Memoriu General Celula Nr1 Rv2

SC CONFORT S.A.
SC Engineering 2B SRL

[1]

STUDIUL POSIBILITILOR DE MODIFICARE
A COTEI DE FUNDARE PENTRU ZONA DEPOZI T
CELULA 1

Beneficiar: SC CONFORT S.A. Timisoara

Proiectant: SC Engineering 2B SRL

Obiectiv investiie:

DEPOZIT DE DEEURI NEPERICULOASE COMUNA GHIZELA - JUDEUL TIMI

Proiectant general: S.C. ROMAI R CONSULTI NG S.R.L

Beneficiar investiie : CONSILIUL JUDEEAN TIMI

SC CONFORT S.A. SC Engineering 2B SRL

[2]

CUPRINS
1.1 LUCRARILE DE CONSTRUCTIE A CELULEI DE DEPOZITATE ................................................... 4
1.1.1 Lucrari pregatitoare pentru deponie........................................................................................ 4
1.1.2 Constructia noii deponii ......................................................................................................... 4
1.2 COMPLEXUL DEPONIEI LUCRARI DE CONSTRUCTIE .......................................................... 5
Sectiunea se refera la celula 1 din noua deponie. .................................................................................... 5
1.2.1 Tearasamente ...................................................................................................................... 5
1.2.2 Definitii ................................................................................................................................ 5
1.2.3 Surse pentru Materiale de umplutura...................................................................................... 6
1.2.4 Conditii pentru materialele de umplutura ................................................................................. 6
1.2.5 Manopera ............................................................................................................................ 9
1.2.6 Pregatirea Fundatiilor pentru Structuri Mici ........................................................................... 10
1.2.7 Pregatirea fundatiei pentru asezarea stratului de geomembrana ............................................. 10
1.2.8 Asezarea materialului de umplutura ..................................................................................... 11
1.2.9 Conformitatea pentru incercarile materialelor de umplutura .................................................... 13
1.2.10 Straturile de geosintetice ................................................................................................ 16
Asigurarea si controlul calitatii pentru materiale geo-sintetice .............................................................. 16
1.3 Stratul geosintetic - Geomembrana ........................................................................................... 18
1.3.1 Exigente referitoare la stratul din geomembrana.................................................................... 18
1.3.2 Confectionarea si livrare Membranei PEHD .......................................................................... 18
1.3.3 Asternerea membranei PEHD ............................................................................................. 21
1.3.4 Deteriorari ......................................................................................................................... 23
1.3.5 Imbinarea campurilor din PEHD in vederea realizarii sistemului de etansare ............................ 23
1.3.6 Incercari de continuitate nedistructive pentru imbinari ............................................................ 25
1.3.7 Incercari distructive ............................................................................................................ 27
1.3.8 Proceduri de urmat in cazul neconformarii la cerintele incercarilor distructive ........................... 29
1.3.9 Defecte si repararea acestora la sistemul de etansare PEHD ................................................. 29
1.3.10 Aprobarea sistemului de etansare .................................................................................... 30
1.4 Geotextile ............................................................................................................................... 31
1.4.1 Specificatiile referitoare la Materiale de Protectie Geotextil ..................................................... 31
1.4.2 Instalare ............................................................................................................................ 31
1.4.3 Inspectii si Reparatii ........................................................................................................... 32
1.4.4 Geotextil de Separatie ........................................................................................................ 32
1.5 Tevi de drenare Levigat ........................................................................................................... 32
1.5.1 Transportul tevilor PEHD .................................................................................................... 34
1.5.2 Depozitarea tevilor ............................................................................................................. 34
1.5.3 Inspectia tevilor si a fitingurilor ............................................................................................. 34


[3]

Anexe:

Caiet de sarcini terasamente

Plan general situatie - PS-001
Plan de situatie celula nr. 1 - PS-002
Profil Longitudinal Sistem canalizare levigat - PL-001
Sectiuni transcersale celula 1 - ST-001
CAMIN DE CONECTARE SI SPALARE PE CONDUCTA DE DRENAJ CELULA I.
- ST-002
CAMINE DE VIZITARE SI GURI DE SCURGERE PE RETEAUA DE CANALIZARE
LEVIGAT - ST-003
DETALII CELULA NR. 1 - ST-004
DETALII BAZIN DE RETENTIE LEVIGAT - ST-005

Program de urmarire a calitatii faze determinante


[4]

MEMORIU TEHNIC GENERAL CELULA 1

1.1 LUCRARILE DE CONSTRUCTIE A CELULEI DE DEPOZITATE
1.1.1 Lucrari pregatitoare pentru deponie
1.1.1.1 Generalitati
Lucrarile pregatitoare ce vor fi executate in zona deponiei cuprind:
Instalarea puturilor de monitorizare
Curatirea amplasamentului
Inlaturarea deseurilor existente (a se vedea Specificatiile referitoare la lucrari de terasamente)
1.1.1.2 Curatirea amplasamentului
Constructorul va inlatura toate resturile vegetale, si va defrisa amplasamentul, depozitsiu-le intr-o halda pe
amplasament.
Acolo unde sunt indicate in planse, sau acolo unde se descopera de catre Consultant pe amplasamanet,
structuri sub sau supraterane, acestea vor fi demolate si deseurile rezultate vor fi concasate si vor fi
depozitate in halde pe amplasament pentru a fi reutilizate in lucrarri, in cazul in care nu s-a convenit altfel
cu Consultantul. Orice fel de material provenit sin demolarea structurilor de pe amplasament, impropriu
pentru a fi folosit in lucrari va fi considerat a fi deseu.
Constructorul nu va infesta si nici nu va ocupa inutil, terenuri, drumuri sau orice alte locatii de sau din
vecinatatea amplasamentului deja curatat.
1.1.2 Constructia noii deponii
Amplasamentul va fi defrisat, se vor scoate copacii, tufisiurile, butucii, etc. din stratul superior al terenului in
conformitate cu Specificatiile referitoare la Curatirea Amplasamentului.
Terenul de pe amplasament va fi nivelat fie prin excavare fie prin umplere cu material corespunzator, acolo
unde este necesar, pentru a se atinge cotele proiectate pentru straturile de fundatie si etansare, in
conformitate cu indicatiile din planse.
1.1.2.2 Sistemul si straturile de baza
Sistemul compus din straturile de baza de realizat pentru celulele noii deponii, sunt, de jos in sus,
urmatoarele:
Strat compactat de argila, in grosime de 0.5m cu permeabilitate k=1x10
-9
m/s
Geo-membrana PEHD (2mm)

[5]

Geo-textil de protectie

1.1.2.3 Sistemul de colectare al levigatului:
Sistemul de colectare al levigatului va fi instalat peste straturile de baza si etansare pe fundul celulei din
noua deponie, si este format dintr-un strat de 0.5m de material granular pe care sunt montate, la cotele si-
n pozitiile indicate pe planse, tevi din PEHD cu diamterul 250mm si in conformitate cu Specificatiile.
Sistemul de colectare al levigatului din celulele deponiei dreneaza levigatul prin tevile perforate . Prin
caminele pozitionate la capetele fiecareia dintre tevile de colectare, levigatul este deversat in colectorul
principal. Colectorul principal duce levigatul la statia de tratare a levigatuluidupa cum este aratat pe planse.

1.2 COMPLEXUL DEPONIEI LUCRARI DE CONSTRUCTIE
Sectiunea se refera la celula 1 din noua deponie.
1.2.1 Tearasamente
Aceasta sectiune descrie cerintele generale pentru executia lucrarilor de terasamente cu referire, in
principal la lucrarile de excavare si umplutura. Lucrarile de terasamente vor include:
Excavarea in terenul fiecarui amplasament incluzsi, dar nelimitsiu-se la stratul vegetal, argila si
terenuri argiloase, nisipuri si materiale granulare.
Umpluturi realizate cu soluri existente si cu soluri din gropi de imprumut din afara amplasamentului.
Excavatii in si umpluturi cu argila si soluri de natura argiloasa provenite din gropi de imprumut
Haldarea pamanturilor excavate pe amplasamente
Realizarea straturilor de fundare si etansare din argile sau pamanturi argiloase de pe amplasament
sau provenite din gropi de imprumut.
Constructorul trebuie sa fie aiba in vedere si sa fie familiarizat cu conditiile de executie a lucrarilor de
executat in diferite tipuri de pamanturi. Exista disponibile, la Beneficiar, informatii cu privire la studiile
geotehnice si geologice realizate pe fiecare amplasament.
Toate testele realizate pe pamanturi pentru lucrarile de terasamente se vor realiza de catre un laborator
acreditat si aprobat de catre Consultant.
1.2.2 Definitii
Definitiile de mai jos sunt aplicabile specificatiilor referitoare la lucrarile de terasamente:
Fundatia este Partea de structura ingropata prin care se va realiza sprijinirea Lucrarilor Permanente. Poate
primi, fie forma unei structuri de beton situata imediat deasupra, sau poate fi doar o umplutura compactata.
Formatie defineste cota la care este nivelat terenul.

[6]

Material corespunzator va fi compus din material excavat sau adus de la gropi de imprumut, selectionat,
care, dupa ajustarea continutului de umiditate, va fi pregatit pentru compactare in straturi de grosimi
prescrise, in vederea formarii unui strat stabil de umplutura..
Material necorespunzator va defini orice material altul decat cel considerat corespunzator si va include:
material provenit din mlastini, smarcuri sau balti
materiale perisabile, turbe, resturi vegetale, butuci,
namol instabil, noroi si mal
materiale inghetate
argile sau prafuri cu continut organic crescut, namol de canalizare, pietris grosier sau refuz de ciur
argila cu limita de lichefiere peste 80 si/sau indicele de plasticitate depasind 55
material care, in virtutea compozitiei sale fizice sau chimice, ar fi putut avea efecte nocive asupra
Lucrari in cazul in care ar fi fost folosit ca material de umplutura.
1.2.3 Surse pentru Materiale de umplutura
Constructorul va obtine, de pe amplasament sau va aduce din gropi de imprumut, dupa cum se va dovedi
necesar la realizarea lucrarilor de terasamente, materialul de umplutura pentru Lucrari.
Constructorul va depozita materialele considerate necesare si care se intentioneaza a fi folosite sau re-
folosite in Lucrari. Locatiile de pe amplasament, folosite de catre Constructor ca halde temporare de
depozitare vor fi aprobate de catre Consultant.
1.2.4 Conditii pentru materialele de umplutura
Mai jos sunt aratate limitele distributiei granulometrice ale materialelor ce vor fi folosite la lucrarile de
terasamente in cadrul lucrarilor de executat.
1.2.4.1 Strat de baza din argila compactata
Materialul pentru stratul de captusire va fi argila sau pamant argilos. Materialul va avea o granulometrie, la
trecere (BS) prin sita de 20mm, de 100% treceri si un minimum de 35% treceri (BS) prin sita de 0.063mm.
Materialul ce trece prin sita (BS) 0.425mm, la incercari in conformitate cu BS 1377:1990 Parteaile 4 si5, va
prezenta un indice de plasticitate mai mare de 15%. Coeficientul de permeabilitate al materialului
compactat la o densitate in stare uscata de 95% Stsiard Proctor densitate maxima in stare uscata si
continut de apa de 2% din continutul Proctor optimum, la testare in celula triaxiala (epruvete cu diamterul
de 100mm) in conformitate cu BS 1377:1990 Parteaea 6, testul 6, va fi egal cu sau mai mic de 1x10
-6
m/s.
Grosimea stratului compactat de captuseala va fi de 1,0 m.

[7]

MEMORIU TEHNIC

In varianta modificarii liniei de colectare levigat a celulei 1 respectandu-se panta terenului natural,
reies aproximativ urmatoarele cantitati de terasamente:

Decapare strat vegetal: suprafata celula 1 (fara terenul aferent rigolelor perimetrale si si
drumurilor) 90000 mp*0.20 =18000 mc
Excavatii profilare fund celula = semicelula1 (25803+23830)/2+semicelula 2 (25874+23897 )
*0,7 =34790mc.

Umpluturi in corp diguri:
Dig nord: coronament 1.50 m; L = 480 m; h = 4m V = 25920 mc
Diguri perimetrale : coronament 3.00 m; L = 777 m ; h = 4 m V = 46620 mc
Dig despartitor : coronament 1 m; L = 147 m; h = 4 m V = 7644 mc
.
Total umpluturi corp diguri 80184 mc

Suprafata taluz de acoperit cu bariera geologica =2100 mp*0.50 =10500 mc
Suprafata fund celula de acoperit cu bariera geoloica = 51700 mp*0.50 = 25850 mc
Total bariera geologica36350 mc

Suprafata taluz de acoperit cu strat drenant 2100 mp taluz*0.50 = 10500 mc
Suprafata fund celula 51700mp*0.63 = 32571 mc
Suprafete coronament 5564 mp*0.35 = 1950 mc
Total strat drenant 45021 mc

Retea levigat fund celula + subtraversari 2023 m

Necesar umpluturi diguri = 80184-34790-18000 =27394 mc de luat din celula 5
Necesar bariera argila =36350 *2/5 = 14540 mc - de luat din celula 5

Se propune decaparea solului vegetal 20 cm din celula 5 si decaparea a 60 cm pe suprafata de
70000 mp aferenta celula 5.

ATENTIE ! NU SE VA SAPA SUB 1,10 M DE LA COTA TERENULUI NATURAL


[8]

1.2.4.2 Stratul granular de colectare a levigatului
Stratul de drenaj al levigatului ce urmeaza a fi executat pe stratul de baza va fi realizat din pietris spalat,
rotund cu dimensiunea granulelor de 16/32mm. Nu este permisa folosirea pietrei sparte. Continutul de
carbonat de calciu al pietrisului trebuie sa se situeze sub 20%, materialul nu trebuie sa aiba continut
organic. Permeabilitatea acestui strat trebuie sa fie de cel putin k=1x10
-3
m/s.

Grosimea acestui strat nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. Tevile colectoare perforate de PEHD vor fi
asezate in stratul respectiv in conformitate cu detaliile prezentate in planse. Colectarea levigatului va fi
asigurata prin formarea de sub-celule. Fiecarte sub-celula va prezenta o panta longitudinala de 1% care
este de asemenea panta conductei colectoare ce va fi plasata in centrul sub-celulei. Sub-celula va
prezenta o inclinare de 3% inspre tevile colectoare.
1.2.4.3 Stratul granular de colectare al gazului
Specificatiile pentru materialul din care se va realiza startul granular de colectare al gazului sunt aceleasi
cu cele prezentate mai sus pentru Stratul granular de colectare a levigatului.
1.2.4.4 Stratul de acoperire din pamant sau compost
Materialul din stratul de acoperire din pamant sau compost care face Partea din sistemul de inchidere a
celulelor de depozitare va fi realizat din argila nisipoasa cu pietris si care va avea dispersia granulometrica
in limitele prezentate mai jos, sau , alternativ , din compost produs la fata locului.
Procentaj in masa la trecerea prin sita de dimensiune (mm)
Limite 0.063 0.2 0.6 1 2 6 10 50
Maximum % 50 60 70 76 85 100 100 100
Minimum % 15 20 35 43 50 65 75 100
1.2.4.5 Strat de suprafata
Materialul ce va compune stratul de suprafata va fi obtinut fie de pe amplasament fie dintr-o groapa de
imprumut din afara acestuia si poate fi amestecat cu vegetatie maruntita, rezultata din procesul de defrisare
pentru a realiza un strat de suprafata cu calitati corespunzatoare unei varietati de scopuri, in conformitate
cu BS 3882:1994-SpecificatiI pentru stratul de suprafata.
1.2.4.6 Umplutura Generala
Materialul de umplutura va fi, in general, un material cu o curba granulometrica buna, corespunzatoare
pentru umpluturi, argila, nisip sau pietris ce pot fi compactate in straturi, in vederea realizarii unei fundatii
stabile. Materialul va avea o dispersie a Parteaiculelor in limitele prezentate mai jos:

EV2 > 45 kN/sqm
EV2 / EV1 < 2,6
la incercarea in conformitate cu BS 5930 sau ASTM/D 1195

[9]

1.2.5 Manopera
Lucrarile de terasamente vor fi realizate in conformitate cu BS 6031:1981- Cod de Practica pentru lucrari
de terasamente sau a unui cod similar, si de o maniera curata si ordonata. Constructorul va proteja, functie
de necesitati, si se va asigura ca nu sunt distruse nici una dintre Parteaile de lucrari permanente, deja
finalizate.
Constructorul va lua toate masurile de precautie necesare, inclusiv udarea si maturarea, pentru a impiedica
producerea de praf si scoaterea noroiului in si in afara amplasamentului.
Constructorul nu va executa lucrari de terasamente in conditii de timp nefavorabil, pentru a nu afecta in nici
un fel lucrarile de executat sau deja executate.
1.2.5.2 Materiale provenite din excavatii
Materialele excavate corespunzatoare pentru a fi refolosite in lucrari vor fi sortate si depozitate in halde in
locurile convenite cu Consultantul. Constructorul se va asigura ca haldele sunt mentinute in stare buna si
ca nu prezinta pericol de accidentare.
Materialele excavate neaprobate de Consultant pentru a fi refolosite in lucrari vor fi depozitate in halde pe
amplasament pentru a fi refolosite ulterior de catre Operatorul deponiei.
Acolo unde in excavati se descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare,
Constructorul, atunci csi primeste instructiuni de la Consultant in acest sens, va conduce lucrarile de
xcavatii astfel ca materialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru folosirea ulterioara in Lucrari,
fara a fi contanimate de materialele necorespunzatoare calitativ.
Nici un fel de material nu va fi depozitat in halda sau aruncat fara a se primi permisunea respectiva din
Parteaea Consultantului.
1.2.5.3 Controul apei
Constructorul nu va permite acumularea apei in nici una dintre lucrarile de terasament fie ele cu caracter
temporar sau permanent exceptie facsi locurile proiectate in mod special si cele pentru care s-a covenit
astfel cu Consultantul. Orice cantitate de apa fie provenind din excavatie fie infiltrata din exterior, va fi
pompata afara din excavatie sau va fi deversata intr-o locatie aprobata.
Toate lucrarile de terasamente vor fi prezenta o panta suficienta pentru devarsarea rapida a apelor
provenite din oricare sursa. Constructorul va repara orice fundatie sau formatiune de fundatie care a fost
distrusa sau compromisa de apa.
Fundatiile ce pot fi deteriorate de ploi vor fi protejate corespunzator impotriva stricaciunilor. Constructorul
va inainta spre aprobare Consultantului, propunerile sale referitoare la metodele de protectie de
implementat.
1.2.5.4 Excavare in terenuri moi
Constructorul va asigura toate resursele necesare si corespunzatoare pentru executarea lucrarilor de
terasamente in terenuri de fundare de diverse naturi .
Materiale necorespunzatoare, incluzsi materiale moi sau umede in exces care se intalnesc la cotele
proiectate pentru realizarea straturilor de forma sau a fundatiilor, vor fi indepartate prin excavare pana la

[10]

atingerea unor straturi, la cotele si pe suprafetele indicate de catre Consultant. Excavatia astfel obtinuta va
fi apoi umpluta cu material corespunzator in conformitate cu instructiunile emise de catre Consultant.
1.2.5.5 Umplutura
Transportul materialelor inspre zonele unde se vor executa umpluturile va incepe abia atunci cind pe
respectivul amplasament exista utilaje de imprastiat si compactat in numar suficient pentru a executa
lucrarea.
Materialul de umplutura folosit pentru realizarea digurilor, ridicarea cotelor terenului, a staturilor de
captusire umplutura in santuri si alte lucrari similare, se va depozita in straturi. Compactarea se va
executa in conformitate cu BS 6031. Fiecare strat de umplutura se va compacta pe toata latimea sa inainte
de asezarea stratului urmator. Materialul de umplutura se va compacta in conformitate cu Specificatiile.
Umplutura se va imprastia in straturi egale pe toata latime suprafetei respective si va prezenta pantele
indicate in plansele de executie. Suprafetele pe care se va executa umplutura vor fi uscate. Pe durata
executiei lucrarilor de umplutura Constructorul va controla si dirija traficul, astfel incat sa minimalizeze riscul
de deteriorare a lucrarilor.
Se va acorda aceeasi atentie si metodelor de executie a umpluturii si compactarii, astfel incat sa nu se
produca deterioararea structurilor sau retelelor de conducte, in special tevilor ingropate. Umplutura in
santuri se va incepe in acelasi timp cu operatiunea de inlaturare a elementelor de sustinere a peretilor
sapaturii.
Suparafata superioara a straturilor intermediare de umplutura se va realiza cu pante suficiente pentru a
permite drenarea rapida a apelor de suprafata si a preveni deteriorarea materialului de umplutura.
1.2.6 Pregatirea Fundatiilor pentru Structuri Mici
Amplasamentul pe care se vor realiza fundatiile va fi curatat in conformitate cu indicatiile din plansele de
executie si Specificatiile referitoare la curatirea amplasamentului pe o suprafata si la o cota convenite pe
amplasament cu Consultantul. Acolo unde trebuie inlaturat pavajul existent, dalele se vor demola si
molozul va fi inlaturat. Suprafata demolata se va indica in planse sau va fi indicata de catre Consultant.
Dupa ce s-au executat lucrarile de curatire si s-au inlaturat materialele din demolare, fundatia se va excava
si se va realiza, dupa caz, umpluturala la cota indicata in plansele de executie, pentru fiecare dintre
fundatiile prevazute in Lucrari. Excavarea se va executa in conformitate cu Specificatiile. Zonele de sub
cota fundatiei se vor umple folosind materialul si in conformitate cu specificatiile din capitolul Umpluturi
generale.
Fundatia odata finalizata va fi inspectata, inainte de inceperea oricaror alte Lucrari de constructie de
executat peste cota fundatiei, pentru a depista zonele in care materialul nu a fost compactat corespunzator
sau zone unde stratul de fundatie ar fi putut fi deteriorat in vre-un fel. Orice astfel de zone descoperite in
fundatie, deteriorari sau zone potential periculoase sau zone care sunt considerate de catre Consultant a fi
inacceptabile, se vor reabilita de catre Constructor astfel ca sa se respecte exigentele Consultantului.
1.2.7 Pregatirea fundatiei pentru asezarea stratului de geomembrana
Stratul de geomembrana se va aseza deasupra stratului de argila compactata, dupa cum este indicat si in
plansele de executie. Stratul de argila compactata va fi pregatit dupa cum urmeaza:

[11]

Suprafata argilei se va nivela pentru a nu prezenta neregularitati, incluziuni, resturi vegetale,
moloz, bucati de roca ascutite sau pietre care pot deteriora stratul superior. Stratul de argila nu
trebuie sa prezinte schimbari de panta abrupte, care sa depaseasca 2 cm.
Ultimii 150 mm din stratul de argila finisat nu trebuie sa contina pietre mai mari de 13 mm. Stratul
de argila va fi compactat in conformitate cu Specificatiile.
Stratul final de argila pe care se va aseza stratul de argila geosintetica va fi lipsit de umezeala,
uscat si nu va prezenta zone de deteriorare, ondulatii sau alte neregularitati la suprafata.
Ondulatiile in plan vertical pe la suprafata acestui strat se vor situa in limitele de 50mm abatere
de la cotele proiectate si indicate in plansele de executie si nu vor prezenta schimbari bruste de
cota.
Suprafata nu trebuie sa prezinte multe arii cu material compactat necorespunzator. Orice astfel de
zona se va inlatura si se va inlocui cu argila cu continut de umiditate corespunzatoar (intre 2%
din continutul de umiditate optim al unui Proctor Standard).
Suprafata nu va prezenta locuri in care apa sa stea, sau sa existe pelicule de apa.
Constructorul va proteja stratul de argila impotriva uscarii excesive, impotriva inundarii sau a inghetului.
Protectia, in cazul in care este necesara, poate fi compusa dintr-o folie subtire de okastic pentru acoperire
(sau orice alt material dupa cum este acesta aprobat de catre Consultant) instalat peste stratul superior
finisat de argila compactata, pana la momentul la care se incepe asezarea stratului de geomembrana. Un
strat de argila care prezinta crapaturi de uscare excesiva mai mari de 13 mm in latime sau adancime, sau
care prezinta proeminente, umflaturi, infoieri sau altele asemenea va fi inlocuit sau reabilitat pentru
inlaturarea acestor defecte.
Stratul de baza astfel pregatit, va fi inspectat in vederea aprobarii, in scris, de catre Consultant si
responsabilul insarcinat cu operatiunea de instalare a geomembranei, inainte de inceperea operatiunilor de
instalarea acestui din urma strat.
1.2.8 Asezarea materialului de umplutura
Materialele de umplutura se vor aseza sub straturile si la cotele indicate pe plansele de executie.
Materialele de umplutura se vor aseza, imprastia si compacta astfel incat sa rezulte un strat de umplutura
omogen si in conformitate cu cerinte mentionate in Specificati. Materialul de umplutura se va depozita
astfel incat sa nu se produca segregarea.
Constructorul va fi responsabil pentru protejarea si mentinerea capacitatii portante a umpluturii in toate
stadiile de executie a constructiilor. In cazul in care Constructorul este obligat sa dirijeze traficul din santier
peste zone in care s-au executat umpluturi, el este obligat sa ia toate masurile necesare, inclusiv acelea de
a realiza starturi suplimentare,temporare, de umplutura, astfel incat sa se evite deteriorarea de catre astfel
de actiuni a Lucrarilor Permanente.
1.2.8.1 Stratul de argila compactat
Argila de va imprastia in straturi uniforme. Se va compacta in straturi astfel incat sa se atinga o grosime de
strat de 25cm si o densitate minima in stare uscata in strat de 95% densitatea maxima in stare uscata a
unui Proctor Standard precum si un continut de umiditate de 2% din continutul de umiditate al Proctor
optim. Densitatile in stare uscata si continutul de umiditate se vor determina in conformitate cu
Specificatiile.

[12]

Pentru a realiza sistemul format straturi succesive de argila compactata, grosimea de intindere a fiecarui
strat nu va depasi 0.25 m. Suprafata fiecarui strat compactat pe care se va intinde stratul urmator, va
prezenta urmatoarele caracteristici: nu va fi excesiv de umed, sau excesiv de uscat si nici nu va prezenta
zone deteriorate si, acolo unde Consultantul o cere in mod expres, suprafata se va scarifica usor, pentru a
permite legatura intre starturi. Scoaterea sau inlocuirea materialelor din zonele descoperite a fi
necorespunzatoare se va face pe spezele Constructorului.
Se prevede ca argila de pe taluzuri sa fie asezata in exces (mai mult decat trebuie) si apoi stratul sa fie
ajustat pana la atingerea grosimii finale proiectate. Stratul final de argila se va cilindra cu cilindri compactori
capabili sa compacteze argila asezata pe taluzuri. Nu se vor aseza alte straturi peste un strat finalizat
inferior inainte ca acesta sa fi fost inspectat si aprobat, in scris, de catre Consultant.
Toate suprafetele ajunse la cotele proiectate pentru a realiza stratul de baza pentru geomembrana de
PEHD se vor finisa prin compactare cu un cilindru vibrator sau a unui echipament similar, pentru a se
asigura o fata neteda a stratului de argila.
1.2.8.2 Stratul granular pentru colectarea levigatului
Pe stratul din material geotextil, de protectie a geo-membranei PEHD se va imprastia uniform, cu ajutorul
unui utilaj tractat, usor, un strat granular de 500mm de colectare a levigatului, astfel incat sa nu se produca
degradarea sau compactarea in exces a pietrisului. Pentru trecerile peste digul celulei, vehiculele utiliza un
acces special amenajat, sau se vor monta placi de protectie din metal sau beton, pentru a preveni
degradarea acestor diguri. Constructorul va lua masurile de protectie necesare care vor fi implementate
numai dupa aprobarea lor de catre Consultant.
Grodimea stratului colector al levigatului va fi, deasupra tevilor, de cel putin 2 x diametrul acestora. Tevile
de colectare din PEHD se vor monta dupa cum indica plansele de executie.
1.2.8.3 Stratul de pamant de acoperire
Materialul pentru acest strat se va asterne si imprastia in straturi uniforme astfel incat sa fie sfaramati
bulgarii mari de pamant si sa nu se produca segregarea. Se va compacta suficient pentru a elimina spatiile
goale si pentru a realiza o masa omogena fara zone moi sau lipsite de fermitate. Grosimea finala se va
determina in conformitate cu Specificatiile.
1.2.8.4 Stratul de suprafata
Stratul de suprafata se va asterne si imprastia uniform deasupra straturilor de inchidere folosindu-se un
utilaj tractat, usor. Stratul va fi compactat suficient pentru a sfarama bulgarii mari de pamant si pentru a
realiza o masa omogena fara zone moi sau lipsite de fermitate.
1.2.8.5 Umplutura generala
Umplutura generala se va asterne si imprastia uniform. Se va compacta in straturi executindu-se suficiente
treceri, cu un utilaj de compactare corespunzator, pentru a realiza un strat de fundare stabil. Constructorul
va prezenta o metoda de executie a lucrarilor de compactare a umpluturilor, prin care va detalia: grosimile
de straturi, tipul si greutatea utilajelor ce urmeaza a fi folosite si numarul necesar de treceri .
Suprafata fiecarui strat compactat pe care urmeaza sa se astearna alt strat de umplutura, va fi curatata,
fara sa prezinte umiditate in exces sau sa fie excesiv de uscata, si nu va prezenta nici zone deteriorate si,
atunci cind exista o instructiune in acest sens din partea Consultantului, va fi usor scarificata pentru a se
realiza legatura intre straturi.

[13]

1.2.9 Conformitatea pentru incercarile materialelor de umplutura
1.2.9.1 Stratul de argila compactata

a. Propertile Materialului
Proprietatile argilei se vor determina din urmatoarele incercari:
Incercare Normativ
Determinarea gradului de umiditate BS 1377: Partea 2:1990 (Metoda 3.2)
Determinarea limitei de curgere BS 1377: Partea 2:1990 (Metoda 4.3)
Determinarea permeabilitatii BS 1978: Partea 2:1990 (Metoda 6.12)
Determinarea limitei de plasticitate si a
indicelui de plasticitate
BS 1377: Partea 2:1990 (Metoda 5.3 si
5.4)
Determinarea distributiei granulometrice BS 1377: Partea 2:1990 (Metoda 9.2)
Determinarea relatiei dintre densitatea in
stare uscata si gradul de umiditate
BS 1377: Partea 4:1990 (Metoda 3.3)

Frecventa de realizare a incercarilor si numarul de epruvete/mostre ce urmeaza a fi incercate sunt, dupa
cum urmeaza:
3 epruvete din groapa de imprumut propusa inainte de inceperea excavarii. Epruvetele vor fi
prelevate din locatii aflate la distante egale intre ele.
O epruveta prelevata o data pe zi din fiecare sursa de argila, atunci cand sursa respectiva este
folosita in acea zi.
3 epruvete din fiecare noua groapa de imprumut propusa, dupa metoda descrisa mai sus.

Toate rezultatele incercarilor vor fi inaintate Consultantului, in momentul in care devin disponibile, si ele vor
face parte din documenatia de asigurare si controlul calitatii (CQA).
Nu se va excava, in scopul folosirii in stratul de argila compactata, nici o cantitate de argila, pana
cand proprietatile acesteia, determinate prin incercarile prezentate mai sus, nu sunt conforme cu
cerintele mentionate in Specificatii.
Densitatea maxima, in stare uscata si gradul optim de umiditate, valori de raportare ce vor fi folosite in
Controlul calitatii straturilor de argilavor fi modificate in conformitate cu proprietatile reale ale argilei,
rezultate din incercarile realizate pe argila folosita. Toate modificarile de acest gen, intervenite in datele de
Controlul Calitatii, se vor inregistra si se vor transmite in copie Consultantului pentru a fi incluse in
documentatia CQA.
Materialul din groapa de imprumut va fi supus unui alt set de incercari daca densitatile in stare uscata,
rezultate pe epruvetele prelevate din lucrare prezinta valori semnificativ modificate.


[14]

b. Compactare
Frecventa determinarilor pentru verificarea densitatii materialului compactat, folosindu-se incercarile in situ
va fi de o incercare pentru fiecare strat asternut pe zi, si una la fiecare 500 m
2
de material asternut si
compactat.
Incercarile in situ se vor efectua pentru a determina densitatii argilei asternute si compactate in
conformitate cu BS 1377: Partea 9, Metoda 2.5 (Metoda etalonarii nucleare ).
Gaura creata prin infigerea sondei aparatului se va umple cu argila si se va compacta cu ajutorul unei bare.
Toate rezultatele se vor inregistra si vor fi inaintate Consultantului pentru aprobare. Straturile de argila
sternute fara aprobarea Consultantului sunt asternute pe riscul Constructorului.
Ca alternativa la incercarea de determinare a densitatii prin metoda mai sus amintita, poate fi folosita
metoda inlocuirii cu nisip cu o frecventa de minimum un test la fiecare 400m
2
de argila compactata. Dupa
ce s-a finalizat incercarea de inlocuire cu nisip acesta se scoate si se inlocuieste cu argila, compactandu-se
in straturi succesive in conformitate cu aceste Specificatii.
Straturile de argila care nu sunt conforme cu cerintele, vor fi scoase prin excavarea stratului, pe toata
grosimea si pe o suprafata rectangulara extinzandu-se simetric la jumatatea distantei dintre locatia unde
incercarile au dat rezultate non-conforme si locul in care s-a executat o alta determinare a carei rezultate
au fost acceptate. Materialul excavat poate fi refolosit pentru a inlocui stratul inlaturat, doar in cazul in care
Consultantul aproba refolosirea.
Repararea straturilor non-conforme de argila prin folosirea altor metode cum ar fi acee a scarificarii si re-
compactarii, dupa uscarea in aer sau dupa udare, se poate executa doar pe baza aprobarii primita de la
Consultant.


[15]

c. Grad de toleranta
Toleranta permise la asezare a straturilor de argila compactata sunt:
Parametru
Cerinta Incercari
Valoare Toleranta numar
Aliniament vertical:
- nivel la taluz +/- 0.05 m 25 per 10,000 m
2

- nivel la fundul celulei Aliniament proiectat +/- 0.05 m 25 per 10,000 m
2

- Planeitate
(sub dreptarul de 4 m)
0.025 m 25 per 10,000 m
2

Constructorul va realiza, de asemnea si o ridicare topo a formatiunii inainte si dupa asternerea stratului de
argila compactat si va demonstra astfel ca stratul asternut are grosimea de minimum 1.0m, spre satisfactia
Consultantului.

1.2.9.2 Straturi granulare de colectare Levigat
Straturile de pietris nu trebuie compactate, ele trebuie doar asternute uniform. Incercarile ce se fac pe
aceste straturi se rezuma la determinarea grosimii de strat si incercarile realizate pe materialele din care s-
a realizat stratul.
Pietrisul obtinut din surse comerciale va fi insotit de certificate indicand proprietatile materialui si
mentionand procedeele de incercare folosite pentru determinarea acestor proprietati. Materialele vor avea
indicate urmatoarele proprietati.
Nisipul si pietrisul pot fi obtinute din gropi de imprumut cu conditia sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
Consultantului i se va transmite, inainte de inceperea oricarei activitati in locatia respectiva, o
cererea scrisa pentru folosirea oricarei gropi de imprumut din afara amplasamentului.
Aceasta cerere va include:
O descriere exhaustiva a metodei pe care Constructorul intentioneaza s-o foloseasca pentru a
deschide, exploata si readuce groapa de imprumut in starea initiala. Se va atasa acestei metode si
o schita clara a locatiei, pentru a permite o identificare usoara a locului unde se gaseste aceasta
gropa de imprumut.
Constructorul va face toate aranjamentele si va realiza toate lucrarile necesare legate de aceasta groapa
de imprumut inclusiv accesul la groapa, exploatarea din groapa si transportul materialului de imprumut.
Nu se va deschide si nici folosi nici o groapa de imprumut fara instiintarea si acordul Consultantului.
Se vor face initial incercari pe 3 epruvete prelevate din trei locatii echidistantate, alese la intamplare in
groapa de imprumut. Incercarile vor determina proprietatile din tabelul de mai jos:


[16]

Material Incercare Frecventa incercarii Mod de realizare a
incercarii
Pietris Grosime Una la fiecare 400m
2

asternuti
Masurarea manuala cu rigla
metalica (gradatii la 1mm)
Granulometrie Una la fiecare 500m
3

asternuti
BS 1377:Partea 2:1990
Metoda 9.2
Continut de
material organic
Una la fiecare 500m
3

asternuti
BS 812

1.2.9.3 Strat de pamant de acoperire si strat de suprafata
Aceste straturi nu presupun cerinte speciale referitoare la compactare, cu exceptia faptului ca trebuie
asternute in straturi uniforme. Incercarile ce se fac pe aceste straturi se rezuma la determinarea grosimii de
strat si incercarile realizate pe materialele din care s-a realizat stratul.
Materialele obtinute din surse comerciale vor fi insotit de certificate indicand proprietatile materialui si
mentionand procedeele de incercare folosite pentru determinarea acestor proprietati. Materialele vor avea
indicate urmatoarele proprietati..

Material Incercare Frecventa incercarii Mod de realizare a
incercarii
Pamant in stratul
de acoperire
Grosime Una la fiecare 500m
3

asternuti
Masurarea manuala cu
rigla metalica (gradatii
la 1mm
3

asternuti
BS 1377:Partea 2:1990
Metoda 9.2
Stratul superior Grosime Una la fiecare 500m
3

asternuti
Masurarea manuala cu
rigla metalica (gradatii
la 1mm)
3

asternuti
BS 1377:Partea 2:1990
Metoda 9.2

1.2.9.4 Umplutura generala
Nu sunt cerinte referitoare la incercari de compactare a umpluturilor generale. Aceasta va fi asternuta si
compactata in conformitate cu metoda convenita pentru o anumita zona din cadrul Specificatiilor referitoare
la asternerea materialelor de umplutura.
1.2.10 Straturile de geosintetice
Asigurarea si controlul calitatii pentru materiale geo-sintetice
Specificatiile tehnice pentru toata gama de materiale geosintetice ce sunt parte din acest proiect asa cum
sunt ele definite in prezentele Specificatii generale precum si in Specificatiile Particulare, incluzand aici

[17]

stratul de geomembrana PEHD si geotextilele vor fi certificate prin Certificate ISO 9001-2008 si certificate
demonstrand conformitatea acestor materiale cu alte standarde.
Constructorul va inainta Consultantului, inainte de confectionarea si lansarea comenzii pentru
geomembrana PEHD si geotextil, urmatoarele:
Mostre din materialele propuse a fi folosite in lucrari: geomembrana PEHD si geotextil.
Descrierea proprietatilor materialelor.
Calcule si rezultate ale incercarilor, demonstrand ca materialele sunt corespunzatoare la incarcari,
rezistenta la stapungere, permeabilitate si alte criterii utile pentru proiect.
In contextul Contractului, sunt definite asigurarea si control calitatii.
In contextul confectionarii si instalarii straturilor:
Asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de actiuni si masuri menite sa asigure conformitatea
confectionarii si instalarii sistemului de etansare cu proiectul si Specificatiile.
Controlul calitatii se refera la actiunile intreprinse de producator pentru a asigura conformitatea
materialelor cu cerintele cuprinse in specificatii.
Inainte de instalarea stratului de geomembrana PEHD si geotextil Constructorul va inainta Consultantului
spre aprobare, metoda de executie pentru lucrarire respective, descriind in detaliu modul de asternere,
schita de asternere proposa, metodele de sudura pentru geomembrana si materialele folosite, precum si
detalii referitoare la personalul insarcinat cu instalarea (incluzandu-se si experienta in executia lucrarilor
de acest gen).
Constructorul va intocmi si inainta Rapoarte zilnice, cu detalierea lucrarilor executate, intarzierile, defectele
aparute si orice alta inscriere dupa cum sunt cerute de aceste Specificatii.


[18]

1.3 Stratul geosintetic - Geomembrana
1.3.1 Exigente referitoare la stratul din geomembrana
Stratul de geomembrana va avea 2.0 mm, lis pe ambele fete, din PEHD in conformitate cu notele din
plansele de executie.
Toate materialele asternute ca parti ale sistemului de etansare vor avea garantie de nu mai putin de 25 de
ani years asa cum sunt incorporate Lucrarile Permanente. Trebuie avut in vedere ca elementele de natura
granulara parte a sistemului de etansare pot fi expuse conditiilor atmosferice locale pentru perioade de
pana la 6 luni.
In aceasta sectiune sunt prezentate exigentele minime de asigurare si controlul calitatii pe care trebuie sa
le indeplineasca Constructorul in executia acestor lucrari.

1.3.2 Confectionarea si livrare Membranei PEHD
1.3.2.1 Materia prima de si modul de confectionare al Geomembranei
Geomembrana va fi confectionata din rasina polietilenica de cea mai buna calitate cu un continut de
polimer reciclat ce nu depaseste 2% din masa produsului, si care se conformeaza cel putin exigentelor de
mai jos.
Greutate Specifica (ASTM D792 Metoda A sau ASTM D1505): > 0.935 inainte de adaugarea de negru de
fum (calamina).
Constructorul sau subantreprenorul sau de specialitate, aprobat, va realiza seturi de incercari care sa
demonstreze ca produsul este confrom acestor specificatii si este corespunzator pentru a fi folosit in scopul
lucarii. Constructorul va furniza Consultantului urmatoarele informatii, inainte de inceperea operatiunilor de
asternere din santier:
Originea materialului (numele furnizorului de rasina, numele producatorului rasinii production
plant), date de identificare (nume de comercializare, numar) si data de productie a rasinii.
O copie a certificatelor sde calitate emise de catre furnizorul rasinii continand date referitoare la
densitatea si coeficientul de lichefiere.
Rapoarte ale incercarilor efectuate de producator in vederea verificarii calitatii rasinii folosite pentru
producerea geomembranei, care trebuie sa includa greutatea specifica (ASTM D792 Metoda A sau
ASTM DL505) si coeficientul de lichefiere (ASTM D1238 Conditia 190/2.16).
O enumerare a prorietatilor materialului incluzand cel putin toate exigentele specificate evaluate
prin utilizarea metodelor de incercare indicate in specificatii, sau metode similare si echivalente
acestora.
Incercarile se vor realiza in conformitate cu ASTM D 5321-92: Metode de incercare standard pentru
determinarea coeficientilor pamanturilor si al materialelor Geosintetice sau coeficientul de frecare dintre
straturile realizate din materiale Geosintetice prin metoda forfecarii directe. Materialul va fi incercat in
conditii de imbibare cu apa.

[19]

1.3.2.2 Livare
La livrarea pe santier Constructorul va pune la dispozitia Consultantului un certificat de controlul calitatii
pentru fiecare dintre rulourile livrate. Certificatul se va anexa Raportului de asigurarea calitatii intocmit la
finalul operatiunilor de asternere care va include:
Numerele si codurile de identificare ale rulourilor.
Rezultatele incercarilor de caliatate dupa modelul din tabelul de mai jos.


[20]

Proprietate Metoda de incercare UM Valori
Grosime nominala
ASTM D 5199
DIN EN ISO 9863-1
mm 2,00
Latime rulou mm > 5000
Densitate
ASTM D 1505
ASTM D 792
DIN EN ISO 1183-1/A
g/cm
3
0,94
Coeficient de alungire la curgere
ASTM D 1238 Cond. P 190/5
DIN EN ISO 1133 (190C/5 Kg)
g/10 min 3,0
Coeficient de curgere
ASTM D 1238 Cond. E 190/2,16
DIN EN ISO 1133 (190C/2,16 Kg)
g/10 min 1,0
Rezistenta de intindere la limita de
curgere
ASTM D 6693
DIN EN ISO 527-3
MPA 16
Alungirea la curgere
ASTM D 6693
DIN EN ISO 527-3
% 10-12
Rezistenta de intindere la rupere
ASTM D 6693
DIN EN ISO 527-3
MPA >26
Alungirea la rupere
ASTM D 6693
DIN EN ISO 527-3
% 700
Continutul de negru de fum
(calamina)
ASTM D 1603 % 2
Dispersia calaminei ASTM D 5596 Categorie 1-2
Rezistenta la rupere
ASTM D 1004
DIN EN ISO 34-1/B
N 280

1.3.2.3 Transportat si Manipulare
Constructorul va intocmi, inainte ca materialul sa fie livrat pe santier, o Metoda de lucru in care va detalia
coditiile de siguranta in care trebuie sa se realizeze transportatul,incarcarea, descarcarea si depozitarea
geo-membranelor. Aceasta Metoda va detalii cu privire la echiamentele si utilajele ce vor fi folosite, astfel
incat sa se impiedice deteriorarea membranelor, precum si detalii cu privire la modul de instruire al
personalului care va executa aceste operatiuni.
La livrarea pe santier a geo-membranelor, Constructorul va efectua o verificare a rulourilor in vederea
descoperirii eventualelor defecte sau deteriorari. Verificarea se va face, initial, fara a desface rulourile,
derularea facandu-se doar daca sunt descoperite, sau banuite, defecte sau deteriorari ale acestora.

[21]

Constructorul va aduce la cunostinta Consultantului orice defecte sau deteriorari ale rulourilor si va inlocui
materialul deteriorat.
1.3.2.4 Depozitare
Constructorul va pregati o suprafata nivelata si bine uscata, curata, pentru depozitarea rulourilor, pazita
impotriva vandalizarii, furtului sau circulatiei vehiculelor. Toate componentele geo-membranelor vor fi
depozitate ridicate de la nivelul solului si vor fi intretinute in stare uscata. Amplasamentul sau
amplasamentele dedicate depozitarii vor fi aprobate initial de catre Consultant.
1.3.3 Asternerea membranei PEHD
1.3.3.1 Santurile de ancorare
Santurile de ancorare necesare pentru realizarea sistemului de etansare se vor excava in conformitate cu
detaliile curpinse in plansele de executie. Constructorul trebuie sa verifice, inainte de asternerea
membranei in santurile de ancorare, ca:
Marginile santului acolo unde stratul intra in sistemul de ancorare sunt uniforme, drepte, fara
incluziuni etc pentru a evita potentiala deteriorare a stratului.
Stratul poate fi asternut fara probleme cauzate de existenta unor eventuale colturi ascutite.
Santul si umplutura sunt lipsite de incluziuni care ar putea deteriora stratul.
Sa remedieze imediat orice fel de defecte in executia santului care ar putea reduce calitate
operatiunii de asternere a stratului.
1.3.3.2 Planul campurilor de asternere
Constructorul va intocmi un plan detaliind configuratia campurilor de asternere si localizarea acestora in
cadrul amplasamentului. Acest plan va fi actualizat in fiecare saptamana mentionandu-se succesiunea
reala de asternere a membranelor, incluzandu-se localizarea punctelor in care s-au executat incercari,
precum si localizarea zonelor reparate. Astfel actualizat planul va fi apoi inaintat Consultantului.
1.3.3.3 Pregatirea stratului de argila in vederea asternerii Geomembranei
Consultantul va inspecta si aproba suprafata agrilei, pregatita in conformitate cu cele descrise in aceste
Specificatii, imediat inainte de inceperea lucrarilor de asternere a geo-membranei. Orice masuri de
reparare a stratului de argila geosintetica vor fi convenite cu Consultantul inainte de a putea fi executat de
catre Constructor.
1.3.3.4 Localizarea campurilor de asternere
Campurile de asternere vor fi amplasate de ctre Constructor in conformitate cu planul propriu de amplasare
si cu Specificatiile. Orice schimbare va fi convenita cu Consultantul.
1.3.3.5 Indentificarea campurilor de asternere
Un camp de asternere este reprezentat de unitatea de suprafata a geo-membranei,ca urmeaza a fi
imbinata pe amplasament; i.e., un camp de asternere este un rulor sau pozitia unui rulou decupat pe
amplasament. La momentul asternerii Constructorul va codifica fiecare camp de asternere ( de forma
numerica sau litere-cifre). Acets cod de identificare va fi convenit cu Consultantul. Codul de identificare a
campurilor de asternere va fi cat mai simplu si logic.

[22]

1.3.3.6 GraficuI de asternere
Campurile vor fi asternute cate unul, si fiecare camp va fi imbinat imediat dupa asternere (pentru a
minimiza numarul de campuri neasigurate). Constructorul va inregistra codurile de identificare, pozitia si
data asternerii fiecarui camp de geo-membrana. Consultantului i se va inainta un Raport zilnic al executiei,
care va include, dar nu se va limita la, urmatoarele informatii:
Numele personalului din executie
Detalii ale desfasurarii operatiunilor
Detalii referitoare la campurile asternute
Detalii referitoare la incercarile efectuate si la eventualele reparatii
1.3.3.7 Metoda de asternere
Constructorul este obligat sa:
Se asigure ca nici un echipament sau utilaj folosit in executia lucrarilor nu va produce deteriorarea
geo-membranei pe durata manipularii acesteia, prin circulatie peste aceasta, ori datorita caldurii
excesive, scurgerilor de hidrocarburi, sau din alte cauze.
Verifice ca suprafata suport pregatita pentru asternerea geo-membranei nu a suferit, de la data
acceptarii sale, deteriorari si este corespunzatoare in momentul asternerii.
Se asigure ca intreg personalul care realizeaza operatiunea de asternere a geo-membranei nu
fumeaza, nu poarta incaltaminte necorespunzatoare, sau este angajat in alte activitati care ar
putea duce la deterioarea geo-membranei. Toate partile implicate in operatiune, in trecere sau
lucrand pe stratul de membrana PEHD vor purta incaltaminte cu talpa moale.
Se asigure ca metoda folosita pentru derularea membranei nu produce deteriorarea suprafetei
suport. Se va da o atentie deosebita sigurantei personalului la momentul derularii rulourilor in
vederea asternerii acestora pe suprafete cu pante abrupte, pronuntate.
Se asigure ca metoda folosita de asternere a membranei minimizeaza riscul de producere a
incretirilor (in mod special incretiri in zona de suprapunere a doua campuri adiacente). Campul nou
trebuie lasat sa ajunga la aceeasi temperatura cu cel deja asternut si expus astfel incat acestea sa
se intinda in aceeasi masura.
Daca exista intarzieri la asternerea geo-textilei si/saua stratului de pietris peste membrana
Constructorul va asterne peste aceasta din urma, o incarcarea temporar sufienta si/sau va acora
membrana (e.g., saci cu nisip, anvelorpe), astfel incat sa nu produca deteriorarea geo-membranei
si sa previna eventuala ridicarea acesteia din cauza vantului. Incarcatura temporarea sau
ancorarea se vor inlatura inainte de asternerea geo-textilei si/sau a stratului de pietris.
Va asterne straturile de geo-textil si/sau de pietris cat mai curand dupa finalizarea incercarilor de
asigurarea si controlul calitatii, astfel incat sa se minimizeze suparafata de geo-membrana
neprotejata.
Se asigure minimizarea suprafetelor de geo-membrana in contact direct cu traficul din operatiunile
de asternere a geo-textilei si/sau stratului de material gtranular si sa asigure protejare in
conformitatea a suprafetelor pe care se preconizeaza un trafic excesiv.

[23]

Constructorul va informa imediat Consultantul in cazul in care nu pot fi realizate oricare dintre operatiunile
mentionate mai sus.
1.3.4 Deteriorari
Constructorul va verifica fiecare element al geo-membranei, dupa asternere si inainte de imbinare pentru a
descoperi eventualele suprafete deteriorate. Constructorul va informa Consultantul in ceea ce privesc
suprafetele de geo-membrane care trebuie reparate si care sunt gata de inspectia in vederea aprobarii.
Geo-membrana deteriorata sau portiuni deteriorate din geo-membran care au fost respinse la inspectie vor
fi marcate si inlaturate. Inlaturarea acestora din lucrarea va fi consemnata in mod corespunzator de catre
Constructor.
1.3.5 Imbinarea campurilor din PEHD in vederea realizarii sistemului de etansare
1.3.5.1 Dispunerea imbinarilor
In general, imbinarile trebuie orientate paralel cu directia pantei maxime; i.e., orientate in lung, si nu in plan
transversal pantei. La colturi si in zonele cu forme geometrice neregulate se vor reduce la minimum
numarul imbinarilor. Nici o imbinare orizontala nu se va executa, decat in cazul unei autorizari explicite, la
mai putin de 1.5 m distanta de baza pantei sau zonele in care pot aparea eventuale puncte de concentrare
a eforturilor. In cazurile in care lungimea totala a rulourilor nu trece peste baza pantei, marginile campurilor
de asternere se pot imbina cu conditia ca aceste margini sa fie decupate la un unghi mai mare de 45
pentru a minimiza tensiunile din imbinare.
Constructorul si Consultantul vor conveni asupra unui sistem de numerotare a imbinarilor, conform si
compatibil cu acela folosit pentru numerotarea campurilor de asternere .
Fasiile de imbinare se vor realiza prin suprapunerea a minimum 75 mm din campurile adiacente in cazul
sudurii prin extrudare si 100 mm pentru sudura prin fuziune la cald .
1.3.5.2 Echipamente si produse pentru realizarea imbinarilor
Procedeele recomandate/aprobate pentru realizarea imbinarilor campurilor de asternere sunt: procedeul de
sudura prin extrudare si cel de sudura prin impanare (prin topire la cald). Orice alte proceduri alternative de
realizare a imbinarilor, vor fi detaliate si inaintate Consultantului pentru aprobare. Aparatul de sudura prin
extrudare va fi echipat cu dispozitive de transmitere a temperaturii realizate in aparat la doze si la cilindrul
de extruder. Aparatul de sudura prin impanare este un dispozitiv automat montat vehicular care produce o
imbinare dubla cu spatiu de aer inclus. Aparatul va avea in dotare dispozitive de transmitere a
temperaturilor aplicabile.
Constructorul se va asigura ca:
Echipamentele folosite pentru realizarea imbinarilor nu vor deteriora geo-membrana.
Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de inceperea operatiunii de imbinare,
scotandu-se din cilindrul de extruder toata cantitatea ramasa de material extrudat degradat de
caldura.
Generatorul electric este asezat pe o suprafata nivelata astfel incat sa nu produca degradarea geo-
membranei.

[24]

Curatarea, polizarea fasiilor de imbinat, se va finaliza cu cel mult o (1) ora inaintea inceperii
operatiunii de sudura prin extrudare (in cazul sudurii prin impanare aceasta operatiune nu este
necesara).
Sub aparatul de sudura se aseza o bucata lisa de material sau placa termoizolanta pentru a
preveni deterioararea PEHD.
Geo-membrana seva proteja impotriva deteriorarii in zonele cu trafic intens.
1.3.5.3 Pregatirea pentru imbinare
Constructorul va verifica daca:
Inainte de realizarea imbinarii, zona de imbinare este curata si lipsita de umezeala, praf, murdarie, resturi si
orice alt gen de impuritati.
Nici un agent de curatare nu trebuie, nici sa provoace nfoierea, nici sa dizolve polimerul si nici sa fie
periculos pentru sanatatea operatorilor si nici sa polueze mediul.
Imbinarile vor fi aliniate si vor prezenta cat mai putine incretituri si guri de peste. ( fishmouths)
1.3.5.4 Conditii atmosferice pentru realizarea imbinarilor
Sudura sau asternerea campurilor nu se va realiza in cazul: precipitatiilor de orice fel, nici in timpul si nici
imediat dupa producerea acestora, in conditii de umezeala excesiva, apa statatoare, furtuna de praf, sau in
conditii de vanturi puternice. In plus, nu se va executa sudura pe perioade cand temperatura la suprafata
membranei din PEHD este sub -5 C sau peste 35 C.
Conditiile atmosferice normale in care este recomandabila realizarea operatiunilor de sudura sunt:
Nu se va executa nici un fel de operatiune de sudura la temperaturi ridicate care ar putea afecta sanatatea
echipei de operatori. Consultantul va fi imediat informat in cazul aparitiei unor probleme cauzate de
conditiile atmosferice.
Inainte de inceperea operatiunilor de sudare propriu-zise se vor face incercari de sudura astfel incat
aparatura sa fie calibrata corespunzator in vederea realizarii unor conditii corespunzatoare de sudura.
1.3.5.5 Imbinari de incercare
Aceste imbinari se vor realiza pe bucati de geomembrana in vederea verificarii conditiilor de sudura. Astfel
de imbinari de incercare trebuie realizate la inceputul fiecarei sesiuni de sudura (inceput de zi, dupa
pranza, si ori de cate ori aparatul este oprit si se raceste) si pentru fiecare aparat care se foloseste. Aceste
imbinari de incercare se vor realiza in conditii identice cu conditiile in care se va realiza sudura pe
amplasament.
Esantionul de incercare va avea cca 1.0 m lungime pe 300mm latime (dupa imbinare) cu sudura realizata
pe directia cea mai mare. Suprapunerile de sudura vor avea valorile nominale de 100mm; 75mm cel putin.
Doua mostre alaturate fiecare avand 25 mm latime vor fi taiate din esantionul de incercare. Mostrele vor fi
incercate la desprindere fie tragandu-se cu mana de ele, fie prin folosirea unui tensiometru, si mostrele nu
trebuie sa cedeze in imbinare. Daca cedeaza in imbinare, incercarea se repeta dupa ajustarea
echipamentului. Daca imbinarea cedeaza din nou atunci nu vor fi acceptati nici echipamentul si nici
operatorul, si nu vor mai fi folositi la operatiuni de aceasta natura pana nu sunt corectate deficientele
respective si pana nu se executa doua suduri reusite, consecutive, de incercare.

[25]

Consultantul va asista la realizarea acestor incercari .
1.3.5.6 Procedura Generala de realizare a imbinarilor
In cazul in care nu exista alte specificatii exprese, succesiunea operatiunilor necesare pentru realizarea
imbinarilor urmata, in general de Constructor este:
Rulourile de membrana se vor suprapune pe minimum 100 mm in cazul sudurii prin impanare si 75 mm in
cazul sudurii prin extrudare (in cazul in care nu exista alte indicatii stipulate expres de catre producator).
Cutele din zonele de suprapunere se vor taia de-alungul coamei cutei astfel incat sa se realizeze o
suprapunere plana. Cutele taiate se vor imbina si orice portiune unde suprapunerea nu este
corespunzatoare va fi peticita cu o bucata din aceeasi geo-membrana, de forma ovala sau rotunda
depasind taietura cu cel putin 150mm pe toate directiile.
Imbinarea se va intinde pana la campurile din peretii celulei si cel putin pana la baza santului de ancorare.
Toate imbinarile transversale se vor executa, la intersectii, prin sudura prin extrudare. Partea superioara,
care atarna, se va decupa in zona ce urmeaza a fi sudata prin extrudare si zona de sudat se va aseza,
inainte de realizarea sudurii, in plan paralel cu imbinarea.
In cazul sudurii prin impanare realizate pe un strat suport umed sau noroios, va fi necesara asezarea unui
sub-strat, portabil, protector, din plastic pentru a fi plasat direct sub membranele suprapuse ce urmeaza a fi
imbinate, pentru a preveni formarea umiditatii intre membranele de sudat si/sau pentru a asigura un ritm
bun de deplasare pentru echipamentul de sudura prin impanare.
1.3.6 Incercari de continuitate nedistructive pentru imbinari
1.3.6.1 Concept
Constructorul va realiza incercarea nedistructiva pentru toate imbinarile, pe toata lungimea acestora,
folosind un echipament de incercare cu vacuum, a unuia de incercare prin scintilatie, a unuia de incercare
prin presiune de aer, sau a oricarei alte metode aprobate. Scopul acestor incercari nedistructive este
verificarea continuitatii imbinarilor. Incercarile nu dau informatii referitoare la rezistenta imbinarilor.
Incercarile de continuitate pe masura derularii operatiunii de sudare si nu la finalizarea tuturor imbinarilor
din camp.
Orice incercare ce urmeaza sa fie realizata va fi adusa din timp la cunostinta Consultantului. De asemenea
vor fi inaintate Consultantului toate rezultatele tuturor incercarilor .
1.3.6.2 Incercarea cu Vacuum
Aceasta incercare se realizeaza in principal pe sudurile prin extrudare si poate fi folosita la incercarea
sudurilor prin impanare atunci cad geometria sudurilor face imposibila sau impracticabila incercarea prin
presiune de aer sau atunci cand se incearca localizarea cu precizie a unui defect ce se presupune ca
persista dupa ce s-a realizat incercarea prin presiune de aer.

[26]

Echipamentul de incercare va avea urmatoarea componenta:
Un ansamblu de compartiment de vacuum, format dintr-o carcasa rigida, o fereastra transparenta
de vizualizare, o membrana moale din neopren atasata unui buton, un orificiu sau un sistem de
supape, si un manometru care sa masoare vacuumul din compartiment.
Un recipient de vacuum din otel si un ansamblu de pompe echipat cu un sistem de control al
presiunii si conducte de legatura;
Un tub de presiune/vacuum din cauciuc cu fitinguri si elemente de legatura.
O galeata si o perie mare, mop sau ansamblu de stropire,
Solutie de sapun.
Incercarea trebuie realizata la minimum 35 kPa vacuum si pe o durata de 10 la 15 secunde. Se vor marca
toate zonele unde apar bule de sapun si acestea vor fi reparate in conformitate cu Specificatiile. Incercarea
se face la cel putin o ora de la terminarea sudurii.
Imbinarile pe care s-au realizat incercarile cu Vacuum se vor mentiona in Raportul zilnic.
1.3.6.3 Incercarea prin scintilatie
Echipamentul va fi compus din:
Dispozitiv de incercare cu bobina de inductie, cu reglaj continuu al inaltei frecvente in gama 15 la
30 KV. (Continuous coil high frequency spark tester with a voltage adjustable in the range 15 to 30
KV.)
Sarma de cupru.
Incercarea se va derula urmand urmatoarea procedura:
Pe intreaga lungime a imbinarii se va insera o sarma continua de cupru. Imbinarea se va pregati
prin polizare, debavurare.
Dupa ce s-a executat sudura se va astepta racirea ei.
Echipamentul de incercare va fi reglat pentru a produce o tensiune de cca 10 KV pe milimetru
grosime de geo-membrana de incercat.
Apoi sonda aparatului se va trece incet, la o inaltime corespunzatoare, de-a lungul fiecareia dintre
marginile si pe centrul cordonului de sudura extrudata.
Cand se observa producerea unei scantei intre sonda si cordonul extrudat de sudura lin locul
respectiv exista un defect de sudare.
Locul se marcheaza si se fac reparatiile in conformitate cu specificatiile de fata.
Zona reparata va fi retestata.
1.3.6.4 Incercarea prin Presiune de aer (Numai pentru imbinari duble prin topire)
Echipamentul va fi compus din:
O pompa de aer (manuala sau mecanica) echipata cu manometru capabil sa genereze si sa
mentina o presiune intre 25 si 36 psi (160 si 250 kPa).

[27]

Un furtun din cauciuc cu fitinguri si elemente de legatura.
Un ac ascutit gol, sau dispozitiv apobat de alimentator sub presiune.
Membrana va fi lasata sa se raceasca cel putin 2 ore inainte de a incepe incercarea.
Rezultate;e obtinute pe sectiunea incercata se vor verifica prin comparatie cu urmatoarele criterii.
SPECIFICATII PENTRU INCERCAREA PRIN PRESIUNE PE SUDURILE CU CUSATURA DUBLA
IMBINATE PRIN IMPANARE LA CALD
Grosime de
membrana
Minimum
Initial

(kN/m
2
).
Maximum
Initial

(kN/m
2
).
Pierdere permisa
Diferenta Maxima de presine
admisibila dupa 5 minute
(kN/m
2
).
2.0 mm 200 240 15

Daca incercarea pe sectiune nu indeplineste aceste criterii, zona se marcheaza si se repara in conformitate
cu specificatiile de fata.
1.3.7 Incercari distructive
1.3.7.1 Concept
Incercarea distructiva a imbinarilor permite singura evaluare directa a rezistentei imbinarii si a eficientei
sudurii, date care dau indicatii asupra durabiliatii imbinarii.
Incercarile distructive implica folosirea a 2 tehnici: 1) incercarea la forfecare, si 2) incercarea la exfoliere.
Incercarile distructive se vor realiza de catre Constructor pe mostre prelevate din zone aleatoare indicate
de catre Consultant. Scopul acestor incercari este acela de a verifica daca sudurile sunt perfect integrate
una cu cealalta si de a evalua rezistena acestor imbinari. Incercarea reazistentei imbinarii se va executa pe
durata executiei sudurii, si nu la momentul finalizarii tuturor imbinarilor din camp.
1.3.7.2 Localizare si frecventa
Consultantul va alege locurile de unde se vor preleva mostrele. Aceste locatii se vor stabili dupa cum
urmeaza:
Frecventa de realizarea a incercarilor va fi convenita intre Constructor si Consultant, la incheierea
contractului si/sau la intalnirile anterioare inceperii lucrarilor. Daca nu se prevede altfel,
esantioanele pentru incercarile distructive se vor preleva cu o frecventa de minimum 1 esantion
pentru fiecare 150m de sudura.
Frecventa de esantionare se va masura ca medie pentru intreaga celula.
Sudorul nu va fi instiintat despre locul de unde se vor preleva esantianele pentru incercare.
1.3.7.3 Procedura de esantionare
Esantioanele se vor preleva si vor fi incercate de catre Constructor pe masura desfasurarii operatiunii de
sudura. Constructorul nu va permite acoperirea nici unui strat de etansare pana la finalizarea procedurilor
de asigurarea calitatii si incercarilor spre satisfactia Consultantului. Constructorul va:

[28]

Atribui un numar fiecarui esantion prin care sa se poata identifica imbinarea de referinta si
esantionul si le va marca in conformitate.
Va inregistra in Raportul zilnic localizarea (pozitia) esantionului.
Va repara imediat toate gaurile din geo-membrana rezultate in urma prelevarii de esantioane
pentru incercari distructive in conformitate cu procedurile de reparare descrise in Sectiunea 4.6.
Continuitatea din noile imbinari ale zonelor reparate se vor incerca in conformitate cu Sectiunea
4.5.7.
1.3.7.4 Dimensiunile esantioanelor
La locatia stabilita pentru prelevare, se vor preleva doua tipuri de esantioane:
Intai, se vor preleva doua cupoane-esantion initiale pentru incercarile in conditii de exploatare.
Fiecare cupon-esantion va avea 25 mm latime pe 150mm lungime cu imbinarea centrata pe
lungime. Distanta dintre locurile de prelevare va fi de minimum 1.1m.
Cupoanele se vor incerca la exfoliere. In cazul in care oricare dintre cupoanele-esantion nu dau
rezultatele asteptate in urma incercarii in conditii de exploatare, atunci se va urma procedura
descrisa in Sectiunea 4.5.11. Daca ambele cupoane-esantion sunt conforme cu specificatiile, unul
dintre cele doua cupoane se va taia in 3 parti care se vor distribui dupa cum urmeaza:
Una, Constructorului pentru incercare, 500 mm x 300 mm. Aceasta reprezinta proba martor si va fi
astfel inregistrata de catre Consultant;
Una, laboratorului de incercari pentru asigurarea calitatii geo-membranei, daca este cazul, 300 mm
x 300 mm;
Una, departamentului de asigurare a calitatii pentru arhivare, 300 mm x 300 mm.
1.3.7.5 Incercari in conditii de exploatare
Constructorul va preleva 10 (zece) cupoane de 25 mm latime din esantionul de incercare. Cupoanele se
vor incerca folosind tensiometrul, cinci dintre ele la incercarea de exfoliere si cinci la cea de forfecare.
Valorile minime ale rezistentelor sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

SPECIFICATIILE REFERITOARE LA REZISTENTA IMBINARILOR
Valori Minime
Grosime Geomembrana Exfoliere
Extrudare
(kN/m)
Exfoliere
Impanare
(kN/m)
Forfecare
Extrudare
(kN/m)
Forfecare
Impanare
(kN/m)
2.0 mm 18 23 29 29

Daca mai mult de un esantion din oricare dintre cel doua grupuri de 5 se situeaza in afara limitelor
admisibile, atunci se considera ca intreg esantionul este non-conform, si se urmeaza procedura descrisa in
Sectiunea 4.5.11. Metodele folosite sunt ASTM modificat, D4437, D413 si D638.

Toate rezultatele incercarilor se vor inainta Consultantului imediat ce sunt disponibile.

[29]

1.3.8 Proceduri de urmat in cazul neconformarii la cerintele incercarilor distructive
Ori de cate ori se intampla ca esantioanele sa prezinte rezultate la incercari, in afara limitelor admisibile,
declarate fiind neconforme la exigentele la incercari distructive, Constructorul are doua optiuni:
1. Rerfacerea imbinarii intre doua zone pentru care rezultatele testelor au prezentat valori conforme.
2. Urmarirea traiectoriei sudurii pana la un punct intermediar localizat la maximum 3.0m distanta de
punctul in care s-a inregistrat neconformitatea, pe fiecare directie, si sa preleveze cate un nou mic
esantion pentru o alta incercare in conditii de exploatare. Daca aceste esantioane suplimentare se
dovedesc a fi conforme cu exigentele incercarii in conditii de exploatare, atunci se vor preleva
esantioane standard. Daca si aceste esantioane sunt conforme, atunci se va reface sudura intre
cele doua puncte astfel localizate. Daca oricare dintre aceste esantioane se dovedeste a fi
nonconforma, atunci procesul se repeta pentru a stabili cu exactitate zona in care imbinarea
trebuie refacuta.

Seful echipei de montori poate alege sa refaca o imbinare intreaga, in cazul in care numarul punctelor de
reparat de pe o cusatura se considera a fi foarte mare.
Toate imbinarile declarate conforme trebuie delimitate de doua puncte de prelevare de esantioane
declarate conforme.
Constructorul va documenta toate masurile luate in legatura cu numarul de incercari distructive nereusite
(e.g. acoperirea zonelor de imbinare nonconforme) si le va prezenta in Raportul zilnic.
1.3.9 Defecte si repararea acestora la sistemul de etansare PEHD
1.3.9.1 Identificare
Toate zonele de imbinare si cele fara imbinari ale geo-membranei vor fie xaminate de catre Constructor in
vederea identificarii unor defecte, gauri, incluziuni de aer, materie prima intacta sau orice alt semn de
contaminare cu materiale straine.
Materialele deteriorate si cele cu defecte vor fi identificate, vor fi mentionate intr-un raport detaliat al
defectelor de calitate si vor fi inregistrate in Raportul zilnic. Se vor mentiona si masurile luate pentru
rezolvarea sau corectarea defectelor amintite.
Defectele, gaurile, incluziunile de aer, zonele cu materii prime intacte sau orice alt semn de contaminare cu
materiale straine, sudurile non-conforme ale geo-membranelor si alte situatii nesatisfacatoare vor fi, de
asemenea, identificate in Raportul zilnic. Se vor mentiona si activitatile de reparare/corectare a defectelor
inregistrate.
Locurile in care se executa reparatii vor fi marcate corespunzator de Constructor, zilnic si vor fi incluse ca
modificari pe plansele continand descrierea lucrarilor efectiv executate (as-built drawings). Aceste desene
vor fi disponibile in orice moment pentru verificare de catre reprezentantul Consultantului responsabil cu
asigurarea si controlul calitatii.
1.3.9.2 Evaluare
Fiecare locatie suspecta, atat in ceea ce priveste calitatea imbinarii cat si calitatea zonelor fara imbinari, vor
fi supuse unor serii de incercari nedistructive folosind metodele corespunzatoare descrise in Sectiunea
4.5.7. Locul fiecarei zone necorespunzatoare din punct de vedere al exigentelor la incercarile nedistructive,

[30]

va fi marcat de catre Constructor si va fi reparat. Zonele respective nu se vor acoperi pana cand rezultatul
incercarilor nu demonstreaza conformitatea lucrarii amintite cu exigentele.
1.3.9.3 Procedura de reparare a Geomembranei
Orice portiune de geo-membrana care rezulta non-conforma in urma efectuarii incercarilor nedistructive se
va repara. Exista mai multe procedee de reparare a acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de
reparatie corespunzatoare se va conveni de catre Consultant si Constructor. Procedurile respective includ:
Peticirea folosita pentru repararea gaurilor mari, a rupturilor si a zonelor contaminate cu materii
straine.
Polizare (curatire) si re-sudare - folosita pentru repararea zonelor mici de imbinare prin extrudare.
Sudura sau imbinarea prin puncte - folosita pentru repararea gaurilor mici, porilor sau a altor
defecte minore locale.
Invelirea - folosita pentru repararea lungimilor mari de imbinari sau a imbinarilor cu defecte.
Acoperirea - folosita pentru repararea zonelor necorespunzatoare care prezinta cusaturi care au
margini expuse i.e. acolo unde imbinarea suprapunerilor nu este corespunzatoare.
Re-sudarea se va scoate pe toata lungimea imbinarea si se va re-suda, metoda folosita acolo
unde imbinarea s-a dovedit necorespunzatoare pe lungimi mari, folosita si ca alternativa la metoda
invelirii.

In plus, trebuie sa fie satisfacute si urmatoarele prevederi:
Suprafetele de geo-membrana care urmeaza a fi reparate se vor poliza (lustrui) cu cel mult o ora
inainte de executia reparatiei.
Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul executiei reparatiei.
Toate echipamentele de imbinare folosite la executia reparatiilor trebuie sa fie echipamente
aprobate;
Procedurile, materialele si tehnicile de reparare vor fi aprobate anterior de catre Consultant pentru
fiecare tip de reparatie .
Peticele si invelisurile vor depasi cu cel putin 150mm marginile defectelor, si vor avea toate
marginile rotunjite cu o raza de cel putin 75mm.
1.3.9.4 Verificarea Reparatiilor la Geomembrane
Fiecare reparatie va fi incercata nedistructiv folosindu-se metodele descrise in Sectiunea 4.5.7 dupa cum
este cazul. Reparatiile care, in urma acestor incercari, se dovedesc a fi conforme se vor constitui ca model
de reparatie corespunzatoare. Daca insa rezultatele incercarilor indica neconformitati, reparatia se va
reface si se va reincerca pana cand se vor obtine rezultate conforme.
1.3.10 Aprobarea sistemului de etansare
Sistemul de etansare al geo-membranei va fiaprobat cand:
Toate materialele componente ale sistemului sunt asternute si imbinate.

[31]

Rapoartele zilnice sunt complectate.
Plansele cu asezarea reala a campurilor de membrana sunt finalizate si aprobate.
Este finalizata si verificarea conformitatii tuturor imbinarilor si a tuturor reparatiilor inclusiv
incercarile asociate acestor operatiuni.
Constructorul va aduce la cunostinta Consultantului orice activitate de demobilizare.
1.4 Geotextile
1.4.1 Specificatiile referitoare la Materiale de Protectie Geotextil
Protectia geotextila se va folosi pentru a proteja sistemul de etansare geosintetic impotriva ruperii si uzurii
pe parcursul lucrarilor de instalare si impotriva eventualei deteriorari provenite din particulele granulare ale
stratului de drenare, la operare.
Specificatiile tehnice referitoare la geotextila de protectie, de tip folie monostrat perforata din fibre de
bumbac netesuta ce se va folosi in scopul acestui proiect sunt:
DE VERIFICAT MASA SI FORTA DE STRAPUNGERE
Proprietate
Metoda de
incercare
Unitate Valori
Materie prima - - Polipropilena (PP), alba
Masa pe unitate de suprafata EN ISO 9864 g /m
2
1,000
Grosime EN ISO 9863-1 mm 10 - 12
Rezistenta admisibila la rupere, md/cmd** EN ISO 10319 kN/m 80 - 90 / 120 140
Alungire la rezistenta maxima la rupere,
md/cmd**
EN ISO 10319 % 60 / 40
Forta de strapungere EN ISO 12236 N 8,000

* = pe baza; **md = directia de deplasare utilaj, *cmd = transversal directiei de deplasare utilaj
1.4.2 Instalare
Asternerea geotextilei se va desfasura in conformitate cu un plan de asternere pregatit de catre
Constructor si aprobat de catre Consultant.
Geomembrana PEHD trebuei curatata cu o perie pentru a inlatura orice pietre su resturi care ar putea
produce strapungerea membranei PEHD. Suprafata astfel curatata trebuie inspectata in vederea aprobarii
de catre Consultant, inainte de asternerea geotextilei.
Geotextil va fi ancorata in acelasi sant in care s-au ancorat si stratul de argila geosintetica si geomembrana
din PEHD, urmandu-se prevederile din plansele de executie.
Rulourile geotextile se vor asterne pe pante, taluzuri inclinate, astfel incat imbinarea sa curga paralel cu
directia maxima a pantei. Zonele plane nu trebuiesc asternute cu vreo orientare particulara.
Rulourile geotextile sunt suprapuse in mod obisnuit intr-un sistem similar cu acela al placilor pentru
invelitori ceramice, cca 20-25 cm la muchiile foilor si cca 50 cm la marginile foilor.

[32]

Toate rulourile geotextile se astern fara a forma cute sau incretituri.
In general nu sunt permise suprapunerile transversale adiacente. Se permit, totusi, suprapuneri in forma de
T.
Foile adiacente se fixeaza una de alta prin sudura cu aer fierbinte (la aprox. 200 C) cel putin la fiecare
50cm.
1.4.3 Inspectii si Reparatii
Dupa instalare, se va face o inspectie vizuala a ruloului si a imbinarii, se va intocmi procesul verbal si se
va prezenta Consultantului pentru aprobare. Inspectia va include: suprapunerile, aliniamentele; va repera
orice defecte sau deteriorari aparute in timpul instalarii. Partile ce trebuie reparate vor fi mentionate,
raportate, reparate si in final re-inspectate.
Pentru executia reparatiilor se vor urma indicatiile producatorului geotextilei.
1.4.4 Geotextil de Separatie
Aceast geotextil se foloseste pentru a separa stratul de drenare al levigatului de deseurile depozitate
deasupra lui. Scopul principal al acestui strat este acela de a impiedica infundarea sistemului drenant al
levigatului.
Specificatiile tehnice pentru stratul de separatie geotextil care trebuie folosit in scopul acestui proiect, si
care trebuie sa fie un material geotextil perforat sunt:

Proprietate
Metoda de
incercare
Unitate Valori
Materie prima - - Polipropilena (PP), alba
Masa pe unitate de suprafata EN ISO 9864 (EN 965) g /m
2
300
Grosime
EN ISO 9863-1(EN 964-
1)
mm 1.5 - 1.7
Rezistenta admisibila la rupere,
md/cmd**
EN ISO 10319 kN/m 12 - 15 / 20 - 24
Alungire la rezistenta maxima la rupere,
md/cmd**
EN ISO 10319 % 60 / 40
Forta de strapungere EN ISO 12236 N 3,750

* = pe baza; **md = directia de deplasare utilaj, cmd = transversal directiei de deplasare utilaj
Instalarea, inspectia si instructiunile de reparare sunt aceleasi ca si cele descrise mai sus pentru geotextilul
de protectie in Capitolulele 7.6.2 - 7.6.3.
1.5 Tevi de drenare Levigat
Toate tevile PEHD si fitingurile vor purta marca unui producator agreat, din punct de vedere al calitatii, in
conformitate cu sistemul ISO 9001-2000. Tevile PEHD vor fi produse din material PE 100, in conformitate
cu clasificarile din Raportul Comitetului Tehnic European CEN/TC 155. In conformitate cu ISO 12162
materialul PE 100 va prezenta o valoare a rezistenti admisibila (MRS) de minimum 10 Mpa. Tevile si

[33]

fitingurile vor fi de culoare albastra (apa potabila), galbene (gaz) sau negre (levigat) si vor fi
corespunzatoare pentru montare in pamant.
Tevile si fitingurile PE se vor conforma cu exigentele relevante cuprinse in standardele CEN- EN12201
(apa si levigat) si EN1555 (gaz).
In general, toate tevile ingropate se vor conecta fie prin sudura prin electrofuziune fie prin sudura cap la
cap. Tevile de diametre mici (diametere<63 mm), tevile din interiorul structurilor si tevile ce se conecteaza
la fitinguri din metal se vor imbina folosindu-se mijloace de imbinare mecanice, cum ar fi strangerea,
imbinarea cu flanse sau ajustaje cu frecare. Atat echipamentele de sudura cat si cele folosite pentru
realizarea imbinarilor mecanice vor fi echipamente certificate/agreate de producatorul tevilor. Specificatiile
tehnice pentru tevile de PEHD care sunt produse din PE100 si care se vor folosi in scopul acestui proiect
sunt:

Proprietate Metoda de incercare Unitate Valori
Densitate (23C) ISO 1183 g/cm
3
0,95 0,96
Coeficient de curgere ISO 1133 (190C/5 Kg) g/10 min 0,2 0,5
Coeficient de curgere ISO 1133 (190C/2,16 Kg) g/10 min 0,04-0,07
Rezistenta de intindere la curgere DIN EN ISO 527-2/1B/50 MPA 22 - 27
Modul de elasticitate DIN EN ISO 527-2/1B/50 MPA 950 - 1400
Rezistenta termica ISO 728 C 126
Alungire la rupere DIN EN ISO 527-2/1B/50 % > 600
Continut de calamina (negru de fum)
(190C 5Kg)
ISO 6964 % > 2

Tevile de drenaj din interiorul celulelor deponiei vor fi tevi perforate 355 mm PEHD, PN 16 dupa cum sunt
mentionate in plansele de detalii e executie. Tevile perforate vor avea fante conforme cu exigentele de mai
jos:
Latime fanta de drenaj: 6 mm +/- 1 mm
Lungime fanta de drenaj: 35 - 50 mm
Distana intre fante: min. 40 mm
Suprafata fante pe m: min. 100 cm
2
/ m.

Fantele vor fi astfel plasate incat partea inferioara, 120 din sectiunea transversala a tevii sa nu prezinte
fante. Fantele de drenaj se vor afla perpendicular pe directia lunga a tevii. Marginile fantelor vor fi ascutite
si uniforme, fara zone topite sau ciobituri.
Orice schimbare de directie a tevilor de drenare se va face prin intermediul curbelor cu maximum 15
o
sau
prin folosirea curbelor cu raza de min. 1.0 m. Pot fi acceptate si curbele neperforate.
Constructorul poate folosi si tevi de drenare cu gauri circulare. Si in acest caz se va asigura suprafata
necesara orificiilor de drenare (100 cm
2
/m). Diametrul gaurilor se va situa intre 12-15 mm. De asemenea, si
in acest caz se mentine prevederea ca partea inferioara, 120 din sectiunea transversala a tevii, sa nu
prezinte goluri.

[34]

Tevile de drenaj se vor conecta prin tehnici de mufare, sudura cap la cap sau prin mufelor sudate.
Fitingurile folosite in cazul tevilor de drenare fie sunt furnizate de producatorul tevilor, fie sunt
agreate/aprobate de acesta.
Colectorul principal dintre caminele PEHD si admisia la statia de tratare a levigatului se va realiza din teava
compacta (fara goluri) PEHD cu DN 400 PN 6.
Inainte de livrarea tevilor la santier Constructorul va aduce la cunostinta Consultantului, numele
producatorului insotit de o mostra din tevile de drenaj propuse spre livrare, si va inainta, totodata, spre
aprobare si metodologia de realizare a legaturilor dintre acestea.
1.5.1 Transportul tevilor PEHD
Vehiculele folosite pentru transportul tevilor vor avea o lungime suficienta pentru ca tevile sa nu atarne in
timpul operatiunii. Tevile vor fi manipulate in conformitate cu recomandarile producatorului. Se vor folosi
doar legaturi aprobate si toate carligele, clemele si orice alte parti metalice folosite, vor fi infasurate. Nu se
vor folosi carlige care sa se prinda de peretii interiori ai tevilor la capatul acestora. Echipamentele de
manipulare a tevilor se vor intretine in buna stare si vor fi indepartate orice alte echipamente care, in opinia
Consultantului, pot produce deteriorarea tevilor in timpul operatiunilor mentionate.
In nici un caz tevile nu se vor arunca, nu li se va permite lovirea unele de altele, rostogolirea libera, si nu
vor fi tarate pe pamant.
1.5.2 Depozitarea tevilor
Tevile se vor depozita in conformitate cu recomandarile producatorului, pentru a le pastra la calitatea si
conditia standardelor din specificatii. Tevile nu vor fi expuse la lumina directa a soarelui.
Tevile si fitingurile se vor depozita pe planuri ridicate de la nivelul solului, amortizate si impanate cu grija.
Tevile nu se vor spijini una de cealalta i nu vor fi depozitate in numar mai mare de patru, una peste alta.
Cuplele, elementele de imbinare si altele asemenea se vor depozita in spatii uscate, ridicate de la nivelul
solului in soproane sau zone acoperite.
Zonele de depozitare se vor alege de asa natura incat sa se permita accesul usor la descarcare, incarcare
si verificrea materialelor, loturile diferite fiind depozitate si stivuite separat cu codurile de identificare la
vedere.
1.5.3 Inspectia tevilor si a fitingurilor
Inainte de a fi incorporata in retea, fiecare dintre tevi va fi periata cu grija si examinata. Tevile deteriorate,
care nu pot fi reparate in conditii de calitate corespunzatoare, vor fi refuzate la montaj si vor fi inlaturate de
pe santier.
In cazul in care se considera ca, pe o portiune din lungimea unei tevi, aceasta nu prezinta calitatile
corespunzatoare inglobarii in lucrare, Constructorul poate sa incerce teava la presiune (hidraulic), in
santier, folosind incercarea la presiune a fiecarei tevi si a fiecarei imbinari, inainte de montajul lor efectiv. In
acest caz, rezultatele incercarilor vor fi inaintate spre aprobare Consultantului, inainte de continuarea
montajului.
Consultantul va inspecta toate imbinarile si toate sectiunile de sant de deasupra imbinarilor, indiferent de
tipul imbinarii respective; lucrarile de montare a tevilor nu vor fi acoperite inainte de primirea aprobarii din
partea Consultantului.

Memoriu General Celula Nr1 Rv2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General Celula Nr1 Rv2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC CONFORT S.A.

S-ar putea să vă placă și