Hipertensiunea arteriala ( HTA)

Arterele transporta sangele de la inima spre tot corpul. Tensiunea arteriala

reprezinta o masurare a presiunii exercitate de sange asupra peretelui
interior al arterelor. Cu toate ca un anumit nivel de presiune este necesara
pentru ca sangele sa circule prin intreg organismul, in cazul in care aceasta
presiune creste prea mult se spune ca persoana sufera de hipertensiune
arteriala.
Fiecare bataie a inimii declanseaza o unda de presiune care circula prin uxul
sanguin. Cifra mai mare (tensiunea arteriala sistolica) reprezinta varful undei
de presiune, iar valoare mai mica (tensiunea arteriala diastolica) este
minimul undei de presiune. Tensiunea arteriala reprezinta masurarea atat a
tensiunii arteriale sistolice, cat si a celei diastolice. !alorile sunt exprimate in
milimetri coloana de mercur (mm Hg).
" persoana este considerata hipertensiva atunci cand tensiunea arteriala
sistolica este mai mare de #$% mm Hg sau tensiunea arteriala diastolica este
mai mare de &% mm Hg.
Tensiunea arteriala care ramane constant mai mare de #$%'&% mm Hg este
considerata hipertensiune arteriala, dar daca persoana este diabetica, o
valoare mai mare de #(%')% mm Hg este considerat hipertensiune arteriala
(la persoanele cu diabet zaharat valoarea normala a tensiunii arteriale este
sub #*%')% mm Hg).
Hipertensiunea arteriala este un factor ma+or de risc pentru bolile cardiace,
accidentul vascular cerebral si insu,cienta renala. -e estimeaza ca *./ din
barbati si #)/ din femei sunt hipertensive. 0a+oritatea persoanelor cu
hipertensiune nu stiu ca au aceasta afectiune. 1intre cei care stiu ca sufera
de hipertensiune arteriala mai putin de o treime primesc tratamentul adecvat
pentru controlul tensiunii arteriale.
-tadiile hipertensiunii arteriale
-tadiul 2 de hipertensiune3 tensiunea arteriala sistolica intre #$%4#.& mmHg
sau o tensiune arteriala diastolica intre &%4&& mmHg.
-tadiul 22 de hipertensiune3 tensiunea arteriala sistolica intre #5%4#6& mmHg
sau o tensiune arteriala diastolica intre #%%4#%& mmHg.
-tadiul 222 de hipertensiune 3 cea mai severa hipertensiune, care include o
tensiune sistolica de #)% mmHg sau mai mare sau o tensiune diastolica mai
mare de ##% mmHg.
Cauze3
Hipertensiunea arteriala esentiala
2n &./ din cazuri, cauza hipertensiunii arteriale ramane necunoscuta7
aceasta se numeste hipertensiune arteriala esentiala sau idiopatica. Frecvent
persoanele care sufera de hipertensiune arteriala esentiala au alte persoane
din familie care prezinta aceeasi afectiune. 2n cazul hipertensiunii arteriale
esentiale tratamentul va avea ca scop tratarea simptomelor si reducerea
tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arteriala esentiala este adesea asociata cu alte boli
cardiovasculare , cum ar , ateroscleroza (boala caracterizata prin ingrosarea
si indurarea peretelui arterial datorita depunerii placilor de colesterol, cu
reducerea progresiva a lumenului, astfel artere nu se dilata corespunzator si
presiunea in artere creste).

!arsta este un alt factor de risc asociat hipertensiunii arteriale. "data cu
inaintarea in varsta arterele devin mai putin exibile si este posibil ca valorile
tensiunii arteriale sa ,e mai mari decat cele normale. 6./ dintre pacientii
hipertensivi au peste 5% de ani. 8n stil de viata sedentar, un regim alimentar
prea bogat, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul asociate cu hipertensiunea
arteriala contribuie la aparitia bolilor cardiovasculare si a complicatiilor lor
inerente.

Cu toate ca nu se cunoaste cauza hipertensiunii arteriale esentiale, au fost
propuse o serie de mecanisme3
!asoconstrictie (scaderea diametrului arterei) care poate determina o
scadere a vascularizatiei la nivelul rinichilor, care ar duce la o crestere a
secretiei in sange a unei substante numita renina, care, in combinatie cu o
alta substanta produsa in ,cat ( angiotensiogen), formeaza angiotensina,
care este cauza hipertensiunii arteriale.
1ezechilibru in secretia de prostaglandine, care +oaca un rol in medierea
activitatii celulelor si in numeroase procese (cum ar , contractia uterului,
secretiile gastrice, uxul de sange la nivel cerebral, mobilitatea tractului
digestiv,etc).
Hipertensiunea arteriala secundara
2n hipertensiunea secundara tensiunea crescuta a sangelui reprezinta o
consecinta a anormalitatii unui organ sau sistem al organismului cum ar ,3
Cauzele renale
glomerulonefrita3 orice boala renala caracterizata printr4o atingere a
glomerulilor (unitatile ,ltrante ale rinichiului)
glomerulopatia din diabetul zaharat
nefrita interstitiala din cadrul unor boli metabolice3 guta, hipercalcemie
(cresterea nivelului de calciu din sange, frecvent ca o manifestare a
hiperparatiroidismului)
rinichi polichistic3 o boala caracterizata prin aparitia mai multor chisturi la
nivelul rinichilor
pielonefrita cronica3 sechele ale infectii urinare repetate
tuberculoza renala
stenoza a arterei renale
Cauze endocrine
sindrom Cushing 3apare atunci cand glandele suprarenale secreta o cantitate
mult prea mare de hormon, numit cortizol
sindromul Conn (hiperaldosteronism primar)3 o afectiune care se manifesta
printr4o secretie excesiva de aldosteron, determinand astfel retentia de sodiu
si pierderea de potasiu din organism.
feocromocitom3 tumora, dezvoltata in glanda medulosuprarenala si secretand
catecolamine (andrenalina, noradrenalina).
acromegalia3 este o boala cauzata de nivelul excesiv al hormonului de
crestere(-TH sau 9H) secretat la nivelul hipo,zei
hiperparatiroidism3afectiune caracterizata printr4un exces de secretie de
parathormon (hormonul care creste nivelul sangvin de calciu favorizand
absorbtia intestinala a acestuia) de catre una sau mai multe glande
paratiroide
afectiuni ale glandei tiroide
preeclampsia4in cursul primei sarcini poate aparea o hipertensiune
reversibila, recidivand eventual cu ,ecare noua sarcina7 alteori, graviditatea
agraveaza o hipertensiune arteriala preexistenta, de alta natura.

Cauze cardio4vasculare
coarctatia aortei consta in ingustare congenitala a aortei.-emnul caracteristic
consta in diminuarea marcata si intarzierea sau disparitia pulsului femural,
contrastand cu pulsatiile ample ale arterelor membrelor superioare.1iferenta
poate , obiectivata prin masurarea tensiunii arteriale, la membrele
superioare si inferioare.
blocul atrio4ventricular complet
insu,cienta aortica

Alte cauze
in boli traumatice, tumorale sau inamatorii ale creierului care duc la o
crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor
vasomotori se observa, uneori, si cresterea tensiunii arteriale.
apneea de somn (unele persoane obeze in special cele care sunt foarte obeze
prezinta un sindrom numit apnee de somn. Acest sindrom este caracterizat
de intreruperea periodica a respiratiei in timpul somnului si poate contribui la
dezvoltarea hipertensiunii.
glicirizina este o substanta din pulberea de lemn dulce, utilizata in medicina
alternativa. 9licirizina este convertita in organism in acidul glicirizic a carei
structura chimica este similara cu cea a aldosteronului. -imptomele sunt
asemanatoare cu sindromul Conn (hiperaldosteronism primar). 2ncetarea
consumului de pulbere de lemn dulce normalizeaza tensiunea arteriala.
bananele, nuca de cocos, vanilia, fenacetina, medicamentele antiinamatorii,
ciclosporina, vasoconstrictoarele nazale folosite pentru rinita, contraceptivele
orale pot determina cresterea tensiunii arteriale.
Factori de risc
!arsta3 :iscul de hipertensiune arteriala creste pe masura ce persoana
inainteaza in varsta. 1aca la varste tinere, hipertensiunea arteriala este mai
frecventa la barbati, dupa menopauza femeile au sanse mai mari de a
dezvolta hipertensiune arteriala.
:asa3 Hipertensiunea arteriala este deosebita de raspandita printre negri,
dezvoltarea la o varsta mai timpurie decat la persoanele de rasa alba.
Complicatiile grave, cum ar , accidentul vascular cerebral si infarctul
miocardic sunt mai frecvente la persoanele negre.
2storicul familial3 Hipertensiunea arteriala tinde sa ,e ereditara, tinde sa se
intalneasca mai frecvent in anumite familii.
"bezitatea3 Cu cat o persoana cantareste mai mult, cu atat mai mult sange
este necesar pentru a furniza oxigenul si substantele nutritive la nivelul
tesuturilor. !olumul de sange circulant prin vasele din sange creste, la fel si
presiunea pe peretii interiori ai arterelor. 2n paralel celulele adipoase produc
substante care circula si afecteaza atat vasele de sange cat si inima.
Absenta activitatii ,zice(sedentarismul)3 ;ersoanele care sunt inactive tind sa
aiba frecvente cardiace mai mari. Cu cat frecventa cardiaca este mai mare,
cu atat inima trebuie sa lucreze mai mult la ,ecare contractie si o presiunea
mai mare este transmisa in artere. <ipsa activitatii ,zice creste riscul de a ,
obez.
Fumatul3 =u numai ca fumatul creste imediat tensiunea arteriala temporar,
dar substantele chimice din tutun pot sa dauneze mucoasei peretilor
arterelor. -ubstantele chimice din tutun pot cauza ingustarea peretilor
arteriali determinand acumularea de depozite de grasime pe artere, depozite
care contin colesterol. =icotina contracta de asemenea vasele de sange
fortand inima sa munceasca mai mult.
Consumul crescut de sare3 " cantitate prea mare de sodiu in alimentatie
poate determina organismul sa retina lichide, determinand cresterea tensiunii
arteriale.
Consumul scazut de potasiu3 ;otasiu a+uta la mentinerea echilibrului cantitatii
de sodiu la nivelul celulelo. 1aca nu consumi sau nu retii destul potasiu poti
acumula prea mult sodiu.
Consumul scazut de vitamina 13 Cercetatorii cred ca vitamina 1 poate afecta
o enzima produsa de rinichi care afecteaza tensiunea arteriala. 0ai multe
studii sunt necesare pentru a stabili rolul vitaminei 1 in hipertensiunea
arteriale.
Consumul excesiv de alcool3 0odul exact in care alcoolul creste tensiunea
sangelui este necunoscut. Cu toate ca acestea consumul excesiv de alcool
poate afecta in timp inima.
-tresul3 =ivele de stres crescute pot conduce la o temporara dar dramatica
crestere a tensiunii sangelui. -tresul poate determina tensiune crescuta si
datorita faptului ca in acele momente incercam sa ne relaxam mancand mai
mult ,folosind mai multa nicotina sau alcool.
Anumite afectiuni cronice, de asemenea, poate creste riscul de hipertensiune
arteriala, inclusiv3 hipercolesterolemie (cantitate crescuta de colesterol in
sange), diabetul zaharat, bolile de rinichi si apneea de somn.
Consumul de contraceptive orale
-arcina
-imptome3
2n general,hipertensiunea arteriala nu determina simptome care sa
avertizeaza pacientului. Aceasta este frecvent gasita in cursul unui examen
medical de rutina. -imptomele care pot sugera prezenta hipertensiunii
arteriale sunt3
Cefalee (dureri de cap) , cu character pulsatil de obicei dimineata, la trezire,
in partea de sus sau in spatele capului (occipital)
Ameteli, verti+
"boseala (astenie)
2nsomnie
Tulburari de memorie si concentrare
0odi,cari de caracter
Tulburari de vedere (>muste zburatoare>, ocoane, vedere incetosata)
Acufene sau va+aituri in urechi (tinitus)
-emne de fragilitate capilara3 diverse manifestari hemoragice4 epistaxis
(sangerari nazale), metroragii (sangerarea vaginala survenita in afara uxului
menstrual), uneori hematemeza (varsatura cu sange), hemoragii retiniene
sau con+unctivale,etc.
Crampe musculare
Transpiratie excesiva
Furnicaturi la nivelul extremitatilor, amorteli, senzatia de >deget mort>
;alpitatii, dureri precordiale, dispnee (respiratie di,cila reectand insu,cienta
ventriculara stanga)
8rinari frecvente.
Complicatii3
Complicatii la nivelul sistemului nervos central (creier)3
Complicatiile neurologice sunt reprezentate de accidente ischemice
tranzitorii,hemoragii si tromboze cerebrale, accidente vasculare cerebrale.

2n cazul in care tensiunea arteriala este prea mare, peretii arterelor sunt
suprasolicitate, ei devin friabili, favorizand aparitia anevrismelor (prin
slabiciunea peretelui arterial apar dilatatii anormale ale acestuia) si care se
pot rupe ducand la aparitia hemoragiilor. Acest lucru se poate intampla
oriunde in organism7 un anevrism rupt poate , fatal in functie de marimea si
sediul hemoragiei3 hemoragia cerebrala pot , foarte grave, deoarece creierul
este inchis in cutia craniana, care este inextensibila,astfel creierul va ,
comprimat de catre colectia de sange care se formeaza (hematom).
Complicatii la nivelul inimii si vaselor de sange3
Atunci cand tensiunea arteriala este prea mare, ventriculul stang al inimii
trebuie sa lupte in mod constant impotriva acestei presiuni. Cu timpul functia
ventriculului stang ine,cienta, astfel apare insu,cienta ventriculare stanga.
2nsu,cienta ventriculului stang afecteaza in amonte plamanii, cresc riscul de
edem pulmonar acut (invadarea alveolelor de catre plasma sangvina care a
traversat peretele capilarelor.

Aorta poate ,, de asemenea, sediul formarii anevrismelor ,care se pot rupe,
modi,cari care pot , rapid fatale.

Cresterea tensiunii arteriale afecteaza in timp peretele arterelor. ;rintre
efectele nocive asupra peretelui arterial, hipertensiunea arteriala accelereaza
procesul de ateroscleroza, crescand astfel riscul de infarct miocardic.

!asele de la nivelul rinichilor, membrelor, ochilor, penisului (hipertensiunea
arteriala este cauza de disfunctie erectila) si vasele coronariene (vasele care
asigura aportul de sange la nivelul inimii) sunt afectate de hipertensiunea
arteriala.
Complicatii la nivelul organelor senzoriale3
:etinopatia hipertensiva este o afectiune a retinei cauzata de o hipertensiune
arteriala care atinge circulatia retiniana. Arterele au un calibru ingustat, pe
cand venele sunt adesea dilatate. 2n cea mai mare parte a timpului, nu exista
nici un simptom. 8neori, o sangerare in corpul vitros antreneaza aparitia unor
muste in zbor in campul vizual. Complicatia acestei retinopatii consta intr4un
edem retinian sau papilar.

Alte complicatii sunt 3 paralizie a nervilor oculomotor, hemoragie la nivelul
labirintului urechii (duce la aparitia verti+ului)
Complicatii la nivelul rinichiului
Acestea includ3nefroangioscleroza (scleroza a arterelor si arteriolelor renale
provocata de o hipertensiune arteriala), hematurie (prezenta sangelui in
urina), insu,cienta renala (diminuarea capacitatii de ,ltrare a rinichilor).

;rognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, ,ind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. 0oartea se datoreste indeosebi
complicatiilor cardiace, cerebrale si renale. -ub inuenta tratamentului
actual, prognosticul s4a imbunatatit.
1iagnostic
0asurarea tensiunii arteriale
-ingura modalitate de a sti daca aveti hipertensiune arteriala este masurarea
tensiunii arteriale cu a+utorul unui tensiometru. ;acientul trebuie sa ,e in
pozitie sezanda sau culcat, relaxat, fara sa4si incruciseze picioarele.Cafeaua,
efortul, fumatul trebuie evitate cel putin cu (% de minute inaintea examinarii.
<a pacientii peste 5. de ani, diabetici sau sub tratament antihipertensiv
tensiunea arteriala (TA) se va masura si in picioare (ortostatism), imediat si la
cateva minute dupa schimbarea pozitiei.
Analize de laborator
masurarea electrolitilor (sodiu, potasiu)
uree si creatinina (pentru a evalua eventualele efecte negative asupra
rinichilor)
pro,lul lipidic (colesterol, trigliceride)
teste speciale pentru hormoni a glandei suprarenale sau ai glandei tiroide

Analizele de urina sunt utile pentru masurarea electrolitilor si hormonilor din
urina.

"ftalmoscopia
?xamen care permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor sale.?l
da posibilitatea sa se observe vascularizatia retiniana, care poate ,
modi,cata de numeroase boli.
?cogra,a abdominala sau CT abdominal
Aceste explorari permit evaluarea prezentei unor afectiuni renale sau a
glandelor suprarenale care pot , cauza hipertensiunii arteriale sau a
complicatiilor la nivelul rinichilor.
?lectrocardiograma (?C9)
?lectrocardiograma (?C9) este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii
inregistrat cu mici electrozi ce se ,xeaza pe piept si se conecteaza la un
electrocardiograf. ?C9 este folositoare pentru cuanti,carea pre+udiciilor la
nivelul muschiului inimii, cum ar , infarctul miocardic si hipertro,a
(ingrosarea) peretelui inimii, complicatii frecvente ale hipertensiunii arteriale.
?cocardiogra,a
?cocardiogra,a foloseste ultrasunetele pentru a obtine imagini ale
atriilor,ventriculelor,valvelor si pericard ( foita care se gaseste in +urul inimii).
?cocardiogra,a este utila in masurarea dimensiunilor camerelor inimii, a
fortei contractiilor miocardului, grosimii peretilor inimii si modulului de
functionare a valvelor. ?cocardiogra,a este utila in diagnosticarea bolilor
valvulare, hipertro,ei cardiace, infarctului miocardic, insu,cientei cardiace,
prezentei cheagurilor in cavitatile cordului.

?cocardiogra,a poate , utilizata pentru a calcula fractia de e+ectie a
ventriculului stang (cantitatea de sange pompata de ventricul in timpul unei
contractii).
:adiogra,a toracica
:adiogra,a toracica poate evidentia prezenta cardiomegaliei(prezenta unui
cord cu dimensiuni mult marite), edemului pulmonar (invadare a alveolelor
de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor), dar este mult
mai putin speci,ca decat ecocardiogra,a in ceea ce priveste interiorul inimii.
?cogra,a 1oppler
0etoda ecogra,ca 1oppler este o tehnica suplimentara de cercetare si
identi,care a structurilor vasculare, implicit a uxului sangvin de la nivelul
acestor structuri abordabile ecogra,c cum ar , arterele, venele.
Acesta este un mod precis pentru a detecta bolile vasculare periferice, care
pot , asociate cu hipertensiunea arteriala.
Tratament
Tratament medicamentos
1iureticele
1iureticele actioneaza prin eliminarea la nivelul tubilor subtiri ai rinichilor a
apei si a sodiului din sange in urina7 aceasta induce o scadere a volumului de
sange si, astfel, o scadere a tensiunii arteriale. ?xemple de diuretice3
furosemid, hidroclorotiazida, amilorid, torsemidul,etc . Tiazidicele sunt
diuretice cu intensitate moderata si relativ durabila. ?limina urini
concentrate, in care predomina =a (salureza)7 elimina si C2 si @. ;ot provoca
hiponatremie si mai ales hipopotasemie, hiperglicemie si hiperuricemie.
Amiloridul, desi este mai putin e,cace, previne pierderea de potasiu.
Hipertensiunea arteriala, in functie de forma clinica si de stadiu, bene,ciaza
de asemenea de aportul continuu al diureticelor.
Aeta4blocantele
Aeta4blocantele actioneaza in principal prin reducerea activitatii
catecolaminelor asupra inimii si scaderea secretiei de renina. ?le sunt
indicate in special in cazuri de boala cardiaca ischemica. <a pacientii
hipertensivi, este preferabil sa se utilizeze molecule numite selective
(bisoprolol, nebivolol), care au mai putine efecte secundare. 2n tratamentul cu
betablocante trebuie sa respecte contraindicatiile3 astm bronsic, tulburari de
conducere a impulsului electric cardiac (bloc auriculo4ventricular), boli
vasculare periferice, bradicardie(incetinirea ritmului cardiac) , hipotensiune
arteriala, insu,cienta cardiaca. Aeta blocantele includ atenolol, propranolol,
metoprolol, nadolol, betaxolol, acebutolol, pindolol si bisoprolol. ?fecte
adverse comune ale acestora sunt depresia, oboseala, cosmaruri, impotenta
sexuala la barbati si cresterea Bheezing4ului la persoane cu astm.
2nhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

2nhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei combat stimularea sistemului
renina4angiotensina4aldosteron si reduc niveluri circulante de angiotensina 22
si aldosteron.2nhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc, prin
urmare, vasoconstrictia indusa de angiotensina 22 si reabsorbtia apei, cauzata
de actiunea aldosteronului la nivelul rinichilor. ;rincipalele efecte ale
inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt vasodilatatia si
scaderea volumului de sange. 0ai mult, ei previn degradarea bradiCininei,
substanta vasodilatatoare. :ezultate bune se obtin, in special, folosind doze
mici de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, asociate cu o dieta
saraca in sare si doze mici de diuretice. 2?CA includ medicamente precum
enalapril, captopril, lisinopril, benazepril, Duinapril, perindopril, ramipril,
trandolapril, fosinopril si moexipril.
;entru pacientii care dezvolta o tuse cronica sub tratament cu 2?CA se
administreaza blocanti ai receptorilor angiotensinei care includ 3 losartan,
irbesartan, valsartan, candesartan, olmesartan, telmisartan si eprosartan.

Alocante ale canalelor de calciu

Alocantele canalelor de calciu reduc tonusul arterelor prin reducerea
capacitatilor de vasoconstrictie a musculaturii netede arteriale prin inhibarea
transferului transmembranar de calciu. 2nhibitorii calcici nu sunt
recomandabili atunci cand bolnavul sufera de insu,cienta cardiaca si cand
exista tulburari de conductie. !erapamilul si nifedipinul sunt blocante ale
calciului, cu efect hipotensor dar cu indicatie ma+ora in angor si aritmii.
=ifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar
acut.

Antihipertensive centrale alfa4agoniste

?le reduc tonusul simpatic vasoconstrictor. ?fectelor lor nedorite limiteaza
utilizarea acestora (uscaciunea gurii, somnolenta, hipotensiune arteriala
ortostatica, greata). Clonidina este un medicament antihipertensiv care
actioneaza central. Asta inseamna ca actioneaza la nivelul centrului de
control al sistemului nervos simpatic din creier. 0edicamentul actioneaza ca
agonist alfa deoarece stimuleaza receptorii alfa din creier. :ezultatul acestei
stimulari centrale este scaderea uxului simpatic nervos si scaderea
rezistentei arteriale periferice. Clonidina scade tensiunea sangelui prin
relaxarea (dilatarea) arterelor periferice din organism. Aceste medicament e
util si ocupa al *4lea sau al (4lea loc in alegerea medicamentelor
antihipertensive cand alte medicamente esueaza.

0odi,carea stilului de viata
0ancati sanatos3 incercati ca dieta sa ,e formata in principal din fructe,
legume, cereale integrale si lactate cu o cantitate mica de grasime.
Consumati potasiu in cantitate mare, deoarece potasiu a+uta la prevenirea si
controlul tensiunii arteriale.
:educeti consumul de sare3 desi *,$%% miligrame (mg) de sodiu pe zi este
limita normala pentru adultii sanatosi, limitarea aportului de sodiu la #.%% mg
pe zi va avea un efect bene,c asupra tensiunii arteriale. Ar trebui sa se
acorde atentie si cantitatii de sare care se gaseste in alimentele procesate,
cum ar , supele conservate sau alimentele congelate.
0entineti greutatea normala3 daca sunteti supraponderala, scaderea in
greutate chiar si cu * poate scadea tensiunea arteriala.
Cresteti activitatea ,zica3 activitatile ,zice regulate pot a+uta la scaderea
tensiunii arteriale si mentinerea greutatii corporale. -e recomanda sa faceti
cel putin (% de minute de activitate ,zica pe zi.
:educeti consumul de alcool3 chiar daca sunteti sanatos, alcoolul poate
creste tensiunea arteriala. 1aca alegeti sa consumati alcool, faceti acest
lucru cu moderatie 4 pana la un pahar pe zi pentru femei si persoanele peste
5. de ani si doua pahare pe zi pentru barbati.
=u fumati3 tutunul afecteaza peretii vasului de sange si accelereaza procesul
de rigidizarea a arterelor (ateroscleroza)
:educeti stresul
:educeti consumul de cafea3 cofeina din . cesti de cafea consumata zilnic
produce o crestere usoara a tensiunii la persoane in varsta care de+a sufera
de hipertensiune dar nu si la cei care au o tensiune normala.
:egimul alimentar

Aolnavul hipertensiv poate sa inlocuiasca in dieta sa grasimile animale cu
grasimi vegetale, mai precis cu uleiuri vegetale, cel mai bine cu ulei presat la
rece. 8leiurile de masline, soia sau oarea4soarelui au un efect de protectie a
vaselor de sange fata de actiunea colesterolului.

1ieta este bine sa ,e suplimentata cu potasiu din surse naturale.-ursele
naturale de potasiu sunt cerealele, legumele si fructele3 faina integrala de
grau, taratele de grau, fulgii de ovaz, patrun+elul, spanacul, soia, carto,i,
ciupercile champignon, caisele, sta,dele, prunele, alunele si migdalele,
bananele si curmalele, dro+dia de bere uscata. ?ste bine ca legumele si
fructele sa ,e consumate cub forma de salate si sucuri proaspete. Carto,i e
indicat sa ,e ,erti in coa+a si in cantitati mici de apa7 foarte buni sunt si
carto,i copti.

1e asemenea, sunt bune si alimentele cu un continut bogat de calciu,
deoarece s4a dovedit ca ele reduc TA. 1intre acestea fac parte3 verdeturile de
la care se consuma frunzele (ex. patrun+elul, leusteanul si leurda), soia,
smochinele, migdalele dulci (sa nu ,e pra+ite sau sarate)7 ele contin mai mult
calciu decat laptele. Atat laptele (mai ales cel pasteurizat), cat si branzeturile
sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate
in grasimi si sare.

Fitoterapia
Talpa4gastei (partea aeriana)7 este o planta cu un bun efect calmant si se
recomanda mai ales in cazul HTA care survine pe un fond de iritabilitate,
manie, incordare. 1e asemenea, este utila, alaturi de paducel, in HTA
instalata la menopauza.
;aducelul (de la care se folosesc frunzele, orile si fructele). A fost studiat
stiinti,c de catre farmacisti si s4a demonstrat ca are un efect de scadere a TA,
de dilatare a vaselor coronare si tonic al inimii si vaselor de sange7 nu este
toxic si nu da efecte secundare. ?l este nelipsit din tratamentele naturiste
pentru bolile inimii si ale vaselor de sange (este acceptat astazi si de catre
unii medici cardiologi).
Tei (ori) E este indicat pentru efectul sau linistitor la pacientii care au HTA
insotita de stari de neliniste, ingri+orare sau chiar insomnie.
!aleriana (radacina) este un binecunoscut sedativ si se recomanda la
persoanele care fac HTA pe fondul starilor de neliniste si de nervozitate si
care au adesea palpitatii, crize de sufocare sau dureri abdominale.
<evantica (de la care se foloseste in special uleiul volatil E in aromaterapie
sau intern E *4( picaturi de ( ori pe zi, cu apa).
:oinita (frunzele) E este si ea un bun calmant, antidepresiv si a+uta la
eliminarea starilor de manie, iritabilitate si frustrare care adesea intretin sau
pot declansa pusee de HTA. ?ste indicata mai ales la persoanele agitate, care
nu se pot odihni si care sunt sensibile la inuentele exterioare.
-unatoarea (partea aeriana) elimina tensiunea psihica si se recomanda in
HTA asociata cu dureri de cap, stari de agitatie sau insomnie.
0esteacan ( de la care se folosesc frunzele E are si un bun efect de scadere a
acidului uric din sange)
Coada4calului (partea aeriana)
Feciorica (partea aeriana)
Trei4frati4patati (partea aeriana)
0atasea de porumb
Coditele de cires sau visin
Tecile de fasole
Traista4ciobanului (partea aeriana) E are, pe langa actiunea hipotensiva, si
proprietati de oprire a hemoragiilor, de aceea se recomanda in cazul HTA
insotite de sangerari (epistaxis etc.) sau in HTA aparuta la menopauza.
!ascul (ramuri cu frunze), se utilizeaza vascul de pe mar, par, brad, cires7 nu
se foloseste vascul de pe salcie, plop, artar, salcam, care este otravitor. Are
un bun efect de scadere a TA, dar este si o planta care are o anumita
toxicitate. 0ai ales bolnavii de inima trebuie sa ,e atenti cand folosesc vasc
si, daca apar aritmii cardiace, trebuie intrerupta administrarea plantei. 1e
fapt, vascul are un efect reglator, astfel incat la hipertensivi scade TA, iar la
hipotensivi creste TA.
-aschiu (partea aeriana) E care produce dilatarea vaselor de sange si care se
recomanda mai ales la varstnici, in ateroscleroza cerebrala sau sechele dupa
accidente vasculare cerebrale.
Cel mai bine este ca, pentru un tratament optim, sa asociem $46 plante
medicinale cu efect antihipertensiv (combinarea plantelor le sporeste efectul)
si sa administram acest amestec un timp mai lung E(4$ luni, deoarece
plantele medicinale au un efect bland, care se instaleaza in timp. Cel mai
bine este sa luati plantele sub forma de pulbere, macerat la rece sau tinctura,
deci utilizarea plantelor fara ,erbere, deoarece ,erberea distruge multe din
componentele active ale plantelor.

;ulberea din planta uscata se obtine prin maruntirea sau macinarea plantei
sau a amestecului de plante intr4un mo+ar sau cu rasnita electrica. 1e obicei
se administreaza cate # lingurita de $ ori pe zi, (doza valabila pentru plantele
lipsite de toxicitate). -e tine pulberea (umezita cu apa) sub limba #. minute,
apoi se inghite cu apa sau cu putina miere.

0acerat la rece3 se prepara de obicei, pentru uz intern, dintr4o lingurita de
planta maruntita sau amestec de plante la o cana cu apa plata rece (la
temperatura camerei). -e lasa la macerat 54) ore (timp in care se agita
periodic), apoi se strecoara si se bea. 1oza de macerat este de $4. cani'zi. -e
poate prepara de la inceput cantitatea de macerat pentru *$ ore (se pun $4.
lingurite amestec la # litru de apa rece).

2nfuzia E cel mai putin e,cienta3 se incalzeste apa pana ,erbe, apoi se pune #
lingurita de planta maruntita la o cana cu apa clocotita. -e opreste focul, se
acopera vasul cu o farfurioara si se mai lasa .4#% minute7 apoi se strecoara si
se bea. 1oza este de (4$ cani'zi.

-e mai folosesc pentru tratarea HTA si unele produse gemoterapice (extracte
in alcool si glicerina din muguri si tesuturi vegetale tinere ale plantelor), care
se gasesc in magazinele ;lafar3 mladite de paducel E cu efect reglator al TA,
mladite de maslinE cu efect foarte bun anti4aterosclerotic si seva de
mesteacanE foarte bun depurativ. -e pot lua toate ( produsele in asociere,
cate .% picaturi din ,ecare, zilnic, cu apa.

?xercitiile de relaxare combinate cu meloterapia se pot realiza, de exemplu,
pe un fond muzical in surdina (de preferinta sunete din natura sau o muzica
linistitoare, poate , si muzica clasica). -tudii recente au aratat efecte bune
antihipertensive la auditia repetata a unor piese precum 1on Fuan de 0ozart
si :apsodia ungara de <iszt. ;acientul va sta intins cu fata in sus si va urmari
sa4si relaxeze, pe rand, ,ecare parte a corpului, incepand cu membrele
(picioare, maini) si urcand in sus spre abdomen, trunchi si apoi cap. ?l isi
poate repeta in gand, de exemplu, Gpiciorul meu este din ce in ce mai
relaxatH, Gma simt din ce in ce mai calm, mai linistitH s.a.m.d., pana ce intreg
corpul se relaxeaza complet. Acest exercitiu dureaza cam #.4*% minute si
realizat zilnic, aduce numeroase bene,cii in ce priveste scaderea TA si
cresterea tolerantei la stres.