Eco Life

Articole
Contact
Director web
Harta site
Multimedia
Main Menu
Pagina principala
Intreaba psihologul
Comentarii
Anunturi
Stiri
Linkuri
Comentarii noi
Comentariu
abu! psihologic
apa "ie
aditi"i alimentari
Parintele Arsenie #oca
C$utare%%%
Cutare...
Rugaciunea (de dr. Alexis Carrel)
Categoria p$rinte& Articole
'(% ')% *+
E"aluare utili!ator& ' , -
.$ rug$m s$ e"alua i
Alexis Carrel/ autorul studiului despre rug$ciune pe care "il pre!ent$m mai 0os/ a scris 1n anul *23'/ 1n
limba engle!$/ un articol despre puterea rug$ciunii% Acest articol era destinat maga!inului american
Reader's Digest% El a fost publicat la 1nceputul anului *23*/ dup$ ce fusese prescurtat 4i adaptat de c$tre
unul dintre editori% Apoi articolul a fost tradus 1n limba france!$/ probabil 1n El"e5ia/ 4i a ap$rut 1n 6Journal
de Geneve7% Mai t8r!iu/ publica5ia france!$ 6La Semaine Religieuse7 la inserat 4i ea
1n paginile sale% Abia atunci/ autorul a luat cuno4tin5$ de aceast$ traducere% 9iind
nemul5umit de calitatea ei/ a hot$r1t s$ scrie un nou eseu asupra :ug$ciunii%

Alexis Carrel/ pe numele s$u ade"$rat Marie ;oseph Auguste Carrel #illiard/ unul
dintre cei mai mari sa"an5i ai 9ran5ei/ este cunoscut mai ales ca fi!iolog 4i chirurg/
mare specialist 1n histologie% Sa n$scut la Sainte9o<l=sL<on/ la +> iunie *>() 4i a
murit la Paris/ la - noiembrie *233% ?ia f$cut studiile la L<on 4i a ob5inut diploma de
medic 1n *2''% @imp de doi ani/ adic$ p1n$ 1n *2'+/ 4ia aprofundat cuno4tin5ele de
anatomie 4i a fost repre!entantul profesorului @estut/ autorul unui celebru tratat de
anatomie% An *2'3/ a plecat 1n America/ unde a lucrat la Institutul de 9i!iologie din
Chicago/ sub conducerea lui Stewart% Dup$ ce a dob1ndit cuno4tin5e solide 1n aceste
domenii/ ce a"eau s$ fie pentru el esen5iale/ a fost chemat la Institutul :ockefeller din Bew Cork% :eputa5ia
de care sau bucurat lucr$rile/ cercet$rile 4i descoperirile sale a fost at1t de mare/ 1nc1t a primit 1n *2*+
Premiul Nobel pentru fi!iologie 4i medicin$%
Carrel este celebru pentru un eDperiment care ia marcat profund pe contemporanii s$i% Este "orba de
reu4ita sa incredibil$ de a men5ine timp 1ndelungat 1n "ia5$ inima unei g$ini/ care b$tea in vitro/ 1ntrun fluid
nutriti" E4tim cu to5ii c$ nici o g$in$ nu tr$ie4te at8t/ 1n condi5ii normaleF% Durata total$ a eDperimentului se
situea!$ 1n 0urul a%%% ) decenii EGF/ de4i m$rturiile contemporanilor nu concord$ pe deplin& unii "orbeau de
+>/ al5ii de )( de ani% 9ormula lichidului nutriti" a r$mas/ p8n$ ast$!i/ necunoscut$% I se atribuie lui AleDis
Carrel fra!a& 6H celul$ bine hidratat$/ bine hr$nit$/ care e"acuea!$ 1n mod corespun!$tor de4eurile 4i
toDinele poate fi perpetuu 1nnoit$7/ care sugerea!$ posibilitatea nemuririi organismelor%
Sper$m s$ "$ fie de folos lectura acestei c$r5i minunate% Chiar dac$ este scris$ din perspecti"a unui sa"ant
apusean/ c8nd"a spre mi0locul secolului trecut/ obser"a5iile sale cu pri"ire la dec$derea societ$5ilor lipsite
de elanul spiritual al rug$ciunii s1nt ast$!i mai actuale ca niciodat$%
RUGCIUNEA
PREFAA AU!"RU#UI
Bu s1nt nici teolog/ nici filosof% M$ eDprim 1n limba0ul comun 4i utili!e! cu"intele 1n sensul lor obi4nuit/ iar
uneori 1n sensul lor 4tiin5ific% @eologilor/ le cer s$ 1mi acorde aceea4i 1ng$duin5$ pe care eu lea4 acordao
dac$ ei ar a"ea de tratat un subiect din domeniul psihologiei%
Acest mic studiu asupra rug$ciunii este sinte!a unei "aste cantit$5i de obser"a5ii/ culese 1n decursul unei
lungi cariere/ desf$4urate printre oameni pro"enind din medii diferite& oameni din Apus sau din :$s$ritI
bolna"i sau s$n$to4iI preo5i catolici/ c$lug$ri 4i c$lug$ri5e din toate ordinele religioase/ pastori protestan5i
din toate denomina5iile/ rabiniI medici 4i asisten5i medicali J se cuprind aici toate profesiunile 4i toate
clasele sociale% Pe de alt$ parte/ eDperien5a mea de medic chirurg 4i de fi!iolog/ studiile de laborator c$rora
miam dedicat ani 1n 4ir/ miau permis s$ e"alue! 4i s$ cuantific anumite efecte curati"e ale rug$ciunii% Eu
"orbesc numai despre lucruri pe care leam "erificat sau pe care leam aflat de la oameni capabili de a face
obser"a5ii pertinente 4i precise% Am preferat s$ r$m8n incomplet/ dec8t s$ cite! fapte insuficient do"edite%
Anainte de toate/ mam str$duit s$ r$m8n pe t$r8mul solid al realit$5ii%
A "orbi despre rug$ciune oamenilor moderni pare a fi/ la prima "edere/ un efort !adarnic% Dar nu este oare/
cu toate acestea/ indispensabil ca noi s$ cunoa4tem toate acti"it$5ile de care s1ntem capabiliK C$ci nu putem
e"ita niciuna dintre aceste acti"it$5i f$r$ gra"e pericole pentru noi sau pentru urma4ii no4tri% Sl$birea
sentimentului religios 4i a percep5iei spirituale/ ca 4i anemierea atitudinii morale ni se pare tot at8t de
d$un$toare ca 4i sl$birea inteligen5ei% Aceste r8nduri se adresea!$ deci tuturor J at8t celor credincio4i c8t 4i
celor necredincio4i J deoarece "ia5a ne impune/ deopotri"$/ acelea4i obliga5ii% Ea ne cere s$ ne comport$m
1n conformitate cu structura noastr$ uman$% Iat$ de ce nimeni nu trebuie s$ ignore cerin5ele cele mai subtile
ale naturii noastre omene4ti%
IN!R"$UCERE
Bou$/ apusenilor/ ra5iunea ni se pare a fi mult superioar$ intui5iei% Preferin5a noastr$ se 1ndreapt$ mai mult
c$tre inteligen5$ dec8t c$tre sentiment% ?tiin5a 1nflore4te/ 1n timp ce religia stagnea!$% Al urm$m pe
Descartes 4il p$r$sim pe Pascal%
An acest sens/ c$ut$m 1ndeosebi s$ ne de!"olt$m inteligen5a% C8t despre acti"it$5ile spirituale/ morale/ etice/
acestea s1nt negli0ate aproape complet% Sl$birea acestor acti"it$5i fundamentale face din omul modern o
fiin5$ oarb$ din punct de "edere spiritual% Aceast$ infirmitate nui permite s$ fie un bun element constituti"
al societ$5ii% Putem atribui pr$bu4irea ci"ili!a5iei noastre slabei calit$5i a indi"idului% De fapt/ domeniul
spiritual se arat$ tot at8t de necesar reu4itei "ie5ii ca 4i cel intelectual 4i cel material%
Este deci necesar s$ ne stimul$m acti"it$5ile intelectuale/ care confer$ puterea personalit$5ii noastre% Cel
mai ignorat dintre ele este sim5ul spiritual% Sim5ul religios se eDprim$ mai cu seam$ prin rug$ciune%
:ug$ciunea este 1n mod e"ident un fenomen spiritual% Hri/ lumea spiritual$ nu poate fi in"estigat$ prin
mi0loace 4tiin5ifice% Cum s$ dob8ndim deci o 1n5elegere real$ a rug$ciuniiK ?tiin5a are/ din fericire/ ca obiect
de studiu totalitatea lumii materiale% Aceasta poate/ prin intermediul psihologiei/ s$ fie eDtins$ p8n$ la
manifest$rile spirituale% .om urm$ri s$ l$murim/ pe c8t posibil/ 1n ce const$ fenomenul rug$ciunii/ tehnica
practic$rii acesteia 4i efectele ei/ prin obser"area sistematic$ a omului care se roag$%
$EFINIIA RUGCIUNII
An esen5$/ rug$ciunea pare s$ fie o orientare a spiritului uman c$tre substratul esen5ial/ nematerial al lumii%
An general/ ea porne4te de la st$ri cu totul omene4ti& o pl8ngere/ un strig$t interior de team$/ de nelini4te/ o
cerere de a0utor% Lneori/ ea de"ine o contemplare senin$ a principiului imanent 4i transcendent al tuturor
lucrurilor% H putem defini/ de asemenea/ ca fiind o 1n$l5are a sufletului c$tre Dumne!eu/ asemenea unui act
de dragoste 4i de adorare c$tre Cel care este i!"orul minunii numit$ "ia5$% :ug$ciunea repre!int$/ de fapt/
efortul omului de a intra 1n comuniune cu o fiin5$ ne"$!ut$/ creatoare a tot ce eDist$ J 1n5elepciune
suprem$/ putere 4i frumuse5e dumne!eiasc$/ @at$ 4i M8ntuitor al fiec$ruia dintre noi% Departe de a fi o
simpl$ recitare de formule mecanice/ ade"$rata rug$ciune este o stare mistic$/ 1n care con4tiin5a este
absorbit$ 1n Dumne!eu% Aceast$ stare nu este de natur$ mental$/ intelectual$% Hamenii simpli 1l simt pe
Dumne!eu la fel de firesc cum simt c$ldura soarelui sau parfumul unei flori% Dar Dumne!eu/ care este at8t
de accesibil celui care 4tie s$ iubeasc$/ r$m8ne ascuns celui care nu reu4e4te s$L simt$ 4i s$L1n5eleag$%
M8ndirea 4i cu"8ntul nu sunt suficiente atunci c8nd e "orba de aL descrie% Iat$ moti"ul pentru care
rug$ciunea 14i g$se4te cea mai 1nalt$ eDpresie 1ntrun a"8nt al dragostei prin labirintul inteligen5ei%
!E%NICA RUGCIUNII. CUM & NE RUGM
Cum trebuie s$ ne rug$mK @ehnica rug$ciunii am 1n"$5ato de la misticii cre4tini/ 1ncep8nd cu Sf8ntul Pa"el
4i merg8nd p8n$ la Sf8ntul #enedict/ precum 4i de la mul5imea apostolilor necunoscu5i/ care de dou$!eci de
"eacuri au ini5iat popoarele Apusului 1n tainele tr$irii "ie5ii religioase cre4tine% Dumne!eul lui Platon era
inaccesibil 1n m$re5ia lui% Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor% Ieho"a p$rea s$ fie un despot/
care inspira mai degrab$ teroarea dec8t dragostea% Dimpotri"$/ cre4tinismul La apropiat pe Dumne!eu
omuluiI Ia dat o 1nf$5i4are% A f$cut din El tat$l nostru/ fratele nostru/ M8ntuitorul nostru% Pentru a a0unge la
Dumne!eu/ nu mai s1nt necesare ritualuri 4i sacrificii s8ngeroase% @ehnica rug$ciunii sa simplificat%
Pentru a ne ruga/ trebuie doar s$ facem efortul de a tinde/ de a aspira l$untric c$tre Dumne!eu% Acest efort
trebuie s$ fie afecti"/ emo5ional/ sufletesc/ nu doar mental/ intelectual% De eDemplu/ o medita5ie asupra
m$re5iei lui Dumne!eu este o rug$ciune numai dac$ ea este/ 1n acela4i timp/ o eDpresie a dragostei 4i a
credin5ei% Astfel/ rug$ciunea f$cut$ dup$ metoda Sf8ntului catolic La Salle pleac$ de la o considera5ie
intelectual$ pentru a de"eni/ de 1ndat$/ afecti"$% 9ie rug$ciunea scurt$ sau lung$/ rostit$ sau numai g8ndit$/
ea trebuie s$ fie asemenea con"ersa5iei unui copil cu tat$l s$u% 6Be pre!ent$m a4a cum suntem7/ spunea
1ntro !i o Sor$ a Milei/ care de trei!eci de ani 14i petrecea "ia5a 1n slu0ba s$racilor% De fapt/ ne rug$m 1n
acela4i fel 1n care iubim/ adic$ din toat$ fiin5a noastr$%
C8t despre forma rug$ciunii/ aceasta poate porni de la simpla aspira5ie c$tre Dumne!eu 4i a0unge p8n$ la
contemplare/ poate porni de la cu"intele simple/ rostite de 5$ranca oprit$ 1naintea @roi5ei aflate la r$scrucea
drumurilor 4i a0unge p8n$ la m$re5ia c8ntecului de sla"$ ce r$sun$ sub bol5ile #isericilor% Solemnitatea/
m$re5ia 4i frumuse5ea omeneasc$ nu s1nt obligatorii pentru eficien5a rug$ciunilor% Pu5ini oameni au 4tiut s$
se roage cu at8ta simplitate ca sfin5ii ESf8ntul #ernard de Clair"auD este o pild$ 1n acest sensF% Bu trebuie s$
con"ingem pe cine"a pentru a fi m8ntui5i% .aloarea rug$ciunii se "ede dup$ re!ultatele ei/ a4a c$ cele mai
umile cu"inte de cerere 4i de pream$rire s1nt la fel de bine primite de c$tre St$p8nului tuturor fiin5elor ca 4i
cele mai frumoase in"oc$ri% 9ormule recitate mecanic s1nt numai 1ntrun fel rug$ciuni/ asemenea fl$c$rii
unei lum8n$ri% Chiar a4a ne1nsufle5it$ cum pare/ ea simboli!ea!$ aspira5ia unei fiin5e omene4ti c$tre
Dumne!eu%
Be rug$m/ de asemenea prin ac5iunile noastre% Sf8ntul Ludo"ic de Mon!aga spunea c$ 1ndeplinirea datoriei
este echi"alent$ rug$ciunii% Modalitatea cea mai bun$ de intrare 1n comuniune cu Dumne!eu este/ f$r$
1ndoial$/ aceea de aI 1ndeplini 1n totalitate "oin5a% 6@at$l nostru Care e4ti 1n Ceruri/ "ie 1mp$r$5ia @a/ fac$
se "oia @a/ precum 1n Cer/ a4a 4i pe P$m8nt%%%7 A face "oia lui Dumne!eu const$/ ne1ndoielnic/ 1n a asculta
de legile "ie5ii/ a4a cum s1nt ele 1nscrise 1n fiin5a 4i 1n sufletul nostru%
:ug$ciunile/ care se 1nal5$ c$tre Cer precum se ridic$ diminea5a aburul p$m8ntului 1n "$!duh/ se deosebesc
unele de altele/ la fel cum se deosebesc 1ntre ele persoanele celor care se roag$% Ele constau 1ns$ 1n
"aria5iuni pe dou$ teme/ care s1nt mereu acelea4i J neca!ul 4i dragostea% Este pe deplin legitim s$ implor$m
a0utorul lui Dumne!eu pentru a ob5ine ceea ce ne este necesar% Cu toate acestea/ ar fi absurd s$ cerem
satisfacerea unui simplu capriciu sau ob5inerea unui lucru care poate fi dob8ndit prin propriul nostru efort%
Cererea st$ruitoare/ insistent$/ neab$tut$ este cea care d$ re!ultate% Cunoa4tem cu to5ii pilda e"anghelic$ a
orbului care/ a4e!at la marginea drumului/ 14i striga p$surile din ce 1n ce mai tare/ cu toate c$ oamenii
1ncercau s$l fac$ s$ tac$% 6Credin5a ta tea m8ntuit7/ ia spus Isus/ care trecea pe acolo% An forma sa cea mai
1nalt$/ rug$ciunea 1ncetea!$ s$ mai fie o cerere% Hmul 14i eDprim$/ dintro pornire l$untric$ fireasc$/ liber$/
recuno4tin5a fa5$ de St$p8nul tuturor lucrurilor/ sim5ind c$ 1l iube4te/ c$ 1i mul5ume4te pentru darurile Sale/
c$ este gata s$I 1ndeplineasc$ "oin5a% :ug$ciunea de"ine/ astfel/ contempla5ie% Cunosc/ din eDperien5$
direct$/ o situa5ie care eDemplific$ cele spuse mai 1nainte&
Ln 5$ran b$tr8n st$tea/ retras/ 1n ultima banc$ a unei biserici aproape goale% 6Ce a4tep5iK7/ la 1ntrebat
cine"a% 6Al pri"esc J r$spunse/ cu t8lc/ 5$ranul J 4i El m$ pri"e4te%7
.aloarea tehnic$ a unei 4tiin5e se m$soar$ prin re!ultatele sale% An acela4i mod/ orice tehnic$ de rug$ciune
este bun$ atunci c8nd reu4e4te s$ fac$ leg$tura 1ntre om 4i Dumne!eu%
UN$E 'I CUM & NE RUGM
Lnde 4i cum s$ ne rug$mK Be putem ruga oriunde& pe strad$/ 1n automobil/ 1n "agonul unui tren/ la birou/ la
4coal$/ 1n u!in$% Dar ne putem ruga 4i mai bine pe c8mp/ 1n mun5i/ 1n p$duri sau 1n singur$tatea camerei
noastre% EDist$/ de asemenea/ rug$ciunile liturgice/ care se fac 1n biseric$% Dar/ oricare ar fi locul rug$ciunii/
Dumne!eu nu "orbe4te omului dec8t dac$ acesta face lini4te deplin$ 1n sine 1nsu4i% Lini4tea interioar$
depinde/ 1n acela4i timp/ de starea fi!ic$ 4i psihic$ a omului/ precum 4i de mediul 1n care acesta se afl$%
Pacea trupului 4i a sufletului s1nt greu de ob5inut 1ntrun mediu confu!/ !gomotos precum cel al marilor
ora4e moderne% Ast$!i este ne"oie de locuri de rug$ciune/ de preferin5$ biserici/ unde locuitorii ora4elor s$
poat$ g$si/ m$car pentru o clip$/ condi5iile necesare lini4tii lor interioare% Bar fi nici greu 4i nici costisitor
s$ fie create insule de pace/ primitoare 4i frumoase/ 1n tumultul ora4elor% An t$cerea acestor refugii/ oamenii
ar putea/ 1n$l58ndu4i g8ndurile c$tre Dumne!eu/ s$4i odihneasc$ trupul 4i s$4i destind$ spiritul/ s$4i
lini4teasc$ mintea 4i s$4i limpe!easc$ 0udecata/ pentru a dob8ndi for5a de a suporta "ia5a aspr$ cu carei
cople4e4te ci"ili!a5ia noastr$%
Prin faptul c$ de"ine obi4nuin5$/ rug$ciunea influen5ea!$ caracterul% @rebuie deci s$ ne rug$m mereu%
6M8nde4tete la Dumne!eu mai des dec8t respiri7/ spunea Epictet% Este absurd s$ te rogi de diminea5$/ iar 1n
restul !ilei s$ te compor5i ca un barbar% M8ndurile 4i in"oc$rile l$untrice 1l pot men5ine mereu pe om 1n
pre!en5a lui Dumne!eu% @ot comportamentul "a fi/ 1n acest ca!/ inspirat de rug$ciune% An5eleas$ 1n felul
acesta/ rug$ciunea de"ine un mod de a tr$i%

EFEC!E#E RUGCIUNII
:ug$ciunea este urmat$ 1ntotdeauna de un re!ultat/ dac$ ea este f$cut$ 1n mod corect% 6Bici un om nu sa
rugat "reodat$ f$r$ a 1n"$5a ce"a7/ scrie Emerson% Cu toate acestea/ rug$ciunea este considerat$ de oamenii
moderni ca fiind un obicei dep$4it/ primiti"/ o supersti5ie !adarnic$% An realitate/ nu cunoa4tem aproape
deloc efectele ei%
Care s1nt cau!ele ignoran5ei noastreK An primul r8nd/ ne rug$m prea rar% Sim5ul sacrului este pe cale de
dispari5ie la oamenii contemporani% Dup$ anumite estim$ri/ num$rul france!ilor care se roag$ cu
regularitate nu dep$4e4te 3 sau - la sut$ din popula5ie%
Apoi/ rug$ciunea este adesea ineficient$ deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roag$ o fac doar cu
gura 4i s1nt/ 1n realitate egoi4ti/ mincino4i/ orgolio4i/ farisei incapabili de credin5$ 4i de dragoste% An sf8r4it/
efectele ei/ atunci c8nd se produc/ ne scap$ foarte adesea% Bi se pare c$ r$spunsul la cererile 4i la dragostea
noastr$ este dat de obicei lent/ insensibil/ aproape imperceptibil% .ocea care ne 4opte4te acest r$spuns este
perceput$ abia ca un murmur 1n interiorul nostru/ 4i acela 1n$bu4it de preocup$rilor eDterioare 4i de
!gomotele lumii%
:e!ultatele materiale ale rug$ciunii s1nt 4i ele 1n"$luite 1n mister% Ele s1nt confundate/ 1n general/ cu alte
fenomene% Pu5ini oameni/ chiar 4i dintre preo5i/ au a"ut oca!ia s$ le obser"e 1n mod eDact% Iar medicii/ din
lips$ de interes/ las$ deseori nestudiate ca!urile care se afl$ la 1ndem8na lor% Dealtfel/ obser"atorii s1nt
adesea deruta5i de faptul c$ r$spunsul la rug$ciune este departe de a fi 1ntotdeauna cel a4teptat% De eDemplu/
este posibil ca cine"a care cere s$ fie "indecat de o boal$ organic$ s$ r$m8n$ 1n continuare bolna"/ dar s$
sufer$ o ineDplicabil$ transformare spiritual$ 4i moral$%
@otu4i/ obi4nuin5a rug$ciunii/ de4i are un caracter de eDcep5ie 1n ansamblul popula5iei/ este relati" frec"ent$
1n grupurile r$mase credincioase religiei str$mo4e4ti% An aceste grupuri se mai poate 1nc$ studia influen5a
rug$ciunii% Printre nenum$ratele ei efecte/ medicul are mai cu seam$ oca!ia s$ le obser"e pe acelea pe care
le numim efecte psihofi!iologice 4i curati"e%
EFEC!E#E P&I%"(FI)I"#"GICE
:ug$ciunea ac5ionea!$ asupra sufletului 4i asupra trupului 1ntrun fel care pare s$ depind$ de calitatea/ de
intensitatea 4i de frec"en5a ei% E u4or de recunoscut care este frec"en5a rug$ciunii 4i/ 1ntro anumit$ m$sur$/
intensitatea acesteia% Calitatea ei r$m8ne 1ns$ necunoscut$/ c$ci noi nu a"em mi0loace de m$surare a
credin5ei 4i a capacit$5ii de dragoste a aproapelui nostru% Cu toate acestea/ felul 1n care tr$ie4te cel ce se
roag$ poate s$ ne l$mureasc$ asupra calit$5ii in"oca5iilor pe care le adresea!$ lui Dumne!eu% Chiar 4i atunci
c8nd const$ mai cu seam$ 1n recitarea automat$ a unor formule/ ea eDercit$ un efect asupra
comportamentului/ 1nt$re4te 1n acela4i timp sim5ul spiritual 4i moral% Mediile 1n care rug$ciunea este
practicat$ se caracteri!ea!$ printro persisten5$ a sentimentului datoriei 4i a r$spunderii/ printrun ni"el mai
sc$!ut al egoismului 4i al urii/ prin mai marea bun$tate ar$tat$ celorlal5i% Pare s$ fie demonstrat faptul c$/ la
indi"i!i cu o de!"oltare intelectual$ egal$/ caracterul 4i "aloarea moral$ s1nt superioare 1n r8ndul celor care
se roag$/ prin compara5ie cu cei care nu se roag$%
Atunci c8nd rug$ciunea este rostit$ cu regularitate/ influen5a ei de"ine e"ident$ 4i este comparabil$ cu
influen5a binef$c$toare a unor glande cu o func5ionalitate normal$% Ea determin$ un fel de transformare
mental$ 4i organic$/ care se produce progresi"% Sar putea putea spune c$ 1n con4tiin5$ se aprinde ce"a ca o
flac$r$% Hmul 14i "ede atunci ade"$ratul chip% El 14i descoper$ egoismul/ l$comia/ gre4elile de 0udecat$ 4i
orgoliul/ care st$teau ascunse 1n umbr$% Hmul a0unge s$ se supun$ 1ndatoririlor morale/ s$ caute s$
dob8ndeasc$ umilin5$I 1n fa5a lui deschi!8nduse/ astfel/ Amp$r$5ia Milei% Ancetul cu 1ncetul/ se instalea!$ o
lini4te interioar$/ o armonie spiritual$ 4i moral$/ o mai mare putere de a 1ndura s$r$cia/ b8rfa/ calomnia/
gri0ile/ de a suporta mai pierderea celor dragi/ durerea/ boala 4i moartea% Astfel/ medicul care "ede un
bolna" rug8nduse ar trebui s$ se bucure% Lini4tea generat$ de rug$ciune de"ine un puternic a0utor
terapeutic%
Cu toate acestea/ rug$ciunea nu trebuie s$ fie asemuit$ morfinei/ c$ci/ odat$ cu calmul/ ea aduce 4i o
integrare mai bun$ a acti"it$5ilor mentale/ un fel de regenerare a personalit$5ii% Lneori ea generea!$ cura0ul/
imprim$ credincio4ilor o influen5$ deosebit$% Senin$tatea pri"irii/ lini4tea atitudinii/ senin$tatea
comportamentului 4i/ c8nd este necesar/ acceptarea cu senin$tate a mor5ii/ pun 1n e"iden5$ pre!en5a comorii
ascunse 1n ad8ncul sufletului% Sub aceast$ influen5$ binef$c$toare/ p8n$ 4i ignoran5ii/ retarda5ii/ 14i folosesc
mai bine for5ele intelectuale 4i morale% :ug$ciunea 1i ridic$ pe oameni deasupra ni"elului lor intelectual/
dob8ndit prin ereditate 4i prin educa5ie%
Aceast$ leg$tur$ spiritual$ cu Dumne!eu 1i umple de pace sufleteasc$/ ce iradia!$ din ei 4i le 1nso5e4te pa4ii
peste tot% Din p$cate/ 1n pre!ent num$rul celor care se roag$ corect este foarte redus%
EFEC!E#E *IN$EC!"ARE
An toate timpurile/ ceea ce a atras mai cu seam$ aten5ia oamenilor a fost aspectul efectului "indec$tor al
rug$ciunii%
An mediile 1n care se practic$ rug$ciunea/ se "orbe4te 4i ast$!i/ destul de frec"ent/ despre "indec$rile
ob5inute ca efect al cererilor 1ndreptate c$tre Dumne!eu sau c$tre sfin5ii S$i% Dar atunci c8nd este "orba
despre boli care pot fi "indecate spontan sau cu a0utorul unei medica5ii obi4nuite/ este greu de 4tiut care a
fost ade"$ratul agent al "indec$rii% Bumai 1n ca!urile 1n care orice terapie este ineficient$/ sau unde aceasta
a dat gre4/ "indecarea se poate atribui rug$ciunii% #iroul medical de la Lourdes a adus 4tiin5ei un mare
ser"iciu demonstr8nd "eridicitatea "indec$rilor miraculoase/ prin credin5$% Lnii bolna"i au fost "indeca5i
aproape instantaneu de afec5iuni cum ar fi lupusul fe5ei/ cancerul/ infec5iile renale/ ulcerul/ tuberculo!a
pulmonar$ 4i osoas$% 9enomenul se produce aproape 1ntotdeauna 1n acela4i fel J o durere puternic$/ apoi
sen!a5ia de "indecare% Antrun timp relati" scurt/ simptomele 4i le!iunile anatomice dispar% 9enomenul se
eDplic$ printro accelerare eDtrem$ a proceselor normale de "indecare% H asemenea accelerare na fost
demonstrat$ "reodat$/ p8n$ 1n pre!ent/ de c$tre chirurgi sau fi!iologi prin practica lor medical$%
Pentru ca aceste fenomene s$ se produc$ nu e necesar ca bolna"ul s$ rosteasc$ rug$ciuni% La Lourdes sau
"indecat 4i copii mici/ care nu 4tiau 1nc$ s$ "orbeasc$/ 4i chiar oameni necredincio4i% An prea0ma lor/ 1ns$/
acolo/ cine"a se ruga% Se spune c$ rug$ciunea pe care o face altcine"a este 1ntotdeauna mai eficient$ dec8t
cea f$cut$ pentru sine% Efectul rug$ciunii pare s$ depind$ de intensitatea 4i calitatea ei% La Lourdes/
minunile s1nt mai pu5in frec"ente acum dec8t cu 3'-' de ani 1n urm$% Aceasta pentru c$ bolna"ii nu mai
afl$ acolo atmosfera de ad8nc$ reculegere care domnea odinioar$% Pelerinii au de"enit turi4ti/ iar
rug$ciunile lor lipsite de suflet s1nt neputincioase%
Acestea sunt re!ultatele rug$ciunii despre care am dob8ndit o cunoa4tere sigur$% Pe l8ng$ acestea/ mai sunt
1ns$ multe altele% .ie5ile sfin5ilor/ chiar ale celor din !ilele noastre/ relatea!$ multe fapte minunate% Este
incontestabil faptul c$ cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din Ars/ de eDemplu/ s1nt
ade"$rate% Ansamblul acestor fenomene ne introduce 1ntro lume a c$rei eDplorare na fost 1nc$ 1nceput$ 4i
care "a fi bogat$ 1n surpri!e% Ceea ce 4tim de0a 1n mod cert este c$ rug$ciunea poate produce efecte "i!ibile%
Hric8t de ciudat pare acest lucru/ noi trebuie s$ accept$m ca fiind ade"$rat faptul c$ oricine cere/ prime4te
4i c$ celui ce bate/ i se "a deschide%
SEMBI9ICANIA :LMOCILBII
An re!umat/ totul se petrece ca un dialog 1ntre Dumne!eu 4i om% Efectele rug$ciunii nu s1nt o am$gire%
Hric8t am "rea/ nu putem reduce sentimentul sfin5eniei la spaima pe care omul o 1ncearc$ 1n fa5a pericolelor
naturale 4in fa5a tainelor uni"ersului% :ug$ciunea trebuie/ 1ns$/ considerat$ un leac/ un remediu 1mpotri"a
fricii de suferin5$/ de boal$ 4i de moarte%
Care este/ deci semnifica5ia/ sim5$m8ntului sfin5eniei/ 4i ce loc ocup$ rug$ciunea 1n "ia5a noastr$K Acest loc
este foarte important% Aproape 1n toate epocile/ oamenii din Apus sau rugat/iar 1n antichitate cetatea era/ 1n
primul r8nd/ o institu5ie religioas$% :omanii ridicau temple pretutindeni% Str$mo4ii no4tri din E"ul Mediu au
pres$rat p$m8ntul cre4tin$t$5ii cu biserici/ cu troi5e / cu catedrale 4i cu capele gotice% Chiar 4i 1n !ilele
noastre/ aproape 1n fiecare sat se 1nal5$ c8te o clopotni5$% Pelerinii pleca5i din Europa au instaurat ci"ili!a5ia
apusean$ 1n Lumea Bou$ prin intermediul bisericilor/ al uni"ersit$5ilor/ al u!inelor% An decursul istoriei
noastre/ rug$ciunea a de"enit o ne"oie tot at8t de frec"ent$ ca 4i aceea de a progresa/ de a munci/ de a
construi sau de a iubi% Sentimentul sfin5eniei pare a fi un impuls "enit din esen5a intim$ a naturii noastre/
pare a constitui un impuls fundamental pentru om% Boi am acceptat/ din p$cate/ diminuarea 4i/ uneori/ chiar
dispari5ia din noi a acestui sentiment at8t de important%
@rebuie s$ 4tim c$ omul nu poate s$ se comporte dup$ bunul plac al fante!iei sale/ f$r$ a risca% Pentru
reu4ita 1n "ia5$/ el trebuie s$ se conforme!e regulilor neschimb$toare care depind de 1ns$4i structura ei% Be
asum$m un mare risc atunci c8nd l$s$m s$ moar$ 1n noi un sentiment esen5ial/ o acti"itate fundamental$/ fie
ea de ordin fi!iologic/ intelectual sau spiritual% De eDemplu/ de!"oltarea di!armonioas$ a corpului 4i
acti"it$5ile de!ordonate la unii intelectuali s1nt tot at8t de d$un$toare ca 4i degenerarea inteligen5ei 4i a
sim5ului moral la unii sporti"i% EDist$ nenum$rate eDemple de familii care nu au dat dec8t copii degenera5i/
ori sau stins dup$ dispari5ia credin5elor ancestrale 4i a cultului onoarei% Boi am 1n"$5at/ dintro aspr$
eDperien5$/ c$/ dac$ ma0oritatea elementelor acti"e ale unei societ$5i 14i pierde sim5ul moral 4i cel spiritual/
aceasta conduce f$r$ 1ndoial$ la dec$derea complet$ a acelei na5iuni% C$derea Mreciei antice/ de pild$/ a fost
precedat$ de un fenomen analog% :enun5area la acti"itatea spiritual$ este incompatibil$ cu reu4ita "ie5ii%
An practic$/ acti"it$5ile morale 4i religioase s1nt legate 1ntre ele% Sim5ul moral dispare ine"itabil dup$
dispari5ia sim5ului sfin5eniei% Hmul nu a reu4it s$ construiasc$ J a4a cum "roia Socrate J un sistem de
moral$ independent de orice doctrin$ religioas$% Societ$5ile 1n care dispare ne"oia de rug$ciune s1nt sortite
degener$rii% Iat$ de ce to5i oamenii 6ci"ili!a5i7 J credincio4i 4i necredincio4i J trebuie s$ manifeste interes
pentru aceast$ important$ problem$ a de!"olt$rii fiec$rei acti"it$5i de ba!$/ de care fiin5a omeneasc$ este
capabil$%
Care este moti"ul pentru care sim5$m8ntul sfin5eniei 0oac$ un rol at8t de important 1n reu4ita "ie5iiK Prin ce
mecanism ac5ionea!$ rug$ciunea asupra noastr$K Aici/ p$r$sim domeniul obser"a5iei 4i intr$m 1n cel al
ipote!ei% Ipote!a/ chiar cea aparent 1nt8mpl$toare/ este necesar$ pentru progresul cunoa4terii% @rebuie s$ ne
amintim/ 1n primul r8nd/ c$ omul este un tot indi"i!ibil/ alc$tuit din materie 4i din con4tiin5$% El se crede
independent de mediul s$u material/ adic$ de uni"ers/ de cosmos/ dar/ 1n realitate/ nu poate tr$i rupt de
acesta% Hmul este legat de mediu prin ne"oia ne1ncetat$ de a respira 4i de a se nutri% Pe de alt$ parte/ fiin5a
uman$ nu const$ numai din trup/ ci 4i din suflet/ iar sufletul/ cu toate c$ locuie4te 1n corpul nostru/ se
eDtinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spa5iului 4i timpului% Be este 1ng$duit s$ credem c$ locuim 1n
acela4i timp 1n lumea fi!ic$ 4i 1ntrun mediu intangibil/ in"i!ibil/ imaterial/ a"8nd o natur$ asem$n$toare
celei ce alc$tuie4te con4tiin5a/ 4i de care nu reu4im s$ ne dispens$m f$r$ daune/ tot a4a cum nu reu4im s$ ne
desp$r5im/ f$r$ daune/ de uni"ersul material 4i uman% Acest mediu nu ar fi altul dec8t 9iin5a imanent$
tuturor fiin5elor/ care le transcende pe toate J numit$ Dumne!eu% Am putea/ deci/ s$ compar$m sim5ul
sfin5eniei cu ne"oia de oDigen/ iar rug$ciunea ar pre!enta o oarecare asem$nare cu func5ia respiratorie% Ea
ar trebui considerat$ ca agent al leg$turilor naturale 1ntre con4tiin5$ 4i mediu/ ca o acti"itate biologic$ ce
depinde de structura noastr$% Altfel spus/ ca o func5ie normal$ a trupului 4i a sufletului nostru%
C"NC#U)II
An conclu!ie/ sim5$m8ntul sfin5eniei are/ 1n raport cu celelalte acti"it$5i ale sufletului/ o importan5$
deosebit$/ c$ci el ne pune 1n leg$tur$ cu imensul mister al lumii spirituale%
Prin rug$ciune/ omul se orientea!$ c$tre Dumne!eu/ iar Dumne!eu coboar$ 4i p$trunde 1n sufletul omului%
:ug$ciunea este indispensabil$ de!"olt$rii noastre depline%
Bu trebuie s$ c$dem 1n gre4eala de a considera/ cu nai"itate/ rug$ciunea ca fiind un act c$ruia i se d$ruiesc
cei slabi de minte/ cer4etorii sau cei la4i% 6Este ru4inos s$ te rogi7 scria/ 1n mod ru4ions/ Biet!sche% De fapt/
nu este mai ru4inos s$ te rogi dec8t s$ te hr$ne4ti/ dec8t s$ bei ap$ sau dec8t s$ respiri%
Hmul are ne"oie de Dumne!eu tot a4a cum are ne"oie de ap$ 4i de aer% Ad$ugat la intui5ie/ la sim5ul moral/
la sim5ul frumosului 4i la lumina inteligen5ei/ sim5ul sfin5eniei d$ personalit$5ii deplina sa de!"oltare% Este
ne1ndoielnic c$ reu4ita "ie5ii cere de!"oltarea integral$ a fiec$reia dintre acti"it$5ile noastre fi!iologice/
intelectuale/ afecti"e 4i spirituale% Sufletul este/ 1n acela4i timp/ intelec5ie 4i sentiment%
@rebuie s$ iubim/ deci/ frumuse5ea 4tiin5ei cel pu5in la fel de mult ca frumuse5ea lui Dumne!eu% Al "om
putea/ astfel/ asculta pe Pascal cu aceea4i fer"oare cu carel ascult$m pe Descartes%

Articole similare
@erapia iertarii
M8ndul are putere "indecatoare
.indecarea spirituala o idee noua/ "eche de cand lumea
Minunata "iata a Cu"iosului Marcu din muntele 9racesc
Satisfactia seDuala si sanatatea
Pustnicul si ucenicul sau
Inter"iu despre riscurile ingineriei genetice
Eneagrama/ o cale spre descoperirea de sine
Despre semnificatia simbolica a oualor de Pasti
Magnetoterapia/ o modalitate terapeutica naturala
Angelica/ iarba ingerilor
;ocul care ucide cancerul
Halloween/ o sarbatoare satanica
Cura cu apa
Sf1ntul Andrei si traditiile populare rom8nesti
Aforismele lui #r8ncusi
Modalitati de administrare a plantelor de leac
Arta "indecarii 1n traditiile poporului rom8n
EDercitiul sentimentelor
Am +) de ani si de un an locuiesc impreuna cu prietenul meu
.indecarea prin "i!uali!are creatoare
Ma numesc Ioana/ am *- ani si as a"ea o intrebare
Batura este cel mai bun medic
Pedicuta a0uta la lecuirea dependentei de alcool si tutun
.iata Parintelui Arsenie #oca
Marturii despre Parintele Arsenie #HCA .ol% III
Canepa medicament natural pentru di"erse probleme de sanatate
H rugaciune a Parintelui Arsenie #oca
Despre isihasm
Dragobete/ fiul Dochiei/ !eu al dragostei pe plaiurile romanesti
Profetii ale Parintelui Arsenie #oca despre :omania
:eflectii despre boala si "indecare ale celebrului terapeut .aleriu Popa
Despre alergii
Noutati
Comentariu
abu! psihologic
apa "ie
aditi"i alimentari
Parintele Arsenie #oca
!o+ ,
Cura cu dro0die de bere
3'3
Propolisul/ un medicament miraculos
Aditi"ii alimentari periculosi pentru sanatate
Ltili!area practica a plantei Aloe .era
*i-itatori online
A"em *- "i!itatori i nici un membru online
Cop<right P +'*3 EcoLife
DESIMBED #C& AS DESIMBIBM