TEMA 2 : ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI PROCES DE

MSURARE : MIJLOACE DE MSURARE,

ETALOANE, METODE DE MSURARE
FIA SUPORT 2.1. - Mijloace de msurare. Etaloae
Procesul de msurare
Msurarea este asam!lu de o"era#ii a$%d ca sco" determiarea uei
$alori a uei mrimi. Petru msurarea uei mrimi &i'ice () aceasta se
com"ar cu uitatea de msur U
m
) re'ultatul &iid $aloarea umeric a mrimii
msurate *
m
. Ecua#ia &udametal a msurrii se "oate scrie +
( , *
m
-U
m
E(em"lu + tim" , . ore
tesiue , /0 12
mas , 30 14
Mrimea de msurat ( se mai ume5te 5i msurad.
6i "uct de $edere "ractic) msurarea "oate &i o
- o"era#ie) atuci c%d o"eratorul e(ecut mae$rele ecesare
7msurarea lu4imii cu 5u!lerul 8
- "roces) atuci c%d odat reali'ate aumite codi#ii) msurarea se
e&ectuea' "e !a'a eer4iei "ro"rii a sistemului 7msurarea tesiuii
electrice cu $oltmetrul8
1
Proces de
msurare
Metode de
msurare
Mijloace de
msurare
Msurad
7mrimea de msurat8
9e :
9um :
9u ce :
Fi4 1.1. Sc;ema "rocesului de msurare.
Prici"alele elemete ale "rocesului de msurare sut +
- Mrimea de msurat 7msuradul8 care re"re'it u atri!ut al uui
&eome) cor" sau su!sta#) care este susce"ti!il de a &i di&ere#iat calitati$ 5i
determiat catitati$.
- Mijloacele de msurare care re"re'it mijloacele te;ice utili'ate "etru
o!#ierea) "relucrarea) trasmiterea 5i stocarea uor i&orma#ii.
- Metode de msurare care re"re'it succesiuea lo4ic a o"era#iilor
utili'at < e&ectuarea msurrilor.
M!loace de msurare
Mijloacele de msurare sut acele mijloace te;ice cu ajutorul crora se
determi catitati$ mrimile de msurat.
9lasi&icarea mijloacelor de msurare
a8 = &uc#ie de com"le(itate +
- msura re"re'it mijlocul de msurare ce materiali'e' ua sau mai
multe $alori ale uei mrimi &i'ice. E(em"le+ ri4l 4radat) msur de
$olum) de mas etc.
- a"aratul de msurat este u dis"o'iti$ destiat a &i utili'at "etru a
e&ectua msurri) si4ur sau asociat cu uul sau mai multe dis"o'iti$e
su"limetare. E(em"le + $oltmetru) termometru) ceas) micrometrul) etc.
- sistemul de msurare este u asam!lu com"let de mijloace de
msurare 5i alte ec;i"amete reuite "etru e&ectuarea uor msurri
s"eci&icate. E(em"le + tomo4ra&ul) electrocardio4ra&ul) etc.
!8 = &uc#ie de destia#ie +
2
- mijloace de msurare etalo care ser$esc la materiali'area)
coser$area le4al 5i trasmiterea uit#ilor de msur altor mijloace
de msurare.
- mijloace de msurare de lucru care sut utili'ate < toate domeiile de
acti$itate "etru e&ectuarea msurrilor.
c8 6u" &orma "re'etrii re'ultatului +
- mijloace de msurare aalo4ice la care re'ultatul msurrii este o
&uc#ie cotiu. 2alorea msurat este o!#iut "ri a"recierea
"o'i#iei uui idice < ra"ort cu re"erele uei scri 4radate.
- mijloace de msurare di4itale 7umerice8 la care re'ultatul msurrii
este "re'etat direct su! &orm umeric.
E"aloa#e
Etaloul este o msur) a"arat de msurat sau sitem de msurare)
destiat a de&ii) reali'a) coser$a) sau re"roduce o uitate sau ua sau mai
multe $alori ale uei mrimi "etru a ser$i ca re&eri#.
6u" rolul lor e(ist urmtoarele cate4orii de etaloae +
- Etaloae de de&ii#ie care materiali'ea' de&ii#ia uei aumite uit#i
de msur "ritr-u o!iect sau e("erimet. E(em"lu + 4eerarea
uit#ii de msur "etru mas > 1ilo4ramul etalo.
- Etaloaele de coser$are sut caracteri'ate de u "arametru &i'ic
&oarte sta!il < tim" 5i &a# de i&lue#ele e(terioare.
- Etaloul de tras&er este utili'at ca itermediar "etru a com"ara <tre
ele etaloae.
3
- Etaloul de lucru este utili'at < mod curet "etru a etaloa sau
$eri&ica mijloace de msurare.
= &uc#ie de e(actitate etaloaele "ot &i +
- Etaloae "rimare care sut recuoscute ca a$%d cele mai <alte
calit#i metrolo4ice 5i a cror $aloare este atri!uit &r ra"ortare la
alte etaloae ale aceleia5i mrimi. Sut cuoscute su! &orma
etaloaelor itera#ioale 5i a#ioale.
- Etaloae secudare ) a cror $aloare este atri!uit "ri com"arare cu
etaloul "rimar al aceleia5i mrimi.
- Etaloae de re&eri# ) care sut dis"oi!ile <tr-u loc dat 5i de la care
deri$ msurrile care sut e&ectuate < acel loc.
- Etaloae de lucru ) care sut utili'ate ca itermediar "etru a com"ara
<tre ele alte etaloae.
FIA SUPORT 2.2 - Metode de msurare
- Metoda de msurare cu"ride asam!lu de rela#ii teoretice 5i o"era#ii
"ractice &olosite la e&ectuarea msurrii "e !a'a uui "rici"iu dat.
- 9lasi&icarea metodelor de msurare
a8 du" e(actitatea o!#iut
- metode de msurare de la!orator + metode utili'ate < mod re"etat) cu
mijloace de e(actitate ridicat) asu"ra re'ultatului e&ectu%du-se
calculul erorilor.
- metode de msurare idustriale + metode utili'ate cu a"arate mai "u#i
sesi!ile) dar ro!uste) ite4rate "rocesului te;olo4ic) urmridu-se
me#ierea su! cotrol a mrimii msurate.
4
!8 modul de "re'etare a re'ultatului msurrii +
- metode de msurare aalo4ice la care mrimea de ie5ire 7re'ultatul
msurrii8 $aria' < mod cotiuu.
- metode de msurare di4itale la care mrimea de ie5ire $aria' < mod
discotiuu su! &orm de ci&re.
c8 modul de o!#iere a $alorii msurate +
- metode directe la care se o!#ie emijlocit $aloarea msurat. E(em"lu
msurarea lu4imii cu 5u!lerul) msurarea tesiuii cu $oltmetrul.
- metode idirecte + $aloarea mrimii de msurat re'ult "ri calculul <
&uc#ie de alte mrimi e&ecti$ msurate. E(em"lu msurarea re'iste#ei
electrice cu am"ermetrul 5i $oltmetrul) msurarea $olumului &olosid
ri4la.
- metode de com"ara#ie + mrimea de msurat este com"arat cu o
mrime de re&eri#. E(em"lu msurarea re'iste#ei electrice cu
"utea ?;eatstoe.
d8 modul de sesi'are a $alorii msuradului +
- cu cotact + su"ra&e#ele de msurare ale a"aratului $i < cotact
direct cu su"ra&a#a "iesei.
- &r cotact + mijlocul de msurare u este "re$'ut cu sistem de
"al"are) trasmitere 5i am"li&icare.
5
TEMA $ : ERORI DE MSURARE, CLASE DE PRECI%IE ALE
APARATELOR& EROAREA A'SOLUT, RELATI(,
RAPORTAT, TOLERAT )CLASA DE PRECI%IE*&
FIA SUPORT ..1. - Erorile msurrilor) eroarea a!solut) relati$)
ra"ortat) tolerat) clasa de "reci'ie.
- Erori de msurare
6i cau'a im"er&ec#iuii a"aratului de msurat 5i o"eratorului) "recum 5i datorit
"re'e#ei uor &actori "ertur!atori 7tem"eratur) umiditate) c%m"uri electrice etc8
re'ultatul msurrii este <totdeaua a&ectat de o eroare. 9u c%t eroarea este
mai mic) e(actitatea msurrii este mai !u.
- E(actitatea msurrii este 4radul de cocorda# <tre re'ultatul
msurrii 5i $aloarea ade$rat a mrimii. 6eoarece $aloarea ade$rat u
"oate &i cuoscut) "etru a"recierea calit#ii uei msurri se com"ar $aloarea
msurat cu o $aloare de re&eri# (
0
o!#iut "ri msurri e&ectuate cu mijloace
de msurare etalo.
- Eroare a!solut
@( , (
m
- (
0
A Eroare a!solut este di&ere#a ditre $aloarea msurat
5i $aloarea de re&eri#. Ea se e("rim < acelea5i uit#i de msur ca 5i
6
a(a umerelor reale
( - $aloarea ade$rat
(
m
- $aloarea msurat
eroarea de msurare
0
Fi4. ..1. 2alorile msuradului
mrimea de msurat. Poate &i "o'iti$) e4ati$ sau 'ero. Arat cu c%t di&er
$aloarea msurat &a# de $aloarea de re&eri#.
- Eroarea relati$

[ ] % 100
x
x x
100
x
x
0
0 m
0

Eroarea relati$ este ra"ortul ditre eroarea a!solut 5i $aloarea de
re&eri#. Fiid u ra"ort <tre dou mrimi &i'ice de aceea5i atur) eroarea
relati$ este u umr 5i se e("rim < "rocete. Eroarea relati$ arat "reci'ia
cu care se e&ectuea' msurarea.
E(em"lu + Se msoar tesiuea uei !aterii de B2 5i se o!#ie $aloarea
de 32. @( , (
m
- (
0
, 3 > B , 12

% 20 100
5
1
100
x
x
0

Se msoara tesiuea de 2202 5i se o!#ie $aloarea de 21C2.
@( , (
m
- (
0
, 21C > 220 , > 12

% 45 . 0 100
220
1
100
x
x
0

6e5i eroarea a!solut este aceea5i ca $aloare) a doua msurare este mai
"recis.
Erorile a"aratelor de msurat
- Eroarea istrumetal este di&ere#a <tre idica#ia < mometul
msurrii 5i idica#ia e(act 7de re&eri#8 a a"aratului 7istrumetului8 de
msurat.
7
@a , a
m
> a
Eroarea istrumetal se e("rim < acelea5i uit#i de msur ca 5i mrimea de
msurat 5i "oate a$ea di&erite $alori.
- Eroarea istrumetal tolerat re"re'it $aloarea ma(im admisi!il a
erorii istrumetale. Aceast eroare caracteri'e' &iecare a"arat 5i este sta!ilit
"ri costruc#ie de "roductorul de a"arate de msurat. E(em"lu + U
miliam"ermetru de 100 mA "oate a$ea o eroare istrumetal de 1 mA.
( )
max m max i
a a
Eroarea a!solut cu sem sc;im!at se ume5te corec#ie c + c , > @( .
9orec#ia este adu4at la re'ultatul msurrii "etru a o!#ie $aloarea mrimii
de msurat. ( , (
m
D c
- Eroarea ra"ortat tolerat este ra"ortul <tre eroarea istrumetal
tolerat 5i $aloarea ma(im "e care o idic a"aratul res"ecti$) e("rimat de
o!icei < "rocete +
( )
[ ] % 100
a
a a
max
max m
rap

.
ude a
ma(
este idica#ia 7$aloarea de la ca"tul scrii8
Eroarea ra"ortat tolerat este o mrime s"eci&ic &iecrui a"arat de msurat 5i)
< &uc#ie de ea) se sta!ile5te clasa de "reci'ie.
9lasa de "reci'ie 7e(actitate8 a a"aratelor
- 9lasa de "reci'ie a uui a"arat de msurat electric este u umr e4al
cu eroarea ra"ortat tolerat 7ma(im admis8 e("rimat < "rocete. 9lasa de
"reci'ie este idicat "e cadraul &iecarui a"arat de msurat.
Petru a"aratele de msurat electrice &a!ricate < Rom%ia) se &olosesc
urmtoarele clase de "reci'ie + 0)0BA 0)1A 0)2A 0)BA 1A 1)BA 2)BA B. 9lasa de
"reci'ie caracteri'ea' a"aratul 5i u msurarea. Petru a o!#ie o "reci'ie c%t
8
mai !u a msurrii se recomad s se &oloseasc a"aratul de msurat ast&el
<c%t s se o!#i o idica#ie c%t mai mare 7< cea de-a doua jumtate a scrii
4radate 8
TEMA + : APARATE DE MSUR : (OLTMETRUL,
AMPERMETRUL, ,REC(EN-METRUL, ./METRUL,
PUN-I RLC, ME0O1MMETRUL, OSCILOSCOPUL,
CALI'RAREA APARATELOR DE MSUR
9.. Utili'ea' mijloace 5i metode de msurare a mrimilor s"eci&ice re#elelor de
comuica#ii
FIA SUPORT 1.1. - 2oltmetrul
2oltmetrul este u mijloc de msurare &olosit "etru msurarea tesiuii
electrice. 2oltmetrul "oate &i aalo4ic sau di4ital.
Sc;ema uui $oltmetru
- 9oectarea $oltmetrului < circuit
9
2
SURSE 9OFSUMATOR 2
R
2
Fi4. 1.1. 9oectarea corect a
$oltmetrului < circuit

2oltmetrul se coectea' < "aralel cu circuitul) sursa sau cosumatorul.
Pri itroducerea $oltmetrului < circuit se "roduc erori sistematice de metod
"ri &a"tul c $oltmetrul are o re'iste# iter "ro"rie otat R
$
. Petru ca
erorile &cute < msurtori s &ie c%t mai mici tre!uie ca R
$
GG R re'iste#a
circuitului. = "ractic R
$
H 1I J sute 1I .
= ca'ul coectrilor 4re5ite) adic $oltmetrul este motat < serie cu
circuitul) curetul "ri circuit scade &oarte mult 5i cosumatorul "oate s umai
&uc#ioe'e ormal.
O!ser$a#ie + Este iter'is a se coecta $oltmetrul < serie < circuit.
- 2oltmetre de curet cotiuu
10
SURSE 9OFSUMATOR
2
Fi4. 1.2. 9oectarea 4re5it a
$oltmetrului
2oltmetrul se coectea' < "aralel cu circuitul. Sursa este de curet cotiuu
7!aterie8 iar cosumatorul este u re'istor R.
- Se $a res"ecta "olaritatea curetului cotiuu adic "lusul sursei se $a
coecta la "lusul $oltmetrului 5i miusul sursei se $a la miusul $oltmetrului. =
ca' de eres"ectare a "olarit#ii) acul idicator se $a de"lasa s"re 'ero 5i se $a
"utea ru"e.
- 9a a"arat idicator < curet cotiuu se $a &olosi) de re4ul) u
$oltmetru ma4etoelectric.
- 2oltmetre de curet alterati$
2oltmetrul se coectea' < "aralel cu circuitul. Sursa este u 4eerator de
semal alterati$ K iar cosumatorul este o im"eda# L 7mrime com"le(
&ormat di re'iste#) iducta# 5i ca"acitate8.
11
2
Fi4. 1./. 2oltmetru de curet
alterati$
M
L
K
Fi4. 1... 2oltmetru de curet cotiuu
2
D
E
-
D
-
R
= curet alterati$ u cotea' "olaritatea !orelor. = curet alterati$ se
"oate &olosi u $oltmetru ma4etoelectric asociat cu u dis"o'iti$ redresor care
tras&orm curetul alterati$ < curet cotiuu. Se "oate &olosi 5i u dis"o'iti$
&eroma4etic "etru sute de $ol#i. Petru $alori mai mari ale tesiuii se $a
asocia o re'iste# adi#ioal sau tras&ormator de msur de tesiue.
2oltmetrul electrodiamic are cea mai !u clas de "reci'ie. 2oltmetrele
msoar $aloarea e&ecti$ a tesiuii alterati$e siusoidale.
- 2oltmetre cu mai multe domeii de msurare
Sut "re$'ute cu u selector 7comutator8 sau cu mai multe !ore cu
ajutorul crora se ale4e domeiul < &uc#ie de $aloarea tesiuii ce tre!uie
msurat. Petru &iecare scar 5i domeiu de msurare) la $oltmetrele
aalo4ice) se $a calcula costata scrii +
1
]
1

div
V U
C
max
n
U A U , 9
U
-N O2P ) ude +
U

> $aloarea tesiuii omiale "etru domeiul res"ecti$

N
ma(
> umrul ma(im de di$i'iui ale scrii 4radate
N - umrul de di$i'iui artate de acul idicator
A"lica#ie + U $oltmetru cu U

, 2)B2 < curet cotiuu are scara N

ma(
, B0
di$i'iui.
Acul idic .0 di$i'iui. 9e tesiue se msoar :
div
V
05 , 0
div 50
V 5 , 2
C
V 5 , 2


V 5 , 1 div 30
div
V
05 , 0 C U
U

.
12
E(tiderea domeiului de msurare al $oltmetrului cu re'iste# adi#ioal
R
ad

Re'iste#a adi#ioal este o re'iste# de $aloare mare) care se motea'
< serie cu $oltmetrul 5i "e care cade o "arte di tesiuea de msurat.
6eoarece $oltmetrul 5i re'iste#a adi#ioal R
ad
sut coectate < serie) ele sut
str!tute de acela5i curet I , I
2
9o&orm le4ii lui O;m scriem +
V
V
V
R
U
I
A
ad V
R R
U
I
+

V
ad
V
ad V
V
R
R
1
R
R R
U
U
+
+

A Se &ace ota#ia
n
U
U
V

umit coe&iciet de multi"licare
al tesiuii) care arat de c%te ori tesiuea de msurat este mai mare dec%t
tesiuea omial a $oltmetrului.
Re'ult +
V
ad
R
R
1 n +
A R
ad
, R
2
7-18
A"lica#ie + Petru u $oltmetru cu R
2
, 11I 5i U
2
, 10m2 ) se cere re'iste#a
adi#ioal ecesar "etru a msura U , 12.
100
10
1000
U
U
n mV 1000 V 1
V

A R
ad
, R
2
7-18 , 1-10
.
7100-18 , CC000I ,
CC1I
Re'iste#a < o;mi "e $olt
Re'iste#a < o;mi "e $olt ce caracteri'ea' u a"arat este i$ersul curetului
su omial.
a
I
1
V
R
,
_

.
13
2
R
ad
R
2
U
ad
I
2
I
U
2
U
A"lica#ie + U $oltmetru a$%d I
a
, 1mA are 1000 IQ2.
FIA SUPORT 1.2 - Am"ermetrul
Am"ermetrul este u mijloc de msurare &olosit "etru msurarea
itesit#ii curetului electric. Am"ermetrul "oate &i aalo4ic sau di4ital.
Sc;ema uui am"ermetru
- 9oectarea am"ermetrului < circuit
Am"ermetrul se coectea' < serie cu circuitul. Pri itroducerea
am"ermetrului < circuit se "roduc erori sistematice de metod "ri &a"tul c
am"ermetrul are o re'iste# iter "ro"rie otat cu r
A
. Petru ca erorile
&cute < msurri s &ie c%t mai mici) tre!uie ca r
A
RR R) re'iste#a circuitului.
= "ractic r
A
S I sau 'eci I.
= ca'ul coectrii 4re5ite a am"ermetrului
< circuit) adic < "aralel cu circuitul)
curetul "ri am"ermetru cre5te &oarte
mult ceea ce "oate duce la deteriorarea
sau c;iar distru4erea a"aratului.
14
A
SURSE 9OFSUMATOR
A
r
A
Fi4. 2.1. 9oectarea corect a
am"ermetrului < circuit
SURSE 9OFSUMATOR A
Fi4. 2.2. 9oectarea 4re5it a
am"ermetrului < circuit
O!ser$a#ie + Este iter'is a se coecta am"ermetrul < "aralel < circuit.
- Am"ermetre de curet cotiuu
Am"ermetrul se coectea' < serie cu circuitul. Sursa este de curet cotiuu
7!aterie8 iar cosumatorul este u re'istor R.
Se $a res"ecta "olaritatea curetului cotiuu adic "lusul sursei se $a
coecta la "lusul am"ermetrului 5i miusul sursei se $a la miusul
am"ermetrului. = ca' de eres"ectare a "olarit#ii) acul idicator se $a de"lasa
s"re 'ero 5i se $a "utea ru"e.
9a a"arat idicator < curet cotiuu se $a &olosi) de re4ul) u
am"ermetru ma4etoelectric.
- Am"ermetre de curet alterati$
Am"ermetrul se coectea' < serie cu circuitul. Sursa este u 4eerator
de semal alterati$ K iar cosumatorul este o im"eda# L 7mrime com"le(
&ormat di re'iste#) iducta# 5i ca"acitate8.
15
Fi4. 2... Am"ermetru de curet
cotiuu
A
D
E
-
D
-
R
A
Fi4. 2./. Am"ermetru de curet
alterati$
M
= curet alterati$ u cotea' "olaritatea !orelor. Am"ermetrul
msoar $aloarea e&ecti$ a itesit#ii curetului alterati$.
= curet alterati$ se "oate &olosi u am"ermetru ma4etoelectric asociat
cu u dis"o'iti$ redresor care tras&orm curetul alterati$ < curet cotiuu.
Se "oate &olosi u dis"o'iti$ &eroma4etic "etru a"arate de ta!lou) "etru
cure#i de 1sau BA. Petru $alori mari ale curetului alterati$ de sute de am"eri)
se asocia' cu 5uturi sau tras&ormatoare de msur de curet. Am"ermetrul
electrodiamic are cea mai !u clas de "reci'ie.
- Am"ermetre cu mai multe domeii de msurare
Sut "re$'ute cu u selector 7comutator8 sau cu mai multe !ore cu
ajutorul crora se ale4e domeiul < &uc#ie de $aloarea curetului ce tre!uie
msurat. Petru &iecare scar 5i domeiu de msurare) la am"ermetrele
aalo4ice) se $a calcula costata scrii +
1
]
1

div
A I
C
max
n
I A I , 9
I
-N OAP ) ude +
I

> $aloarea tesiuii omiale "etru domeiul res"ecti$

N
ma(
> umrul ma(im de di$i'iui ale scrii 4radate
N - umrul de di$i'iui artate de acul idicator
16
A"lica#ie + U am"ermetru cu I

, 10mA < curet cotiuu are scara N

ma(
, 100
di$i'iui. Acul idic BT di$i'iui. 9e curet se msoar :
div
A
1 , 0
div 100
A 10
C
A 10


A 7 , 5 div 57
div
A
1 , 0 C I
I

- E(tiderea domeiului de msurare al am"ermetrului cu 5ut
utul este o re'iste# electric) de o!icei de $aloare mic) 5i care se
motea' < "aralel "e a"aratul de msurat 5i "ri care trece o "arte di curetul
de msurat.
9o&orm le4ii lui O;m) "utem scrie + U , R
S
-I
S
, r
A
-I
A

S
A A
S
I
I r
R

A I , I
A
D I
S

1
I
I
r
I
I I
I r
R
A
A
A
A
A A
S

Fotm ra"ortul
n
I
I
A

- umit coe&iciet de multi"licare sau &actor de 5utare
care arat de c%te ori curetul de msurat I este mai mare dec%t curetul
omial al am"ermetrului I
A
.
1 n
r
R
A
S

.
17
A
R
R
s
I
S
I
U
I
A
r
A
Fi4. 2.B. Am"ermetru cu 5ut
A"lica#ie + S se determie re'iste#a uui 5ut "etru u am"ermetru care are
I
A
,2mA 5i r
A
,BI "etru a msura u curet I,10mA.

5
2
10
I
I
n
A

A

25 , 1
1 5
5
1 n
r
R
A
S
.
utul ui$ersal este u asam!lu de re'iste#e coectate <tre ele <
serie 5i care se distri!uie &ie < serie) &ie < "aralel cu a"artul de msurat <
&uc#ie de u comutator care sc;im! domeiile de msurare.
FIA SUPORT 1.. - Me4ommetrul
Petru msurarea re'iste#elor &oarte mari) "este 10
B
I) se &olosesc
me4ommetre. Se costruiesc asemtor cu o;mmetrele serie) dar au ca surs
iterioar de tesiue u mic 4eerator de curet cotiuu cu ma4et "ermaet
7ma4etou8 ac#ioat maual) care &uri'ea' o tesiue <alt de B00) 1000 sau
2B002) sau u co$ertor electroic care tras&orm tesiuea cotiu dat de o
!aterie o!i5uit 7C28 <tr-ua alterati$ care) du" ridicarea la $aloarea
ecesar cu ajutorul uui tras&ormator este redresat 5i &iltrat. 9a a"arat
idicator se utili'ea' u miliam"ermetru ma4etoelectric cu !o!i sim"l sau
de ti" lo4ometru. Uimitele de msurare ale me4o;mmetrelor sut cu"rise <tre
0)2 5i B00 MI) ueori "% la 10000 MI. 9ea mai !u clas de "reci'ie a
acestor istrumete este de V1W.
Me4o;mmetrul cu lo4ometru ma4etoelectric "re'it a$atajul c
idica#ia sa este ide"edet de tesiuea sursei de alimetare. Ua aceste
a"arate) re'iste#a de msurat R
*
se coectea') &ie < serie) &ie < "aralel) cu
ua ditre !o!iele mo!ile ale lo4ometrului) a5e'ate la C0
X
5i &i(ate "e acela5i
a(. Ua ec;ili!ru) mometele celor dou cu"luri care ac#ioea' asu"ra celor
dou !o!ie de$i e4ale) iar de$ia#ia este o &uc#ie de ra"ortul cure#ilor ce
"arcur4 !o!iele. 9a urmare) curetul "ri ua ditre !o!iele mo!ile ale
lo4ometrului de"ide de $aloarea re'iste#ei de msurat) curetul "ri cealalt
18
!o!i &iid ide"edet de aceasta. 6e$ia#ia lo4ometrului este determiat de
ra"ortul cure#ilor di cele dou !o!ie. Am!ii cure#i &iid "ro"or#ioali cu
tesiuea sursei) ra"ortul lor u de"ide de aceasta.
( )
X 2
x 2
1
2
1
i
R f
R R
R
f
I
I
f

,
_

,
_

< care R
1
5i R
2
sut re'iste#ele !o!ielor
lo4ometrului. Idica#iile me4ommetrului cu lo4ometru sut < &uc#ie umai de
re'iste#a de msurat) &iid ide"edete de tesiuea sursei) adic de $ite'a de
rota#ie a mai$elei iductorului. 9a urmare) aceste me4ommetre u ecesit ici
o re4lare "reala!il msurrii.
FIA SUPORT 1./ - Pu#i R)U)9
= "ractic se <t%lesc &rec$et "u#i care "ermit msurarea re'iste#elor)
iducta#elor 5i ca"acit#ilor cuoscute su! umele de "u#i ui$ersale sau "u#i
RU9. Sc;ema "u#ilor ui$ersale "ermite reali'area) "ritr-o sim"l mae$rare a
uui comutator) &ie a uui motaj de "ute de curet cotiuu 7"utea
?;eatstoe8) &ie a uor motaje de "u#i de curet alterati$ 7"u#i Ma(Yell)
?ie) SautZ) Ferst8
19
D
I
K
F
S
N
i
-
[
R
1
I
1
K
F
S
I
2
R
2
R
(
Fi4 ..1. 6is"o'iti$ul lo4ometric Fi4 ..2. Sc;ema electric a me4o;mmetrului
Pu#ile ui$ersale RU9 sut alctuite) < 4eeral) di + u 4eerator
sta!ili'at 7de o!icei de 1000 \' < joas &rec$e# 5i 1 M\' la <alt &rec$e#8)
u redresor "etru alimetarea < curet cotiuu) re'iste#e de ra"ort) elemete
etalo de com"ara#ie 7re'iste#e) iducta#e) codesatoare8) u a"arat idicator
de 'ero7de o!icei u $oltmetru electroic8. Elemetele re4la!ile sut etaloate
direct < uit#ile mrimilor de msurat.
Sc;ema uei "u#il ui$ersale RU9 este "re'etat < &i4ura /.1 +
Msurarea re'iste#elor se &ace cu motajul de "ute ?;eatstoe 7&i4.
/.1.a8 Se "ot msura re'iste#e <tre 0)1I 5i 10
3
I) cu o "reci'ie de V1W. Petru
msurarea re'iste#elor mai mici de 1I) di $aloarea o!#iut tre!uie sc'ute
re'istetele coductoarelor de le4tur 5i a cotactelor di iteriorul "u#ii)
"recum 5i a celor di e(terior.
Iducta#ele se msoar cu u motaj de "ute Ma(Yell 7&i4. /.1.!8. Se
"ot msura iducta#e cu"rise <tre 10
-3
5i 100\) cu o eroare de V1W.
9a"acit#ile se msoar cu u motaj de "ute SautZ 7&i4. /.1.c8) ude ca
elemet de com"ara#ie se &olose5te codesatorul 9
0
) motat < !ra#ul alturat
codesatorului de msurat. 6omeiul de msurare este cu"ris <tre 10
-B
5i 100
]F) cu o eroare de msurare V1W. Odat cu msurarea ca"acit#ilor se "oate
determia 5i ta4eta u4;iului de "ierderi.
20
a ! c
Fi4 /.1 Sc;ema "u#ilor RU9
Petru a da "osi!ilitatea msurrii cu acela5i a"arat a mai multor
elemete de circuit) "u#ile idustriale se reali'ea' su! &orm com!iat)
"ut%du-se reali'a di$erse ti"uri de "u#i < acela5i a"arat) cu ajutorul uor
comutatoare.
E(em"lu "utea RU9 > E0T0/
- re'iste#e 0)B I > 10B MI
- ca"acit#i 1 "F > 10B0 ]F
- iducta#e B0 ]\ > 10B \
Paoul &rotal al uei "u#i RU9 - cu"ride urmtoarele elemete 7co&orm
sc;emei8
Pu#i di4itale
A"ari#ia a"araturii umerice a dus la reali'area uor "u#i a cror
"er&orma# se im"ue tot mai mult < ra"ort cu "u#ile aterioare. 9uoscute
su! deumirea de "u#i di4itale ) acestea se caracteri'ea' "ri clas de
"reci'ie mult su"erioar "u#ilor aalo4ice 5i "ritr-o 4am de msur mult
lr4it. Aceste "u#i di4itale au "osi!ilitatea ca re'ultatul msurrii s &ie a&i5at)
cu ajutorul uui dis"laZ U96) direct "e ecra.
21
1 - discul cu scrile 4radate de msur
2 - "lcu#a tras"aret cu liie de re"er "etru
citirea scrilor
. - lam"a de semali'are a tesiuii di re#ea
/ - istrumet idicator de 'ero
B - comutatorul modului de &uc#ioare 7R)U)98
3 - comutatorul su!domeiilor de lucru
7B "o'i#ii) ( 1) ( 10) ( 10
2
) ( 10
.
) ( 10
/
8
T - !utoul de demulti"licare a mi5crilor discului
4radat
^ - "ote#iometrul de sesi!ilitate cu <treru"tor
de re#ea
C - "ote#iometrul de com"esare a re'iste#ei
!o!iei
10 - !orele de coectare a o!iectului de msurat
7re'iste#ei R
(
8
Fi4. /.2. Paoul &rotal al "u#ii RU9
FIA SUPORT 1.B - Im"eda#metrul 7'etmetrul8
Msurarea e(act a im"eda#ei este im"ortat "etru cuoa5terea
com"ortrii elemetelor de circuit) "recum 5i a su!asam!lurilor &uc#ioale) a
liiilor de trasmisie aeriee sau < ca!lu) a ateelor etc.
Im"eda#a L este o mrime $ectorial e("rimat "ri modulul
Z
5i
ar4umet _ sau "ri com"oeta real 7re'isti$8 R 5i com"oeta ima4iar
7reacti$8 *.
X j R e Z Z
j
+

.
9om"oetele im"eda#ei $aria' de o!icei cu &rec$e#a deci tre!uie s"eci&icat
&rec$e#a de msur) aleas de o!icei < domeiul de &rec$e#e < care este
&olosit acea im"eda#. Tre!uie a"reciat du" s"eci&icul msurrii) dac u este
su&iciet cuoa5terea umai a modulului im"eda#ei) care se msoar mai u5or
dec%t com"oeetele R 5i * sau modulul 5i ar4umetul.
Im"eda#metrul 7'etmetrul8 &olose5te o msurare idirect de curet +
U 4eerator cu re'iste#a iter 5i tesiuea cuoscut 2 alimetea' u
circuit serie &ormat di im"eda#a L
*
al crui modul se msoar 5i o re'iste#
etalo r de $aloare com"arati$ mic. r RR X
Z
. 9uretul "ri circuit este +
22
Fi4. /.. Pu#i di4itale
X X
Z
U
r Z
U
I
+

Itesitatea curetului "ri circuit este i$ers "ro"or#ioal cu

modulul im"eda#ei L
*
. Se msoar idirect curetul "ri cderea de tesiue
ce a"are la !orele re'iste#ei r +
X
Z
U
r I r

Idica#ia $oltmetrului electroic este i$ers "ro"or#ioal cu modulul
im"eda#ei L
*
) deci scara sa se "oate 4rada direct < $aloari de modul ale
im"eda#ei L
*
.
Petru a lr4i domeiul de msurare) tre!uie s se modi&ice tesiuea
4eeratorului sau sesi!ilitatea $oltmetrului electroic. 6e o!icei se utili'ea' u
motaj < care im"eda#a ce se msoar se itroduce "ritr-u
autotras&ormator. Aceast $ariat "re'it a$atajul c im"eda#a care a"are
<tre ca"etele autotras&ormatorului de"ide de ra"ortul de tras&ormare) care
"oate &i $ariat "ri "ri'e co$ea!il alese.
23
M
2
U,costat
r
L
*
I
&
r
i
,0
u
Fi4. B.1. Prici"iul msurrii cu im"eda#metrul 7'etmetrul8
M U,costat
r
L
*
Ateuator
&
r
i
,0
u
Fi4. B.2. Letmetrul cu autotras&ormator
2
Motajul cu autotras&ormator are eajusul c) atuci c%d < circuit u
este motat ici o im"eda# 7L
*
, 8 ) circuitul este "arcurs de curetul "ri
autotras&ormator) deci e(ist totu5i o idica#ie la $oltmetrul electroic.
S"re a e$ita acest eajus) s-au itrodus dou autotras&ormatoare cu
"ri'e.
Im"eda#a L
*
se itroduce <tre "ri'ele cu acela5i umr ale
autotras&ormatoarelor 5i care cores"ud la acelea5i ra"oarte de tras&ormare.
Se "ot msura ast&el im"eda#e <tre limite lar4i.
FIA SUPORT 1.3 - `-metrul
`-metrul este u a"arat idustrial) destiat s msoare &actorul de caltate
`. El "ermite 5i alte msurri cum ar &i + msurarea iducta#elor) a re'iste#elor
< <alt &rec$e#) a ca"acit#ilor etc.
Fuc#ioarea `-metrului se !a'ea' "e) "ro"rietatea circuitelor U9 serie)
de a "re'eta la re'oa#)la !orele elemetelor lor) o tesiue de ` ori mai
mare dec%t tesiuea cu care au &ost alimetate < serie.
24
M
U
,
c
o

s
t
a

t
r
L
*
Ateuator 1
&
r
i
,0
u
Fi4. B... Letmetrul cu dou autotras&ormatoare
2
1
2
.
1a
2
.
3a
2
.
Ba
2
.
/a
2
.
/
2
.
B
2
.
3
2
.
Ateuator 2
.a
2
.
.
2
.
- Sc;ema de "rici"iu
9odesatorul $aria!il 9 <m"reu cu !o!ia ce se motea' la !orele A) [
&ormea' u circuit U9) care este alimetat < serie de la u 4eerator K de
&rec$e# $aria!il "ri itermediul uui circuit de cu"laj care tre!uie s "re'ite
o re'iste# e4lija!il. 2oltmetru electroic 2E
1
msoar tesiuea cu care este
alimetat circuitul U9) iar $oltmetrul electroic 2E
2
msoar tesiuea la !orele
codesatorului 9.
- Modul de lucru
6ac circuitului U9 i se a"lic < serie o tesiue U
1
) itesitatea curetului "ri
acest circuit $a &i +

,
_

C
1
! j R
U
I
!
1
A 2ariid ca"acitatea codesatorului
9 sau &rec$e#a 4eeratorului) se aduce circuitul U9 la re'oa#. = acest ca')
C
1
!
0
0

5i itesitatea curetului de$ie ma(im +
!
1
max
R
U
I I
. Re'oa#a
este "us < e$ide# de $oltmetrul 2E
2
care msoar la re'oa#) la !orele
25
K
2E 1
2E 2
Fi4. 3.1. Sc;ema de "rici"iu a `-metrului
9UPUAb
9
U
*
) R
*
A [
codesatorului tot o tesiue ma(im +
C
1
R
U
X I U
0 !
1
C max max 2

=locuid
!
C
1
0
0

se o!#ie
" U
R
!
U U
1
!
0
1 max 2

.9o&orm acestei rela#ii
tesiuea la !orele codesatorului ) la re'oa#) este de ` ori mai mare
dec%t tesiuea U
1
cu care s-a alimetat circuitul.
6ac se me#ie U
1
costat) U
2
,c-` . Aceast rela#ie "ermite
trascrierea scrii 4radate a $oltmetrului 2E
2
< $alori ale lui `) o!#i%du-se
ast&el u a"arat cu citire direct "etru msurarea &actorului de calitate.
Pu%du-se codi#ia U
1
,c ) re'ult c scara 4radat < $alori ale lui ` este
$ala!il umai "etru o aumit $aloare a tesiuii U
1
. Petru a se res"ecta
aceast codi#ie) "e scara 4radat a $oltmetrului 2E
1
este trasat u re"er) iar
tesiuea U
1
se re4lea' ast&el <c%t idica#ia $oltmetrului 2E
1
s &ie totdeaua la
re"erul res"ecti$.
FIA SUPORT 1.T. - Frec$e#metrul
Frec$e#metrele cu citire direct sut a"arate idicatoare cu scar 4radat
< ;ert'i 5i care ecesit re4laje sau o"era#ii su"limetare < tim"ul msurrii.
- Frec$e#metrul cu lame $i!rate
Frec$e#metrul cu lame $i!rate se &olose5te "etru &rec$e#e joase) de o!icei
&rec$e#a re#elei) B0\'.
26
U
U
&
(
&&
I
/C B0 B1 B2 \'
Fi4. T.1. Frec$e#metrul cu lame $i!rate
A"aratul co#ie mai multe lame metalice a$%d &rec$e#e de re'oa#
mecaic di&erite. = a"ro"ierea lamelor) se a&l o !o!i "arcurs de curetul a
crui &rec$e# se msoar. Su! i&lue#a !o!iei) lama care are &rec$e#a de
re'oa# e4al cu &rec$e#a curetului <ce"e s $i!re'e) idic%d < acest mod
&rec$e#a.
- Frec$e#metrul cu lo4ometru
Frec$e#metrul cu lo4ometru &uc#ioea' la &rec$e#e joase7"% la c%te$a mii
de ;ert'i8. Ele &olosesc ca istrumete idicatoare lo4ometre &eroma4etice)
electrodiamice sau &erodiamice.
U lo4ometru este u a"arat cu dou circuite de msurare) "arcurse de
doi cure#i I
1
5i I
2
5i a crui idica#ie este &uc#ie de ra"ortul itesit#ilor celor doi
cure#i+
1
2
I
I
#
. = serie cu &iecare !o!i a lo4ometrului este coectat c%te u
circuit U9) acordat "e &rec$e#ele &
10
5i res"ecti$ &
20
. Idica#ia a"aratului &iid
"ro"or#ioal cu ra"ortul celor doi cure#i) $a &i la r%dul su &uc#ie de &rec$e#)
iar scara se "oate 4rada direct < &rec$e#.
27
a
&
I
I
1
I
2
&
20
&
10
!
Fi4. T.2. Frec$e#metrul cu lo4ometru
a > sc;ema de "rici"iu
! > $aria#ia cure#ilor < &uc#ie de &rec$e#
9
2
I
2
U
2
9
1
I
1
U
1
U
1
&
(
M
Frec$e#metrele cu lo4ometru se costruiesc "etru iter$alle reduse de
&rec$e#e) cu"rise <tre cele dou &rec$e#e de re'oa# 7de e(em"lu /B J BB
\') /10 J /B0 \')1/B0 J 1BB0 \'8
- Frec$e#metre cu codesator
Frec$e#metrele cu codesator &uc#ioea' <tr-o !ad lar4 de
&rec$e#e) <ce"%d de la &rac#iui de ;ert' "% la circa 100 1\' . Fuc#ioarea
lor se !a'ea' "e "ro"or#ioalitatea <tre itesitatea curetului <tr-u circuit
care are ca sarci u codesator 5i &rec$e#.
A"lic%d le4ea lui O;m < circuitul di &i4ur se o!#ie +
28
A
M
9
U) &
*
I
Fi4. T... Sc;ema de "rici"iu a uui &rec$e#metrul cu codesator
X
C
f 2 C U C U
C
1
U
X
U
I


. 6ac circuitul se alimetea' de la tesiue
costat) se "oate ota U-9-2d , c 5i se o!#ie + I , c-& . Aceast rela#ie <tre
itesitatea curetului 5i &rec$e# "ermite trascrierea scrii 4radate a
am"ermetrului < $alori ale &rec$e#ei) o!#i%du-se u &rec$e#metru cu citire
direct.
Ua reali'area "ractic a &rec$e#metrelor cu codesator a"ar dou
"ro!leme +
o tesiuea ce alimetea' circuitul cu codesator tre!uie s &ie
costat
o am"ermetrul tre!uie s &uc#ioe'e <tr-o !ad lar4 de
&rec$e#e.
Petru me#ierea tesiuii costate < circuitul cu codesator) idi&eret de
a"litudiea tesiuii a"licate la itrarea a"aratului) &rec$e#metrele sut
"re$'ute cu u limitator. Uimitatorul este u circuit care me#ie tesiuea la
ie5irea sa costat dac tesiuea de la itrare de"5e5te o aumit $aloare)
umit "ra4 de limitare.
Petru o!#ierea uui am"ermetru care s &uc#ioe'e <tr-o !ad lar4
de &rec$e#e) se &olose5te u a"arat ma4etoelectric <m"reu cu u detector.
29
Fi4. T./. Sc;ema de !loc a uui &rec$e#metrul cu codesator
Uimitator
c
9
1
9
2
9
.
9omutatorul c "ermite sc;im!area codesatorului "etru a o!#ie mai multe
iter$ale de msurare 7(1) (10) (100) e8.
- Frec$e#metrul di4ital 7umeric8
Fumrtorul ui$ersal "oate &i &olosit la msurarea iter$alelor de tim" 5i a
&rec$e#elor. Aceste mrimi se "ot msura umeric "ri metode directe. = ca'ul
msurrii &rec$e#elor) se umr "erioadele semalului a crui &rec$e# se
msoar) <tr-u iter$al de tim" "resta!ilit) de e(em"lu o secud. Practic)
msurarea cost < umrarea uor im"ulsuri ) umrare ce se "oate reali'a cu
umrtorul ui$ersal. Frec$e#metrele umerice modere sut costruite su!
&orma uui umrtor ui$ersal) ada"tat "etru &uc#ioarea ca &rec$e#metru.
- Fumrtorul ui$ersal este di "uct de $edere croolo4ic) "rimul
a"arat de msurat di4ital. Acest a"arat este destiat s umere o serie de
im"ulsuri. El are o utili'are &oarte lar4. = a&ar de umrarea de im"ulsuri) el
"oate &i &olosit "etru msurarea &rec$e#elor) a "erioadelor) a ra"ortului <tre
dou &rec$e#e.
Pri utili'area aumitor traductoare) umrtorul ui$ersal "oate msura
$ite'e) tura#ii) tim"i de atra4ere relee) 4rosimea lamiatelor sau "oate &ace
umrri cu "reselec#ie 7la ama!alri) do'ri etc.8
30
9ircuit
"oart
Fumrtor 6ecodi&icator A&i5are
9ircuit
de itrare
Oscilator
cu cuar#
6i$i'or
de &rec$e#
1
/
.
2
Fi4. T.B. Sc;ema !loc a uui umrtorul ui$ersal
Sc;ema !loc a uui umrtorul ui$ersal co#ie urmtoarele circuite
"rici"ale + oscilator cu cuar#) di$i'orul de &rec$e#) circuitul de itrare) circuitul
"oart) umrtorul) decodi&icatorul 5i dis"o'iti$ul de a&i5are.
- Prici"iul de &uc#ioare a uui umrtor ui$ersal
9ost < umrarea uor im"ulsuri <tr-u tim" determiat. = acest
sco") el co#ie u circuit "oart) la itrarea cruia se a"lic im"ulsurile de
umrat <m"reu cu u semal de comad care determi durata umrrii.
9ircuitul "oart este de o!icei u circuit de ti" I. Ua ie5irea "or#ii se $or re4si
im"ulsurile a"licate la itrare) umai "e durata coicide#ei ditre cele dou
semale. Im"ulsurile de la ie5irea "or#ii sut umrate de umrtor < sistemul
!iar sau !iar codi&icat 'ecimal 7[968. 6ecodi&icatorul tras&orm re'ultatul
umrrii di !iar sau di [96) < sistemul 'ecimal) "etru a &i a"oi a&i5at
umeric de dis"o'iti$ul de a&i5are.
Fuc#ioarea umrtorului ui$ersal este comadat de u oscilator cu
cuar# de mare sta!ilitate. 6eoarece oscilatorul cu cuar# &uc#ioea' "e o
&rec$e# &i() "etru o!#ierea uor semale de &rec$e#e di&erite se &olose5te
u di$i'or de &rec$e#) care <m"arte "ri decade succesi$e 71) 1Q10) 1Q100) e8
&rec$e#a semalelor date de oscilatorul cu cuar#. Semalele o!#iute la ie5irea
di$i'orului de &rec$e# se a"lic la ua ditre itrrile circuitului "oart)
determi%d < acest mod) cu "reci'ie &oarte mare) durata uuia ditre
31
semalele ce se a"lic "or#ii. Oscilatorul cu cuar# <m"reu cu di$i'orul de
&rec$e# alctuiesc !a'a de tim" a umrtorului ui$ersal.
9ircuitul de itrare "relucrea' semalele a"licate la itrare) "etru a &i
com"ati!ile cu itrarea "or#ii lo4ice a umrtorului 7itrarea circuitului "oart8.
6eoarece la itrarea "or#ii tre!uie s se a"lice semale su! &orma uor im"ulsuri
de o aumit am"litudie) circuitul de itrare are rolul de a tras&orma semalele
a"licate la itrare) care "ot a$ea am"litudii 5i &orme di&erite) < im"ulsuri de
aceea5i &rec$e#.
- Petru &uc#ioarea ca &rec$e#metru) semalul a crui &rec$e# se
msoar se a"lic circuitului de itrare) care <l tras&orm < im"ulsuri a$%d
aceea5i &rec$e#. Ua cea de-a dou itrare a "or#ii se a"lic semalul de la
di$i'orul de &rec$e#) semal ce are o durat !ie determiat) de e(em"lu o
secud. Pe durata c%t cele dou semale coicid) im"ulsurile trec "ri "oart
s"re umrator. Acesta le umr) iar re'ultatul umrrii este decodi&icat 5i
a&i5at umeric. = &i4ura T.3. s-au re"re'etat dia4ramele semalelor < di&erite
"ucte ale &rec$e#metrului +
1 > semalul la itrare
2 > semalul la ie5irea circuitului de itrare
. > semalul dat de di$i'orul de &rec$e#
/ > semalul la ie5irea circuitului "oart) res"ecti$ la itrarea umrtorului
32
U
1
t
U
2
t
U
.
t
U
/
t
1s
Fi4. T.3. Msurarea umeric a &rec$e#ei
FIA SUPORT 1.^. - Oscilosco"ul
Oscilosco"ul este u a"arat care "ermite $i'uali'area "e ecraul uui tu!
catodic a cur!elor ce re"re'it $aria#ia < tim" a di&eritelor mrimi sau a cur!elor
ce re"re'it de"ede#a <tre dou mrimi. Ima4iile o!#iute "e ecra se
umesc oscilo4rame.
- Utili'ri
Oscilosco"ul este uul ditre cele mai rs"%dite a"arate electroice) 5i
are o lar4 utili'are) &ie ca a"arat de sie stttor) &ie ca "arte com"oet a altor
a"arate electroice.
- 9a a"arat de sie stttor) el se utili'ea' la +
o 2i'uali'area 5i studierea cur!elor de $aria#ie < tim" a di&eritelor
semale electrice7cure#i) tesiui8
o 9oma"ararea di&eritelor semale electrice
o Msurarea uor mrimi electrice 7tesiui) itesit#i ale
curetului) &rec$e#e) de&a'aje) 4rad de modula#ie) distorsiui
etc.8
o Msurarea $alorilor istataee ale uor semale 7tesiui)
cure#i8
33
o Msurarea iter$alelor de tim"
o 2i'uali'area caracteristicilor com"oeetelor electroice 7tu!uri
electroice) tra'istoare8) a cur!elor de ;istere'is ale
materialelor ma4etice etc.
Ueori oscilosco"ul &ace "arte di sisteme de msurare 5i cotrol sau di
a"arate mai com"le(e cum ar &i + caractero4ra&ul 7a"arat "etru $i'uali'area
caracteristicilor tra'istoarelor8) $o!ulosco"ul 7a"arat "etru $i'uali'area
caracteristicilor de &rec$e# ale am"li&icatoarelor8) selecto4ra&ul 7a"arat "etru
$i'uali'area cur!elor de selecti$itate8 etc.
=m"reu cu di&erite traductoare) oscilosco"ul "oate &i &olosit 5i la
studierea 5i msurarea uor mrimi eelectrice) cum ar &i < medici) &i'ic
uclear) 4eo&i'ic etc.
Oscilosco"ul se reali'ea' <tr-o mare $arietate de ti"uri costructi$e.
- Osciloscoa"e catodice < tim" real
Se caracteri'ea' "ri de"ede#a ditre &iecare "uct al ima4iii de "e
ecra 5i &iecare $aloare a semalului $i'uali'at. Majoritatea osciloscoa"elor
&olosite < "ractica idustrial sau la!oratoare sut osciloscoa"e catodice < tim"
real a cror !ad de &rec$e#e se <tide di curet cotiuu "% la circa B00
M\'.
- Osciloscoa"e cu e5atioare
Sut utili'ate "etru $i'uali'area semalelor cu &rec$e#e mai mari de B00
M\') < locul osciloscoa"elor catodice < tim" real) limitate di cau'a elemetelor
com"oeete. Aceste osciloscoa"e selectea' e5atioae di semalul de
&rec$e# mare 5i a&i5ea' "e ecra date < le4tur cu "o'i#ia comutatoarelor
72Qdi$) tim"Qdi$8) de"5irea ecraului etc. se &olosesc "% la circa 20 K\'.
34
- Osciloscoa"e cu micro"rocesoare
Sut cele mai modere a"arate de msurat. Pe ecraul acestor
osciloscoa"e se a&i5ea' scrile "e care se lucrea') am"litudiea) $aloarea
medie sau e&icace a tesiuii) durata 5i &rotul uor im"ulsuri) &rec$e#a
semalelor) e&ectuarea uor calcule des"re semalele a&i5ate.
- Aali'oare s"ectrale
Sut tot osciloscoa"e care "ermit a&i5area "e ecra a distri!u#iei "uterilor
sau am"litudiilor semalului "etru s"ectrul de &rec$e# cores"u'tor acestui
semal.
- Osciloscoa"e cu mai multe caale
Se &olosesc "etru $i'uali'area simulta a dou sau mai multe mrimi "e
ecra. Majoritatea are dou caale de semal dar sut osciloscoa"e cu / sau ^
caale. Ua aceste osciloscoa"e se &olose5te tu!ul catodic moos"ot cu
comutator electroic sau tu!ul catodic multis"ot.
- Osciloscoa"e cu memorie
Re#i &orma semalelor cu $aria#ie "eriodic sau a"eriodic. 6u"
memorare se "oate studia $aria#ia < tim" a semalului) se "ot com"ara semale
a"rute la momete di&erite. 6u" &elul memoriei "ot &i osciloscoa"e cu memorie
aalo4ic 5i cu memorie umeric.
FIA SUPORT 1.C. - 9ali!rarea a"aratelor de msur
- A"aratele de msurat sut mijloace de msurat reali'ate "e !a'a uei
sc;eme electrice de co$ersie a eer4iei 5i a uui istrumet de msurat
7e(em"lu + termometrul electric) am"ermetrul etc.8.
35
Fi4. C.1. Re"re'etarea 4eeral a a"aratului de msurat
Mrimi de
i&lue#
A"arat
de msurat
Mrimi de
msurat
Mrimi de
ie5ire
come'i
U a"arat de msurat "rime5te o mrime de itrare 5i &uri'ea' o
mrime de ie5ire. Mrimea de ie5ire de"ide 5i de alte mrimi deumite mrimi
de i&lue# + tem"eratur) "resiue) umiditate) c%m"uri electrice 5i ma4etice
etc. 6e asemeea) mrimea de ie5ire a a"aratului de"ide 5i de come'ile care
au &ost date a"aratului di e(terior
- Mrimile de itrare ale a"aratului de msurat sut caracteri'ate "ri +
o atura mrimii 7tem"eratur) tesiue) curet etc8
o iter$alul de $alori msura!ile 7$aloarea miim) $aloarea
ma(im8
o $aria#ia < tim" 7mrimi costate) mrimi $aria!ile8
- 9ome'ile "rimite di e(terior de u a"arat de msurat "ot &i +
o &uc#iue 7msurarea tim"ului) tem"eraturii) curetului) tesiuii
etc8
o 4ame de msurare
o cali!rare iter
o re4larea 'eroului
o ec;ili!rare 7la com"esatoare) "u#i8
o re"etarea msurrii
= 4eeral come'ile a"aratelor de msurat "ot &i 4ru"ate ast&el +
36
o "etru itroducerea de date
o "etru mae$rarea a"aratului
Am!ele 4ru"e de come'i "ot &i automati'ate "ar#ial sau com"let .
Mrimile de ie5ire ale uui a"arat de msurat "ot &i rece"#ioate de om sau de u
dis"o'iti$ coectat a"aratului 7<re4istrare) comad) "relucrare ulterioar) etc8.
A"aratele de msurat) du" &elul cum &uri'ea' mrimea de ie5ire "ot &i +
aalo4ice 5i umerice 7di4itale8.
- A"aratul aalo4ic &uri'ea' i&orma#ia de msurare su! &orma uei
mrimi &i'ice $aria!ile cotiue 5i omul a"recia' idica#ia a"aratului e("rim%d-
o su! &orma uui umr.
- A"aratul umeric "re'it re'ultatul msurrii la ie5ire direct su! &orma
uui umr care este citit de om.
Ua msurarea mrimilor electrice) se are < $edere res"ectarea
urmtoarelor criterii+
- $eri&icarea ite4rit#ii a"aratelor de msurat 5i cotrol utili'ate <
msurare
- $eri&icarea accesoriilor ecesare msurrii
- ale4erea domeiului de msurare
- reali'area re4lajelor "re4titoare "etru e&ectuarea msurrilor
- "reci'area uit#ilor de msur "etru mrimile msurate
- utili'area lim!ajului de s"ecialitate
- res"ectarea ormelor de "rotec#ia mucii
E&ectuarea re4lajelor ii#iale 5i ale4erea domeiului de msurare la
am"ermetre 5i $oltmetre
37
9%d $rem s msurm o aumit mrime electric tre!uie s a"reciem
care $a &i cu a"ro(ima#ie $aloarea ei. Aceast $aloare o determim "e !a'a
di&eritelor date ca + marcaje) calcule etc. 6ac $rem) s determim cu
a"ro(ima#ie curetul) < am"eri) care trece "ritr-o itala#ie) "ies sau circuit 5i
cuoa5tem tesiuea a"licat 5i "uterea de'$oltat) &olosim &ormula I,PQU) ude
P este "uterea < ?att 5i U este tesiuea < $ol#i. 6u" ce au determiat cu
a"ro(ima#ie $aloarea mrimii care tre!uie msurat) ale4em a"aratul de msurat
ast&el <c%t "e ua di scrile lui de msurare s &ie cu"ris 5i $aloarea
calculat de oi. = ca'ul < care se cuosc "recis $alorile ecesare) este mai
!ie s se alea4 la <ce"ut o scar cu $alori mai mari de msurare) s se
determie cu a"ro(ima#ie $aloarea cutat 5i a!ia atuci s se utili'e'e a"aratul
de msurat cores"u'tor) dec%t s se &oloseasc istrumetul cu o scar de
$alori "rea mic) "ut%d "ro$oca deteriorarea lui.
A"aratele de msurat) care au mai multe scri de msurare) le coectm
mai <t%i "e scara cea mai mare 5i a"oi du" msurarea a"ro(imati$ le
comutm "e scara "e care se "oate &ace citirea corect. Scara de msurare $a &i
cea ecesar < mometul < care acul idicator al a"aratului de msurat se $a
a&la <tre mijlocul scrii 5i ca"tul scrii) cu idica#ia ma(im) deoarece la
majoritatea istrumetelor) "e aceast jumtate de scar "reci'ia msurrilor
este mai mare.
- 6ac este ca'ul) <aite de <ce"erea msurrilor) se &ace re4larea
"o'i#iei acului idicator cu ajutorul !utoului corectorului de 'ero.
- Petru msurri < curet cotiuu) se $a res"ecta "olaritatea !orelor
5i aume + !ora cu semul D se lea4 la "lusul sursei de tesiue) iar !ora >
la miusul sursei. 6ac "olaritatea u se res"ect a"aratul risc s se distru4.
- Ua multimetrele di4itale se $a $eri&ica !ateria <cor"orat "etru toate
modurile de &uc#ioare.
6eoarece multimetrele sut a"arate "orta!ile) mae$rarea lor se $a &ace
res"ect%d cu stricte#e toate istruc#iuile de utili'are. Ua a"aratele aalo4ice se
38
$a calcula costata scrii at%t "etru am"ermetru c%t 5i "etru $oltmetru) du"
care se $a <mul#i cu umrul di$i'iuilor artate de acul idicator.
E&ectuarea re4lajelor ii#iale la o;mmetru
Re4larea idica#iei acului idicator este ecesar < ca'ul o;mmetrelor)
deoarece <m!tr%irea !ateriei determi modi&icarea tesiuii cu care este
alimetat a"aratul 5i "ri urmare cre5terea erorii de msurare.
- Petru o;mmetrul serie re4larea se reali'ea' "etru $alorile de la
ca"etele scalei ast&el +
o "etru R
*
, 0 se reali'ea' u scurtcircuit <tre !orele
a"aratului. 6ac acul idicator u idic 0 I) se re4lea'
re'iste#a $aria!il R
P
"% se o!#ie idica#ia corect.
o "etru R
*
, f se las !orele a"aratului < 4ol 5i se re4lea'
"o'i#ia acului idicator cu ajutorul corectorului de 'ero al
a"aratului ma4etoelectric.
- Petru o;mmetrul deri$a#ie re4larea se &ace tot "etru $alorile de la
ca"etele scrii +
o "etru R
*
, 0 se re4lea' di corectorul de 'ero al a"aratului
ma4etoelectric
o "etru R
*
, f se las !orele a"aratului < 4ol 5i se $aria'
re'iste#a R
P
"% se o!#ie idica#ia corect.
- Ua me4o;mmetrul cu lo4ometru idica#iile sut < &uc#ie de re'iste#a
de msurat) &iid ide"edete de tesiuea sursei 5i ca urmare aceste a"arate
u ecesit ici o re4lare "reala!il a msurrii.
E&ectuarea re4lajelor ii#iale 5i ale4erea domeiului de msurare la
multimetre.
- Multimetre aalo4ice
39
Orice multimetru are u selector cu mai multe "o'i#ii cu ajutorul cruia se
o!#ie ti"ul a"aratului) &elul curetului 5i domeiul de msurare. 9%d &acem o
msurare cu multimetru) "uem selectorul "e domeiul cel mai mare 5i a"oi <l
scdem) "% c%d idica#ia aju4e s &ie u5or de citit. 6ac "rocedm i$ers)
"utem distru4e a"aratul.
Ua msurrile < curet cotiuu tre!uie res"ectat "olaritatea acestuia)
adic "lusul sursei la "lusul a"aratului 5i miusul sursei la miusul a"aratului.
6ac "olaritatea u se res"ect) acul de$ia' < ses cotrar celui ormal 5i
a"aratul se "oate distru4e. = curet alterati$ modul de coectare este
idi&eret.9%d &uc#ioea' ca am"ermetru 5i $oltmetru) multimetrul aalo4ic u
are e$oie de alimetare. Petru &uc#ioarea ca o;mmetru) multimetrul aalo4ic
este alimetat de la o !aterie <cor"orat.
- Multimetre di4itale
Pe "aoul &rotal se a&l u comutator cu ajutorul cruia se ale4e ti"ul
a"aratului) &elul curetului 5i domeiul de msurare. [orele u au D 5i - ) dar
e(ist o !or otat g9OMh 7comu sau mas8. = curet cotiuu) !ora 9OM
"oate &i coectat la oricare di "uctele de msurare) iar semul mrimii se $a
a&i5a automat.
6ac domeiul ales este mai mic dec%t $aloarea msurat) o"eratorul
este ate#ioat c mae$ra este 4re5it) &ie "ri a&i5area uei aumite com!ia#ii
de seme 5i ci&re) &ie "ri sti4erea itermitet a a&i5rii. Uele a"arate sc;im!
automat domeiul de msurare) < &uc#ie de $aloarea mrimii msurate.
Multimetrul di4ital este alimetat de o !aterie <cor"orat) "etru toate
modurile de &uc#ioare.
40
41
TEMA 2 : MSURAREA MRIMILOR SPECI,ICE RE-ELELOR DE
COMUNICA-II : AMPLITUDINEA, ,REC(EN-A,
PERIOADA, PUTEREA, RE%ISTEN-A DISTRI'UIT,
CAPACITATEA DISTRI'UIT, INDUCTAN-A
DISTRI'UIT )PENTRU PEREC1I DE
CONDUCTOARE*, IMPEDAN-A
9.. Utili'ea' mijloace 5i metode de msurare a mrimilor s"eci&ice re#elelor de
comuica#ii
FIA SUPORT 2.1 - Msurarea am"litudiii) &rec$e#ei) "erioadei
- Msurarea am"litudiii
Msurarea tesiuilor 5i cure#ilor < ec;i"ametele 5i istala#iile de
comuica#ii ocu" o "odere <semat) ceea ce e("lic $arietatea de metode 5i
a"arate utili'ate at%t < curet cotiuu c%t 5i < curet alterati$ 7< s"ecial de
<alt &rec$e#8. Tesiuea alterati$ siusoidal se "oate scrie su! &orma +
( ) ( ) + + $ %in U 2 $ %in U
m
< care
u > $aloarea istataee a tesiuii electrice la tim"ul t
U
m
> $aloarea e&icace a tesiuii 728
i > "ulsa#ia sau &rec$e#a u4;iular 7radQs8
t > tim"ul 7s8
j > &a'a ii#ial 7rad8
f 2 < care & > &rec$e#a curetului alterati$
&
2
f 2


< care T > "erioada 7s8
42
U
m
-U
m
T
j
d 2d
it
Fi4 1.1. > Re"re'etarea 4ra&ic a tesiuii alterati$e
siusoidale
2oltmetrele electroice se utili'ea' < s"ecial "etru msurarea
tesiuilor 7am"litudiii8 < audio) radio&rec$e# 5i alte istala#ii de comuica#ii
de <alt &rec$e# + Ele sut &ormate ditr-o "arte de detec#ie care tras&orm
semalul alterati$ de msurat <tr-u semal cotiuu "ro"or#ioal cu acesta 5i
"artea de msurare "ro"riu-'is. A"aratele sut "re$'ute de o!icei 5i cu u
am"li&icator care "oate &i dis"us <aite sau du" circuitul de detec#ie.
- 2oltmetre electroice de $alori medii) cu diode

43
Fi4. 1.2. > Sc;eme !loc de $oltmetre electroice de curet alterati$
9ircuit de
detec#ie
9ircuit de
detec#ie
Am"li&icator
Am"li&icator
9ircuit de
detec#ie
a
!
c
Fi4. 1... > 2oltmetre de $alori medii cu diode
2
r
a
U
R
6
~
t
U
i
u
u
mediu
2oltmetre electroice de $alori medii cu diode sut &ormate ditr-u
istrumet idicator ma4etoelectric) o re'iste# R de $aloare &oarte mare 5i o
diod. = ca'ul $ariatei serie) a"lic%d la itrare o tesiue alterati$ u , &7t8) <
tim"ul altera#ei "o'iti$e "e aodul diodei) aceasta coduce 5i "ri circuit $a
trece u curet i care $a urmri $aria#iile tesiuii.
R

i
. 9%d "e aodul
diodei se a"lic altera#a e4ati$) dioda este !locat) u coduce 5i curetul
< circuit este ul.
Ua a"licarea uei tesiui alterati$e la itrarea $oltmetrului) "ri
istrumetul idicator $a trece u curet "ulsatoriu. Ec;i"ajul mo!il al
istrumetului idicator u "oate urmri acest curet 5i $a &i ac#ioat de u cu"lu
mediu "ro"or#ioal cu $aloarea medie a curetului.
R
U
# I #
med
med

- 2oltmetre electroice cu diode) de $alori ma(ime 7de $%r&8
Se caracteri'ea' "ri e(iste#a uui codesator 9) care se <carc
ra"id "ri diod c%d aceasta coduce 5i se descarc &oarte <cet c%d dioda
este !locat) me#i%d la !orele sale o tesiue a"ro(imati$ e4al cu $aloarea
ma(im a tesiuii msurate. Se "oate &olosi $ariata serie sau "aralel. =
altera#a "o'iti$ a"licat "e aodul diodei) dioda coduce codesatorul 9 se
<carc ra"id "% la $aloarea ma(im a lui u. 9%d tesiuea la itrare <ce"e
s scad 5i tesiuea "e codesator u
9
"e catodul diodei) de$ie mai mare
dec%t tesiuea a"licat "e aod) dioda $a &i "olari'at i$ers se !loc;ea' 7t
1
8.
44
9
r
a
U
M
R
6
Fi4. 1./. > 2oltmetre de $alori ma(ime cu diode
t
2
t
u
9
t
1
t
.
u
9
u
u
6i acest momet) codesatorul 9 se descarc let "e re'iste#a R
7
RC
d

GG 8. = mometul t
2
) tesiuea a"licat este mai mare dec%t
tesiuea u
9
de "e codesator) dioda este "olari'at direct 5i coduce) se
<carc ra"id codesatorul 9 "% < mometul t
.
. A"oi &eomeul se re"et.
Petru o costat de tim" &oarte mare R9 GGT
ma(
7T
ma(
&iid "erioada
cores"u'toare celor mai joase &rec$e#e la care se &olose5te $oltmetrul8) <tre
dou altera#e "o'iti$e codesatorul se descarc &oarte "u#i 5i tesiuea la
!orele lui rm%e a"ro(imati$ e4al cu $aloarea ma(im a tesiuii de msurat.
R
U
I
max

= "ractic se &olosesc $oltmetre de $alori medii sau de $alori ma(ime) care se

4radea' < $alori e&ecti$e. Aceast 4radare u este $ala!il dec%t < ca'ul
tesiuilor siusoidale.
2
U
U '
U
U
max max
med

Msurarea 2rec3e#4e
- Metoda ;eterodirii
Metoda ;eterodirii este o metod de com"ara#ie &olosit at%t < joas
c%t 5i < <alt &rec$e#. Msurarea &rec$e#elor cu metoda ;eterodirii se
!a'ea' "e "rici"iul ;eterodirii) co&orm cruia dac la itrarea) uui elemet
de circuit eliiar se a"lic simulta dou semale de &rec$e#e di&erite &
1
5i &
2
) la
ie5irea lui) "e l%4 semalele a"licate la itrare) datorit eliiarit#ii) a"ar 5i
45
semale care au &rec$e#e e4ale cu suma &rec$e#elor de la itrare 7&
1
D &
2
8 sau
cu di&ere#a lor 7&
1
- &
2
8. Semalul &rec$e#a e4al cu &
1
- &
2
se "oate se"ara cu u
&iltru trece jos 5i msura.
Motajul &olosit la msurarea &rec$e#elor "ri metoda ;eterodirii
co#ie + K
(
este 4eeratorul &rec$e#ei &
(
ce urmea' s se msoare) iar K
0
este
u 4eerator de &rec$e# &
0
$aria!il 5i cuoscut. Semalele date de cele dou
4eeratoare se a"lic elemetului eliiar M. Ua ie5irea acestuia a"ar 5i semale
a$%d &rec$e#e &
(
D &
0
5i &
(
- &
0
. Semalul cu &rec$e# &
1
- &
0
se selectea' cu
&iltrul trece jos 7FTb8 5i se urmre5te <tr-o casc tele&oic) coectat < "aralel
cu u $oltmetru de curet alterati$.
Modul de lucru. Se reali'ea' motajul di &i4ura 1.B 5i se $aria'
&rec$e#a &
0
a 4eeratorului K
0
) urmrid ca < casc s se aud touri di ce <
ce mai joase. 9%d < casc u se mai aude imic) se cotiu $aria#ia
&rec$e#ei &
0
< acela5i ses) "% c%d $oltmetrul 2 idic 'ero. = acest ca' u
mai e(ist com"oete de curet alterati$) deci &
(
- &
0
, 0. Se o!#ie &
(
, &
0
ceea
ce <seam c < mometul < care $oltmetrul idic 'ero) &rec$e#a de msurat
este e4al cu &rec$e#a 4eeratorului K
0
.
- Metode de re'oa#
Se !a'ea' "e "ro"riet#ile selecti$e ale circuitelor U9. Aceste circuite
"re'it &eomeul de re'oa# "etru o &rec$e# de"edet de $alorile
iducta#ei U 5i ca"acit#ii 9 +
!C 2
1
f
0

.
46
&
(
-&
0
2
K
(
K
0
M FTb
&
(
D&
0
&
0
&
(
&
(
-&
0
&
(
)&
0
T
Fi4. 1.B. > Msurarea &rec$e#elor "ri metoda ;eterodirii
Petru &rec$e#a de re'oa# la circuitul U9 serie itesitatea curetului
este ma(im) iar la circuitul U9 deri$a#ie tesiuea este ma(im.
- Frec$e#metrul de re'oa#
Motajul. Frec$e#metrul de re'oa# se &olose5te la msurarea
&rec$e#elor <alte 7radio&rec$e#e8. El este &ormat ditr-u circuit U9 alctuit
ditr-o !o!i &i( U 5i u codesator $aria!il 9 5i u a"arat cu care se "oate
"ue < e$ide# &eomeul de re'oa#. = acest sco" se "oate &olosi < serie
cu circuitul u am"ermetru cu termocu"lu 7&i4. 1.T.a8) sau < "aralel "e circuit u
$oltmetru electroic 7&i4. 1.T.!8
47
A
a
M
M U
4
9
K

&
(

&
(
!
M
M U
4
9
K

2E
U
Fi4. 1.T. > Msurarea &rec$e#ei cu &rec$e#metrul de re'oa#
a > cu am"ermetru cu termocu"lu ! > cu $oltmetru electroic
!
&
U
&
0
a
&
I
&
0
Fi4. 1.3. > 9ur!ele de re'oa# ale circuitelor U9 +
a > circuitul U9 serie ! > circuitul U9 deri$a#ie
Modul de lucru. Petru msurarea &rec$e#ei &
(
a uui semal) se a"ro"ie
&rec$e#metrul la c%#i$a cetimetri de sursa de semal) reali'%du-se < acest
mod u cu"laj iducti$. Se $aria' codesatorul 9 "% c%d am"ermetrul A
sau $oltmetrul 2E idic u ma(im. = acest momet) &rec$e#metrul este la
re'oa# "e &rec$e#a sursei +
!C 2
1
f f
0 x

. 6eoarece iducta#a U are o
$aloare costat) se "oate scrie
C
1
# f
. Pe !a'a acestei rela#ii) se "oate
trascrie scara 4radat a codesatorului 9 < $alori ale &rec$e#ei) o!#i%du-se
u a"arat cu citire direct.
Frec$e#metrele de re'oa# se "ot etaloa 5i < lu4imi de ud
cores"u'toare &rec$e#elor ce se msoar "e !a'a rela#iei + k , c-T) ude k
este lu4imea de ud) c > $ite'a de "ro"a4are a udelor electroma4etice)
e4al cu $ite'a lumiii 7.-10
10
cmQs8 iar T > "erioada semalului ce se msoar.
6eoarece T,1Q&) re'ult k,cQ&. Aceast rela#ie "ermite trascrierea < lu4imi de
ud) o!#i%du-se a"arate ce "oart umele de udametre. Udametrele sut
&oarte mult utili'ate < radiocomuica#ii.
Msurarea 5eroade
O metod idirect de msurare a "erioadei este reali'at "ri msurarea
&rec$e#ei 5i a"oi "e !a'a &ormulei T,1Q& 7s8 se o!#ie "ri calcul "erioada.
Metoda u'ual "etru msurarea "erioadei T a uui semal alterati$ este
"ri &olosirea osciloso"ului catodic.
48
T
T
Fi4. 1.^. > Msurarea "erioadei uui semal $aria!il < tim"
Msurarea iter$alelor de tim" se "oate reali'a cuosc%d $ite'a de
de"lasare a s"otului 5i msur%d "e ecra lu4imea se4metului care
cores"ude iter$alului de tim" cosiderat. Osciloscoa"ele modere au !a'a de
tim" cali!rate < msQcm sau ]sQcm ) adic se idic "etru &iecare "o'i#ie a
comutatorului ce re4lea' < tre"te &rec$e#a !a'ei de tim") tim"ul ecesar
"etru ca s"otul s se de"lase'e "e direc#ia ori'otal cu u cetimetru.
Petru msurarea "erioadei este ecesar ca !a'a de tim" s &ie ast&el
re4lat <c%t oscilo4rama s co#i cel "u#i dou "erioade succesi$e ale
semalului. = acest ca') dac re4lajul &i al !a'ei de tim" este la ma(im) se
msoar "e ecra < cetimetri dista#a <tre dou treceri succesi$e ale
semalului "ri aceeia5i $aloare 5i cu idica#ia re4lajului < tre"te al !a'ei de
tim". = acest &el) se o!#ie direct "erioada semalului.
E(em"lu + = ca'ul oscilo4ramei di &i4ura 1.^. ) dac re4lajul < tre"te al
!a'ei de tim" este "e "o'i#ia 1 msQcm) iar l#imea semalului 7"erioada8 este de
. cm) durata 7"erioada8 semalului $a &i T , .-1 , . ms.
FIA SUPORT 2.2. - Msurarea "uterii electrice
No4u# 6e#erale
49
Puterea re"re'it eer4ia cosumat < uitatea de tim".Uitatea de
msur "etru "utere < SI este Yattul 7Y8. = curet cotiuu <trea4a eer4ie
a!sor!it de u cosumator de la o surs se cosum) < sesul c se
tras&orm < alte &orme de eer4ie + caloric) mecaic) lumioas etc.
R
U
I R I U (
2
2
) ude U este tesiuea la !orele rece"torului)
I este curetul "ri rece"tor) R este re'iste#a rece"torului.
= curet alterati$ u <totdeaua <trea4a eer4ie a!sor!it de la surs
se cosum. = ca'ul circuitelor ce co#i com"oete reacti$e 7!o!ie sau
codesatoare8) o "arte di eer4ie se <ma4a'iea' su! &orm de eer4ie
reacti$. = curet alterati$ se de&iesc urmtoarele ti"uri de "uteri electrice +
- "uterea acti$ P , U-I-cos_ OYP
- "uterea reacti$ P , U-I-cos_ O$arP - $oltam"erreacti$
- "uterea a"aret S , U-I O2AP
=tre cele trei "uteri e(ist rela#ia S
2
, P
2
D `
2
.
- Puterea < audio&rec$e# 5i radio&rec$e#
Msurarea "uterii a!sor!ite de o sarci s"eci&ic 7di&u'orul <
audio&rec$e# 5i atea de emisie < radio&rec$e#8 5i "rodus de u 4eerator
5i sistem de trasmitere a "uterii) se &ace < urmtoarele sco"uri+
o determiarea "uterii ma(ime P
ma(
< sursa de "utere
i
max
R 4
)
(
ude E este tesiuea electromotoare a 4eeratorului
ec;i$alet ) R
i
este re'iste#a iter a 4eeratorului ec;i$alet
o determiarea "uterii ma(ime < aumite codi#ii) <
audio&rec$e#) "etru u coe&iciet de distorsiue dat.
50
= audio&rec$e# se de&iesc "uterile urmtoare +
o "uterea de ie5ire este "uterea electric a"licat di&u'orului 5i
caracteri'ea' itesitatea soor "erce"ut < audi#ie 7"etru
radiorece"toare8
o "uterea omial P

este "uterea de ie5ire ma(im. 7E(em"lu +

"etru radiorece"toare "etru care distorsiuile de eliiaritate
u de"5esc o aumit limit admisi!il ) 10W 8
o "uterea de ie5ire stadard P
s
re"re'it "uterea la care se
e&ectuea' msurrile <tr-u radiorece"tor 5i cores"ude
"uterii omiale a radiorece"torului P

.
Msurarea 5u"er 7# cure#" co#"#uu
- Metoda am"ermetrului 5i $oltmetrului
= curet cotiuu "uterea se "oate calcula cu rela#ia P , U-I. Porid de
la aceast rela#ie se "oate deduce &a"tul c "uterea cosumat < curet
cotiuu de u rece"tor a$%d re'iste#a electric R se "oate msura cu u
am"ermetru 5i $oltmetru &olosid u motaj ca < &i4ura 2.1.
Pot &i reali'ate dou motaje + amote 7comutatorul c "e "o'i#ia a8 sau
a$al 7comutatorul c "e "o'i#ia !8 < &uc#ie de mrimea re'iste#ei R. 9%d R GG
r
a
7r
a
&iid re'iste#a am"ermetrului8 se $a &olosi $ariata amote. 9%d R RR r
$
51
a
2
c
1
A
U
R
U
a
!
R
U
I
I
R
Fi4. 2.1. Msurarea "uterii < curet cotiuu cu am"ermetrul 5i $oltmetrul
I
U
Fi4. 2.2. Sim!olul Yattmetrului
7r
$
&iid re'iste#a $oltmetrului8 se $a &olosi $ariata a$al. Motajul amote se $a
&olosi "etru msurarea "uterilor mari 71Y8 iar motajul a$al "etru "uteri mici
7Y8.
Petru motajul amote + P
R
, U
R
I
R
, 7U-U
A
8I , 7U-r
A
I8I , UI-r
A
I
2
Petru motajul a$al +
( )
V
2
V
V R R R
r
U
UI
r
U
U UI I I U I U (
- Msurarea "uterii cu Yattmetrul electrodiamic
A"aratul este alctuit di dou !o!ie + &i( 5i mo!il. [o!ia &i( 7de
curet8 se lea4 < serie < circuit) iar !o!ia mo!il 7de tesiue8 se lea4
<m"reu cu o re'iste# adi#ioal < "aralel < circuit.
- liia ori'otal > !o!ia de curet
- liia $ertical > !o!ia de tesiue
6e$ia#ia acului idicator al Yattmetrului +
( # I U #
R r
U
I # I I #
1 1
ad
2 1

+

. Scara Yattmetrului este ui&orm
r > este re'iste#a !o!iei de tesiue.
6eoarece la Yattmetre e(ist "ericolul de su"ra<crcare c;iar dac
idica#ia a"aratului este su! limita de msurare 7$alorile I sau U "ot de"5i
52
a
c
1
A
!
R
ad
2
R
c
Fi4. 2... Msurarea "uterii < curet cotiuu cu Yattmetrul
electrodiamic
$alorile omiale c;iar dac "rodusul I-U este < limite omiale8) la utili'area
Yattmetrului este ecesar s se mote'e u am"ermetru < serie 5i u $oltmetru
< "aralel cu ajutorul crora s se "oat urmri <crcarea Yattmetrului.
= ca'ul motajului di &i4ura 2.. se "oate ale4e $ariata amote 7c "e
"o'i#ia a8 sau a$al 7c "e "o'i#ia !8.
Petru a o!#ie o idica#ie corect < sesul c acul idicator s se
de"lase'e de la st%4a la drea"ta) este ecesar s se res"ecte o aumit ordie
de le4are a celor dou !o!ie. = acest sco") Yattmetrele sut "re$'ute cu c%te
o !o!i marcat "ritr-o stelu# re"re'et%d <ce"uturile !o!ielor de curet 5i
de tesiue. [o!iele marcate se $or le4a <totdeaua s"re surs.
- ?attmetre cu mai multe domeii de msurare
Sut "re$'ute cu mai multe domeii "etru itesitatea curetului
electric 5i mai multe domeii "etru tesiue 7E(em"lu I
1
,0)BAA I
2
,1AA 2
1
,1B02A
2
2
,.0028
Petru a "utea determia "uterea msurat de Yattmetru) este ecesar
s se cuoasc) costata c
Y
a Yattmetrului) cores"u'tor domeiilor alese
"etru itesitatea curetului 5i "etru tesiue. 9ostata c
Y
re"re'it
"uterea cores"u'toare uei di$i'iui a scrii 4radate.
1
]
1

div
V U I
#
max
n n
* ude I

este domeiul de msurare ales "etru

itesitatea curetului) U

este domeiul de msurare ales "etru tesiue) N

ma(
este umrul ma(im de di$i'iui ale scrii 4ardate.
Puterea msurat de Yattmetru < ca'ul < care acul idicator arat N
di$i'iui) $a &i + P , c
Y
-N OYP.
Msurarea 5u"er 7# cure#" al"er#a"3 mo#o2a8a"
- Msurarea "uterii a"arete
53
6eoarece S,UI) "uterea a"aret se "oate msura cu u $oltmetru 5i cu
am"ermetru. 6i &i4ura 2./. se o!ser$ c se "oate &olosi $ariata amote sau
a$al < &uc#ie de im"eda#a cosumatorului L.
- Msurarea "uterii acti$e
Se "oate msura cu Yattmetrul electrodiamic. = curet alterati$
idica#ia a"aratului electrodiamic este ( )
2 1 2 1
I I +,% I I # A dar I
1
,I )
ad
2
R
U
I
A
( ) ( # +,% I U # IU +,%
R
U
I #
1 1
ad

- scara Yattmetrului este ui&orm.
Motarea Yattmetrului < circuit se $a &ace ca < &i4ura 2.B. ale4%d
$ariata amote sau a$al < &uc#ie de mrimea cosumatorului L) a$%d 4rij ca
!orele marcate s &ie le4ate s"re surs. = sc;em se coectea' u
am"ermetru 5i $oltmetru "etru a urmri <crcarea Yattmetrului. 9%d
54
M
a
c
1
A
!
R
ad
2
L
c
Fi4. 2.B. Msurarea "uterii acti$e cu Yattmetrul
M
a
c
1
A
!
2
L
c
Fi4. 2./. Msurarea "uterii a"arete
Yattmetrul are mai multe domeii de msurare se $a calcula costata
Yattmetrului +
1
]
1

div
V I U
max
n n
* A iar "uterea msurat $a &i +
[ ] * # (
*


- Msurarea "uterii reacti$e
Metoda idirect. 6i rela#ia S
2
, P
2
D `
2
cuosc%d "uterea acti$ 5i
a"aret) se o!#ie "ri calcul "uterea reacti$ +
2 2
( S " . Puterea acti$ se
msoar cu Yattmetrul) iar "uterea a"aret "ri metoda am"ermetrului 5i
$oltmetrului.
2armetrul se reali'ea' cu a"arate electrodiamice &iid &olosit "etru
msurarea "uterii reacti$e. 2armetrele sut asemtoare cu Yattmetrele dar au
< serie cu !o!ia mo!il < loc de re'iste#a adi#ioal) o !o!i sau u
codesator) care itroduc u de&a'aj su"limetar de C0l. `,U-I-si_ iar
idica#ia a"aratului electrodiamic este ( )
2 1 2 1
I I +,% I I # ude I
1
este
itesitatea curetului "ri !o!ia &i() I
2
este itesitatea curetului "ri !o!ia
mo!il.
55
!
U
M
L
9
M
a
U
L
U
9
M
c
U
L U
Fi4. 2.3. > 2armetre electrodiamice
a > cu !o!i adi#ioal A ! > cu codesator adi#ioal A c > com"esat
6ac !o!ia &i( se motea' < serie cu cosumatorul) iar !o!ia mo!il
<m"reu cu o !o!i adi#ioal de iducta# mare se motea' < "aralel cu
cosumatorul 7&i4. 2.3. a8 atuci I
1
,I A

!
U
I
2
A iar u4;iul de de&a'aj <tre I
1
5i I
2
de$ie C0l - _) deoarece !o!ia adi#ioal de&a'ea' curetul < urma tesiuii
cu C0l. = acest ca' idica#ia de$ie+
( ) ( ) "
!
#
%in I U
!
1
# -0 +,%
!
U
I #
,

Rela#ia de mai sus arat c < ca'ul < care < locul re'iste#ei adi#ioale
se motea' o !o!i adi#ioal) idica#ia a"aratelor electrodiamice este
"ro"or#ioal cu "uterea reacti$ deci ele &uc#ioea' ca $armetre.
6ac < serie cu !o!ia mo!il se motea' u codesator de
ca"acitate 9 7&i4ura 2.3. !8 idica#ia de$ie +
( ) ( ) " C # %in C U I # -0 +,% C U I #
,

6u" cum se o!ser$) 5i < ca'ul !o!iei adi#ioale 5i < ca'ul
codesatorului adi#ioal) idica#ia de"ide de &rec$e# 7i,2-d-&8. Petru a se
mic5ora i&lue#a &rec$e#ei asu"ra idica#iilor) se costruiesc $armetre
com"esate) cu dou !o!ie de tesiue cu"late "e acela5i a() ua ditre ele <
serie cu o !o!i) iar cealalt < serie cu u codesator 7&i4. 2.3.c8. = acest ca'
se o!#ie +
" C
!
1
#
,
_

. Ua $armetrele com"esate) < jurul &rec$e#ei
"etru care este <de"liit codi#ia U9i
2
, 1) idica#iile sut &oarte "u#i
i&lue#ate de &rec$e#.
Motarea $armetrelor < circuit este asemtoare cu motarea
Yattmetrelor) &iid ecesar motarea !orelor marcate s"re surs. Ua o motare
corect $armetrul $a idica < sesul ormal dac de&a'ajul ditre U 5i I este
iducti$ 5i i ses cotrar dac de&a'ajul este ca"aciti$. = acest ultim ca') se $or
i$ersa !orele ueia ditre !o!ie.
56
FIA SUPORT 2.. - Msurarea elemetelor de circuit + R)U)9)L
Msurarea re8s"e#4elor elec"rce
- Metoda a"ermetrului 5i $oltmetrului
Este o metod idirect + se msoar tesiuea la !orele re'iste#ei cu
$oltmetrul 5i itesitatea curetului ce trece "ri re'iste#) cu am"ermetrul.
2aloarea re'iste#ei de msurat se o!#ie a"lic%d le4ea lui O;m R , UQI.
6eoarece se &olosesc dou a"arate de msurat) se "ue "ro!lema "o'i#iorii
lor reci"roce. Este "osi!il s se reali'e'e dou $ariate 7&i4. ..18 care di&er <tre
ele "ri "o'i#ia $oltmetrului &a# de am"ermetru 5i sursa de alimetare. 9ele
dou motaje sut a$al 5i amote.
Ua motajul a$al $oltmetrul se coectea' < urma am"ermetrului &a# de
sursa de alimetare &i4ura ..1.a.
6eoarece $oltmetrul este coectat < "aralel cu R
(
) tesiuea la !orele
lor $a &i aceea5i + U,U
(
.
9o&orm le4ii I a lui circ;;o&&) < odul de re#ea I , I
$
DI
(
.
9o&orm le4ii lui O;m +
x
v
R
U
I
57
a
R
2
R
(
U
c
E
A
I
2
R
;
I
(
U
(
I
2
!
r
A
R
(
U
c
E
A
I
2
R
;
I
(
U
(
U
A
Fi4. ..1. Msurarea re'iste#elor "ri metoda am"ermetrului 5i $oltmetrului
a > $ariata a$al ! > $ariata amote
Ua motajul amote $oltmetrul se coectea' <aitea am"ermetrului &a#
de sursa de alimetare &i4ura ..1.!.
6eoarece am"ermetrul este coectat < serie cu R
(
) curetul care le
str!ate este acela5i + I,I
(
.
9o&orm le4ii a II-a a lui circ;;o&&) < oc;iul de re#ea U , U
A
DU
(
.
9o&orm le4ii lui O;m + U
A
,r
A
-I
Am!ele motaje itroduc o eroare sistematic de metod "ri &a"tul c
a"aratele au re'iste#e "ro"rii deci au u cosum "ro"riu de curet sau
tesiue . Petru ca erorile &cute < msurri s &ie c%t mai mici) tre!uie ca la
am!ele motaje s se &ac o corec#ie ast&el + la motajul a$al se $a scdea
cosumul de curet al $oltmetrului) iar la motajul amote se $a scdea cderea
de tesiue "e am"ermetru.
9orec#ia la motajul a$al +
v
v x
x
x
R
U
I
U
I I
U
I
U
R

9orec#ia la motajul amote + A
A A
x
x
x
r
I
U
I
I r
I
U
I
U U
I
U
R

9oclu'ii + Petru ca erorile &cute < msurri s &ie c%t mai mici) tre!uie
ca la motajul a$al R
$
s &ie c%t mai mare 7R
$
> re'iste#a iter a $oltmetrului
este de ordiul 1iloo;milor - sute de 1iloo;mi8) iar la motajul a$al r
A
s &ie c%t
mai mic 7r
A
> re'iste#a iter a am"ermetrului este de ordiul o;milor - 'eci
de o;mi8.
9u motajul a$al se msoar re'iste#e mici de ordiul o;milor) iar cu
motajul amote se msoar re'iste#e mari de ordiul 1iloo;milor.
- Metoda de "ute 7?;eatstoe8
Metoda de "ute este o metod de com"ara#ie la care $aloarea re'iste#ei
de msurat se com"ar cu $aloarea uei re'iste#e cuoscute. Putea este u
circuit ti"ic care co#ie "atru elemete7!ra#e8 dis"use <tr-o sc;em su! &orma
uui "atrulater. 9ircuitul se alimetea' "e ua ditre dia4oalele "atrulaterului)
iar < cealalt dia4oal se motea' u a"arat idicator de ul. 9%d idicatorul
58
de ul arat 'ero) <tre cele "atru elemete ce &ormea' "utea e(ist o rela#ie
!ie determiat di care cuosc%d $alorile a trei elemete ale "u#ii se deduce
$aloarea celui de-al "atrulea. Msurarea re'iste#elor cu metode de "ute
"re'it urmtoarele a$ataje + sesi!ilitate mare) "reci'ie mare) domeiu lar4
de utili'are) mae$rare u5oar.
Sc;ema de "rici"iu a "u#ii ?;eatstoe
R
(
> este re'iste#a de msurat
R
.
> re'iste#a $aria!il < decade
R
1
) R
2
> re'iste#e de ra"ort cuoscute
E > surs de curet cotiuu
c
1
) c
2
> <treru"toare
K > 4al$aometru 7a"arat ma4etoelectric)
de mare sesi!ilitate cu 'ero la mijloc8
Fuc#ioarea "u#ii.
Re'iste#a de msurat R
(
se motea' la !orele de msurare ale "u#ii 5i se
<c;id <treru"toarele c
1
5i c
2
. Se $ari
59
K
R
2
A
R
1 R
(
R
.
2
R
a
r c
1
c
2
1
[
9
6
I
1
I
1
I
2
I
2
I
Fi4. ..2. Putea ?;eatstoe