Feciorul meu mi scrie foarte rar. Ce-i drept, mi-a scris de Pasti o scrisorica: la mine se gndeste iar si iar si draga-i sunt ca totdeauna, cica.
De cnd nu ne-am vazut e aproape-un an. Ma duc la gara, vremea sa-mi mai treaca privind la trenuri, plina de alean cnd spre Berlin - acolo-i dnsul - pleaca.
Si mi-am luat bilet cndva si eu de ct pe-aci s-ajung la el, spre seara. Dar m-am ntors pe urma la ghiseu iar ei biletul mi-l rascumparara.
De-un an, feciorul meu e logodit. Vrea sa-mi trimita si-o fotografie O perna, dar de nunta-am pregatit Ma vor chema cumva la cununie?
L-o fi iubind ea cu adevarat? Si perna o sa-i placa ei anume? Ce singura ma simt cte o dat' Or exista si fii duiosi pe lume?
Frumos era cnd locuia la mine! Acum dnsul o sa se nsoare ... Zac treaza noaptea si ascult cum vine cte un tren ... El, mai tuseste oare?
Pastrez ntr-un dulap niste ghetute El a crescut ... Stau singura aici. Nelinistea nu poate sa ma crute. Of, dac-ar fi copiii pururi mici.
Nicolae Labis Mama
N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune Un om ce de pe-acasa a venit Cum c-a-nflorit la noi malinul Si c-ai albit, mamuca, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu stiu cum sa cred attea vesti, Cnd din scrisori eu vad precum matale Din zi n zi mereu ntineresti.
St.O.Iosif Bunica
Cu parul nins, cu ochii mici Si calzi de duiosie, Aieve parc-o vad aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dupa fus. Din zori si pna-n seara; Cu furca-n bru, cu gndul dus, Era frumoasa de nespus n portu-i de la tara...
Cata la noi asa de blnd, Senina si tacuta; Doar suspina din cnd n cnd La amintirea vreunui gnd Din viata ei trecuta.
De cte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce ma cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea Duminicii preasfinte...