Proiect semestrial Psihologie Organizationala

Cozubas (Ciubotaru) Daniela Mioara

Psihologie, An III, IDD
Analiza dihotomiei intre retorica si comportament in cadrul unui grup de munca,
reprezinta una din etapele prin care se realizeaza diagnoza identitatii respectivului grup,
alaturi de identificarea comportamentelor relativ la care grupul dezvolta norme si stabilirea
acelor comportamente, fara legatura cu sarcina de munca, ce concentreaza cele mai multe
norme.
Diagnoza consta in analiza organizatiei, pe baza unui model si are in vedere stabilirea
diferentelor existente intre situatia care se doreste si cea existenta. Diagnoza identitatii
grupului poate fi considerata o diagnoza partiala intrucat ea vizeaza o componenta a
organizatiei si anume normele grupului, comportamentele pe care acesta le considera
dezirabile/acceptabile in functionarea sa. In acest domeniu consecventa reprezinta masura in
care un membru al grupului se comporta identic in situatii diferite, inconsecventa fiind
contrariul.
Grupul de munca la care voi face referire este colectivul unei statii de distributie
carburanti (peco),iar situatiile de munca in legatura cu care au fost stabilite normele de
comportament sunt participarea membrilor grupului la inventarul periodic (condus de o
comisie de la serviciul financiarcontabil) si, respectiv, consemnarea erorilor in lucrul cu casa
de marcat sau alte echipamente ce functioneaza si sunt controlate informatizat.
In prima situatie, grupul a stabilit ca toti membri sai participa la aceste inventare,
exceptie facand personalul care urmeaza sa asigure tura de noapte sau care se afla in
concediu. !rganizatia (firma care detine statia) nu a stabilit vreo procedura legata de acest
aspect. Din punctul de vedere al firmei in momentul in care soseste comisia de inventar
trebuie asigurata atat deservirea clientilor cat si asistarea comisiei. Asadar, prezenta tuturor
membrilor grupului la activitatea de inventariere a fost stabilita informal si este respectata cu
strictete, ceea ce dovedeste consecventa comportamentului normat de grup.
In ceea ce priveste a doua situatie de munca, organizatia/firma nu reglementeaza prin
procedurile interne modul in care vor fi tratate erorile survenite in utilizarea infrastructurii
informatizate atat timp cat acestea nu pre"udiciaza activitatea su imaginea firmei. #rin
urmare, la nivelul grupului sa stabilit ca aparitia oricarei erori va fi semnalata, discutata si
rezolvata in colectiv, facand apel la membri grupului care stapanesc mult mai bine operarea
in sistem informatizat. Inconsecventa apare insa in aceasta situatie de munca, in momentul in
care seful decide (unilateral) ca trebuie sa consemneze aceste erori (intrun soi de $"urnal% de
$nereguli%), fara ca organizatia sa prevada vreo procedura in acest sens. Desi grupul a stabilit
o serie de norme privind tratarea acestor erori, dupa $intiativa% sefului de statie au existat
membri ai grupului care au consemnat erorile colegilor fara a mai discuta cu acestia in
prealabil, fara a aplica normele grupului care prevedeau identificarea cauzei care a dus la
producerea erorii, discutarea acesteia si, mai ales, solutiile de rezolvare si evitare a acestor
situatii. &aptul ca unii membri ai grupului aplica uneori normele stabilite initial, iar alteori le
aplica pe cele $initiate% de seful de statie este o dovada de incosecventa intre ceea ce a stabilit
grupul ca benefic pentru eficienta sa si ceea ce se intampla efectiv.
Analiza acestor doua situatii sta sub marca subiectivitatii, intrucat informatiile care
stau la baza ei nu sunt rezultatul culegerii de date prin instrumente validate stiintific (interviu,
chestionar etc.). #rin urmare identificarea si analizarea factorilor ce au favorizat aceste
comportamente se inscrie in limitele unui demers didactic, ce se bazeaza pe interpretarea
personala a informatiilor obtinute datorita relatiei amicale cu cei mai multi dintre membri
grupului, supuse mai apoi $filtrarii% si prelucrarii mai elaborate prin prisma documentarii care
sta la baza elaborarii acestei lucrari.
Inainte de a trece la analiza factorilor care au facilitat consecventa/incosecventa
comportamentelor ce caratcterizeaza situatiile de munca luate in discutie trebuie adusa in
discutie particularitatea formarii acestui grup de lucru. Inainte de inaugurarea statiei, grupul a
lucrat circa o luna si "umatate la pregatirea activitatii specifice. A fost implicat in lucrari
administrative ce tineau de amena"area spatiului de lucru, instalarea echipamentelor etc., care
presupuneau prezenta tuturor membrilor echipei. Aceasta perioada a permis parcurgerea
etapelor formarii unui grup de munca, astfel incat la momentul inaugurarii statiei echipa se
afla de"a in stadiul de functionare. #rogramul de lucru actual este in ture, ceea ce nu mai
permite intrunirea tuturor membrilor grupului decat ocazional.
'evenind la analizarea factorilor ce au determinat situatia de consecventa, trebuie
precizat ca normele legate de participarea tuturor membrilor grupului la o serie de activitati
au fost stabilite in perioada precizata mai sus. (olectivul a parcurs stadiile formarii unui grup
in acea perioada si experienta acumulata a validat eficienta normelor stabilite de ei insisi la
acel moment, dovada ca practica si acum acel tip de comportament.
Analiza situatiei de inconsecventa scoate la iveala o modificare in dinamica grupului,
legata de $numirea% sefului de statie, care nu a parcurs etapele de recrutare si selectie la care
au fost supusi membri grupului, ci in urma unui email adresat unei persoane din conducerea
firmei ($cunostinta mai veche%) a a"uns sa preia conducerea echipei. Aceasta $numire% a
survenit dupa acea luna si "umatate in care sa format grupul de munca, prin urmare nu a
participat la $normarea% comportamentului in colectiv.
Aspectul legat de erorile ce pot sa aparea in utilizarea tehnologiei este unul extrem de
important, intrucat interactiunea intre membri grupului de munca este semnificativ influentata
de structura/cursul procesului de munca bazat pe aplicarea acestei tehnologii ()teiner,*+,-,
.an de .en, Delbec/01oenig, *+,2), intrucat face legatura intre inputurile grupului,
rezultatele si scopurile acestuia.
Desi grupul a stabilit drept comportament dezirabil discutarea acestor erori (cauze de
aparitie, solutii de rezolvare etc.), informare si spri"in reciproc, seful de statie a decis sa
consemneze (in scris) acest tip de erori, catalogandule drept negli"enta sau incompetenta,
fara a discuta, macar cu cei implicati, cauzele producerii lor. 3nii dintre membri grupului s
au conformat, consemnand uneori acest gen de erori in $"urnalul% sefului de statie. De aici
apare si incosecventa. #entru ca in afara sefului de statie cei care inscriu aceste erori nu fac
acest lucru in mod constant. #rin urmare o analiza pe baza unor instrumente validate stiintific
ar duce, cu siguranta, la o identificare clara a percpetiei grupului privind inputurile (sarcini,
scopuri, resurse,tehnologie), ar putea stabili mai clar influenta liderului (sefului de statie)
asupra troughtputurilor (proceselor de grup) cu consecinte in outputuri (performanta in
sarcina, satisfactia grupului si mai ales, viabilitatea grupului).
4ste clar ca seful de statie are o problema ce tine de ambiguitatea de perceptie a
rolului pe care il are in colectiv si acest lucru se reflecta in tensiunile aparute in grup. 5a
momentul preluarii acestui post, grupul intrase in faza de functionare, manifestand uneori si
aspecte specifice etapei de normalizare si aici ma refer in special la deschidere si incredere in
ceilalti. )intalitatea grupului nu a fost totusi afectata, semn ca personalitatea sefului nu este
atat de puternica incat sa influenteze profund dinamica grupului pe care la gasit format de"a.
Desi analiza prezentata nu este nici pe departe ceea ce mias fi dorit, poate si datorita
modului sau impre"urarilor in care am $cules% informatiile ea poate constitui un punct de
plecare in aplicarea unei diagnoze specializate sau poate fi parte a unui set de diagnoze
specializate, focalizate pe o arie deficitara in organizatie.
65I!G'A&I47
6urdus, 4., (-888), 9anagementul schimbarii organizationale, 4ditura 4conomica,
6ucuresti:
(hirica, )., (*++2), #sihologie organizationala. 9etode de diagnoza si interventie,
(asa de 4ditura si (onsultanta $)tudiul !rganizarii%, (lu" ;apoca:
1ozlo<s=i, )., >.?., 0 6ell, )., 6., (-88@), >or= groups and teams in organization,
in Aandboo= of #sBchologB C Industrial and !rganizational #sBchologB C vol. *-, #art D<o,
cap.*E, >ileB0sons, ;e< ?erseB:
)chermerhorn, ?r., ?., '., 0 al. (-88-), Groups in !rganization in !rganizational
6ehavior, ,th edition, section t<o, >ileB0)ons, ;e< ?erseB.