La Platon avem de-a face cu o viziune metafizica, in care lumea este ordonata dupa

scopurile unei Ratiuni universale si pentru care binele si raul sunt considerate ca entitati
absolute, asa ca, intr-o asemenea viziune era natural ca existenta raului in lume si in
istorie sa constituie o problema centrala. Acest rau isi are originea - dupa "Phaidon" - in
corp si in facultatile inferioare ale sufletului, care pot sa se opuna ratiunii si sa produca
raul. Si, pentru a explica faptul, asa de evident, ca in natura se gasesc puteri vramase
oricarei ordini teleologice, asadar puteri arationale, Platon accepta, alaturi de sufletul bun
al lumii, si un altul, care este rau, apropiindu-se prin aceasta de dualismul iranian.

!mportant este pentru noi sa stim ca, in ultima analiza, singura origine a raului este,
pentru Platon, omul, din pricina ca "umnezeu este bun si nu poate fi cauza raului. #ratie
libertatii de vointa omul singur este acela care isi hotaraste destinul in lume, prin aceea ca
el poate alege binele sau raul. $irtutea si viciul isi poarta rasplata in ele insele % omul
virtuos care este chinuit de nostalgia de a realiza, pe cat este posibil, asemanarea cu
"ivinitatea este fericit& in timp ce acela care savarseste nedreptatea, isi primeste pedeapsa
in aceea ca este nefericit. 'u aceasta idee Platon pune problema valorii interioare a
omului.

Platon mai este stapanit si de convingerea nestramutata ca "umnezeu nu paraseste pe cel
virtuos si ca cel nedrept isi primeste pedeapsa prin aceea ca acesta este in interiorul sau
nefericit& el isi primeste pedeapsa daca nu aici, atunci in lumea de dincolo. Pedeapsa are
pentru Platon un rol pedagogic.

(oti comentatorii filozofiei platonice sunt de comun acord ca, pentru Platon, "ivinitatea
este identica cu !deea de )ine, alaturi de care nu mai poate exista nici o alta divinitate si
mai ales o divinitate personala, desi uneori s-ar parea ca Platon gandeste "ivinitatea ca
fiind o fiinta personala. 'eea ce ne lasa aceasta impresie este faptul ca, ca poet si profet,
acesta nu poate gandi "ivinitatea decat ca persoana. "ar totusi, daca avem in vedere
filozofia platonica ca un intreg, atunci trebuie sa spunem ca pentru Platon, "ivinitatea
ramane o simpla !dee. *ste "+ous"-ul universal.

*ste interesanta pozitia lui Platon fata de zeii religiei antice grecesti, in "Statul" ideal
tineretul nu trebuie sa afle nimic despre acesti zei. 'urios este ca, cu tot rationalismul sau,
Platon nu s-a atins de religia stramosilor sai, ci a reprezentat convingerea ca in cel mai
bun stat trebuie sa fie cinstiti toti zeii si toti eroii poporului. 'hiar si oracolului de la
"elphi Platon i-a recunoscut autoritatea, desi el accentueaza ca pentru cunoasterea
existentei adevarate aceasta n-are nici o insemnatate.

Pe culmile gandirii sale filozofice, in a doua carte a "Statului" si in "Phaidros", Platon
reprezinta punctul de vedere ca "ivinitatea este totalitatea desavarsirii, este
neschimbatoare si buna % ea este originea binelui in lume si lumea este manifestarea ideii
binelui. Prin aceasta idee Platon se ridica la o conceptie inalta morala spirituala despre
"ivinitate, care la el se confunda cu !deea )inelui absolut, ca origine a tuturor ideilor si
ca singura putere creatoare, care stapaneste atat macrocosmosul cat si microcosmosul.
'unoasterea acestei puteri nu este harazita decat acelora care sunt capabili de o iluminare
launtrica si de asemanarea cu acesta.

Xenophon din Kolophon

!nainte de Pitagora un alt ganditor grec a dus spiritul ionic de la rasarit la apus. Si acesta a
fost o mare personalitate filozofica-morala, influentat puternic de conceptia unui
Anaximandru si de catre valul puternic de misticism, ce invadase in sec. $! i.,r. *lada si
a entuziasmat spiritele. (otusi deosebirea dintre aceste doua personalitati este atat de
mare, incat aproape nu ne vine sa credem ca ei au trait in acelasi veac. *ste vorba despre
Pitagora si -enophon. 'hiar si evolutia vietii acestuia din urma este cu totul deosebita de
a lui Pitagora. !n urul anului ./0 i.,r., sau cativa ani mai devreme, -enophon paraseste
orasul sau natal, pentru a se salva de sub stapanirea persanului ,arpagon, care pusese
stapanire pe acest oras, si pentru a-si cauta o alta patrie in apus. *l trece prin Sicilia,
1essina de astazi, si se indeletniceste cu meseria de rapsod, pana cand intemeierea
coloniei *lea il atrage aici. -enophon este astfel o figura de rapsod, care colinda #recia,
recitindu-si poeziile sale cu caracter religios-moral si expunandu-si filozofia sa pe la
curtile printilor si prin pietele oraselor. *l a scris, pe langa multe elegii, o lucrare cu
caracter filozofic ""espre natura".

'alatoriile si spiritul critic cu care era inarmat -enophon au facut ca acesta sa-si adune
imense cunostinte si sa priveasca cu ochii unui ascutit simt critic problemele pe care le
punea veacul in care traia. "e aceea, chiar de la inceput, trebuie sa spunem ca acest
filozof-rapsod este important din doua puncte de vedere in istoria filozofiei grecesti. 1ai
intai este important fiindca este cel dintai ginditor grec care se revolta impotriva "cultului
muschilor", ce era asa de apreciat la grecii antici si afirma cu hotarire ca nu muschii si
oasele invingatorilor olimpici, care minuneaza poporul, ci numai intelepciunea si
dreptatea asigura bunastarea orasului 23ragm. 45. "e asemenea, el se revolta si impotriva
conceptiei religioase a poetilor dinaintea lui. "e aceea el zice % ",omer si ,esiod au
poetizat la zei totul ceea ce la oameni este considerat a fi rusine si nedemn % hotia,
adulterul si inselatoria" 23ragm. 665. "in aceasta pricina el combate cu multa ironie
antropomorfismul religios naiv al acestora, care nu se rusineaza a intuneca mintea
oamenilor cu fabule si mituri. !mpotriva oricarei incercari de a antropomorfiza ideea de
"umnezeu, -enophon zice % "7eii vostri nu exista - le zice el concetatenilor sai - caci zeii
nu pot avea slabiciunile omenesti". "8mul isi inchipuie "ivinitatea dupa chipul si
asemanarea sa, iar daca boii, caii, leii ar avea miini si ar putea picta, atunci caii ar picta
zei care ar fi asemenea cailor, iar boii ar picta zei asemenea boilor" 23ragm. 69:5.
"*tiopienii isi inchipuie pe zeii lor negri, pe cand tracii ii inchipuie cu ochii albastri si cu
parul rosu" 23ragm. 695. 'oncluzia lui -enophon este ca zeii sunt simple creatii ale
omului.

Pe acest eleat il preocupa problema temeiului ultim al lucrurilor. Si el aunge la concluzia
ca acest temei ultim trebuie sa fie neschimbator. "in aceasta pricina, -enophon nu
impartaseste parerea inaintasilor sai ca acesta ar fi material. !nfluentat de conceptia lui
Anaximandru, -enophon aunge la concluzia ca natura este o unitate absoluta. "8ri in ce
parte s-a intors spiritul meu, el s-a contopit in aceeasi natura universala", caci "universul
in a sa vesnica existenta, suspendat de toate partile, s-a impreunat cu mine ca o singura
fiinta ce are aceeasi esenta", zice -enophon. "in acest motiv, Aristotel il lauda, ca fiind
cel dintai monist intre filozofii eleati.

Aruncandu-si ochii in spatiile cosmice, -enophon numeste acest ";nul" cu numele de
"umnezeu, cum ne relateaza acelasi Aristotel. Acest "umnezeu se retrage din cercul
frivol al politeismului vulgar intr-un transcendent al unei fiinte de necuprins si de
neasemuit. ;nul este "umnezeu, striga profetul filozof % ;nul care nu se aseamana nici
cu muritorii si nici cu gindirea. Spiritualitatea sa nu este de nimic tarmurita. *l este numai
vaz, numai gandire, numai auz si cu spiritualitatea ratiunii sale conduce el totul intr-o
vesnica usurinta.

Acest ;nul, despre care vorbeste -enophon, este vesnic nedevenit si de aceea el este
netrecator, caci tot ceea ce este trecator e sortit apunerii. *l este "ivinitatea, care,
dainuind intr-o liniste maestuoasa, conduce si stapineste "prin puterea de gandire a
spiritului" lumea in toate partile ei. ;niversul si "ivinitatea sunt la -enophon identice, de
aceea "ivinitatea este puterea care guverneaza lumea. 'um spuneam mai sus, -enophon
afirma cu hotarare ca puterea acestei divinitati nu este de nimic tarcuita, ceea ce inseamna
ca nu poate fi decat o singura "ivinitate si nu mai multe. Aceasta este peste tot la fel,
asadar ea este in partile ei la fel organizata. "*a vede totul, gindeste totul si aude totul",
zice -enophon. "ivinitatea ramane vesnic neschimbata in linistea ei maestuoasa.

"*l ramane mereu in acelasi loc si nemiscat
+imic nu-l poate determina ca sa se miste aici sau acolo &
'aci fara de nici o oboseala conduce el universul numai prin
puterea gandirii spiritului sau", zice -enophon.

!n istoria filozofiei s-a nascut o controversa in urul problemei daca -enophon este
panteist ori monoteist. Aceasta controversa n-are nici un obiect, caci -enophon
accentueaza unicitatea "ivinitatii, numai in opozitie cu politeismul popular al timpului
sau. *l este panteist, desi unele afirmatii lasa sa se intrevada ca "ivinitatea ar putea fi si o
persoana. La -enophon este vorba despre un panteism metafizic.

-enophon este cel dintai ganditor grec antic care, prin distrugatoarea sa critica la adresa
politeismului si prin geniala sa conceptie despre ;nul-"ivinitate, a deschis calea spre
intelegerea existentei metafizice a lui "umnezeu. !deile acestui vechi filozof al religiei
vor influenta si pe unii Parinti ai )isericii.

La -enophon avem de-a face cu o conceptie inalta despre "ivinitate. "ar cu toate acestea
nu trebuie sa pierdem din vedere ca intre metafizica si fizica lui nu este nici o legatura
organica. "ivinitatea este la acest colophonian identica cu arhe& aceasta "ivinitate este nu
numai nedevenita, ci si nemiscata si neschimbatoare. "ar atunci se pune intrebarea% cum
a putut sa produca lumea si procesul acesteia, fiindca lui -enophon nu-i trece prin gand
sa nege procesul lumii externe < 'um se intampla aceasta daca "ivinitatea ramane intr-o
eterna liniste si nemiscare < 'olofonianul este drept ca, cu teoria lui, a accentuat o latura
in esenta temeiului originar al lumii si prin aceasta el a devenit pregatitorul drumului pe
care vor merge filozofii eleati.

'itate%
=!ubirea este pentru oameni si zei o mareata si minunata "ivinitate.> 2Platon5
=+oi suntem ceea ce cunoastem, ceea ce simtim. A cunoaste ceva inseamna a te
indentifica cu acel ceva. A cunoaste iubirea inseamna sa iubesti& a cunoaste "ivinitatea
inseamna sa devii divin. Autocunoasterea inseamna realizare& cunoasterea inseamna sa
fii.> 28sho-lider spiritual !ndian5
=*xistenta este una singura.ea se exprima in milioanee de forme, insa spiritual care este
exprimat, este acelasi. *ste o singura "ivinitate, cu o varietate infinita de creature.>
28sho5
=Sa nu-! hulim pe cei care neaga "ivinitatea? !n fond, "umnezeu le-a oferit acestora
libertatea de a fii atei.> 21ihail 1ataranga5
=8mul este o "ivinitate inlantuita de puterea conditiilor.> 21arin Preda5
=3ilozoful se gandeste la "ivinitate, credinciosul la "umnezeu. ;nul la esenta, altul la
persoana.> 2*mil 'ioran5
="ivinitatea este ipostaza abstracta si impersonala a lui "umnezeu.> 2*mil 'ioran5
=Suferinta, ce "ivinitate de nepatruns. *i ii datoram tot ce-i mai bun in noi, tot ceea ce da
pr@t vietii, ii datoram mila, ii datoram curaul, ii datoram virtutile.> 2Anatole 3rance5