culorii alimentelor de ctre fier este puin probabil ca aceast
limit s fie dep!it prin utili+area oelului )n ambalajele alimentare. #i*raia fierului din
ambalajele metalice pentru alimente este monitori+at de ctre industrie )n timpul testelor
calificati0e datorit riscului ptrii:alterrii culorii !i datorit faptului c di+ol0area fierului poate
indica corodarea substratului duc@nd la o potenial pierdere a inte*ritii recipientelor. 63ist
standarde pentru sortimentele de ambalaje alimentare din tinic(eaA6-12333B !i 6CA6- 335B.
7./.1. Co$"to%'
=elul cu )n0eli! de cositorAtinic(eauaB este lar* utili+at pentru ambalajele alimentare si
este fabricat prin depo+itarea electroc(imic . 9e obicei< este acoperit cu un )n0eli! protector
or*anic< de!i pentru alimentele uscate si anumite alimente umede< suprafaa plat de tinic(ea poate
fi utili+at fr )n0eli!. 5n ca+ul alimentelor umede )n contact cu tinic(eaua fr )n0eli!< un ni0el al
di+ol0rii cositorului este ine0itabil e3ist@nd limite stabilite sau recomandate )n majoritatea rilor.
5n 6> cositorul este pre0+ut )n re*lementarea -o %4%:%224 care limitea+ ni0elele %22 m*:M*
C1
pentru alimente ambalate altele dec@t buturile neacidulate< 122m*:M* la minus 1pentru buturile
neacidulate< 52 m*:M*
C1
pentru buturile speciale pentru copii. #ajoritatea rilor care nu sunt
membre >6 folosesc limitele date )n Code3 Alimentarius de %52m*:M* la min 1 pentru alimente
solide !i 152m*:M*
C1
pentru alimente lic(ide. "otu!i< limitele date de Code3 sunt acum re0i+uite.
#i*raia cositorului repre+int doar o problem atunci cnd )n0eli!urile protectoare interne nu sunt
utili+ate< de!i )n practic limitele >6 nu 0or fi dep!ite )n inter0alul perioadei de *aranie< dac
alimentele potri0ite sunt ambalate )n condiii bune. 6ste important pentru fabricant ca la umplerea
produsului s se controle+e o3i*enul re+idual !i contaminanii de o3idare<deoarece pre+ena lor
controlea+ di+ol0area cositorului. #i*raia cositorului este monitori+at de industrie )n timpul
testelor de calificare pentru a se asi*ura c totul funcionea+ bine.
Code3 Alimentarius a publicat un *(id asupra pre0eniei !i reducerii contaminrii cu
cositor )n alimente ambalate )n recipienteACode3 %225B.
7./.6. A'+"-"'
7ecipientele de aluminiu< capetele si punctele de )nc(idere:si*iliile<sunt )ntotdeauna
)n0elite cu un )n0eli! protector or*anic care reduce mi*raia de Al la sub 1m* : M*
C1
. Aluminiul ca !i
component al ambalajelor pentru alimente nu este controlat de limite re*ulatorii specifice. "otu!i<
9irecti0a 6> '8 : 83.: 6C asupra calitii apei< destinat consumului uman d o 0aloare standard de
5%
2.%m*: M*
C1
repre+ent@nd ca un fel de compromise pentru utili+area practic a srurilor de Al )n
buturile pe ba+ de ap folosite ca tratament si pentru decolorarea apei distribuite. 7epre+int o
limit de bun practic dar nu una de si*uran. #i*raia Al este monitori+at de industrie )n timpul
testelor de calificare< pentru a fi )n concordan cu limitele impuse de anumii ambalatori de
alimente !i de asemenea di+ol0area Al poate indica corodarea substratului duc@nd la o potenial
pierdere a inte*ritii pac(etului. 63ist un standard pentru sortimente de ambalaje alimentare de Al
A6- $2%B.
7./.7. C%o+'
Cromul este utili+at la ni0ele foarte mici ca )n0eli! de pasi0i+are pentru tinic(ea !i la ni0ele
mai )nalte pentru 6CC.. 1oate de asemenea fi utili+at pentru a trata suprafeele de Al . Cromul )n
alimente nu este re*lementat )n *eneral Ae3ist o limit a =r*ani+aiei #ondiale pentru .ntateC
Z;= de 2.2%5m*
C1
pentru apa de butB. -i0elul mi*raiei din recipientele metalice de tinic(ea fr
)n0eli! A sin*urul metal de ambalare alimentar )n ca+ul crui apariia mi*raiei este si*urB este
ne*lijabil !i nu repre+int o problem. .c(imbrile 0iitoare )n le*islaia mediului 0or )ncuraja
apariia unor sisteme alternati0e de pasi0i+are.
7./.<. P'+3'
1lumbul nu a fost utili+at intenionat )n fabricarea metalului C# timp de muli ani.
5nainte ca recipientele metalice )mbinate din trei pri s de0in lar* utili+ate< )mbinrile laterale
erau reali+ate cu un a*ent de )mbinare:soluie de plumb< o practic care )n timpurile noastre a fost
eliminat. "otu!i< nu e posibil de obinut cositor cu *rad +ero de contaminare cu plumb< deoarece
ace!tia coe3ist )n minereu. Ca !i consecin cositorul 0a conine )ntotdeauna urme cu plumb.
Contaminarea alimentelor cu plumb este re*lementat )n majoritatea rilor cu ni0ele diferite pentru
alimente diferite Are*lementarea 6> -r. 44$: %221B cu limite de obicei )ntre 2.2%C2.1m*: M*
C1
.
-i0elul de plumb )n )n0eli!ul de cositor al tinic(elei este controlat de specificrile pentru tinic(ea
care )n trecut pre0edeau un ma3im de 522m* :M*
C1
plumb )n cositor. /a acest ni0el< )n practic<
plumbul )n alimente nu ar trebui dep!it datorit mi*raiei din ambalajul metalic )n alimente.
"otu!i< aciunea industriilor din 6uropa !i .>A precum precauie pre0ede reducerea
ni0elului ma3im de plumb )n )n0eli!ul de cositor al tinic(elei folosite pentru ambalajele alimentare
la 122m* :M*
C1
fapt preci+at !i )n .tandardul 6uropean 6- 12333.
53
7.1. St#t't' %e!e+e-t0%"o% &'%e-te (e-t%' ,->e"*'%".
7e*lementrile pri0ind )n0eli!urile metalelor C# de contact cu alimentele ce 0aria+ )n
lume. .>A are un sistem re*ulator rsp@ndit !i facil care pre0ede )n mod specific )n0eli!urile de
polimeri !i r!ini sub 9A<C7 %1 1,5.322 ce listea+ substanele autori+ate !i enumer condiiile
de testare !i limitele mi*raiei. 1er total marea majoritate a )n0eli!urilor sunt astfel formulate ca s
fie )n concordan cu 1,5.322 !i acesta este un element important pentru demonstrarea si*uranei
ambalajelor alimentare din metal cu )n0eli!< c(iar !i )n >6 unde 1,5.322 nu este recunoscut )n mod
specific.
5n >6< re*lementrile armoni+ate pentru )n0eli!urile metalice nu au fost )nc create. "otu!i< Caietul
de re*lementri 1'35:%224 se aplic tuturor tipurilor de ambalaje precum !i msurile specifice ca
7e*lementrile pri0ind substanele 6po3T 18'5:%225 !i 9irecti0a #anomerului de Clorur 4anilic
A4C#B,8:14% :66C. 7espectarea acestor msuri este esenial pentru a respecta msurile )n ca+ul
substanelor specifice< de!i Caietul de 7e*lementri !i )n particular articolul 3 Aun articol de ba+B
nu confer nici un ajutor )n pri0ina modului cum )n care sCar putea demonstra respectarea
msurilor. 5n absena unei le*islaii armoni+ate< re*lementrile statelor membre >6< acolo unde
e3ist< pot fi utili+ate pentru a demonstra respectarea msurilor din Caietul de 7e*lemntri
4erpaMMin*en en GebruiMC.artiMelenbesluit olande+ A ;oofdstuM 3B fiind cea mai 0ast< cuprin+@nd
o list de substane permise care e utili+at !i )n alte ri >6 pentru a demonstra respectarea
re*lementrilor.
Alte ri >6 care au o le*islaie ce pre0ede mcar unele aspecte pri0ind )n0eli!urile
metalelor C# sunt rana< &el*ia !i Grecia. 1e l)n* le*islaia naional< referinele 7e+oluiei
Co6 asupra 5n0eli!urilor de suprafa A1A%224B< )mpreun cu opiniile publicate ale Comitetului
Ltiinific pentru Alimente. Autoritatea 6uropean pentru .i*urana Alimentelor A.C:6.AB !i
le*islaia >6 care nu include )n0eli!urile ca obiecti0 specific Aprecum 9irecti0a %22%:,% :6C pentru
materialele !i articolele de plastic )n contact cu alimenteleB pot fi utili+ate pentru a demonstra
respectarea re*lementrilor. 5n ca+ul metalului cu )n0eli! de polimer termoplastic< stratul
termoplastic poate< )n majoritatea ca+urilor sa fie )n concordan cu pre0ederile %22% :,%:6C. 9up
cum se poate obser0a nu e3ist o modalitate clar )n >6 )n momentul actual de demonstrare a
respectrii re*ulilor pri0ind ambalajele alimentare din metal cu )n0eli! !i se sper c in cur@nd 0a fi
dat o le*islaie >6 armoni+at )n acest sens.
7e+oluia Co6 pentru )n0eli!urile de suprafa A1A%224B
54
9e!i nu are statutul le*al< aceast 7e+oluie re0i+uit recent< const dintrCun caiet cu appendi3
te(nic. Include de asemenea !i un in0entar a manomerilor !i aditi0ilor dintre care toi au fie
autori+are de folosire a unor state >6 fie .>A. /istele sunt di0i+ate )ntre cei care au fost e0aluai )n
totalitate !i )nc(i!i )n .C:6.A listele 2C4 !i cei care nu au fost e0aluai )n totalitate de .C:6.A.
>ltima cate*orie e limitat cu un termen limit de 5 ani de la adoptarea 7e+oluiei termen p@n la
care substanele trebuiesc e0aluate )n totalitate.
63ist totu!i< ni!te probleme importante le*ate de 7e+oliie care trebuiesc re+ol0ate< dar poate fi
folosit pentru a demonstra respectarea msurilor p@n c@nd >6 0a include )n caietul de le*islaie
)n0eli!urile de suprafa.
55
7.6. St#t't' e!"$#)"e" &'%e-te (%">"-d $"!"#-)"" (e-t%' &#(etee %e&"("e-teo%
+et#"&e.
.i*ilanii pentru capetele recipientelor metalice sunt ba+ate fie pe cauciuc natural<fie Amai
des utili+atB cauciuc sintetic: late3 cu aditi0i pentru a le da celor din urm proprietile specifice de
aderen< elasticitate< re+isten la temperatur !i re+isten la componentele alimentelor sau
buturilor neacidulate asi*ur@nd )n acelasi timp o si*ilare ermetic de durat. 5n le*islaia .>A ei
sunt pre0+ui )n 9A C7%1 1,5.322AYYYIB printrCo list de substane de ba+ autori+ate. 1recum
)n ca+ul )n0eli!urilor< aceste materiale nu sunt pre0+ute )ntrCo le*islaie armoni+at >6 astfel )nc@t<
le*islaia statelor membre trebuie folosit pentru a demonstra respectarea re*lementrilor. 5n special<
le*islaia olande+ are o seciune special ce pre0ede si*ilanii pentru capetele recipientelor metalice
. 1ot fi folositoare !i recomandrile *ermane &f7 .
= 7e+oluie Co6 asupra cauciucului !i 6lastomerilor A1A%224B4 a fost publicat dar nu
este )nc complet. 5n forma sa final 0a putea fi folosit pentru a putea demonstra !i concordana
si*ilanilor.
7.7. St#t't' e!"$#)"e" &'%e-te (%">"-d !#%-"t'%"e.
Aceste materiale sunt inte*ral pre0+ute )n le*e )n .>A< )n 9A< C7%1 1,,.1%12
A5nc(ideri *arnituri de si*ilare pentru recipiente pentru alimenteB care listea+ substanele autori+ate
!i e3pune condiiile de testare !i limitele mi*raiei. >6 nu are )nc o le*islaie armoni+at )n
domeniu. Aceste )nc(ideri se )mpart )n dou cate*orii C )nc(ideri cu 0accum pentru alimente !i
)nc(ideri fr 0accum pentru buturi neacidulate. 6ste clar c natura materialelor pentru *arniturile
utili+ate pentru )nc(iderile cu 0accum Aplastioli 14CB poate duce la anumite ni0ele ale mi*raiei
plastici+atorului atunci c@nd sunt folosite cu alimentele *rase )n condiii de sterili+are:pasteuri+are.
Garniturile din )nc(iderile cu 0accum nu sunt componeni liberi:de sine stttori ci formea+ un
)n0eli! u!or de si*ilare )n jurul suprafeei de si*ilare.
-u este clar )n ce msur aceste materiale fac obiectul directi0ei >6 %22%:,%:6C care nu se
aplic ambalajelor cu straturi multiple formate din materiale multiple<dar Comitetul 6uropean
conturea+ o 7e*lementare cu restricii care ar trebui s clarifice situaia. Aceast msur ar trebui
respectat c)nd 0ine 0orba de aceste )nc(ideri<dar nu au fost )nc finali+ate toate aspectele ei.
5$
7.<. +3'-0t0)"%e# +"!%#)"e" (%"- 't""9#%e# +#te%"#eo% +ode%-e
5mbuntirea mi*raiei Aadic descre!terea mi*raiei c(imice din ambalajele metalice )n
alimenteB poate fi obinut )n mai multe feluri. Aceasta poate fi fie un rspuns pentru problemele
re*ulatorii !i de pe pia sau un proces de )mbuntire continu. 5mbuntirea )n ceea ce pri0e!te
materialele brute !i procesele de fabricaie< pot reduce mi*raia cu ajutorul te(nolo*iilor deja
e3istente. >n e3emplu din ultimii ani ar fi reducerea *eneral a ni0elelor de bisfenol< di*licidil eter
A&A9G6B )n )n0eli!urile cu ba+ epo3i cu re+ultate )n reducerea mi*raiei. 7educerea mi*raiei cu
sc(imbri semnificati0e ale materialelor poate fi obinut de asemenea< )n ca+ul componentelor
unde contactul )ntre ele !i alimente poate fi redus. Acest tip de reducerea fost folosit pentru capacul
de metal Q)mpin*e !i )n0rte QA1"B utili+at la alimente pentru bebelu!i< unde o combinaie )ntre o
*arnitur cu locaie modificat !i sc(imbri )n te(nolo*iile de preparare !i procesare a alimentelor a
redus mi*raia de plastificatorului de ulei de sm@n de soia epo3idi+at A6.&=B. 5n mod alternati0e<
prin sc(imbarea te(nolo*iilor mi*ranii problem pot fi eliminai dup cum sCa 0+ut )n ca+ul
mi*raiei semicarba+ideiA.6#B din *arniturile de )nc(idere< ca+ )n care a fost adoptat o te(nolo*ie
total diferit de aplicare a spumei. 5n timp ce industria 0a continua s lucre+e pentru a )mbunti
performanele mi*raiei din ambalajele lamentare metalice< trebuie s se aib *rij s nu
denaturi+e+e si*urana e3istent a ambalajuluiAmicrobiolo*ic !i c(imicB.
=rice sc(imbare a sistemelor e3istente aduce cu sine riscul colapsului ambalajului datorat
ni0elului redus de cuno!tine !i e3perien )n pri0ina noului sistem. #odificarea materialelor nu
presupune at@tea riscuri precum cea a te(nolo*iilor . Aceste riscuri trebuie urmrite )n paralel cu
riscurile mi*raiei.
7.<./.E>#'0%"e $"!'%#-)e" -o"o% de9>ot0%" # #+3##4eo% #"+e-t#%e +et#"&e
1erioadele de finali+are !i testare a noilor tipuri de ambalje sunt lun*iAde obicei 5C12 ani
per totalB. -u 0a fi niciodat posibil s se pre+ic le*islaiile 0iitoare sau cuno!tinele din domeniul
to3icolo*ic< dar este prudent ca la )nceputul unei etape de de+0oltare s se anali+e+e potenialii
mi*rani inclu+@nd substanele adu*ate neintenionat prin modelul testrii predicti0e !i utili+area
te(nicilor analitice moderne precum !i e0aluarea impactului potenial utili+@nduCse principii
!tinifice recunoscute pe plan internaional< inclu+@nd e0aluri ale e3punerii !i acti0itii de
relaionare a structurii. Cooperarea str@ns deCa lun*ul reelei de furni+are este esenial. Astfel de
eforturi 0or ajuta la asi*urarea faptului c nu 0or e3ista probleme pri0ind le*islaia curent sau
0iitoare sau noile opinii )n le*tur cu si*urana mi*raiilor.
5,
7.6. M#-#!e+e-t' +"!%#)"e" $'3$t#-)eo% de 3#90 #d0'!#te -e"-te)"o-#t.
7.6./. M#-#!e+e-t' 8o"$t"& # $"!'%#-)e" #"+e-t#%eI
5n majoritatea ca+urilor alimentelor ambalate )n ambalaje metalice li se mai distru* din
proprietile unice ale acestora pentru a se asi*ura depo+itarea pe termen lun* a alimentelor !i
buturilor neacidulate cu pstrarea si*uranei calitii si 0alorilor nutriionale a produselor. Aceste
lucruri sunt obinute prin meninerea inte*ritii ambalajelor care pre0in orice contaminare de dup
procesare a alimentelor. Inte*ritatea ambalajelor metalice se ba+ea+ aproape 122O pe proprietile
diferitelor materiale utili+ate )n construcia lor< in special pe straturile protectoare interne< si*ilanii
capetelor !i *arniturilor de )nc(idere. 1e l)n* obinerea inte*ritii pe termen lun* a ambalajului<
aceste materiale nu trebuie s contamine+e alimentele la ni0ele ce pot fi duntoare sntii !i in
plus nu trebuie s cau+e+e nici un fel de sc(imbare )n aspectul alimentului. 9atorit interaciunilor
comple3e )ntre alimentele reale si ambalajele metalice se pot face testri predicti0e asupra
performanei ambalajelor< dar acestea sunt cu caracter limitat. "estarea ambalajelor pe termen lun*
)n condiiile de meninere a alimentelor este cerut pentru a asi*ura si*urana alimentelor ambalate
pe perioada de *aranie de la 1 la 5 ani. abricantul de ambalaje !i cel care ambalea+ alimentele
sunt responsabili pentru toate aspectele pri0ind si*urana alimentelor ambalate si poteniala mi*raie
de substane. 6ste esenial ca orice restricie pri0ind materialele disponibile pentru cei ce fabric
ambalajele s nu se refere la *radul )nalt de si*uran microbiolo*ic !i c(imic pe care )l confer
ambalajele metalice.
7e*lementrile ce pre0d utili+area C# se concentrea+ asupra seleciei< potenialei
mi*raii !i to3icolo*iei substanelor utili+ate pentru a fabrica C#. "otu!i este recunoscut faptul c
impuritile !i produ!ii de reacie pot mi*ra )n alimente )mpreun cu contaminanii iniiali din
procesul de fabricare a ambalajelor precum emanrile de la suprafeele e3terne. Ace!ti poteniali
mi*rani Qsubstane adu*ate neintenionat Q ar trebui luai totdeauna )n considerare )n stabilirea
si*uranei tuturor C# !i e3ist un interes crescut din partea re*ulatorilor )n aceast pri0in. 63ist
dificulti practice considerabile )n asi*urarea mana*ementului complet a acestor substane
probleme at@t analitice c)t !i datorate potenialei 0ariabiliti )n pre+ena lor. "otu!i< este din ce )n ce
mai important s se ia )n considerare substanele adu*ate neintenionat )n orice< e0aluate a
si*uranei C#. Acest lucru este ade0rat at@t pentru ambalajele alimentare metalice c)t !i pentru
C< dar utili+area predominant a )n0eli!urilor interne termice ct !i utili+area si*ilanilor !i
*arniturilor se adau* la comple3itatea e0alurii si*uranei. 60aluarea ar trebui sa includ
58
pre+icerea !i identificarea potenialelor impuriti !i produ!i de reacie !i utili+area abordrilor
analitice moderne pentru detectarea !i identificarea unor astfel de substane pre+ente )n ambalajul
finit )mpreun cuCdac este necesarCmi*raia )n alimente.
60alurile efecti0e 0or fi posibile doar printrCo str@ns cooperare deCa lun*ul reelei de
furni+are. Aceast abordare este totu!i limitat )n utili+are doar dac nu e fcut )n paralel cu o
e0aluare mai realist a potenialului real de e3punere a consumatorului la aceste substane.
Abordarea tradiional const )n utili+area unor scenarii pentru cele mai rele situaii care de!i< se
aplic pentru majoritatea substanelor adu*ate intenionat<de0in nerealiste )n ca+ul substanelor
adu*ate neintenionat. -ecesitatea unei e0aluri reale a e3punerii !i descrierea unor ec(ipamente
aprute acum pentru a facilita o astfel de e0aluare.
7....Re!e+e-t0%" (%">"-d #&'%"e (e-t%' &o-$e%>e
4.../.Le!"$#)"# e'%o(e#-0 (%">"-d #&'%"e de (%ote&)"e '=#ode7 (>--?@
9irecti0a ,%:%22%:C6 pri0ind materialele !i obiectele din material plastic care 0in )n
contact cu alimentele a fost amendat de noi cerine pentru deri0aii epo3i< prin directi0eleI
%224:13:C6 !i 1$:%22%:C6.
Aceste directi0e stabileauI
C utili+area &A9G6 ca monomer !i ca intermediar de reacie sau aditi0 )n conser0ele alimentare
lcuite p@n la 1 ianuarie %225. 1@n la acea dat< suma ni0elelor de mi*rare a &A9G6 !i
deri0aiilor nu trebuia s dep!easc 1 m*:M* aliment. 1rimul amendament ia re*lementarea
1$:%22%:C6 a e3tins termenul final la 31.1%.%225J
C pentru &1A este permis o limit de mi*rare specific A.#/B de 2<$ m*:M* sub 9irecti0a
%22%:,%:C6 !i datorit unei recente opinii a .C. 7e*lementarea 18'5:%=25:C6 pri0ind
utili+area &A9G6 !i deri0aii acestuia< ridica limita de mi*rare specific a ni0elelor de mi*rare
)nsumate a &A9G6 !i clor(idrailor si la ' ppm Am*:M* alimentB< fa de suma ni0elelor de
mi*rare a &A9G6U&A9G6a;%=U&A9G6a%;%=< meninut la 1 ppm.
7...1.Le!"$#)"# -#)"o-#0 %e2e%"to#%e # #&'%" (e-t%' &o-$e%>e
Cuantificarea !i limitarea ni0elului contaminanilor au fost armoni+ate cu standardele >6
prin noi normati0eI
C ;G nr. 11',:%22% pentru aprobarea -ormelor pri0ind materialele !i obiectele care 0in )n
contact cu alimentele !i completrile ulterioareJ
5'
C ;G nr. 51%:%224< ;G nr. 8,': %225J
C ;G nr. 55' din 15 aprilie %224 aduce unele modificri !i completea+ ;G nr. 11',: %22% prin
introducerea unui nou capitolI Capitolul 4I D>tili+area deri0ailor epo3i )n materiale !i obiecte
destinate a 0eni )n contact cu alimenteleN< care transpun )n le*islaia naional limitele impuse de
9irecti0ele >6. Capitolul 4I re*lementea+ utili+area unor deri0ai epo3i din materiale !i
obiecte destinate a 0eni )n contact cu alimentele< respecti0I &A9G6 !i deri0ai de &A9G6<
&9G6 !i deri0ai de &9G6< -=G6 !i deri0ai de -=G6.
$2
CAPITOLUL V.
STUDIUL PRIVIND SIGURANTA CONSERVRII ALIMENTELOR IN
AMBALAJE METALICE
<./.St#3""t#te# $"$te+''" (%od'$5#"+e-t
.tabilitatea sistemului produs alimentar : ambalaj la conser0area produselor alimentare )n
ambalaje metalice este determinat de mai muli factori< dintre care un rol foarte important )l deine
mi*rarea de componeni din ambalaj )n produsul conser0at. -oile 9irecti0e ale >6 !i normele
naionale referitoare la materialele care 0in )n contact cu alimentele impun limite de mi*rare pentru
componenii specifici.
/cuirea tablei< fie pe o fa< fie pe ambele< pentru confecionarea cutiilor de conser0e< se
efectuea+ )n scopul protejrii suprafeelor metalice< at@t fa de coro+iunea atmosferic< c@t !i fa
de reacia cu coninutul conser0ei< lcuirea protej@nd< de asemenea< alimentele de contaminarea cu
metal. /acurile tablei cositorite pot fi naturale sau sintetice. Cele sintetice sunt lacuri pe ba+ de
r!ini< care se clasific< dup natura c(imic )nI lacuri pe baz de rini semitermoplaste i
termorigideA lacuri pe baz de rini termoplasteA lacuri pe baz de clor-cauciuc'
$1
<.1.C#$"2"&#%e# #&'%"o% 't""9#te
<.1./.L#&'%" (e 3#90 de %0*"-" te%+o(#$te
%inile vinilice (organosol)- au o re+isten sc+ut la sterili+are< peste 122
2
C< dar< datoC
rit supleei deosebite !i absenei *ustului< sunt folosite pentru protecia cutiilor de bere !i buturilor
rcoritoare. .e folosesc adesea )n sisteme duble de acoperire< peste r!inile epo3iCfenolice< )n cutiile
ambutisate.
<.1.1.R0*"-"e (e 3#90 de (o"e$te% $#' (o"e$te% +od"2"&#t
7!inile poliesterice sunt utili+ate pentru acoperirile interioare ale conser0elor. .istemele
poliesterice se ba+ea+ at@t pe poliesteri termoplastici cu masa molecular mare< c@t !i pe poliesteri
termori*i+i cu masa molecular mic. .c(eletul poliesterului poate fi modificat prin reacii cu r!ini
epo3i sau fenolice< )n scopul cre!terii performanelor la aplicare. /acurile poliesterice< )n *eneral<
sunt mai scumpe< comparati0 cu lacurile epo3i< utili+area lor fiind limitat mai mult la conser0e< la
care sunt necesare proprietile lor< cum ar fi )nalta fle3ibilitate )n conser0ele ambutisate. /acurile
poliesterice sunt utili+ate< )n principal< pentru alimentele necorosi0e< cum ar fi carnea !i pateul de
ficat etc.< )n care coninutul de *rsime protejea+ ambalajul )mpotri0a in*redientelor a*resi0e din
aliment.
<.1.6.L#&'%" (e 3#90 de &o%5&#'&"'&
1entru mrirea fle3ibilitii peliculei sunt adu*ai plastifiani< pelicula plastifiat a0@nd o
aderen foarte bun la metaleJ se utili+ea+ pentru acoperirile interioare ale tablei de aluminiu.
<.6.P%o&e$e de &o-$e%>#%e ,- #+3##4e +et#"&e
Conser0area produselor alimentare constituie o 0eri* important )n asi*urarea calitii
acestora. #odalitile prin care se reali+ea+ aceasta< cuprind o *am lar* de tehnici de conservare6
clasificate )n dou *rupeI metode termice !i atermice. 9intre procedeele termice< sterilizarea const
)n )nc(iderea alimentelor )ntrCun recipient ermetic !i supunerea ulterioar la o )ncl+ire care s
asi*ure distru*erea sau inacti0area microor*anismelor !i en+imelor susceptibile a le altera. 1rocesul
sterili+rii )n industria conser0elor trebuie astfel condus< )nc@t s se asi*ure< pe de o parte<
conser0abilitatea produsului< iar pe de alt parte s se menin calitatea !i 0aloarea nutriti0.
.tabilirea re*imurilor de sterili+are< c@t !i aplicarea corect a acestora este foarte important< deoa
$%
deoarece cele mai mici abateri de la formula de sterili+are Anerespectarea condiiilor de timp<
temperatur !i presiuneB pot a0ea consecine *ra0e asupra conser0abilitii !i calitii produsului.
>n alt factor determinant )n asi*urarea unei bune conser0ri a alimentelor< prin distru*erea
microor*anismelor< )l constituie aciditatea produsului respecti0.
/a temperatur )nalt Asterili+areB< r!inile din care sunt constituite lacurile de protecie se
pot descompune !i< ca re+ultat< componenii cu potenial to3ic pot mi*ra din ambalaj )n aliment< )n
ca+ul ambalrii anumitor produse Acarne< crustacee< ma+re< fasole boabe< conopid< 0ar+ !.a.B )n
recipiente din tabl cositorit< )n cursul procesului de sterili+are< prin de*radarea compu!ilor cu sulf
coninui AproteineB se pune )n libertate (idro*en sulfurat care reacionea+ cu staniul< produc@nd
sulfura respecti0< de culoare 0ioletCbrun. 5n punctele )n care stratul de cositor pre+int
discontinuiti A+*@rieturi< poriB sub influena (idro*enului sulfurat ia na!tere sulfura de fier de
culoare nea*r.
enomenul< cunoscut sub denumirea de marmorare< este influenat )ndeosebi de
temperatura ridicat !i de durata prelun*it a procesului de sterili+are termic. #armorarea nu are
loc )n ca+ul produselor al cror p; este inferior 0alorii de 5<5. 9e aceea< unii speciali!ti recomand
modificarea 0alorii p; sub limita indicat prin adaosul de aci+i alimentari Ade e3emplu< acid citricB
pentru e0itarea marmorrii.
5n mod curent< )n ca+ul materiilor prime menionate< acestea sunt ambalate )n cutii conC
fecionate din tabla 0ernisat cu lac sulfore+istent. /acurile respecti0e conin )n compo+iia lor
cantiti minime de o3id de +inc A4 m*:M*B< )ntruc@t sulful eliberat de alimente )n cursul
tratamentului termic de sterili+are are o afinitate mai mare pentru +inc dec@t pentru staniu sau fier<
acesta este fi3at sub forma de sulfura de +inc de culoare alb< elimin@nduCse astfel apariia marC
morrii.
<.7.A$(e&te #e +"!%0%"" ,- $"$te+' #"+e-t 5 #+3##4
9intre toate tipurile de acoperiri interioare pentru conser0e< lacurile epo3ifenolice sunt cei
mai mult utili+ate A85C'2OB< at@t pentru cutiile din dou !i trei piese< c@t !i pentru cutiile ambutisate.
5n timpul procesului de sterili+are< mi*rarea bisfenolilor din ambalaj )n aliment poate fi mai rapid !i
mai intens. = situaie similar poate fi )nt@lnit< de e3emplu< )n ca+ul unei instabiliti termice a
lacurilor pentru conser0e. Acest aspect este foarte important a0@nd )n 0edere to3icitatea< &1A
pre+ent@nd acti0itate estro*enic< iar &A9G6 fiind clasificat ca un compus canceri*en !i muta*enic.
Ali compu!i principali a cror mi*rare trebuie urmrit< )n afar de &isfenol A !i &A9G6< suntI
$3
&isfenol !i &9G6< produ!ii lor de (idroli+< -=G6 Ano0olacCdi*licidilCeterB precum !i ali
produ!i c(imici Aacetalde(ida< formalde(ida< fenol< epiclor(idrina< poli*licoli< oli*oesteri ciclici<
amine etc.B componeni ai lacurilor de acoperire din ambalaje metalice.
7estriciile le*islaiei >6 pentru materialele de ambalare a alimentelor< )n cele mai multe
ca+uri< sunt e3primate caI
C /#. Alimita de mi*rare specific )n alimente sau simulant alimentarBJ
C C# Acantitatea ma3im permis de substan Dre+iduuN )n obiect sau materialul de
ambalareB.
<.<. E2e&tee #+3##4eo% +et#"&e #$'(%# &#"t0)"" &o-$e%>eo%
<.<./.F#&to%" &#%e "-2'e-)e#90 de!%#d#%e# &#"t0)""
9intre posibilele de*radri a calitii datorate factorilor fi+icoCc(imici putem enumeraI
5 degrad#ri provocate de lumin#
.ub aciunea luminii pot aprea de*radri de *ust< arom< culoare !i reducerea 0alorii
alimentare.63plicaia const )n faptul c radiaiile absorbite de o anumit substan determin o
aciune fotoc(imic.Ceea ce caracteri+ea+ procesele fotoc(imice este faptul c< )n majoritatea
ca+urilor< nu se opresc odat cu )ndeprtarea sursei de radiaii< ele continu@nd dup ce au fost
amorsate.Alterarea cea mai profund se refer la *ustul produselor alimentare< substratul acestui
defect fiind determinat de transformrile suferite de substanele proteice !i *rsimi.
#etoda cea mai eficace de protecie a produselor alimentare fat de efectele duntoare ale
luminii este ambalarea corect< respecti0 folosirea unor materiale de ambalaj care s retin sau s
reflecte lumina< )n special radiaiile cu lun*imea de und care pro0oac cele mai profunde
transformri !i anume radiaiile ultra0iolete.
7e+ultate foarte bune se obin )n condiiile ambalrii )n 0id a produselor alimentare.
5 degrad#ri provocate de procesele de oxidare
=3idarea produselor alimentare sub aciunea o3i*enului atmosferic se e3plic prin
mecanismul reaciilor )n lan< cu formarea radicalilor liberi< care repre+int molecule )n care unul din
atomi are o 0alen liber.
"ransformrile de*radati0e ale *rsimilor< cunoscute sub denumirea de r@nce+ire< definit
drept sc(imbarea caracteristic a *ustului !i mirosului *rsimilor datorit relaiilor o3idati0e<
(idrolitice< de descompunere !i condensare este un proces comple3< obin@nduCse trei tipuri de
r@nce+ireI
$4
C %ncezirea hidrolitic - este determinat de (idroli+a *liceridelor )n pre+ena metalelor
*rele sau a en+imelor. #irosul !i *ustul strin apar datorit punerii )n libertate a unor aci+i *ra!i cu
caten scurt< care intr )n compo+iia *rsimilor din lapte< acest tip de r@nce+ire afect@nd )n special
produsele lactate. "ot odat< r@nce+irea (idrolitic fa0ori+ea+ !i celelalte tipuri de de*radri
o3idati0e.
C %ncezirea aldehidic cunoscut !i sub denumirea de r@nce+ire o3idati0 este cea mai
frec0ent. 1rocesul se desf!oar dup sc(ema reaciilor )n lan !i const )n formarea radicalilor
liberi< a (idropero3i+ilor< transformarea (idropero3i+ilor instabili )n (idropero3i+i stabili< !i )n
final< scindarea )n alde(ide !i aci+i cu miros caracteristic.
C %ncezirea cetonic cunoscut !i sub denumirea de r@nce+ire aromatic const )n
transformarea o3idati0 a aci+ilor *ra!i saturai )n metilcetone.
#etodele de stabili+are a produselor alimentare fa de o3idare< sunt multiple< put@nd
enumeraI
C stabili+area cu ajutorul antio3idanilorJ
C reducerea coninutului de o3i*en din produse !i ambalajJ
C pre0enirea contaminrii cu metale *releJ
C inacti0area termic a en+imelorJ
C reducerea p;Cului.
<.<.1. Metode de >e%"2"&#%e # &'t""o% +et#"&e
/a cutiile metalice se practic urmtoarele 0erificriI
#? 4erificarea etan!eitii cu presiune de aer la %<5 bar<
3? 4erificarea poro+itii peliculei de lac care se face cu o soluie conin@nd 5O sulfat de
cupru !i 5O ;C/ pur< pe epru0ete deta!ate din corpul cutiei A5 3 12 cmB !i capac Ase folose!te
inte*ralB care se imersea+ 3 min )n soluia de control< dup care se numr porii pu!i )n e0iden
Aa*lomerri de cupru !i o3id de cupru de culoare ro!ie C crmi+ieB. -umrul de pori se raportea+ la
cm
%
de tabl.
&? 4erificarea re+istenei la sterili+are a peliculei de lac interioare se face cu urmtoarele
soluiiI soluie A care conine %2O +a(r !i 1O acid tartric sau aceticJ soluie ) care conine %O
-aCl !i 4O acid aceticJ soluie # care conine 3O -aClJ soluie 4 care conine 1%5 * acid tio*licolic
82O adus la ,52 cm
3
cu ap distilat< soluia obinut fiind corectat la p; V , cu -a=; %5O< dup
care se aduce la 1 litru cu ap distilat. 9in soluia obinut se iau 52 ml !i se completea+ la 1 litru.
$5
1entru determinare< fiecare cutie se umple cu soluia de control Aspaiul liber de sub capac V
1 cmB !i se sterili+ea+ la 1%1
2
C< timp de $2 minute.
(oluiile A6 ) !i # se utili+ea+ pentru cutiile care se folosesc la conser0e de fructe !i
le*ume< iar soluiile )6 #6 4 pentru cutiile destinate conser0elor de carne< pe!te Acare conin proteine
bo*ate )n aminoaci+i cu sulfB.
9up sterili+are se 0erificI
C aspectul peliculei de lac< care )n ca+ul soluiilor A6 )6 # trebuie sC!i pstre+e culoarea<
claritatea< aderena As nu e3iste b!icri !i e3folieriB. 5n ca+ul soluiei 4 se admite o slab
marmorare< datorit formrii sulfurii de staniu sub pelicula de lacJ
- modificarea soluiilor de control utili+ateJ la soluia A se admite colorarea )n *alben )nc(isJ
la soluia ) !i # se admite o u!oar tulburealJ la soluia 4 se admite )nc(iderea culorii. Aprecierea
modificrii soluiilor de control se face comparati0 cu acelea!i soluii de control introduse )n baloane
de sticl !i supuse aceluia!i tratament de sterili+are.
d? 4erificarea cedrii de *ust !i miros de ctre pelicula de lac se face pe cutiile umplute cu
ap distilat< cutiile fiind sterili+ate $2 minute la 1%1
2
C. .e 0erific *ustul !i mirosul apei din cutie
)n comparaie cu apa sterili+at )n acelea!i condiii )n borcane de sticl. -u se admite ca apa s
pre+inte *ust !i miros de fenol.
e? 4erificarea re+istenei la ulei a peliculei de lac< )n care ca+ cutiile se umplu cu ulei de
floareaCsoarelui !i dup )nc(idere se termostatea+ 48 ore la 42
2
C< dup care se e3aminea+ aspectul
peliculei de lac< care nu trebuie s pre+inte modificri. -u se admite trecerea )n ulei< sub form de
suspensie< a soluiei de etan!are de la cele dou capace.
#utiile din tabl de aluminiu (tip )) sunt cutii ambutisate lcuite complet la interior cu lac
acidore+istent A>B sau sulfurore+istent A.B. /a e3terior cutiile pot fi lcuite complet.
4erificarea lor se face ca !i la cutiile din tabl de oel stanat.
$$
T#3e.<.<./.
C't""e &""-d%"&e d"- t#30 de o)e $t#-#t0 (ot #>e# '%+0to#%ee d"+e-$"'-"= G."A. 1$8,:%C8%H
9iametrul
nominal< mm
9iametrul
interior<
mm
5nlime
cutie<
mm
9iametrul
e3terior<
mm
Grosime
tabl<
mm
/ime
bordur<
#m
Capacitatea<
cm
3
53 53<%
3'<2
,8<2
55<5 2<%2 %<$
,5
122
,3 ,%<8
58<2
121<2
112<2
118<2
,5<5 2<%% %<8
%12
3'2
4%5
4$2
'' '8<8
3%<5
4,<2
52<2
53<2
$2<2
$8<2
111<2
118<2
121<5 2<%4 3<2
%25
322
3%2
345
422
4$5
$22
822
852
Cutiile din tabl de aluminiu AcorpulB se produc prin ambutisare !i pot a0ea urmtoarele
dimensiuni pre+entate )n tabel.
T#3e.<.<.1
D"+e-$"'-"e &'t""o% #+3't"$#teG."A. 1$8,:%C8%H
9iametrul
nominal< mm
9iametrul
interior< mm
5nlimea
cutiei<
#m
Grosimea
tablei<
mm
Capacitatea<
cm
3
,3 ,%<8 32<2 2<%% 112
'' '8<8
%4<5
3%<5
2<%%
2<%4
142
%25
Capacele pentru cutii pot fiI capace )n trepteJ capace cu ner0uri de )ntrire< capace plate.
Ad@ncimea capacelor este de 3 mm pentru cutiile cu diametrul nominal de 53 mmJ 3<3 mm pentru
cele cu diametrul nominal de ,3 !i '' mm !i 3<% mm pentru cele cu diametrul nominal de 153 mm.
Capacele< )nainte de utili+are< se stanea+< stana trebuind s imprimeI )ntreprinderea
productoare printrCo liter mare Ade la A la ?B sau prin una din dou cifre !i o liter mareJ data
fabricaiei A)n urmtoarea ordineBI anul prin ultimele dou cifre< luna prin dou cifre A21 p@n la 1%B<
$,
+iua prin dou cifre A21 p@n la 31BJ *rupa de conser0e printrCo cifr !i sortimentul prin una< dou
sau trei cifre. 7ecipientele )nainte de utili+are se spal.
1arametrii principali ai re*imului de sterili+are sunt temperatura !i timpul de sterili+are.
Anali+a factorilor care influenea+ re*imul de sterili+are a condus la )mprirea acestora )n dou
*rupeI
C factori care influenea+ termopenetraiaJ
C factori care influenea+ re+istena la cldur a microor*anismelor.
actorii care influenea+ 0ite+a de ptrundere a cldurii )n recipient
4ite+a de ptrundere a cldurii )n recipient AtermopenetraiaB este diferit )n funcie deI
C felul !i consistena produsuluiJ
C modul de a!e+are a produsului )n recipientJ
C diferena dintre temperatura mediului de )ncl+ire !i temperatur iniial a produsuluiJ
C dimensiunile recipientuluiJ
C materialul din ce este confecionat recipientulJ
C *radul de a*itare a recipientuluiJ
C temperatura !i timpul de sterili+areJ
Fe' *" &o-$"$te-)# (%od'$''"@determin felul transmiterii cldurii. .tructura coninutului
conser0elor poate fi omo*en !i etero*en.
1rodusele cu structur omo*en Apate carne de porc sau 0it )n suc propriuB se
caracteri+ea+ prin aceea c transmiterea cldurii se face prin conducie.
1rodusele cu structur etero*en< la aceste produse se deosebesc dou fa+e< solid !i
lic(id< raportul dintre cele dou fa+e determin@nd raportul dintre cele dou moduri de transmitere a
cldurii con0ecie:conducie.
Mod' de #*e9#%e # (%od'$''" ,- %e&"("e-t. /a produsele compacte<)n buci mari< interesea+
orientarea fibrelor musculare )n recipient )n funcie de dimensiunile acestuia< cunosc@nd faptul c
transmiterea cldurii este u!urat dac are loc paralel cu fibrele musculare.
D"2e%e-)# d"-t%e te+(e%#t'%# +ed"''" de ,-&09"%e *" te+(e%#t'%# "-")"#0 # (%od'$''".
"ermopenetraia cu 0ite+ !i durat este determinat de diferena dintre aceste temperaturi.
9ac temperatura autocla0ei cre!te< 0ite+a de termopenetraie cre!te< deoarece cre!te bt !i
)n consecin< scade durata de timp )n care temperatura produsului )n centrul *eometric al
recipientului atin*e temperatura de sterili+are.
D"+e-$"'-"e %e&"("e-t''". 5n ca+ul recipientelor metalice cilindric deosebim dou ca+uriI
$8
Ca+ul recipientelor cu 0olum constant dar cu dimensiuni diferite.
9ac )nlimea este mai mare ca diametrul recipientului< distana minim de ptrundere a
cldurii o constituie ra+a.
5n acest ca+I
%
1
%
%
%
1

=
%
%
71< 7% 8 ra+ele cutiilorJ
c1< c% dtimpii de ptrundere a cldurii )n cutie.
9ac 9 mai mare ca ( sau 9 V ; relaia de mai sus )!i pierde 0alabilitatea.
5n ca+ul )n care dimensiunile se modific odat cu modificarea 0olumului< atunci raportul
timpilor de )ncl+ire 0a fi direct proporional cu raportul dintre 0olume !i suprafeele totale ale
cutiilor.
M#te%"#' d"- &#%e e$te &o-2e&)"o-#t %e&"("e-t'. "ransmiterea cldurii )n recipient depinde de
conductibilitatea termic al materialului !i de *rosimea pereilor recipientului. Cutiile de tabl au o
conductibilitate mare fa de recipientele de sticl.
G%#d' de #!"t#%e # %e&"("e-t''". Accelerarea ptrunderii cldurii )n recipient< acolo unde cldura
este transmis prin con0ecie !i conducie< se reali+ea+ prin a*itarea recipienilor )n timpul
sterili+rii. A*itarea produce o intensificare )n toate direciile a curenilor de con0ecie.
.terili+are fr a*itare
Ctransmiterea cldurii prin conducie
.terili+are cu a*itare
Ctransmiterea cldurii prin con0ecie.
Te+(e%#t'%# *" t"+(' de $te%""9#%e. /a sterili+are prin msurarea temperaturii din autocla0 !i
din interiorul cutiei se obin dou curbe 8curba mediului de sterili+are !i curba din centrul termic
A*eometricB al conser0ei.
Curba temperaturii din autocla0 arat c procesul de sterili+are se desf!oar )n trei fa+eI
ridicarea temperaturii< meninerea la temperatura de sterili+are !i cobor@rea temperaturii 8 rcirea.
Curba temperaturii din centrul conser0ei ne arat c timpul de sterili+are efecti0 a conser0ei se
reali+ea+ )n ultima fa+ a timpului )n care se menine )n autocla0 temperatura de sterili+are.
ormula de sterili+are menionea+ timpul de ridicare< timpul de meninere la temperatura
de sterili+are !i timpul de rcire. 5n formula de sterili+are se indic temperatura de sterili+are c@t !i
0aloarea presiunii din autocla0 pe toat perioada procesului termic.
$'
63empluI
( )
' < 1
1%2
5 1 2 $ 5 1

#
o
15 C timpul de ridicare a temperaturii )n minute< Ae B
$2 C timpul de meninerii a temperaturii de sterili+are )n minute< AeeB
15C timpul de rcire )n minute< AeeeB
1<'C 0aloarea presiunii din autocla0 pe toat perioada procesului termic< )n atmosfere.
actorii de care depinde re+istena microor*anismelorI
Bradul de contaminare a materiilor prime i au7iliare contribuie la mrirea sau mic!orarea
timpului !i temperaturii de sterili+are. 9in aceste moti0e se impune folosirea unei materii prime !i
au3iliare cu *rad c@t mai redus de contaminare< o i*ien c@t mai strict a procesului te(nolo*ic !i a
personalului de deser0ire.
.atura produsului influenea+ re+istena la cldur a microor*anismelor prin
componentele sale. Astfel< proteinele !i lipidele mresc re+istena termic a microor*anismelor<
e3ercit@nd un rol protector asupra acestora. 1re+ena -aCl mre!te re+istena microor*anismelor la
concentraii de 1C%O< +a(arurile mresc re+istena unor specii de bacterii. Aerul esuturilor
acionea+ ca un strat i+olator )n jurul celulelor bacteriene sau sporilor< deci are un efect de mrire a
re+istenei termice a microor*anismelor.
%eacia mediului in mediu acid termore+istena microor*anismelor este mai redus )n
comparaie cu cel neutru.
9up aciditate< conser0ele pot fiI
C conser0e neacide p;Cul este mai mare de $J
C conser0e semiacide p;Cul este cuprins )ntre 4<5 !i $J
C conser0e acide p;Cul este mai mic de 4<5.
<.<.6.De2e&te &e #' o& # $te%""9#%e# (%od'$eo% ,- #+3##4e +et#"&e
Conser0ele sterili+ate se clasific )n dou *rupeI
C sterile
C cu Dsterilitate comercialN
Conser0ele sterile pot fi preparate )n ca+ul )n care la sterili+are se folosesc temperaturi
ridicate< un timp )ndelun*at. Conser0ele sterile se caracteri+ea+ microbiolo*ic prinI
C absena total a formelor 0e*etati0e !i sporulateJ
C absena to3inelor microbieneJ
,2
C inacti0area complet a tuturor en+imelor.
9atorit folosirii temperaturilor ridicate !i a timpului )ndelun*at se pro0oac )n produsul conser0at
transformri profunde< care conduc la scderea calitii acestuia.
Conser0ele cu Dsterilitate comercialN se caracteri+ea+ prin urmtoareleI
C pstrea+ )n mare msur )nsu!irile sen+oriale !i nutriti0e ale produselorJ
C nu conin microor*anisme sau to3ine microbiene duntoare sntiiJ
C au stabilitate relati0 mare Amai muli aniB )n condiii de depo+itare normale< la temperaturi
mai mici de %5fC.
7e+ult c )n practica industrial este necesar o Dsterili+are comercialN !i nu una total<
efecti0< care s asi*ure conser0abilitatea )ndelun*at a conser0elor 8 adic stabilitatea lor. 5n urma
procesului de sterili+are comercial< nu toate conser0ele de0in absolut sterile< de!i sunt de foarte
bun calitate< microflora remanent 8 unii spori termore+isteni 8 fiind cu totul inofensi0 )n anumite
condiii de depo+itare.
Alterarea microbiolo*ic a conser0elor este cau+at de microor*anismele care
supra0ieuiesc )n produs ca urmare a unui tratament termic insuficient< sau a microor*anismelor care
ptrund )n recipiente< dup aplicarea tratamentului termic<
.ubsterili+area
1entru a e0ita substerili+area< )n condiiile unui barem de sterili+are !tiinific stabilit este
necesar caI autocla0a s se aeriseasc bine atunci c@nd sterili+area se face )n aburJ s se e0ite
acumularea mare de condens )n partea inferioar a autocla0ei atunci c@nd sterili+area se face )n aburJ
s se aib )n 0edere e0entualele transformri de fa+ )n cursul sterili+rii A*elatini+area
amidonuluiBJ rcirea eficace a produsului dup sterili+area propriuC+is.
6ste< de asemenea< necesar ca< la prepararea sosurilor pe ba+ de tomate !i alte in*rediente<
s se e0ite meninerea acestora la temperaturi de 45...55
2
C.
9ac sterili+area se face )n ap< cu sau fr presiune de aer< ni0elul apei din autocla0
trebuie s dep!easc ultimul r@nd de recipiente< astfel )nc@t )n spaiul amestecului de 0apori de ap
!i aer ai autocla0ei s nu e3iste recipiente.
.uprasterili+area.
.uprasterili+area se datorea+I dep!irii temperaturii de sterili+are !i a timpilor de ridicare
!i de meninere a temperaturii< precum !i de rcireJ rcirii incomplete dup sterili+areJ folosirii de
formule de sterili+are supradimensionate A0alori sterili+atoare prea mariB.
,1
.uprasterili+area are urmtoarele consecineI pierderea luciului recipientului la e3terior Acutii de
tabl cositoritBJ marmorarea interiorului cutiilor. Acest defect este specific conser0elor care conin
substane proteice bo*ate )n aminoaci+i cu sulf< din care< la. temperaturi ridicate< se pune )n libertate
;%.< care reacionea+ cu staniul sau fierul< form@nduCse sulfura de staniu Aculoare cenu!ieB sau
sulfura de fier Aculoare nea*rB.
ormarea !i intensitatea marmorrii sunt influenate deI temperatura de sterili+are< durata
sterili+rii< p;Cul coninutului< calitatea suprafeei tablei la interior. Cu c@t este mai ridicat
temperatura de sterili+are< cu at@t cantitatea de ;%. eliberat este mai mare. /a o durat de sterili+are
mai mare< acumularea de ;%. este accentuat. 9ac coninutul conser0ei este acid< sulfurile formate
sunt solubile !i marmorarea nu se manifest cu intensitate mareJ la conser0ele de carne !i pe!te<
unde aciditatea este mic< marmorarea este mai intens. Calitatea tablei este (otr@toare prin
continuitatea stratului de cositor.
#armorarea este e0itat prin folosirea tablei lcuite la confecionarea cutiilor. /acul folosit
trebuie s fie perfect aderent< pelicula de lac continu< s suporte temperaturi de sterili+are de p@n
la 132
2
C< s fie indiferent fa de coninutul cutiei< s nu dea *ust strin coninutului. /acul pentru
conser0ele de carne trebuie s fie sulfore+istent A.B iar pentru conser0ele cu aciditate mare trebuie s
fie acidore+istent A>B. /cuirea tablei poate fi fcut !i la e3terior AlB. 1e suprafaa interioar a cutiei
!i capacului se admit ma3imum 4 pori:cm
%
< iar pe suprafaa e3terioar se admit ma3imum ,
pori:cm
%
.
= alt consecin a suprasterili+rii este )nmuierea e3cesi0 a esuturilor. Acest defect este
consecina unei de+inte*rri masi0e a esutului muscular A)n special de pe!teB !i de*radrii
cola*enului )n *lutin A*elatinB !i *elato+e. 7cirea incomplet sau lent a recipientelor dup
sterili+are contribuie< de asemenea< la )nmuierea e3cesi0 a esuturilor. 9in aceast cau+<
recipientele nu trebuie s fie scoase din autocla0 la temperaturi mai mari de 42...45
2
C A)n centrul
termicB. Cele mai multe ca+uri de rcire incomplet se manifest ga conser0ele caracteri+ate prin
termopenetraie fentI conser0e de tip pateu de ficat< carne )n suc propriu< luncheon meat6 corned
beef' 1entru fabricile care nu dispun de o capacitate de sterili+are suficient< se recomand o rcire
suplimentar a recipientelor )n ba+ine cu ap rece C cur*toare.
Alte defecte care apar la sterili+are sunt urmtoarele=
5 deformarea permanent# a capacelor Abombaj fi+ic complet sau de arcuireB< a crui apariie se
e3plic astfelI c@nd falul este uniform str@ns pe toat circumferina capacului< datorit presiunii
mari din interior< capacele se bombea+ puternic< ceea ce conduce at@t la )ntinderea ner0urilor
,%
capacelor c@t !i a falurilor acestora. 9eformaia rm@ne permanent !i dup rcire. 9efectul apare la
recipientele nee3(austate )nainte de )nc(idere< deci atunci c@nd )n recipient nu sCa reali+at un 0id
suficient A%22C322 mm ;*B< datorit introducerii coninutului sub temperatura prescris< atunci c@nd
nu au fost folosite ma!ini de )nc(is sub 0id.
9eformarea permanenta< )n afar de sterili+are< se mai poate datoraI folosirii unor capace
confecionate din tabl prea subire sau prea elasticJ umplerii e3cesi0e a recipientelor< fa+a solid
mrinduC!i 0olumul prin absorbia parial a lic(idului )n timpul sterili+riiJ )n*(erii coninutului
recipientului< care conduce la cre!teri de 0olum de 5<5 C $<5O pentru conser0ele de carne )n suc
propriu !i de 4<5 C 5<5O pentru conser0ele de carne de tip *ula! Apunctul de )n*(e la conser0ele de
carne 0aria+ )ntre C1<% !i C%<'
2
CBJ
5 desfacerea lipiturii longitudinale a recipientelor metalice$ mai ales c@nd printrCo e3ecuie
defectuoas re+istena ei este mic. Cau+a este pre+ena aerului )n recipient care )!i mre!te
presiunea )n timpul sterili+riiJ
- formarea de %ciocuri% la ambele capace$ a cror apariie se e3plic astfelI c@nd lipitura
lon*itudinal este solid< presiunea interioar puternic< produce deformarea permanent a capacelor
)n punctele de minim re+isten< adic acolo unde falul nu este str@ns uniform pe toat
circumferina capacului< )n aceste puncte falul nu rm@ne etan! !i cutia se consider rebutatJ
5 turtirea corpului cutiei$ care are loc c@ndI presiunea din autocla0 este prea mareJ c@nd
presiunea de aer AcontrapresiuneaB se menine )n autocla0 !i dup rcirea recipientelorJ c@nd )n
autocla0 presiunea cre!te foarte rapid.
5n consecin< se impuneI respectarea presiunii de sterili+areJ scderea treptat a presiunii )n
timpul rciriiJ respectarea duratei de )ncl+ireJ cre!terea treptat a presiunii )n autocla0
AcontrapresiuniiBJ
5 modificarea gustului$ mirosului i culorii con&inutului' Aceste modificri sunt consecinaI
o3idrii lipidelor< reaciilor de tip #aillard< formrii sulfurii de fier care trece )n coninut< )n ca+ul
unor conser0e mi3te Acarne U le*umeB< dac le*umele proaspete nu au fost prelucrate corespun+tor
)nainte de introducerea )n recipiente< acestea pot pre+enta modificri de calitate datoritI decolorrii
en+imatice a clorofilei< )mbrunrii en+imatice Aaciunea polifenolo3ida+elorB etc.
5n ca+ul reaciilor de tip #aillard< intensitatea )mbrunrii depinde deI *radul de prospeime
al crnii< care determin coninutul de aminoaci+i liberi< +a(aruri reductoare< compu!i carbonilici !i
*radul de scindare a proteinelor )n edificii mai simple< cu reacti0itate mai mare )n reaciile de tip
#aillardJ temperatura de sterili+are care influenea+ )n sensul c intensitatea )mbrunrii cre!te odat
,3
cu cre!terea temperaturii. Coeficientul C,- pentru reaciile #aiilard este cuprins )ntre % !i 3J p;Cul
coninutului care afectea+ )mbrunarea de tip #aillard< )n sensul c la un p; mai mare )mbrunarea
este mai intensJ coninutul )n umiditate al conser0ei care asi*ur mobilitatea reactanilor.
/a conser0ele de carne care au un coninut ridicat de pi*meni mio*lobinici< modificarea
culorii se datore!te !i denaturrii prii proteice a mio*lobinei< care )ncepe s coa*ule+e la $5
2
C.
9efectele de fabricaie a conser0elor de carne pot fi de natur sen+orial< fi+icoCc(imic !i
microbiolo*ic. Apariia acestor defecte se poate datora calitilor necorespun+toare a materiilor
prime !i au3iliare< recipientelor< modul defectuos )n care este condus procesul de fabricaie<
condiiilor de i*ien din )ntreprindere.
a" Marmorarea interiorului cutiilor de conserve' 7epre+int un defect specific conser0elor
care conin substane proteice bo*ate )n aminoaci+i cu sulf. /a temperaturi ridicate din proteine se
pune )n libertate (idro*enul sulfurat care reacionea+ cu staniul sau fierul form@nduCse sulfura de
staniu Aculoare cenu!ieB sau sulfur de fier Aculoare nea*rB.
ormarea !i intensitatea marmorrii sunt influenate de urmtorii factoriI
C temperatura de sterili+areJ
C durata sterili+riiJ
C p;Cul coninutuluiJ
C calitatea suprafeei tablei la interior.
Cu c@t este mai ridicat temperatura de sterili+are cu at@t cantitatea de ;%. eliberat este
mai mare. /a o durat mai mare de sterili+are acumularea de ;%. este mai accentuat. 9ac
coninutul conser0ei este acid< sulfura de staniu !i de fier care se formea+ sunt solubile !i
marmorarea nu se manifest cu intensitate mare. /a conser0ele de carne !i conser0ele de pe!te< unde
aciditatea este mai mic< marmorarea este mai intens. 5n ceea ce pri0e!te calitatea tablei<
(otr@toare este continuitatea stratului de cositor. #armorarea poate fi e0itat prin lcuirea tablei.
/acul folosit trebuie s fie perfect aderent< pelicula de lac continu< s fie re+istent la atacul ;%.
Asulfore+istentB< s suporte temperaturi de sterili+are de p@n la 132fC< s fie indiferent fa de
coninutul cutiei< s nu dea *ust strin coninutului.
b" (nmuierea excesiv# a &esuturilor are loc ca urmare a suprasterili+rii
recipientelor< care conduce la de+inte*rarea esutului muscular< de*radarea cola*enului )n *lutin
A*elatin si *elato+eB. 7cirea incomplet sau lent a recipientelor dup sterili+are contribuie de
asemenea< la )nmuierea e3cesi0 a esuturilor.
,4
9in aceast cau+ recipientele nu trebuie scoase din autocla0 la temperaturi mai mari de
42C45fC Ala centrul termicB.
Cele mai multe ca+uri de rcire incomplet se manifest la sortimentele caracteri+ate prin
termopenetraie lent Aconser0e de tip pate de ficat< carne )n suc propriu< /unc(eon meatB. .e
recomand s se fac o rcire suplimentar a recipientelor )n ba+ine cu ap rece.
c" )ermodegradarea gr#similor conduce la apariia de *ust !i miros de r@nced< atunci c@nd
recipientele nu au fost e3(austate )nainte de )nc(iderea ermetic !i c@nd temperatura de sterili+are
este prea mare.
d" Modificarea gustului$ mirosului i culorii con&inutului' .unt consecina urmtoarelor
tipuri de reaciiI o3idarea lipidelor< reacii de tip #aillard< formarea sulfurii de fier care trece )n
coninut. 5n ca+ul unor conser0e mi3te Acarne !i le*umeB< dac le*umele proaspete nu au
fost prelucrate corespun+tor )nainte de a fi introduse )n recipiente< acestea puteau pre+enta
modificri de calitate datoritI decolorrii en+imatice a clorofilei< )mbrunrii en+imatice Aaciunea
polifenol C o3ida+elor B etc.
5n ca+ul reaciilor tip #aillard< intensitatea )mbrunrii depinde deI *radul de prospeime al
crnii< temperatura !i durata sterili+rii< p;Cul conser0ei !i coninutul )n umiditate al acesteia.
Gradul de prospeime al crnii influenea+ )n sensul c determin coninutul de aminoaci+i
liberi< +a(aruri reductoare.< compu!i carbonilici !i *radul de scindare al proteinelor la edificii mai
simple< cu reacti0itate mai mare )n reaciile de tip #aillard.
Cu c@t *radul de prospeime al materiei prime este mai mare cu at@t intensitatea )mbrunrii de tip
#aillard este mai redus< deoarece reactanii se *sesc )n cantiti mai mici.
"emperatura de sterili+are influenea+ )n sensul c intensitatea )mbrunrii #aillard cre!te
odat cu cre!terea temperaturii.1;Cul afectea+ )mbrunarea de tip #aillard )n sensul c acesta este
cu at@t mai intens cu c@t p;Cul este mai mare. 7eaciile de )mbrunare sunt mai reduse la conser0ele
de carne )n sosuri acide< )n comparaie cu conser0ele )n suc propriu.
Coninutul )n umiditate al conser0ei asi*ur mobilitatea reactanilor.
/a conser0ele de carne a0@nd un coninut ridicat de pi*meni mio*lobinici< modificarea culorii se
datore!te !i denaturrii prii proteice a mio*lobinei care )ncepe s coa*ule+e la $5
2
C. 1rocentul de
denaturare a mio*lobinei este )n funcie de temperatur.
f" Bombajul conservelor poate fi de natur fi+ic< c(imic !i bacteriolo*ic.
Bombajul fizic denumit !i bombaj aparent const )n deformarea puin intens< uneori
parial< a capacului !i mai rar a fundului.
,5
Cau+ele bombajului sunt urmtoareleI
C umplerea e3cesi0 a cutiilor< fa+a solid mrinduC!i 0olumul prin absorbia parial a
lic(idului )n timpul sterili+riiJ
C folosirea unor capace confecionate din tabl prea subire sau prea elasticJ
C acumularea *a+elor )n esuturile produsului prin fermentri anterioare sterili+rii
conser0elor sau trecerea *a+elor din esuturile 0e*etale )n cutie !i acumularea lor sub capac )n timpul
sterili+rii Adefectul apare la conser0ele mi3te la care sCau folosit le*ume )n fa+ incipient de
fermentare sau insuficient pretratate termic< )n*(earea coninutului recipientelor Abombaj receB.
1unctul de )n*(eare a diferitelor tipuri de conser0e este urmtorulI conser0e de came )n suc
propriu C1<% C%<,
2
C< conser0e de tip *ula! C1<8
2
C...C%<'
2
C. Cre!terile )n 0olum prin )n*(earea
conser0elor sunt urmtoarele 5<5..<$<5O pentru conser0ele de carne de tip *ula!J
C mrirea tensiunii *a+elor datorit transportului !i pstrrii conser0elor )n re*iuni cu clim
caldJ
C nereali+area )n interiorul cutiei a unui 0id suficient A%22C322 mm ;*B< datorit introducerii
coninutului sub temperatura prescris< c@nd nu se folosesc ma!inile de )nc(is sub 0id.
Caracteristic acestui tip de bombaj este faptul c< nu se accentuea+ )n timpul perioadei de
termostatareCdepo+itare< iar la 0erificarea produsului coninut )n recipient nu se pun )n e0iden
*ermeni 0ii.
Bombajul chimic denumit !i bombaj de (idro*en este e3trem de rar la conser0ele de carne
!i se datorea+ acumulrii (idro*enului )n cutie< ca urmare a fenomenului de coro+iune< care se
desf!oar bine la un p; de 4<5...5. /a acest bombaj< datorit fenomenului de coro+iune< pe msura
acumulrii (idro*enului< metalul trece )n soluie< )n fa+a iniial< metalul di+ol0at nu este sesi+abil
or*anoleptic< )ns pe parcurs *ustul metalic de0ine e0ident.
9eoarece procesul de coro+iune se desf!oar cu 0ite+ redus la temperatura obi!nuit< bombajul
c(imic se pune )n e0iden t@r+iu !i se accentuea+ odat cu prelun*irea depo+itrii. Acest *en de
bombaj se pune )n e0iden cu u!urin deoarece e3cesul de *a+ este constituit )n e3clusi0itate de
(idro*enJ nu sunt identificai *ermeni pato*eni.
1aralel cu arcuirea sau bombarea capacelor apare !i un coninut ridicat de fier !i staniu )n
produs< urme de coro+iune pe peretele interior al recipientului.
&ombajul c(imic este influenat deI
C poro+itatea stratului de cositor !i de *rosimea acestuiaJ
C pre+ena o3i*enului )n recipientJ
,$
C depo+itarea conser0elor la temperatur ridicat< sau rcirea insuficient a
recipientelor dup sterili+are.
1entru e0itarea bombajului c(imic se recomandI
C )nc(iderea recipientelor sub 0id< pentru )nlturarea aciunii a*resi0e a o3i*enuluiJ
C rcirea rapid a recipienilor dup sterili+areJ
C folosirea cutiilor 0ernisateJ
C e0itarea !ocurilor )n timpul transportului< pentru a pre0eni desprinderea 0ernisuluiJ
C respectarea temperaturii de depo+itare.
Bombajul microbiologic' Alterarea conser0elor de ctre microor*anisme are dou cau+e
principale I
C neetan!ietatea recipienilorJ
C substerili+are.
Alterarea poate fi cu bombaj sau fr bombaj< )n funcie de caracteristicile microflorei respecti0e.
&ombajul datorit neermeticitii< este determinat de ptrunderea microor*anismelor )n
recipiente< dup sterili+are< ca urmare a unei )nc(ideri defectuoase< sau datorit dispariiei
etan!eitii )n recipientele manipulate brutal sau supuse unor presiuni mari interioare )n timpul
sterili+rii.
5n asemenea recipiente )n perioada de rcire< prin formarea 0idului parial< )n interior ptrunde
ap de rcire infectat< prin. puncte neetan!e. 9up ptrunderea microor*anismelor )n recipient<
poriunile neetan!e sunt blocate de ctre particule de produs< )ndat ce sCa format o u!oar
suprapresiune< iar *a+ele formate prin de+0oltarea microor*anismelor pro0oac bombajul.
Ceea ce este caracteristic la acest tip de bombaj este faptul c )n produs se pune )n e0idena o
microflor polimorf< majoritatea microor*anismelor nefiind termore+istente.
/a acest tip de bombaj coninutul de (idro*en !i a+ot este normal< cel de o3i*en sc+ut< iar cel
de bio3id de carbon este ridicat.
Bombajul datorat substeriliz#rii
Acest bombaj este determinat de aciunea microor*anismelor care au supra0ieuit procesului
de sterili+are adoptat< ceea ce )nseamn c acesta nu a fost bine condus sau ales. 5n unele ca+uri
fenomenul de substerili+are apare ca o consecin a unei )ncrcri bacteriene masi0e a produsului
supus sterili+rii sau e3istena unor spori e3cepionali de termore+isteni< ambele ca+uri determin@nd
ineficiena tratamentului termic aplicat.
,,
.oluia ce se impune )n acest ca+ nu este ale*erea unui barem de sterili+are mai se0er< ci
impunerea unor condiii de i*ien c@t mai se0ere pentru materiile prime !i au3iliare< c@t !i pentru
)ncperile de producie !i ec(ipamentul te(nolo*ic. 9e asemenea< se impune o 0ite+ sporit a
desf!urrii procesului te(nolo*ic.5n majoritatea ca+urilor< )n recipientele bombate datorit
substerili+rii se pune )n e0iden o sin*ur specie de microor*anisme.
/a acest tip de bombaj este crescut coninutul de C=% !i de =%< iar cel de ;% !i -% este normal.
entare sau insuficient pretatate termicBJ
f" Alterarea f#r# bombaj' Caracteristic pentru acest tip de alterare este faptul c produsul de!i
este puternic acidifiat< recipientul nu pre+int totu!i bombaj< ceea ce face imposibil separarea
conser0elor alterate de cele nealterate< atunci c@nd recipientele sunt confecionate din tabl< deoarece
nu se poate 0edea e0entuala modificare a coninutului.
Acest tip de alterare este o consecin a substerili+rii sau a unui barem de sterili+are care nu a
luat )n considerare microor*anismul cel mai termore+istent din produsul respecti0< &.
stearot(ermop(ilus.
1entru a se e0ita substerili+area< )n condiiile unui barem de sterili+are !tiinific stabilit trebuie
0erificate condiiile te(nice de lucru< respectarea re*imului termic fi3at pentru sterili+are. 5n aceast
direcie se 0a 0erifica )n prealabil dac sCa asi*urat eliminarea aerului din corpul de sterili+are<
)ntruc@t pre+ena acestuia produce o distribuie neuniform a temperaturii< cre@nd condiiile unei
substerili+ri. 9in acelea!i moti0e se recomand ca ni0elul de ap din autocla0e< atunci c@nd
sterili+area se face cu contrapresiune de aer< s dep!easc ultimul r@nd de recipiente< astfel )nc@t )n
spaiul amestecului de aer 0apori al autocla0ei s nu e3iste recipiente.
5n ca+ul sterili+rii )n ap fr contrapresiune de aer este necesar eliminarea complet a
aerului< pentru ca citirile termometruCmanometru s se corele+e.
5.6 STUDIU PRIVIND PERIOADA DE GARANTIE A
ALIMENTELOR DIN RECIPIENTELE METALICE GGoodson< 1::1;
Ambalarea )n recipiente a alimentelor pstrate la cldur este o metod de pstrare care se
ba+ea+ pe si*ilarea ermetic a alimentelor )ntrCun recipient metalic sau se ba+ea+ pe sterili+area
sau pasteuri+area alimentelor prin tratamentul la cldur. -u sunt necesari conser0ani pentru
pre0enirea infestrii alimentelor cu microor*anisme. "otu!i< mai pot a0ea loc unele reacii c(imice
,8
lente )n interiorul recipientului inclu+@nd scderea intensitii culorii< aromei !i componenilor
naturali ai alimentelor. 5n plus< alimentul interacionea+ cu recipientul.
Garania alimentelor din recipiente este determinat de factori 0ariai< dar toi sunt relaionai
cu reaciile de deteriorare ce apar sub o form sau alta< cu cele aprute )n timpul fabricrii sau a
acti0itilor de procesare ori cu cele aprute )n timpul depo+itrii. 1entru a )nele*e mai bine aceste
procese trebuie definit mai e3act perioada de *aranie. 1erioada de *aranie poate fi definit )n dou
modalitiI durabilitatea minim !i perioada de *aranie te(nic.
C d'%#3""t#te# +"-"+0 este definit ca perioada de timp )n condiii normale de depo+itare< )n
care produsul 0a putea fi distribuit pe pia !i )!i 0a menine calitile specifice asupra crora au fost
fcute anumite specificaii. "otu!i< dup acest punct alimentul poate fi )nc bun de consumat.
5 (e%"o#d# de !#%#-)"e te8-"&0 este definit ca perioada de timp )n condiii normale de
depo+itare dup care produsul nu mai poate fi consumat.
9e e3empluI
C >n recipient cu fructe este 0@ndut cu preci+area c< conine 12m*: 122* 0itamina C. la
fabricare produsul conine mai mult de 12m*: 122* dar dup 8 luni de depo+itare coninutul de
0itamina C este redus la doar ,.5 m*: 122*. prin urmare durabilitatea minim a fost dep!it dar
aceast pierdere de 0itamina C nu )mpiedic produsul a fi 0iabil pentru consumare. 9eci perioada de
*aranie te(nic nu a fost dep!it.
C >n al IIClea produs are dup % ani %52m*M*
C1
cositor. Acest ni0el este peste limita le*al din
>S de %22m*M*
C1
astfel )nc@t< perioada de *aranie te(nic a fost dep!it.
"rei factori afectea+ perioada de *aranie a alimentelor din recipientele metalice !i sunt
implicai )n reaciile de deteriorareI
C calitatea sen+orial a alimentelor< inclu+@nd culoare< arom< te3turJ
C stabilitatea nutriionalJ
C interaciunile cu recipientul.
1rimele dou nu sunt tratate )n aceast lucrare< restul din ea concentr@nduCse asupra
interaciunilor recipientelor< at@t cu coninutul c@t !i cu mediul e3terior.
<.6./. I-te%#&)"'-"e d"-t%e %e&"("e-t *" &o-)"-'t
"oate alimentele interacionea+ cu suprafaa intern a ambalajului )n care sunt )mpac(etate.
Cea mai obi!nuit form a acestei interaciuni este corodarea. 5n recipientele plate de tinic(ea
aceasta ia forma corodrii prin *ra0are sau punctiform !i poate aprea !i o ptare a suprafeei.
,'
"otu!i< dup cum a fost descris mai sus )n lucrare lacul intern 0a reduce acest efect cre@nd o barier
)ntre aliment !i pereii recipientului metalic. Asta permite !i utili+area unor alte tipuri de recipiente
metalice Adin oel fr tinic(ea sau din aluminiuB care altfel sCar coroda e3trem de rapid.
5n forma nelcuit doar tinic(eaua este re+istent la corodarea pro0ocat de ctre aci+ii
e3isteni )n alimenteJ toate celelalte metale trebuiesc lcuite. C(iar !i tinic(eaua trebuie lcuit dac
alimente cu componente e3trem de coro+i0e sunt ambalate< precum sosul de ro!ii< sau unde e3ist
riscul corodrii punctiforme sau ptrii suprafeei Aprodusele din carneB.
<.6.1. Ro' &o$"to%''"
7ecipientele de alimente con0enionale sunt compuse ca ba+ din oel cu un strat subire de
cositor aplicat pe suprafeele interne !i e3terne. 5n0eli!ul de cositor este un component esenial care
joac un rol important )n determinarea perioadei de *aranei. Cel mai important aspect al rolului
)n0eli!ului de cositor este c protejea+ placa de oel plat ce este structura component a
recipientului.
i*.5.$.1. 1rocesul de corodare )ntrCun recipient de tinic(ea plat< ne lcuit.
GGoodson< 1::1;
r un )n0eli! de cositor< metalul e3pus ar fi atacat de ctre aliment !i asta ar cau+a apariia
unor mirosuri !i decolorri a alimentelor din recipienteJ )n ca+urile e3treme metalul poate fi perforat
!i recipientul poate sC!i piard inte*ritatea. Al doilea rol al cositorului este c< confer un mediu
c(imic redus< o3i*enul e3istent )n timpul si*ilrii )n recipient fiind rapid di+ol0at de ctre cositor.
82
Le-t D"%e&t
Acest lucru minimali+ea+ o3idarea produsului !i pre0ine pierderea culorii !i aromei )n ca+ul
anumitor alimente. Aceste aspecte po+iti0e ale cositorului )l fac potri0it pentru tipuri particulare de
produse ambalate )n recipiente de tinic(ea fr lcuire. #ai multe )ncercri de obinere al aceluia!i
efect de pstrare a calitii au fost fcute Aintroducerea tinic(elei )n lac !i adu*area srurilor de
cositor permiseB dar nici una nu a fost la fel de eficient precum recipientul normal din tinic(ea.
>tili+area cresc@nd a recipientelor lcuite )n totalitate< )n ultimii ani< pentru a reduce coninutul de
cositor al produsului< a fost considerat )n *eneral deficitar de ctre productorii de alimente a0@nd
ca re+ultat o anumit pierdere a calitii produsului. 1entru a conferi aceste trsturi po+iti0e
cositorul trebuie s se di+ol0e )n produs. 7ata di+ol0rii este relati0 lent !i perioada de *aranie este
specificat astfel )nc@t ni0elul cositorului s rm@n sub limita le*al de %22m*M*
C1
din >S )n
timpul perioadei de *aranie anticipate. .pecificaiile produsului !i recipientului sunt definite pentru
a se asi*ura obinerea lor. Cositorul se corodea+ )n afara suprafeelor de tinic(ea datorit capacitii
sale de a aciona ca anod )n timpul procesului de corodare.
Corodarea cositorului este totu!i relati0 lent datorit marelui potenial de (idro*en ce e3ist la
suprafaa lui. Acesta protejea+ oelul de corodare !i e3plic de ce c(iar !i un strat subire de cositor
poate oferi o at@t de bun protecie )mpotri0a corodrii Ai*. 11B.
. 5n mod normal cositorul di+ol0. 9ac are loc )nlturarea acestuia Aprin anumite
circumstaneB metalul este atacat de corodare !i (idro*enul eliberat.
#ajoritatea materialelor pentru alimente conin ni0ele foarte mici de cositor AW 12m*M*
1
B de!i<
alimentele ambalate )n recipiente ce au o e3punere la cositor )n anumite condiii pot conine ni0ele
mai mari din acesta.
<.6.6. D"$o')"#B d"9o>#%e#B de9"-te!%#%e# &o$"to%''" de (e $'(%#2#)# %e&"("e-teo%
Cositorul din alimentul ambalat pro0ine din )n0eli!ul de cositor care se di+ol0 )n produs )n
timpul depo+itrii. Aceast dependen de timp )mpreun cu ali factori care controlea+ coninutul
produsului fac ca< conceptul de lucru cu ni0elele cositorului s fie dificil c(iar !i pentru un sin*ur
produs. >na dintre puinele *enerali+ri ce pote fi fcut este c ni0elele de cositor )n produsele
ambalate )n recipiente lcuite sunt foarte sc+ute. 5n recipientele cu un component ne lcuit totu!i
cositorul este esenial prin faptul c< confer protecie electroc(imic metalului< ce formea+
componenta structural a recipientului< absorbia cositorului este relati0 lent C tipic 3C4 m*M*
C1
pentru un recipient cu compot de piersici de ,33 111mmC !i nu ar trebui s dea na!tere unor ni0ele
mari de cositor )n timpul perioadei de *aranie a produsului. 5n anumite circumstane neobi!nuite
81
totu!i< di+ol0area este mai rapid dec@t ar trebui s fie !i ni0ele mai mari pot fi atinse. 7ata cu care
concentraia de cositor din aliment cre!te este afectat de interaciunea comple3 a mai muli factori.
9atorit acestor interaciuni comple3e sin*ura metod de pre+icere a ratei de absorbie !i astfel a
perioadei de *aranie este prin testare.
i*.5.$.% 9i+ol0area cositorului )n alimentele acide.G Goodson< 1::1;
Curba ratei sc(ematice C ace!ti acceleratori sunt utili+ai pe parcursul di+ol0rii cositorului !i
prin urmare influenea+ primele etape ale corodrii Afa+a 1B. Asta )nseamn c pe msur ce
depo+itarea produsului continu concentraiile de cositor cresc rata la care )n mod normal este
di+ol0at scade !i ni0elul de cositor tinde s sta*ne+e Afa+a %B. Acest ni0el redus continu p@n este
di+ol0at aproape )n totalitate !i metalul este e3pus )n mod semnificati0 c@nd rata de di+ol0are se
accelerea+ din nou Afa+a 3B.
63ist numero!i factori care influenea+ rata de absorbie a cositorului !i ei sunt bine stabiliiI
C "impul !i temperatura. Cositorul este di+ol0at peste durata dat de *aranie la o rat
influenat de temperatura de depo+itare< )n primele fa+e la o rat mai rapid dec@t mai t@r+iu.
C 63punerea tinic(elei Afoliei de cositorB. ?ona de e3punere a cositorului este mai puin
important dec@t pre+ena sau absena metalului e3pus. 7ecipientele care nu au cositorul e3pus 0or
da ni0ele mici de cositor )n timp ce produsele unde e3ist mcar o e3punere parial< e3I conser0ele
cu aspara*us cu un capt plat sau filet din cositor< 0or da ni0ele mai mari de cositor prin di+ol0are.
C Greutatea )n0eli!ului de cositor. 9e!i *rosimea )n0eli!ului de cositor 0a limita )n final ni0elul
ma3im posibil din acesta< rata di+ol0rii este mai mare c@nd sunt folosite )n0eli!uri mai subiri. #ai
sunt importante !i alte aspecte le*ate de recipiente precum mrimea particulelor de cositor<
tratamentul de pasi0i+are etc.
8%
D'%#t# de de(o9"t#%e C9"e?
F#9# 6 F#9# 1 F#9# /
C
o
-
&
e
-
t
%
#
)
"
#

d
e

&
o
$
"
t
o
%

C
+
!

o
!
?
5/

C "ipul !i compo+iia produsului. #ai muli factori precum aciditatea: p; au o influen direct
asupra ratei de di+ol0are a cositorului. Anumii compu!i precum aci+ii or*anici specifici sau
pi*meni naturali pot influena metalele !i corodarea produsului referitor la cositor !i fier.
C 1re+ena anumitor ioni. Anumii ioni< precum nitraii pot s creasc rata corodrii. Ace!tia pot
s apar c(iar de la produs< de la in*rediente precum apa !i +a(rul sau de la contaminatorii precum
re+iduurile de fertili+areC -i0elul de 0acuum. 9oi factori c(imici care cresc rata de absorbie a
cositorului sunt o3i*enul re+idual !i pre+ena compu!ilor c(imici precum nitraii Ac@teodat denumii
!i depolari+atori catodiciB.
A treia fa+ are loc de obicei dup terminarea perioadei normale de *aranie !i prin urmare rareori
are 0ro semnificaie< cpt@ndCo doar )n momentul atin*erii unor ni0ele mari de cositor )n produs !i
)n cel al e3punerii metalului recipientului la corodare.
<.6.7. ToA"&"t#te# &o$"to%''"
Concentraiile mari de cositor )n alimente irit tractul *astrointestinal !i pot cau+a anumite
deranjamente stomacale )n unele ca+uri cu simptome precum *rea< 0om< diaree< crampe
abdominale< balonare< febr !i dureri de cap. acestea sunt simptomele pe termen scurt< recuperarea
fc@nduCse )ntrCun timp scurt de la e3punere. Aceste efecte pot s apar la persoane c@nd ni0elele de
cositor sunt de peste %22m*M*
C1
Alimita le*alB !i riscul intensificrii lor poate s apar la
concentraii mai mari de %52m*M*
C1
. o *am 0ariat de alimente ambalate )n recipiente cu cositor au
fost consumat deCa lun*ul anilor fr repercusiuni de lun* durat asupra sntii.
Corodarea cositorului apare )n timpul perioadei de *aranie a produsului. 6ste astfel imperati0
s se ia msuri pentru reducerea ratei de corodare. actorii de accelerare includ cldura< o3i*enul<
nitratul< conser0anii c(imici !i 0opselele !i anumite tipuri de alimente acide Asfecla< rubarba etcB. un
ni0el mare de 0acuum este o metod efecti0 de reducere a ratei di+ol0rii cositorului )n recipientele
cu compu!i ne lcuii. 63ist )n >S un ni0el le*al ma3im de cositor )n produsele alimentare de
%22m*M*
C1
!i acest ni0el de0ine )n majoritatea ca+urilor punctul ce delimitea+ perioada de *aranie.
<.6.<. F"e%'
-u e3ist un ni0el ma3im recomandat sau o limit le*al pentru coninutul de fier din
alimente. ierul este un element esenial )n diet< astfel )nc@t cantitatea sa nu determin perioada de
*aranie a produsului !i nu o influenea+. "otu!i< cantitile ridicate 0or face alimentul lipsit de *ust.
83
9isoluia fierului apare )n recipientele ". !i cele de tinic(ea de!i rata acesteia este limitat de
factori fi+ici precum poriunea plcii de oel e3pus prin )n0eli!ul de cositor sau lac. "oate
recipientele de tinic(ea au pori microscopici )n stratul de cositor e3pun@nd astfel oelul de dedesubt.
5n mod normal< acesta corodea+ lent dar )n anumite situaii corodarea punctiform poate s apar
duc@nd la atacarea oelului !i crearea de crpturi sau *uri ce ar duce la perforare !i infestarea
produsului.Ai*. 5.$.3 B.
Corodarea puternic a fierului apare doar spre sf@r!itul procesului de corodare a cositorului
c@nd sunt e3puse +one importante din oel. =dat ce ba+a de oel este e3pus< componenii
produsului Ae3I aci+ii din fructeB pot coroda fierul !i produce (idro*enul ce cau+ea+ e3pandarea
recipientului.

i*.5.$.3. Corodarea fierului la un recipient simplu si la unul lacuitG Goodson< 1::1;
84
F"e%'
S"+(' L0&'"t
Co%od#%e#
('-&t"2o%+0
L#&
D#to%#t0
R#(o%t'%"o% de
%e9"d'%" $'2'%"&e
d"- (#&# de 3#9#
De("-de de t"(' de #&
G%o$"+e#
Co-t"-'"t#te#
Ade%e-)#
FeA"3""t#te#
L#&
Compararea procesului de corodare a cositorului c@nd sunt e3puse +one importante din oel. =dat
ce ba+a de oel este e3pus< componenii produsului Ae3I aci+ii din fructeB pot coroda fierul !i
produce (idro*enul ce cau+ea+ e3pandarea recipientului.
Compararea procesului de corodare punctiform )n ca+ul unui recipient de tinic(ea ne lcuit Ast@n*aB
!i )n ca+ul unuia lcuit AdreaptaB
-i0elele de fier duc spre sf@r!irea perioadei de *aranie c@nd afectea+ aroma !i culoarea
produsului aduc@nduCle sc(imbri. C(iar !i la ni0ele sc+ute< fierul di+ol0at )n recipientele lcuite
poate cau+a *ust metalic pentru anumite produse e3I anumite recipiente mari pentru bere !i cola.
Anumite 0inuri nu pot fi ambalate )n recipientele 9ZI de tinic(ea datorit sensibilitii lor mari la
fier. 5n sc(imb ele trebuie ambalate )n recipiente 9ZI de aluminiu. ierul di+ol0at poate cau+a
sc(imbarea culorii anumitor produse acest efect put@nd fi contracarat prin utili+area unor a*eni
c(imici de neutrali+are.
<.6.6. P'+3'
1lumbul era o problem pentru recipientele sudate de tip 0ec(i dar< acum cantitile din el
din recipiente sunt foarte sc+ute. "otu!i unele pot fi contaminate cu cantiti mici A)n special cele
din tinic(eaB !i unele *rupuri din .>A ce lupt pentru mediul )nconjurtor au cerut scderea acestor
ni0ele. 1roducerea recipientelor sudate din plumb se mai face )n rile )n curs de de+0oltare.
<.6... A'+"-"'
"oate recipientele de aluminiu au sisteme de lcuire foarte bune ce pre0in contactul
alimentului cu metalul. Astfel< ni0elele de aluminiu sunt )n *eneral foarte sc+ute dar oca+ional pot
afecta sen+iti0itatea produselor precum berea cau+@nd tulburarea sau sc(imbarea culorii.
<.6.D. L#&'%"eB e+#"'
1re+ena lacului sau emailului limitea+ eficient disoluia cositorului )n produs< astfel c
utili+area lacurilor de0ine din ce )n ce mai obi!nuit c(iar !i pentru produsele care erau )nainte
ambalate )n recipiente simple de tinic(ea.
63ist mai multe tipuri de lacuri utili+ate. 1e departe cel mai cunoscut este *rupul 6po3i
enolic care e potri0it pentru produsele din carne< pe!te< fructe !i 0e*etale. Acestea leCau )nlocuit )n
mare pe cele in *rupul =leorasinelor care au )n comun aceea!i aplicabilitate. >nii productori
)nlocuiesc recipientele cu 0inil care au calitatea de a fi lipsii de miros !i *ust !i practic sunt
85
utili+abili pentru pac(etele uscate de biscuii < prafuri !i c(iar unele buturi. /acurile de 0inil alb
sunt utili+ate unde ptarea metalului recipientelor cau+at de reacia cu produsul este o problem. 9e
asemenea< lacurile de 0inil alb sunt utili+ate din raiuni de marMetin* pentru a da o aparen i*ienic
recipientelor ce pot pre+enta semne de corodare. Grupul =r*anosolic este de asemenea lipsit de *ust
!i miros !i poate fi aplicat !i )n ca+ul recipientelor pentru buturile fr alcool.
5n ca+ul recipientelor din 3 pri< este preferat protejarea metalului e3pus la )mbinrile laterale c(iar
dac interiorul recipientului nu este lcuit. Aceast band lcuit este cunoscut sub denumirea de
band lateral. >n numr de lacuri din cele menionate mai sus sunt utili+ate )n acest scop dar sunt
utili+ate !i )n0eli!urile cu anumite pudre.
5n0eli!urile sunt bine testate )nainte de aplicarea lor pe recipientele pentru alimente. Ca
parte a procesului obli*atoriu aplicaia lor !i condiiile de procesare au fost )mbinate !i uscare lor
total confirmat re*ulat.
8$
CAPITOLUL VI.
Metodoo!"# de te$t#%e # #&'%"o% de (%ote&)"e *" de +"!%#)"e # +et#eo% ,-
#"+e-te
#etodolo*iile trebuie s fie de+0oltate !i testate pentru anali+a cuprin+toare a mi*rrii< cu
focali+are pe compu!ii care pot fi pre+eni la un ni0el semnificati0. 5n ceea ce pri0e!te mi*rarea
componenilor nee0aluai< metodele analitice trebuie s permit elucidarea !i estimarea compu!ilor
cu masa molecular sub 1 222 9a !i care mi*rea+ )ntrCun *rad care s determine o cre!tere a periC
colului to3icolo*ic.
6./.Metodoo!"# #-#"t"&0
M0$'%0to%"e #-#"t"&e asupra materialelor pentru ambalare sunt )n *eneral reali+ate )n 3
scopuriI
1. 1entru a identifica componenii ambalajuluiJ
%. 1entru a identifica !i msura substanele pre+ente ce pot mi*ra )n alimentele ambalate !i
cau+a probleme de sntate consumatorilor. Acest lucru este deseori )nsoit !i de msurri ale
mi*raiei unor anumite substane fie )n alimente< fie )n simulani de alimenteJ
3. 1entru a identifica !i msura substanele pre+ente care pot mi*ra )n alimentele ambalate !i
a0ea efecte ad0erse asupra proprietilor lor or*anoleptic precum mirosul !i *ustul. #aterialele noi
pentru ambalare au de obicei o structur cu mai multe straturi. 9ac materialul este o laminat sau o
coe3tru+iune< fiecare strat 0a produce un spectru infraro!u. .pectrul compus re+ultant 0a fi dificil de
interpretat. 5n majoritatea ca+urilor laminatele sunt produse prin utili+area unui ade+i0 ce lea*
straturile )ntre ele. C@teodat este posibil selectarea unui sol0ent pentru di+ol0area.ade+i0ului prin
asta permi@nduCse straturilor indi0iduale de polimeri s fie separate.
.. 1olimerii separai pot fi identificai prin spectrul lor de absorbie infraro!u. .pectrul din
polietilen: poliAetilena tereftalatB laminat !i straturile separate sunt e0ideniate )n fi*. 1AC 19.
Ade+i0ii ba+ai pe poliuretan sunt utili+ai pe scar lar* pentru a le*a poli Aetilena tereftalatB de
poliolefine. Alcoolul ben+ilic fierbinte este un sol0ent bun pentru o *am lar* de poliuretine. Ali
sol0eni sunt tetra(idrofuranul !i cloroformul utili+ai pentru ade+i0i pe ba+ de acril. Ace!tia ajut
la identificarea tipului de ade+i0.
8,
= metod ce poate fi aplicat laminatelor !i coe3tru+iunilor este di+ol0area selecti0 !i
)nlturarea straturilor de polimeri prin selectarea atent a sol0enilor. Astfel< stratul de nailon )ntrCo
coe3tru+iune de polietilen: nailon: polietilen poate fi di+ol0at prin fierberea )n 3ilen. Alternati0<
nailonul poate fi )nlturat prin fierberea )n acid formic.Aci+ii !i alcalinele trebuie e0itate )n ca+ul
unor polimeri unde e3ist riscul reaciei cu ace!tia. >n e3emplu ar fi utili+area de soluii concentrate
de (idro3id de sodiu pe un film metali+at ce conine anumii tipi de ionomeri acril: etilen< unde pot
e3ista alternri )n spectrul infraro!u din cau+a acestui tratament.
C@teodat este dificil de obinut o msurtoare a *rosimii straturilor datorit )mbibrii lor cu
sol0ent sau a ruperii straturilor mai subiri. 9ac densitatea unui polimer este cunoscut sau
msurat< *rosimea stratului poate fi calculat din *reutatea polimerului.
i*.$.1C .pectrul infraro!u GKaren.A.Barnes 2005]
9e!i sprectroscopia cu infraro!u este o te(nic util )n identificarea polimerilor din materialele
88
T
%
#
-
$
+
"
$
"
e

C
E
?
T
%
#
-
$
+
"
$
"
e

C
E
?
T
%
#
-
$
+
"
$
"
e

C
E
?
T
%
#
-
$
+
"
$
"
e

C
E
?
de ambalaj< este important de subliniat c precum re+ultat al de+0oltrii te(nolo*iei de ambalare este
de preferat folosirea unei te(nici adec0ate unui anumit tip sau a altor te(nici de anali+. 5n ultimii
ani a e3istat o mod )n utili+area mai mare a coe3tru+iunilor !i mai mic a laminatelor lipite cu
ade+i0i. Coe3tru+iunile dintrCo *am lar* de polimeri pot fi produse prin utili+area unor straturi
subiri de le*tur Ade c@i0a micrometriB a unui polimer compatibil cu alte tipuri diferite de
polimeri. 9e e3emplu< polipropilena !i alcoolul etilen 0inilic pot fi e3trudate )n filme sau sticle.
.traturile din coe3tru+iuni nu pot fi imediat separate prin utili+area sol0enilor. 5n plus<
constr@n*erile pri0ind timpul !i costurile ce pri0esc anali+a coe3tru+iunilor )nseamn c i+olarea
fi+ic a straturilor este deseori impracticabil.
Cea mai eficient modalitate de stabilire a structurii ambalajului este o combinaie a
microscopiei optice< scanrii calorimetrice difereniate A9.CB< !i spectroscopiei cu infraro!u. 1rima
etap este stabilirea construciei unui material necunoscut de ambalaj care s fie supus te(nicilor
microscopiei optice. = seciune Atipic 5C12PmB este tiat dintrCo poriune de 12312 mm utili+@nduC
se un microtom. 6ste importat ca e!antionul s fie ri*id !i tiat cu un cuit foarte ascuit. Cel mai bun
cuit pentru materialul ambalajului este de obicei fcut din sticl.
#etodele se refer la determinarea bisfenolilor !i bisfenol di*licidil eterilor< )nI produse
alimentare conser0ateJ simulani alimentariJ materialele de acoperire.
"e(nicile de anali+ utili+ate pentru determinarea mi*ranilor principali suntI
te(nici cromato*rafice de )nalta performan Acel mai frec0ent utili+ate pentru anali+a
bisfenolilor !i bisfenolilor di*licidil eterilorBJ
metode crornato*rafice de lic(ide de )nalt performan A;1/C:/9< ;1/C:>49< ;1/C:
6.IC#.9< ;1/CC71BJ
metode *a+Ccromato*rafice AGC< GCC#.B
metode spectrofotometrice A>4:4I.< I7< 7#-< AA.< #.BJ
metode analiticeI cantitati0e Ado+ri titrimetrice< poteniometrice< iodometriceB !i calitati0e.
8'
T#3e 6./.
I-d"&#to%" #" +"!%0%"" de &o+(o-e-)" (e-t%' #&'%"e de (%ote&)"e # #+3##4eo% +et#"&e
I-d"&#to%" #" +"!%0%"" de
&o+(o-e-)"
Metode de #-#"90B$t#-d#%de@
%e!e+e-t0%"
A(#%#t'%0
#i*rarea *lobal )n simulani
apo!iI
C simulant A Aapa distilatBJ
C simulant & Aac.acetic
sol.3OBJ
C simulant C Aalc.etlic 12OBJ
C stimulant 9
C G(id pentru selecia condiiilor !i
metodelor de )ncercare a mi*rrii
*lobaleI .7 C6-:". 14%35:%223
Aacoperiri polimerice pe substraturi
de metalB
C cuptor sau incubator termostatJ
fri*iderJ
C baie de ap:plit electricJ
C aparat de distilare sau
rotoe0aporator.
#i*rare specificI
determinare monoetilen*licol
!i dietilen*licol dinI C
simulani alimentari
C G(id I .7 6- 13132C1:%224J
C #etoda de )ncercare conformI
.7 6- 13132C,:%224
GC cu detector de ioni+are )n flacr
AI9B cu injectare la rece )n coloan
#i*rare specificI
determinare
&isfenol A dinI
C simulani alimentari
C G(id I .7 6- 13132C1:%224J
C #etoda de )ncercare conformI
C6-:". 13132C13:%225
GCC#.
6.1.DETERMINAREA PE CALE INSTRUMENTAL A REZISTENEI LA COROZIUNE A
METALELOR I ALIAJELOR
Coro+iunea este un proces de distru*ere pro*resi0 a materialelor metalice sau nemetalice )n mediul
lor de lucru< sub aciunea unor reacii c(imice sau electroc(imice. 1rin coro+iune se pierd anual
bunuri )n 0aloare de sute de miliarde de dolari. >nul dintre mijloacele importante de in0esti*are )n
coro+iune )l repre+int metodele de anali+ pentru determinarea re+istenei la coro+iune a diferitelor
materiale )n di0erse medii !i condiii de lucru. 5n ceea ce pri0e!te metodele de anali+ instrumental
acesta ocup un loc important )n in0esti*rile de re+isten la coro+iune dat fiind faptul c 0olumul
de munc )n asemenea )ncercri este e3trem de mare< orice msurare !i )nterpretare automat fiind
bine0enit.
5ncercrile la coro+iune controlate electroc(imic.
'2
>n metal plasat )ntrCun mediu electrolitic corosi0 se polari+ea+ a0@nd un anumit potenial de
electrod< dependent< pentru un anumit metal< de sistemul redo3 care se formea+ )n mediul
electrolitic dat. 1e de alt parte acest potenial este o mrime de influen !i se manifest )n sensul
determinrii e0oluiei reaciilor pariale< ca 0ariabil independent. .e poate spune )n re+umat c
)ncercrile de coro+iune controlate electroc(imic permit stabilirea e0oluiei coro+iunii )n funcie de
potenial precum !i determinarea 0ariabilelor ce influenea+ potenialul. 7e*imul electroc(imic )n
care pot fi efectuate )ncercrile de coro+iune poate fiI
C poteniostatic
C poteniodinamic
C *al0anostatic
C *al0anodinamic
5ncercri potenioCstatice. /a )ncercrile potenioCstatice potenialul se menine constant< cu ajutorul
unui potenCiostatic electronic< indiferent de intensitate curentului !i de timp.
Celula electroc(imic cu msurare potenioCstatic este format dinI prob de anali+at< electrod de
calomel< contraelectrod< 0oltmetru electronic< potenioCstat< unitate de prescriere a tensiunii !i
miliampermetru.
#surile se efectuea+ cu o celul electroc(imic !i din 0oltmetrul electronic cu re+istena mare de
intrare< destinat controlului tensiunii constante< potenioCstatul< unitatea de prescriere a tensiunii !i
ampermetrul AmiliamperimetrulB . 9ensitatea de curent msurat )n anumite condiii Acompo+iie<
concentraie con0ecia< temperatur precum !i condiia ca sin*ura reacie anodic sa fie reacia de
di+ol0are a metalului B repre+int 0itea+ de coro+iune.
5ncercri potenioCdianamice ApotenioCcineticeB. 7epre+int )ncercarea de comportare la coro+iune a
metalelor )n care se folose!te un montaj e3perimental< cu deosebirea c unitatea potenioCstatic este
)nlocuit de cea potenioCdinamic ceea ce duce < in@nd cont de faptul c electrolitul este un re+istor
imperfect< la dependene neliniare de curent 8 tensiune.
Asemenea dependene sunt specifice fenomenelor anodice electroc(imice< cu pasi0i+ri !i cu
desf!urri al diferitelor reacii de electrod< )n msura )n care se atin*e potenialul -ernst al unui
anumit ion .Ar trebui amintit doar referitor la aceast dependen pasi0 este cea care urmre!te )n
protecia anticoro+i0. Cu c@t starea pasi0 se )ntinde pe un domeniu de potenial mai mare !i cu c@t
curentul de pasi0i+areAipB are 0aloare mai mic cu at@t metalul sau aliajul pre+int )n acel mediu !i )n
acele condiii de lucru )n care sCa )nre*istrat curba potenioCdinamic< re+istena cea mai ridicat la
coro+iune.
'1
6.6. STUDIU PRIVIND MIGRAIA ALUMINIULUI IN BERE I BUTURI
RCORITOARE
A Aluminium mi*ration into be0era*esI Are dented cans safeh
#arta I... 4erissimo< #. "eresa ..7. Gomes
C6.A# j 9epartment of C(emistrT< >ni0ersitT of A0eiro< 3812C1'3 A0eiro< 1ortu*alB
#i*raia aluminiului din recipiente )n bere !i ceai a fost studiat deCa lun*ul timpului.
Anali+ele aluminiului din recipiente au fost reali+ate p@n la 0@n+are !i )n , luni sCa constatat c
mi*raia aluminiului a crescut la 2.14m*/
C1
)n bere !i 2.$m*/
C1
)n ceai. Acest studiu a inclus !i
recipientele deformate din care mi*raia aluminiului )n ceai a fost e3trem de se0er. Concentraia de
aluminiu )n recipientele pentru ceai deformate a crescut la '.$m*/
C1
)n , luni.
Aluminiul este cel mai abundent element metalic de pe pm@nt )nsum@nd cam 8O din scoara
acestuia. 6ste un metal u!or !i aluminiul pasi0i+at este remarcabil pentru re+istena sa la corodare.
Aceste caracteristici )l fac s fie lar* utili+at ca ambalaj pentru alimente !i buturi.
Coninut ridicat de aluminiu a fost *sit )n creierul persoanelor cu boala Al+(eimer !i cum
alimentele sunt de fapt principala surs de aluminiu pentru oameni< mi*raia aluminiului din
materialele de contact cu alimentul este )n +ilele noastre o mare problem !i surs de )n*rijorare. 5n
ciuda mitului *enerali+at nu sCa stabilit o le*tur direct )ntre in*erarea aluminiului !i demen !i )n
mare a fost stabilit de ctre cercettori ca coninutul ma3im de aluminiu din apa potabil s fie de
2.%m*/
C1
fr nici un criteriu de sntate. "otu!i pe l@n* aceste contro0erse< aluminiul este
cunoscut de mult 0reme ca a*ent neuroto3ic !i este responsabil pentru cau+area presiunii o3idati0e
asupra esutului cerebral< pentru efectul asupra (ematopoe+ei Acrearea: de+0oltarea de celule ro!iiB !i
pentru inducerea anemiei microcitice Aa0@nd ca re+ultat insuficiena sau incapacitatea sinte+ei
(emo*lobineiB printre alte boli. 6ncefalopatia< anemia< osteodistrofia osteomalacic !i
cardioto3icitatea sunt de asemenea boli le*ate de into3icarea cu aluminiu la pacienii care fac diali+
acas. 9e!i aluminiul este foarte puin absorbit de ctre tractul *astrointestinal al pacienilor
snto!i< biodisponibilitatea sa depinde de speciile c(imice de aluminiu in*erat !i este !i intensificat
de ctre unii aditi0i alimentari precum citratul< tartaratul !i *lutamatul. Ace!ti compu!i ai
aluminiului poate s treac de bariera de s@n*e cerebral !i s se acumule+e )n celulele cerebrale.
'%
Aceste descoperiri au cau+at )n*rijorarea )n ceea ce pri0e!te sntatea public !i au re)ntrit ne0oia
de cuno!tine precise despre coninutul de aluminiu din alimentele in*erate +ilnic.
9atele publicate despre mi*raia aluminiului din materialele de contact cu alimentele sunt
puine de!i au fost publicate unele studii asupra transferului de aluminiu din t0ile pentru *tit< din
containerele cu folie !i din recipientele pentru buturi.
Aluminiul din bere 0ine din fabricarea materialelor brute dar< de asemenea !i din procesul de
fabricaie !i 0alori medii de 2.3m*/
C1
au fost raportate anterior. Coninutul de aluminiu din infu+iile
de ceai este mult mai mare !i au fost raportate concentraii )ntre 1C$m*/
C1
. Arborii de ceai nu numai
c tolerea+ concentraii mari de aluminiu )n sol dar cre!terea lor este profund influenat de ctre
acesta. Arborii de ceai acumulea+ aluminiu !i frun+ele mai 0ec(i pot conine p@n la 3%m* Al: *r.
de *reutate uscat. 1e l@n* acestea ceaiul disponibil )n comer *ata preparat conine )n *eneral acid
citric care fa0ori+ea+ absorbia de aluminiu !i )mpreun cu lm@ia contribuie la scderea p;Cului.
5n aceast lucrare aluminiul a fost anali+at )n berea !i ceaiul din comer ambalate )n recipiente
de aluminiu. Ambele buturi au fost produse la aceea!i fabric !i depo+itate )n recipiente de
aluminiu cu acelea!i specificri !i obinute de la acela!i furni+or. 7ecipientele de aluminiu au fost
)n0elite )n interior cu un strat protector de polimer care se presupunea a fi e3trem de re+istent la
buturile acide. #i*raia aluminiului )n bere !i ceai a fost e0aluat prin anali+a coninutului
recipientelor )n fiecare lun. 7ecipientele pentru bere !i ceai au fost luate direct de pe linia de
producie !i depo+itate la temperatura camerei.
7ecipientele pentru buturi neacidulate nu sunt 0+ute ca obiecte fra*ile !i mane0rarea )n
timpul transportului< depo+itrii )n ma*a+in sau )n casa consumatorului se face fr probleme.
Cderile sunt frec0ente !i pot afecta stratul protector intern. Consecinele acestor accidente nu sunt
cunoscute. Ca urmare< unele recipiente au putut fi deni0elate mecanic prin lo0ituri u!oare )n partea
superioar !i inferioar cu ajutorul unui ciocan de lemn. 1uterea aplicat ciocanului !i locurile unde
recipientele au fost afectate au fost acelea!i pentru toate e!antioanele de!i acest lucru nu a putut fi
asi*urat din start. 7ecipientele au fost deformate la % sptm@ni dup ce au fost umplute !i anali+a
lic(idului din interiorul recipientelor afectate a fost reali+at deCa lun*ul timpului.
"e(nicile instrumentale precum spectrometria absorbiei atomice la flacr AAA.B<
spectrometria de emisie atomic a plasmei cuplate inducti0 AIC1CA6.B !i spectrofotometria
absorbiei atomice cu cuptor de *rafit AGAA.B care pot atin*e !i limite mici de detecie< sunt
instrumente puternice )n determinarea urmelor de aluminiu. "otu!i< aceste te(nici pre+int
de+a0antajul costului ridicat a instrumentelor !i operaiunilor efectuate cu ele. Consumul de *a+ este
'3
comun tuturor te(nicilor dar )n special pentru IC1 care necesit un flu3 mare de Ar. 1entru
determinarea aluminiului o metod mai simpl este spectrometria >4C 4I. cu cianin eriocromic 7
care este utili+at pentru determinarea aluminiului )n oel< aliaje de cupru< aliaje de +inc< materiale
biolo*ice< alimente !i ap.
Aliajele de aluminiu utili+ate pentru recipiente precum !i ca )n0eli! de protecie se supun
7e*lementrilor europene pentru articolele ce 0or 0eni )n contact cu alimentele. 6!antioanele au fost
preparate !i prin urmare nu se a!teapt ca s e3iste multe interferene )ntre ele. "otu!i< aliajele de
aluminiu utili+ate pentru recipiente conin de obicei ma*ne+iu !i man*an !i se !tie c man*anul
inter0ine )n determinarea aluminiului prin te(nolo*ia >4C4I.. Interferena sCa contat s fie
eliminat eficient prin adu*area de acid ascorbic dar< pentru a testa acurateea metodei >4C4I.
utili+at )n anali+< re+ultatele obinute prin anali+area c@tor0a recipiente pentru bere !i ceai au fost
comparate cu re+ultatele obinute prin AA.. 1entru aceast comparaie au fost utili+ate recipientele
deformate la 5 luni dup 0@n+are !i posibilele interferene ce au aprut din material sau recipient au
fost pre+ente )n buturi la cele mai mari concentraii.
MATERIALE I METODE
1. Instrumentar !i reactani
1entru prepararea e!antionului a fost utili+at acidul nitric $'O. Aluminiul standard a fost
preparat cu nitrat de aluminiu soluie standard de nitrat de aluminiu pentru spectroscopia atomic !i
ap #illiCk.
1entru metoda con0enional >4C4I. au fost utili+ate acid sulfuric '5C',O< acid ascorbic pa<
acetat de sodiu an(idrid< acid acetic !i cianin eriocromic 7.
6!antioanele au fost anali+ate prin spectrometria >4C4I. )ntrCun spectrometru de scanare
.(imad+u >4 %1211C< utili+@nduCse o celul de cuar de 1 cm.
1entru anali+a AA. a fost utili+at un spectrofotometru G&C A0anta l .
A. S8"+#d9' UV5VIS 1/:/ PC este un spectrometru con0enional care acoper o lun*ime de
und )ntre 1'2C'22nm.
C tipurile de msurtori pe care le poate face sunt di0i+ate )n 3 cate*oriiI spectru ultra0iolet
A1'2 p@n la 422nmB< spectru 0i+ibil A422 p@n la ,22nmB< spectru apropiat de infraro!u AX,22 p@n
la %522nmBJ
C are dubl ra+J
C suprafa de fi3are este pt. 12312mmJ
C capacitatea este de %%24J
'4
C controlul instrumentarului< ac(i+iia !i anali+a de date este fcut prin 1CCul la care este
conectat.
F"! .6./. I+#!"-" &' $(e&t%o+et%' de $&#-#%e S8"+#d9' UV 1/:/PC
B. S(e&t%o2oto+et%' GBC A>#-t# F CA>#-t# S"!+#? este automati+at )n totalitate< are
multiple funciuni !i componente< instrument cu ra+ dubl !i toate opticele de reflecie< o ba+ de
8$355cm.
6ste controlat )n totalitate de ctre computer AprintrCun soft[areB inclusi0 adaptatorul burnerC
ului< optimi+area lmpii< lun*imea de und !i controlul *a+ului.
Caracteristici a0ansateI
'5
C turel cu 8 lmpi motori+ate cu aliniere !i funcionare automati+at permi@nd determinarea
p@n la %2 elemente )ntrCo anali+ multipl fr inter0enia unui operatorJ
C settin* automati+at pentru lun*imea de und< slit !i )nlimeJ
C adaptor al burnerCului motori+at pentru ajustrile pe ori+ontal !i 0ertical obin@nduCse
sen+iti0itatea optim pentru toate elementele )ntrCo anali+ multiplJ
C rotaie automati+at a burnerCului ce permite rate dinamice !i elimin necesitatea diluiei
pentru e!antioanele din afara *amei de aplicabilitateJ
C flacr de control pro*ramabilJ
C lamp incorporat pentru furni+are de ener*ie ce permite o mai bun performan< limite de
detecie< sen+iti0itate !i calibrare linearJ
C corecie rapid >latra 1luse pentru bacM*round pentru o corecie precis a fenomenelor
tran+itorii din bacM*round p@n la %.5 Abs.
F"! 6.1.S(e&t%o2oto+et%' GBC A>#-t# F CA>#-t# S"!+#?
%. 1repararea e!antioanelor !i determinarea aluminiului )n buturile neacidulate
6!antioanele au fost preparate prin uscarea p@n la pul0eri+are pentru distru*erea complet a
materiei or*anice. 6!antioanele Ade buturB au fost turnate )n recipiente !i 0olumul lor redus cu
ajutorul unei plite calde. Au fost adu*ate c@te0a picturi de ;-=3 !i e!antioanele au fost e0aporate
p@n la uscare. 5n final< e!antioanele au fost arse )ntrCun cuptor cu retort timp de %4(: 352mC !i
'$
cenu!a alb a fost di+ol0at )n 1ml de ;-=3 !i transferat )n baloane 0olumetrice. "oate preparatele
au fost reali+ate )n duplicat Ade la % la 5 recipiente au fost anali+ate simultanB !i coninutul preparat
al fiecrui recipient a fost anali+at separat A5 replicate de anali+ pentru fiecareB.
#etoda con0enional >4C4I. utili+at pentru cuantificarea aluminiului sCa ba+at pe principiul
c soluiile de aluminiu aduse la un p; de $.2 !i cu o 0opsea de cianin eriocromic 7 au produs un
comple3 de la ro!u la ro+ cu capacitate ma3im de absorbie la 535nm. Absorbia a fost
proporional cu cantitatea de aluminiu pre+ent )n e!antion. Absorbia ma3im are loc dup 15
minute de la adu*area reactanilor dup acestea ea )ncep@nd s scad. Absorbia ma3im a fost
)nre*istrat pentru standarde !i e!antioane.
1osibila interferen a fierului sau a man*anului a fost eliminat prin adu*area de acid
ascorbic. Curbele de calibrare au fost pre*tite cu standardele de aluminiu de la 2.25 la 2.3m*/
C1
<
c@nd a fost necesar e!antioanele au fost diluate la o concentraie apropiat de centrul liniei curbei de
calibrare.
C@te0a e!antioane de bere !i ceai au fost anali+ate prin AA. utili+@nduCse flacr de nitrat de
o3idCacetilen !i select@nduCse lun*imea de und la 3'$.%nm. .pectrofotometrul a fost calibrat cu $
soluii standard de aluminiu de la 5.2 la 42.2m*/
C1
pentru e!antioanele de bere !i cu alte $ soluii
standard de aluminiu de la 12.2 la 1%2.2m*/
C1
pentru e!antioanele de ceai.
CONCLUZII
"oate e!antioanele au fost anali+ate prin metodolo*ia >4C4I.. 1e l@n* acest lucruri 5
blanMuri au fost preparate pentru etapa de control a preparrii. 1rocesul de uscare p@n la pul0eri+are
pentru distru*erea materiei or*anice a fost reali+at dup cum sCa descris mai sus< dup care<
blanMurile au fost anali+ate prin metoda >4C4I.. 7e+ultatele obinute pentru fiecare din cele 5
blanMuri au fost sub limita de cuantificare AW2.23m*/
C1
B. "este de recuperare au fost de asemenea
reali+ate prin adu*area de 1.2ml din soluia standard de aluminiu de 1222m*/
C1
la fiecare din cele
5 recipiente pentru ice tea. Coninuturile a 5 recipiente intacte de ice tea au fost anali+ate )n aceea!i
+i cu celelalte e!antioane dup ce au fost !i ele uscate p@n la pul0eri+are prin metoda >4C4I..
7ecuperarea calculat dup &urns a fost de 121O.
Coninuturile a 3 recipiente de bere !i 3 recipiente de ceai au fost anali+ate at@t prin
spectrofotometria >4C4I. c@t !i prin AA.. "abelul 1 arat re+ultatele medii obinute prin ambele
te(nici. -u au fost *site diferene statistice semnificati0e An V 2.25B )ntre anali+ele normale !i
replicate precum !i )n preci+ia re+ultatelor. Astfel< )ntrea*a anali+ din acest moment a fost reali+at
prin spectrofotometria >4C4I..
',
T#3.6./. S(e&t%o2oto+et%"# UV5VIS >$. FAAS (e-t%' %e&"("e-tee de2o%+#te de 3e%e *"
&e#" C6 %e("&#te 2"e&#%e?
i*. $.3 arat coninutul mediu de aluminiu pentru bere !i ceai. 9up cum era de a!teptat< coninutul
de aluminiu din ceai este mult mai mare dec@t cel din bere. "otu!i< majoritatea aluminiului din ceai
este )n combinaie cu molecule or*anice !i aluminiul din ceai nu pare a fi mai biodisponibil dec@t cel
din alte surse pentru diet. laten A%22%B a declarat c !i )n acest ca+ nu se poate trece cu 0ederea
faptul c infu+iile de cei pot conine compu!i neuroto3ici biodisponibili precum maltolatul de
aluminiu.
F"!. 6. 6. Co-&e-t%#)"# de #'+"-"' (e-t%' 3e%e# *" &e#"' d"- %e&"("e-tee de #'+"-"'
C$"+3o'%"e -e!%e5 %e&"("e-te -o%+#e@ $"+3o'%"e #3e5 %e&"("e-te de2o%+#te ?
'8
9up cum se poate 0edea )n i*.3 din prima lun de fabricare p@n la 0@n+are< aluminiul din
bere a crescut de la 2.11R 2.23 la 2.%5R 2.2%m*/
C1
)n recipientele normale !i la 2.%8R 2.3m*/
C1
)n
recipientele deformate. Aluminiul din ceai a crescut de la %.$R 2.4m*/
C1
la 3.%R 2.3m*/
C1
)n
recipientele normale !i la 1%.%R 2.4m*/
C1
)n recipientele deformate. Aluminiul prele0at din berea !i
ceaiul din recipientele deformate a atins 2.1,m*/
C1
!i respecti0 '.$m*/
C1
.
Aceste re+ultate arat c aluminiul prele0at este )ntotdeauna mai mare )n recipientele
deformate dec@t )n cele normale dar coninutul de aluminiu cre!te dramatic )n ceai. 9iferenele
dintre bere !i ceai pot fi e3plicate prin natura mai acid a ceaiului Ap; 3.2 )n comparaie cu p; 4.% al
beriiB precum !i prin afinitatea ridicat a polifenolilor ceaiului pentru metale !i prin pre+ena
acidului citric )n ceaiul din recipiente.
i*.$.4 arat ima*inea intern a recipientelor pentru bere !i ceai normale !i deformate )n
apropierea +ilei de 0@n+are. 1ot fi 0+ute urme 0i+ibile de corodare As*eile albe )n ima*inea 9B pe
poriunile cutate ale recipientului care intr )n contact cu ceaiul.
F"!.6.7. Foto!%#2"" &' "-te%"o%'= A? '-'" %e&"("e-t de 3e%e -ede2o%+#tG B? '-'" %e&"("e-t de
&e#" -ede2o%+#tG C? '-'" %e&"("e-t de 3e%e de2o%+#tG D? '-'" %e&"("e-t de &e#" de2o%+#t
C$0!e)"e #3e "-d"&0 $e+-ee de &o%od#%e?
''
i*.$.5. arat transferarea aluminiului )n bere sau ceai deCa lun*ul timpului pentru buturile din
recipientele normale< nedeformate. 9up cum se 0ede transferul de aluminiu este mai pronunat
pentru bere )n luna a doua !i a treia. 9up acestea se obser0 o u!oar cre!tere a coninutului de
aluminiu deCa lun*ul timpului. Aceste re+ultate coincid !i cu conclu+iile altor cercetri care au
raportat o cre!tere a coninutului de aluminiu din luna a treia p@n )n luna a cincia.
#i*raia aluminiului )n ceai este mult mai mare dec@t cea obser0at la bere !i o cre!tere
semnificati0 a coninutului de aluminiu poate fi detectat c(iar din a doua lun de depo+itare a
ceaiului )n recipient. 7ata cre!terii mi*raiei aluminiului este foarte ridicat p@n )n luna a !asea
dup care )ncepe s rm@n constant.
F"!.6.<. C%e*te%e# &o-&e-t%#)"e" de #'+"-"' ,- 3e%e# *" &e#"' d"- %e&"("e-tee -ede2o%+#te
Acest studiu nu se refer !i la biodisponibilitatea aluminiului !i doar metalul per total este
determinat. .tudiul arat c aluminiul din recipiente contribuie la transferul total de aluminiu )n
special dac recipientele sunt deformate !i au fost depo+itate pe perioade lun*i de timp.
/ucrarea permite conclu+ionarea c pentru a menine contaminarea minim< buturile
neacidulate din recipiente trebuie consumate )n primele 5 luni dup ambalare. 5n plus< !i poate cel
mai important este faptul c )ntotdeauna ar trebui preferate recipientele normale nedeformate.
122
CAPITOLUL VII
MANAGEMENTUL AMBALAJELOR SI DESEURILOR DE AMBALAJE
5n anul %223< A.1.#. 4rancea a e0aluat costurile de implementare )n judetul nostru a
9irecti0ei europene '4:$%:6C pri0ind ambalajele !i de!eurile de ambalaje< acord@nd o deosebit
importan campaniei de informare !i educare )n cadrul creia se desfasoar !i acest curs.
7e*imul ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje a fost re*lementat )n ara noastr prin
le*islaie adec0at care s permit inte*rarea european< re0eninduCne obli*aia de a monitori+a
conformitatea aciunilor ce se )ntreprind de ctre a*enii economici< consiliile locale !i nu )n ultimul
r@nd de ctre populaie < )n pre0ederile le*ale.
../. Hot#%#%e# de G'>e%- -%. 67IB1::1 (%">"-d !e$t"o-#%e# #+3##4eo% *" de*e'%"o% de
#+3##4e de2"-e*te te%+e-"" $(e&"2"&" #$t2e
QAmbalajN )nseamn orice produs < indiferent de materialul din care este confecionat ori de
natura acestuia < destinat s cuprind bunuri< )n scopul reinerii< protejrii< manipularii< distribuiei si
pre+entrii acestora< de la materii prime la produse procesate< de la producator p@na la utili+ator sau
consumator. 1rodusul nereturnabil destinat acelora!i scopuri este< deasemenea< considerat ambalaj.
Q 9e!euri de ambalajeN sunt ambalajele sau materialele de ambalare care nu mai satisfac
cerinele !i scopul pentru care au fost proiectate !i fabricate !i care rm@n dup ce a fost utili+at
produsul ambalat.
Q1roductorN este persoana resposabil pentru proiectarea !i reali+area unui produs< )n scopul
introducerii pe pia< )n numele suJ
QImportatorN este orice persoan fi+ic sau juridica cu sediul )n 7om@nia < care introduce pe
pia un produs pro0enit dintrCo alta ar< a0@nd responsabiliti ca ale producatorului din 7omaniaJ
QColectorN este orice a*ent economic autori+at care desfasoar acti0itai de colectare a
de!eurilorJ
Q 4alorificatorN este orice a*ent economic autori+at < care reali+ea+ operaiuni de
0alorificareJ
121
Q 7eciclarea de!eurilor de ambalajeN este operaiunea de reprelucrare )ntrCun proces de
producie a de!eurilor de ambalaje pentru a fi reutili+ate )n scopul iniial sau pentru alte scopuriJ
Q 4alorificareN este orice operaiune de de+membrare< sortare< reciclare< tiere< marunire<
presare< balotare< topire 8 turnare< pretratare< amestec sau alt operaiune care determin sc(imbarea
naturii sau compo+iiei< efectuat asupra unui de!eu industrial prin procedee industriale )n 0ederea
reutili+riiJ
Q Introducerea pe pia a unui produsN este aciunea de a face disponibil pentru prima dat<
contra cost sau *ratuit< un produs din domeniul re*lementat< )n 0ederea distribuirii si:sau utili+riiJ
Q Comerciali+areN este punerea la dispo+iie terilor< inclusi0 importul pe teritoriul 7om@niei.
C#te!o%"" de #+3##4e
QAmbalaj primar 8 ambalaj de 0@n+areN este ambalajul conceput !i reali+at pentru a )ndeplini
funcia de unitate de 0@n+are< pentru utili+atorul final sau pentru consumator )n punctul de ac(i+iieJ
Q Ambalaj secundar 8 ambalaj *rupat 8 supraambalaj Q este ambalajul conceput pentru a
constitui la punctul de ac(i+iie o *rupare a unui numr de uniti de 0@n+are < indiferent dac acesta
este 0@ndut ca atare ctre utili+ator sau consumatorul final< ori dac ser0e!te numai ca mijloc de
umplere a rafturilor )n punctul de 0an+areJ acesta poate fi separat de produs fr a afecta
caracteristicile produsuluiJ
QAmbalaj tertiar 8 ambalaj de transportN este ambalajul conceput pentru a u!ura manipularea
!i transportul unui numr de uniti de 0@n+are sau ambalaje *rupate < )n scopul pre0enirii<
deteriorrii )n timpul manipulrii sau al transportuluiJ
Q Ambalaj reutili+abilN este ambalajul refolosit pentru acela!i scop< a crui returnare ctre
consumator sau comerciant este asi*urat de plata unei sume 8 sistem depo+it< prin rec(i+iionare sau
)n alt mod.
T"('%" de #+3##4e d'(# &o-$t"t'"e-t# +#te%"#0
Ambalaje din materiale plasticeI16" 8 polietilen tereftalat< ;916 8 polietilena de mare
densitate< 14C8 policlorura de 0inil< /196 8 polietilena de mica densitate< 11 8 polipropilena<
1. 8 polistirenJ
Ambalaje din (@rtie !i plci fibrolemnoaseICarton ondulat<Carton neondulat<;@rtieJ
Ambalaje metaliceI=el <Aluminiu
12%
Ambalaje din lemnI/emn<1luta
Ambalaje te3tileI&umbac<Iut
Ambalaje din sticlI.ticla incolor<.ticl 0erde<.ticl brun
Ambalaje din materiale compo+iieI;@rtie !i carton:di0erse metale< ;@rtie !i carton : plastic<
;@rtie !i carton:aluminiu< ;@rtie !i carton:tabl *al0ani+at< ;artie si carton:plastic: aluminiu< ;@rtie
!i carton:plasti:aluminiu:tabl.*al0ani+at< plastic:aluminiu< plastic:tabl *al0ani+at< plastic:di0erse
metale< .ticl:plastic< .ticl:aluminiu< .ticl: tabl *al0ani+at< .ticl : di0erse metale.
..1.Ce%"-)e e$e-)"#e (%">"-d #+3##4ee
.e admite introducerea pe pia numai a amabalajelor care )ndeplinesc cerine de fabricaie !i
compo+iie< de reutili+are !i de recuperare pentru a pre0eni poluarea mediului !i a sntii
populaiei .
Cerine eseniale specifice pri0ind fabricarea !i compo+iia ambalajuluiI
s asi*ure ni0elul cerut de si*uran< i*iena !i acceptabilitateJ
s permit reutili+area sau recuperarea< inclusi0 reciclarea care s reduc la minim impactul
ne*ati0 asupra mediuluiJ
s fie reduse la minim coninutul de substane !i materiale to3ice !i de alte substane
periculoase din materialul de ambalare ce se pot re*si )n emisii< cenus sau le0i*at dup eliminarea
prin incinerare.
Cerine eseniale specifice pri0ind caracterul reutili+abil al unui ambalaj
s permit mai multe rotaii )n utili+areJ
s satisfac e3i*enele de securitate !i sntateJ
s de0in dup ce nu mai poate fi reutili+at de!eu de ambalaj recuperabil.
Cerine eseniale specifice pri0ind caracterul recuperabil a unui ambalajI
s permit atunci c@nd de0ine de!eu de ambalaj< ca un procent din materialele folosite s fie
reciclatJ
s permit optimi+area recuperrii ener*etice la o 0aloare caloric minim la incinerareJ
s fie suficient de biode*radabil atunci c@nd de!eurile se elimin prin compostareJ
s permit la descompunerea fi+ic< c(imic< termic sau biolo*ic a de!eului de ambalaj<
transformarea )n C=%< ;%= !i biomas.
123
..6. P%"-&"(""e $(e&"2"&e #&t">"t#t"" de !e$t"o-#%e # de*e'%"o% de #+3##4e
Acti0itatea de *estionare a ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje are la ba+a principiile
*enerale pre0a+ute )n =.>.G. nr. ,8:%222 pri0ind re*imul de!eurilor< aprobat cu modificari !i
completri prin /e*ea nr. 4%$:%221.
1rincipiile specifice acti0itii de *estionare a de!eurilor de ambalaje suntI
pre0enirea producerii de de!euri de ambalajeJ
reutili+area ambalajelorJ
reciclarea de!eurilor de ambalajeJ
alte forme de 0alorificare a de!eurilor de ambalaje care s conduc la reducerea cantitilor
eliminate prin depo+itare final.
4alorificarea de!eurilor de ambalaje este inclus prinicipiilor *enerale care stau la ba+a *estionrii
*rupelor de de!euri industriale reciclabile A de!euri metalice feroase< neferoase< de!euri de (@rtiiC
cartoane< de!euri de sticl< mase plastice< cauciuc< te3tile B preci+ate )n =.>.G. nr. 1$:%221< aprobat
cu modificri !i completri prin le*ea nr. 4$5:%221< acestea fiindI
utili+area numai a acelor procedee de *estionare a de!eurilor industriale reciclabile care nu
constituie un risc pentru sntatea populaiei !i pentru mediul )nconjuratorJ
poluatorul plate!teJ
responsabilitatea productoruluiJ
utili+area celor mai bune te(nici disponibile< fr antrenarea unor costuri e3cesi0e.
/e*islaia naional )n domeniul stabile!te c principiile pri0ind *estionarea ambalajelor !i a
de!eurilor de ambalaje sunt 0alabile pentru toate ambalajele introduse pe pia < indiferent de
materialul din care au fost reali+ate !i de modul lor de utili+are )n acti0itaile economice< comerciale<
)n *ospodriile populaiei.
..7. Re&'(e%#%e# @ >#o%"2"&#%e# *" %e&"&#%e# #+3##4eo% *" de*e'%"o% de #+3##4e
5n conte3tul 9irecti0ei '4:$%:6C< transpus )n le*islaia rom@neasc prin ;.G. nr. 34':%22%
pri0ind ambalajele !i de!eurile de ambalaje< este esenial ca toti cei implicati )n producerea<
folosirea< importul sau distribuirea de ambalaje !i produse ambalate s con!tienti+e+e c ambalajele
124
de0in de!euri< s accepte c sunt responsabili pentru ele !i s acione+e< dupa ca+< pentru recuperare<
0alorificare !i reciclare )n conformitate cu principiile specifice de *estiune ale acestora.
1rincipiile pri0ind *estionarea ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje sunt 0alabile pentru
toate ambalajele introduse pe pia< indiferent de materialul din care au fost reali+ate !i de modul lor
de utili+are )n acti0itaile economice< comerciale< )n *ospodriile populaiei sau )n orice alte
acti0itai< precum !i toate de!eurile de ambalaje care nu mai corespund scopului pentru care au fost
fabricate< indiferent de modul de *enerare< de recuperare< de reciclare sau de 0alorificare.
5n acest sens sunt stabilite obli*aiile ce re0in a*enilor economici< consiliilor locale pentru
mana*ementul ambalajelor !i de!eurilor din ambalaje< )n spiritul ;.G. nr. 34':%22%< cu aplicarea
principiilor enunate anteriorI
conformarea )n standardele europene armoni+ate ori standardele nationaleJ
limitarea concentraiei de plumb< cadmiu< mercur !i crom (e3a0alent pre+ente )n ambalajeJ
utili+area sistemului de marcare !i identificare pentru ambalaje )n 0ederea imbuntirii
acti0itailor de recuperare !i reciclare a de!eurilor de ambalajeJ
ambalajele s corespund unor utili+ri multipleJ
etic(etarea cu sinta*ma Qambalaj reutili+abilNJ
primirea ambalajelor la sc(imb sau returnarea cumprtorului a 0alorii acestuia c@nd
utili+ea+ sistemul depo+it.
5ndeplinirea obiecti0elor pri0ind recuperarea !i reciclarea de!eurilor de ambalaje p@n )n
anul %212< const@nd )nI
C recuperarea a 52O din *reutatea de!eurilor de ambalajeJ
C reciclarea a %5O din *reutatea de ambalaj< coninute )n de!eurile de ambalaj
recuperate< cu
un procent de 15O din *reutatea fiecarui tip de material de ambalaj.
7ecuperarea !i reciclarea de!eurilor de ambalaj se reali+ea+ de ctre a*enii economici )n
dou moduriI
C indi0idual < utili+@nd resurse propriiJ
C prin transferarea acestei responsabilitai pe ba+a de contract ctre un a*ent economic
le*al constituit.
urni+area ctre #inisterul #ediului conform =rdinului #.A.1.#. nr.11'2:%22%< a urmatoarelor
informaiiI
125
C planul de recuperare !i reciclare a de!eurilor de ambalajeJ
C planul pri0ind informarea consumatorilor referitor la sistemele de recuperare a
de!eurilor de ambalaje precum !i alte informaii utileJ
C cantitatea de ambalaje introdus pe pia reutili+at precum !i cantitatea de de!euri de
ambalaje recuperate !i reciclateJ
C orice modificari ale informaiilor furni+ateJ
C planul de recuperare a de!eurilor de ambalaje !i cantitatea de de!euri de ambalaje
recuperate la ni0elul consiliilor locale.
/a ni0el local consiliile asi*urI
C spaii de amplasare a containerelor speciale de colectare selecti0 a de!eurilor de
ambalaje recuperabileJ
C asi*urarea spaiilor pentru depo+ite de colectare a de!eurilor de ambalaje de la
populatie.
C or*ani+area campaniilor de informare )n domeniul *estionrii ambalajelor !i de!eurilor de
ambalaje.
..<.St"+'#%e# #&t">"t0)"" de +#-#!e+e-t # #+3##4eo% *" de*e'%"o% de #+3##4e
= acti0itate mana*erial bun )n domeniu *estiunii ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje se reflect
)n starea calitii mediului. 7eali+area obiecti0elor de recuperare 8reciclare stabilite )n Ane3a nr.4
din ;.G. nr.34':%22%< etapi+at p@n )n anul %212 < determin refacerea cadrului natural !i meninerea
calitii mediului la ni0elul cerinelor europene.
T#3e' ..<./.
Et#("9#%e# o3"e&t">eo% de %e&'(e%#%e *" %e&"&#%e (e (e%"o#d# 1::1 J 1:/:
A-' Re&'(e%#%e K? Re&"&#%e KK?
%223 %<2 O 2<5 O
%224 5<2 O %<2 O
%225 12<2 O 3<5 O
%22$ 1,<2O 5<2 O
%22, %5<2 O 8<2 O
%228 34<2 O 1%<5 O
%22' 43<2 O 18<5 O
%212 52<2 O %5<2 O
12$
aB procent din *reutatea de!eurilor de ambalaje
aaB procent din *reutatea total a materialelor de ambalare coninute )n de!eurile de ambalaje
recuperate< cu un procent minim de 15O din *reutatea fiecarui tip de material de ambalare.
1entru a determina o mai bun preocupare mana*erial )n domeniu *estiunii ambalajelor !i
de!eurilor de ambalaje< un rol important )l are aplicarea principiilor Qpoluatorul plte!teN !i
Qresponsabilitii productoruluiN .
Actuala le*islaie )n domeniu stabile!te sursele de constituire a ondului pentru mediu<
destinat )n special pentru reali+area proiectelor prioritare de protecie a mediului< precum !i
sanciuni contra0enionale pentru )nclcarea atribuilor din acti0itatea de *estionare a ambalajelor !i
de!eurilor de ambalaje.
ondul pentru mediu< potri0it /e*ii nr. ,3:%222 a0ea printre sursele de constituireI o cot de
3O din 0aloarea ambalajelor comerciali+ate de productori !i importatori < cu e3cepia celor utili+ate
pentru medicamente< pentru acti0itai desfasurate )n perioada , iunie %22% 8 %223.
1entru a stimula direct reducerea polurii mediului cu de!euri de ambalaje< prin =.>.G. nr.
8$ : %223 de modificare a /e*ii nr. ,3:%222 pri0ind ondul pentru mediu< sCa stabilit c obli*aie de
plata 12.222 lei:S* din *reutatea ambalajelor introduse pe piaa national de productorii !i
importatorii de bunuri ambalate< cu e3cepia celor utili+ate pentru medicamente. Aceast sum se 0a
plti numai )n ca+ul neindeplinirii obiecti0elor anuale de 0alorificare !i reciclare pre0+ute de ;.G.
nr. 34':%22%< plata facanduCse pe diferena dintre obiecti0ele anuale pre0a+ute )n acest ;otr@re !i
obiecti0ele reali+ate efecti0 de a*enii economici care introduc pe piat bunuri ambalate.
.ancionarea contra0eniilor se reali+ea+ conform art. %$ din ;.G. nr.34':%22% pri0ind
*estionarea ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje.
Constituie contra0enii urmatoarele fapte !i se sancionea+ astfelI
nerespectarea pre0ederilor de selectare !i predare a de!eurilor de ambalaje a*enilor
economici speciali+ai )n colectarea de!eurilor de la populaie< cu amend de la 522.222 lei
1.222.222 lei 0ec(iJ
nerespectarea msurilor pri0ind recuperarea ambalajelor reutili+abile cu amend de la
5.222.222 lei la 12.222.222 lei 0ec(iJ
12,
nerespectarea msurilor pri0ind utili+area !i reutili+area eficient a ambalajelor cu amend
de la %2.222.222 lei la 42.222.222 lei 0ec(iJ
neprimirea ambalajelor reutili+abile la sc(imb sau returnarea contra0alorii c@nd se utili+ea+
sistemul depo+it cu amend de la 32.222.222 lei la $2.222.222 lei 0ec(iJ
neinformarea autoritii centrale de mediu cu pri0ire la planurile de informare< de recuperare
!i cantitaile de ambalaje !i de!euri de ambalaje *estionate cu amend de la 42.222.222 lei la
82.222.222 lei 0ec(iJ
nerespectarea cerinelor ce trebuie )ndeplinite la introducerea pe pia !i de neinformare a
autoritii centrale de mediu pri0ind modificarea informaiilor transmise anterior< cu amend de la
82.222.222 lei la 122.222.222 lei 0ec(iJ
=rdonana de >r*en nr. 8$:%223 stabile!te sancionarea contra0eniei pri0ind neplata
obli*aiei la ondul pentru mediu cu amend de la 12.222.222 lei la %2.222.222 lei 0ec(i pentru
persoane fi+ice !i de la 122.222.222 lei la 522.222.222 lei 0ec(i pentru persoane juridice.
/e*islaia rom@neasc@ este armoni+at cu 9irecti0a 6uropeana '4:$%:6C pri0ind
ambalajele !i de!eurile de ambalaje.
#ana*ementul *estiunii ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje are susinere le*islati0 )n
toate domeniile de acti0itate 8 de la producere< utili+are:reutili+are< recuperare< 0alorificare< reciclare
C astfel )ncat re+ultatele mana*eriale s se cuantifice )n refacerea !i protejarea cadrului natural pe
intre* teritoriul rii.#onitori+area acti0itaii n acest domeniu se face de ctre autoritatea central
de protecie a mediului.
.tudiile !i cercetrile ce se reali+ea+ determin *sirea soluiilor eficiente pri0ind
respectarea cerinelor speciale a ambalajelor comerciali+at< intensificarea colectrii selecti0e a
de!eurilor de ambalaje < inand cont de condiiile conjuncturale se+oniere !i altele.
Constituirea ondului pentru mediu !i sancionarea conta0eniilor determin cre!terea
calitii mana*eriale )n acti0itatea de *estionare a ambalajelor !i de!eurilor de ambalaje cu efecte
benefice )n refacerea !i meninerea cadrului natural.
128
CONCLUZII
5n anumite condiii< ambalajul poate afecta unele proprieti psi(osen+oriale Aaspect< *ust<
mirosB< dar !i fi+icoCc(imice A0isco+itate< indice de refracie< coninut de metale *rele etcB
ale produsului ambalat< prin reacia c(imic dintre materia perim ce st la ba+a ambalajului !i unii
constituenii ai mrfurilor respecti0e. Conser0ele alimentare ambalate )n recipienii metalici
pre+int< )n mod curent< contaminarea cea mai pronunat cu plumb.
"abla cositorit nu conine< practic plumb< )n sc(imb aliajul de sudur are )n mod obi!nuit
52C$2O< dar poate ajun*e la '8O. "recerea plumbului )n coninutul produsului nu se face u!or
deoarece aliajul staniuCplumb posed un potenial de electrod po+iti0 )n raport cu cel de staniuCfier.
Ca urmare ultimul se 0a di+ol0a mai repede la )nceput< dar )n timp< se in0ersea+ polaritatea pilei !i
plumbul se poate acumula )n cantiti decelabile. abricanii de cutii de conser0e au luat msuri de
)nlocuire a sudurii cu aliaj de plumb cu sudur electric.
Coninutul de plumb admis )n conser0ele alimentare 0aria+ )n fiecare ar .5n #area
&ritanie< do+a admis fiind de 1 m*:M*. 5n 6l0eia< coninutul de plumb este de 2.5 m*:M*< )n
`aponia de 2.4 m*:M*. 63ist o orientare *eneral de a reduce cantitatea de plumb )n buturile
nealcoolice< la limita de ma3imum 2.% m*:M*< deoarece sunt consumate de copii< btr@ni !i bolna0i.
.taniu apare )n produsele alimentare )n urma proceselor de coro+iune tablei cositorite din care sunt
confecionate conser0ele.
1rodusele conser0ate )n recipientele metalice pot conine cantiti mari de staniu de ordinul
sutelor de ppm< cutia din tabl cositorit fiind de fapt cea mai important surs de metal din
alimentaie. 5n mod natural< stratul e staniu se caracteri+ea+ printrCo bun stabilitate la coro+iunea
acid< dac acoper )ntrea*a suprafa< dar nici un procedeu< oric@t ar fi de perfecionat< nu poate
asi*ura cositorirea perfect tablei fr pre+ena porilor.
5n locurile )n care fierul nu este acoperit cu staniu< se declan!ea+ procesul de coro+iune influenat
de compo+iia c(imic a produsului< de temperatura !i timpul de depo+itate. 1rin folosirea tablei
lcuite trecerea staniului )n produs este puternic fr@nat.
Conser0ele acide sunt mai e3puse coro+iunii < efectul ma3im constat@nduCse )n domeniul de
p; cuprins )ntre 3.5C4.5. 1rocesul este influenat )n mare msur de o3i*en< de aceea meninerea
unei conser0e desc(ise )n fri*ider intensific mai mult procesul de solubili+are a staniului.
12'
= meniune trebuie fcut )n le*tur cu conser0area ambalajelor metalice produs )n interiorul
ambalajului< care conduce la acumularea de (idro*en !i apariia fenomenului de bombaj c(imic.
;idro*enul poate fi absorbit )n soluie< ceea ce determin )n timp apariia unui *ust metalic al
produsului conser0at. Coro+iunea afectea+ !i aspectul pereilor ambalajului prin distru*erea lent a
metalului.
&ombajul c(imic se pune )n e0iden t@r+iu !i se accentuea+ odat cu prelun*irea depo+itrii.
1aralel cu arcuirea sau bombarea capacelor apare !i un coninut ridicat de fier !i staniu )n produs<
urme de coro+iune pe peretele interior al recipientului.
Conser0area !i protecia proprietilor produselor este considerat funcia de ba+ a unui
ambalaj !i se refer la meninerea )n parametrii iniial a produsului ambalat care trebuie protejat de
influena mediului e3terior ambalajului. 5n scopul stabilirii duratei de 0ia a ambalajului< a0@nd )n
0edere riscurile pe care lacurile de protecie le ridic pentru securitatea ambalajului< sunt necesare
teste e3tensi0e< adec0ate diferitelor tipuri de alimente conser0ate. 9intre metodele de anali+
menionate< numai cele de )nalt performan permit atin*erea limitelor de detecie !i cuantificare
impus de cerinele >6< referitoare la metodolo*ia de testare a lacurilor pentru conser0ele
alimentare. Armoni+area metodolo*iei de testare i*ienicoCsanitare a ambalajelor Acutii pentru
conser0eB 0a a0ea la ba+< pe c@t posibil< asemenea te(nici de anali+< pentru asi*urarea
conformitii cu recomandrile internaionale !i noile normati0e naionale referitoare la materialele
care 0in )n contact cu alimentele.
5n scopul studierii interaciunilor dintre ambalaj !i coninutul conser0ei )n condiii practice<
pe parcursul unui an !i doi ani de depo+itare< sCau testat patru tipuri de produse conser0ate )n cutii<
fabricate cu diferite lacuri. 5n scopul de a compara abilitile de protecie a mai multor sisteme de
lcuire sCa utili+at acela!i tip de tablI tabl cositorit. Astfel< sCau urmrit at@t proprietile
ambalajului< c@t !i cele ale produsului alimentar Adin punct de 0edere or*anoleptic< fi+icoCc(imic !i
microbiolo*icB )n momentul ambalrii precum !i modificrile acestora pe parcursul depo+itrii< )n
scopul e3tinderii duratei de conser0abilitate a sistemelor de protecie studiate.
1entru 0erificarea stabilitii lacului de protecie aplicat pe suprafaa cutiilor< produsele din
le*ume !i produsele din carne au fost anali+ate !i dup termostatare< )n etu0< la temperatura de 52
2
C< timp de o lun !i dou luni.
Astfel< procedura de laborator pentru determinarea stabilitii peliculei de lac a fost 0erC
ificat )n condiii practice< pentru majoritatea sistemelor anali+ate< !i stabile!te o metod de
)mbtr@nire accelerat a lacurilor pe ba+ de r!ini epo3iCfenolice.
112
.
5n scopul stabilirii duratei de 0ia a ambalajului< a0@nd )n 0edere riscurile pe care lacurile
de protecie le ridic pentru securitatea ambalajului< sunt necesare teste e3tensi0e< adec0ate
diferitelor tipuri de alimente conser0ate. 9intre metodele de anali+ menionate< numai cele de )nalt
performan permit atin*erea limitelor de detecie !i cuantificare impus de cerinele >6< referitoare
la metodolo*ia de testare a lacurilor pentru conser0ele alimentare. Armoni+area metodolo*iei de
testare i*ienicoCsanitare a ambalajelor Acutii pentru conser0eB 0a a0ea la ba+< pe c@t posibil<
asemenea te(nici de anali+< pentru asi*urarea conformitii cu recomandrile internaionale !i noile
normati0e naionale referitoare la materialele care 0in )n contact cu alimentele.
111
BIBLIOGRAFIE
1. Albert< .< &arbulescu< -.< ;ols+MT< C.< /I.:< Analiza #himica !rganica6 6d."e(nica<
&ucuresti< p.183C185< p.331C33%
%. &aner< A.< &ieber< Z.< i**e< S.< ran+< 7.< 1irin*er< =.< /II1< Food Additives and
#ontaminants.'A%B<p.13,C148.
3. &idermann< #.< Grob< S.< /IID@ Food Add' #ontam'< 15 A5B< p.$2'C$18
4. &iles < `. 6.< #c-eal< ". 1.< &e*leT< ". ;.< /II.< D' Agric' Food #hem'< 45< p.4$',C4,22
5. &rem<..< Grob< S.< &iedermann< #.< 1::/@ #et(od for determinin* no0olac *licidil eter
A-=G6B and its c(loro(Tdrins in oilT canned foods< Food Additives and #ontaminants6 0ol.18<
no.,< p.$55C$,% A18B.
$. Cotrau< #.< 1roca< #.< &o7icologie Analitica6 /IDD@ 6d.#edicala< &ucuresti< p.1,4C1,$
, Goodson< A.< .ummerfield< Z.si Cooper< I.< .ur0eT of bisp(enol A si bisp(enol in canned
foods6 1::1@ Food Additives and #ontaminants6 v' ,+6 nr' <'
8 ;ammarlin*< /.< Gusta0sson< ;.< .0ensson< S.< =sMarsson< A.< 1:::< Food Additives and
#ontaminants< 1,< p.'3,C'43
' `ordano0a< I.< 9obias< `.< 4oldric(< #.< 1oustMa< `.< 1::6< 9etermination of &isp(enol A<
&isp(enol 6 &isp(enol A 9i*lTcidTl 6t(er and &isp(enol < &isp(enol 9i*lTcidTl 6t(er
#i*rated from ood Cans usin* Gas C(romato*rap(TC#ass .pectrometrT< #zech D'Food (ci'6
%1< p.85C'2
12 #A >S< /IID@ .ur0eT of c(emical mi*ration from can coatin*s into food and be0era*esC
1.ormalde(ide< Food (urveillance *nformation (heet6 no',?E
11 #A >S< /III@ .ur0eT of c(emical mi*ration from can coatin*s into food and be0era*esC
%.6pic(loro(Tdrin< Food (urveillance *nformation (heet6 no',E-
1%
.
#arinescu< I.< =pris< .t.< /I6.@ :revenirea defectelor de fabricatie in industria conservelor
vegetale6 6d.te(nica< &ucuresti< p. 'C14< 31C3%
13
.
#ircea<I.< /ID6< &ehnologii de ambalare a legumelor si fructelor proaspete si industrializate6
6d."e(nica< &ucuresti< p. 38C3'
11%
14
.
#oller< /.< ;el[e*< C.< 1ratt< C.< Zorup< A.< .MaM< C.< 1::7< 60aluation of Alternati0es for
Compounds under 7isM Assessment in t(e 6>< &isp(enol A< %eport Fnviromental :roect
.o'+-,
15
.
1opa<C.<"urtoi< #.< "urtoi< G(e.< /IID@ #ateriale utili+ate in industria alimentara< Ambalaje<
/anualul *nginerului de *ndustrie Alimentara6 6d."e(nica< &ucuresti< p.%%,C%%'.
1$
.
1outMo0a< I. < 9obias< `.< .teiner< I.< 1oustMa< `.< 4oldric(< #.< 1::7@ .tabilitT of bisp(enol A
di*lTcidTl et(er A&A9G6B and bisp(enol di*lTcidTl et(er A&9G6B in [aterCbased food
simulants< published online
1,
.
"urtoi< #.< 1::/< /ateriale de ambala si ambalae pentru produsele alimentare< 6d. A/#A C
Galati< p. 83C12%
18
.
4i+ireanu< C.< 1::6< 1rocedee de conser0are folosite in industria alimentara< )uletin AB*%6
nr'G
1'
.
aaa Curs< 1::151::6< )azele merceologiei< >ni0ersitatea 6ftimie #ur*uC7esita
1. .7 C6-:". 14%3I%223 QM#te%"#e $" #%t"&oe "- &o-t#&t &' (%od'$ee #"+e-t#%e.
Acoperiri polimerice pe substraturi de metal. G(id pentru selectia conditiilor si metodelor de
incercare a mi*rarii *lobaleN
% ."A. 1$8,:%C8% QA+3##4e +et#"&e. Cutii cilindrice pentru conser0e. 9imensiuniN
'#ode7 (>--?) #ode of practice for the prevention and reduction of inorganic tin
%2 Chemical migration and food contact materials Karen.A.Barnes, C.Richard
Sinclair and D..!atson
%1 ."ood #ac$aging %echnolog& Richard Coles,Dere$ 'cdo(ell
113