COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAII INTERNAIONALE I INTEGRARE EUROPEAN

POLITICA EXTERN I DE SECURITATE A ROMNIEI
Note de curs
PROF. UNIV. DR. IOAN MIRCEA PACU

2
Politica Ext!"a #i $ Sc%!itat a Ro&a"ii.
Nc#itata C%!#%l%i #i P!'"ta!a l%i
1. Terminarea Razboiului Rece a adus cu sine sperante indreptatite de depasire a divizarii
continentului si reunificare a sa, prin urmare si de inlaturare a principalelor amenintari la
adresa securitatii europene si instaurare a unei epoci de stabilitate, securitate si
prosperitate. Numai ca, tot asa cum nu s-au indeplinit asteptarile poporului roman ca toate
dificultatile si privatiunile suferite de el in timpul ceausismului (ca forma extrema a
comunismului) sa dispara odata cu eliminarea lui Ceausescu, tot asa nici sperantele
mentionate mai sus nu s-au indeplinit inca. Cauza acestei situatii este una mai mult
obiectiva: orice trecere de la o stare a sistemului la alta, mai ales una de profunzimea celei
pe care o parcurem in prezent, este insotita in mod inevitabil de instabilitate. !n plus - si
aceasta este dimensiunea subiectiva - complexitatea perioadei a fost amplificata, pe de o
parte, de propriile noastre reseli - inevitabile si ele -, si, pe de alta, de incercarile anumitor
rupuri de interese de a exploata instabilitatea respectiva in favoarea promovarii propriilor
interese.
". #rincipala $provocare$ a perioadei pe care o traversam o constituie, alaturi de
profunzimea sc%imbarilor, mentionata de&a, simultaneitatea proceselor interne si externe de
sc%imbare. 'aca pe plan intern, tarile din estul continentului sunt confruntate cu
abandonarea totalitarismului si reinstaurarea democratiei si economiei de piata, iar cele din
vest, cu adaptarea la aceasta situatie cu totul noua, pe plan extern, ambele cateorii de
state se afla in fata necesitatii crearii unei noi ar%itecturi continentale de securitate, care,
bazandu-se, in primul rand, pe institutiile existente, trebuie sa dea coerenta misiunilor
acestora, in cadrul unei noi $diviziuni a muncii$ dintre ele.
(. Cazul Romaniei ilustreaza poate cel mai bine aceasta situatie, pentru ca, pe de o parte,
ea a fost obiectul celei mai profunde demantelari interne - aici revolutia a fost reala, nu de
3
$catifea$ -, iar, pe de alta, se afla plasata eorafic intr-o zona a carei situatie de securitate
s-a deteriorat continuu in ultima vreme. 'rept urmare, Romania a trebuit (si trebuie) sa isi
administreaze sc%imbarea interna - ceea ce a presupus (si presupune) construirea unui
nou sistem politic in locul celui prabusit odata cu fua dictatorului, precum si crearea unei
economii de piata in locul uneia dintre cele mai centralizate - in conditiile in care mediul ei
extern imediat a cunoscut, cum aratam, o deteriorare marcata si profunda. )ceasta a
determinat -si continua sa o mai faca - o incordare a tuturor fortelor de care dispune tara, o
imbinare - care se vrea optima - intre politica ei interna si cea externa, intre factorul
diplomatic si cel militar. Numai astfel Romania va reusi sa traverseze cu bine perioada
actuala atat de complexa si sa-si ocupe locul de drept in noua confiuratie a raportului
european si mondial de forte.
*. !n conditiile in care, conform teoriei, ne-am putea declara multumiti cu definirea $politicii
de securitate$ drept rezultanta inemanarii dintre $politica externa$ si $politica militara$ a
statului, de ce formulam titlul cursului ca fiind $politica externa si de securitate$ a Romaniei+
Ratiunile sunt mai multe. ,om mentiona, insa, doar doua dintre acestea. )stfel, in primul
rand, am dorit sa subliniem ca cei doi termeni - $securitate$ si $politica externa$ - nu se
suprapun- in ciuda faptului ca, pe de o parte, una din sarcinile ma&ore ale $politicii externe$
este de a contribui la asiurarea $securitatii$ tarii respective, iar, pe de alta, termenul de
$securitate$ are o importanta componenta $externa$, fiecare dintre ei dispune, insa, si de un
continut propriu, aparte, ceea ce le confera distinctia necesara. )poi, in al doilea rand, am
vrut sa subliniem ca, in etapa actuala, asa cum aratam, dincolo de aceasta individualitate
distincta, inemanarea dintre cei doi termeni trece dincolo de suprapunerile terminoloice,
dovedindu-se in mod absolut o necesitate.
.. Cursul isi propune un numar de patru obiective ma&ore. #rimul il constituie prezentarea
tabloului international actual, precum si a modificarilor inreistrate in domeniul militar,
respectiv a cadrului in care se desfasoara eforturile tarii noastre in domeniul extern si de
4
securitate. )l doilea il reprezinta analiza principalelor concepte cu care se va opera
($securitate$, $interes national$ etc.). Cel de-al treilea obiectiv il constituie o prezentare
istorica a formei concrete pe care a imbracat-o politica externa si de securitate a Romaniei
in principalele perioade ale secolului actual (inainte de primul razboi mondial, in perioada
interbelica, in perioada bipolarismului postbelic si in perioada actuala, de dupa 1/0/).
1copul acestei investiatii preponderent politice este de a decanta, pe cat posibil,
elementele constante ale politicii noastre externe si de securitate de cele con&uncturale, in
scopul de a pune in lumina existenta sau nu a unui model de comportament international
tipic tarii noastre. )l patrulea obiectiv il reprezinta descrierea momentului actual - respectiv
cel de dinaintea luarii deciziei de interare a tarilor central-europene in structurile europene
si euro-atlantice -, pornind de la premisa caracterului sau decisiv pentru destinul tarii si al
poporului roman in viitoare &umatate de secol. !n sfarsit, ultimul obiectiv il reprezinta
inarmarea studentilor cu un baa& corespunzator de cunostinte referitoare la alcatuirea si
modul de functionare a mecanismului decizional in politica externa si de securitate a
Romaniei, cu scopul de a-i permite insusirea unei dimensiuni practice.
2. Concret, fiecare curs va fi insotit de cateva paini de note, care vor contine ideile
principale, precum si de un material informativ pe tema respectiva (un articol, un studiu, o
prezentare etc.), pe cat posibil din literatura de specialitate cea mai recenta. 'e
asemenea, vom incerca sa formam si un mic baa& documentar din cateva lucrari de
referinta in domeniu, care sa stea la dispozitia studentilor in biblioteca institutiei. !n ce
priveste examenul, acesta va urmari nu atat verificarea radului de insusire a cunostintelor
predate, cat, mai ales, modul in care, pe baza lor, studentii reusesc sa-si formeze o
&udecata proprie, pe care sa o aplice diferitelor situatii cu care sunt confruntati.
$#olitica externa si de securitate a Romaniei$
3ibliorafie
5
1. !.3adescu, '.'unaciu, $Sociologia si Geopolitica Frontierei$, 4ditura 5loarea )lbastra,
3ucuresti, 1//.
". 6ic%ael R. 3esc%loss and 1trobe Talbott, $At The Highest Levels. The Inside Story of the
End of the Cold War$, 7ittle, 3ro8n, 3oston, 1//(
(. Raoul 3oss9, $Amintiri din iata !iplomatica$, vol ! si !!. :umanitas, 3ucuresti, 1//(
*. 4liza Campus, $!in "olitica E#terna a $omaniei$, 4ditura #olitica, 3ucuresti, 1/0;
.. Nicolae Ciac%ir, $%arile "&teri si $omania '()*+',-.$, 4ditura )lbatros, 3ucuresti, 1//2
2. 'umitru Cioflina, $!octrina %ilitara de Aparare a $omaniei. "rincipii si /rientari pentr&
Asig&rarea Apararii Armate a Tarii$, in $<andirea 6ilitara Romaneasca$, nr. *, 1//(, pp. 10-
"*
=. '.Colard, >.-5.<uil%andis, $Le !roit de la Sec&rite Internationale$, 4d. 6asson, #aris,
1/0=
0. !on !liescu, $Toamna !iplomatica$, 4ditura 4nciclopedica, 3ucuresti, 1//.
/. 6i%ail <orbaciov, $%emorii$, 4ditura Nemira, 3ucuresti, 1//*
1;. $The Holy Alliance$, in $Time$, 5ebruar9 "*, 1//"
11. >ac? 6atloc?, $A&topsy /f An Empire$, Random :ouse, Ne8 @or?, 1//2
1". 1eriu Nicolaescu, $Incep&t&l Adevar&l&i. 0n $aport "ersonal$, 4ditura Topaz,
3ucuresti, 1//.
1(. !oan 6ircea #ascu, $Armele si "olitica$, 4ditura #olitica, 3ucuresti, 1/0/
1*. !.6.#., $"olitica %ilitara a $omaniei1 Factori !eterminanti1 /2iective si Trasat&ri
F&ndamentale$, in $<andirea 6ilitara Romaneasca$, Nr. ", 1//., pp. /-1*
1.. !.6.#. $A ie3 From $omania$, >eff 1imon, $N)TA 4nlarement. Apinions and
Aptions$, N'B #ress, 5ort 6cNair, Cas%inton, 1//., pp 0=-1;;
12. $$elatii Internationale in "erioada "ost2elica$, 4ditura #olitica, 3ucuresti, 1/0;
1=. $$omania si "olitica de Aliante. Istorie si Act&alitate$, !R1!, 3ucuresti, 1//.
10. $$omania and the E&ropean 0nion$, special issue, $Romanian >ournal of !nternational
)ffairs$, vol. !!, nr. *, 1//2
1/. Nicolae 1piroiu, $Armata $omana in "roces&l $eformei !emocratice$, in $<andirea
6
6ilitara Romaneasca$, nr. *, 1//(, pp. /-1=
";. 1tudii privind problemele securitatii in volumul $Societate si Armata in E&ropa Sec. 44$,
$Revista de !storie 6ilitara$ nr. 1, 1//.
"1. !oan Talpes, $!iplomatie si Aparare. Coordonate ale "oliticii E#terne $omanesti1 ',55+
',5,$, 4ditura 1tiintifica si 4nciclopedica, 3ucuresti, 1/00
"". Nicolae Titulescu, $"olitica E#terna A $omaniei$, 5undatia 4uropeana Titulescu, 4ditura
4nciclopedica, 3ucuresti, 1//*
D D D
1. 7eea )pararii Nationale
". 7eea de Aranizare a 6inisterului )pararii Nationale
(. 7eea de Aranizare a 6inisterului de !nterne
*. 7eea >andarmeriei
.. 7eea de !nfiintare si 5unctionare a Consiliului 1uprem de )parare a Tarii
(Colectia $6onitorului Aficial$)
SISTEMUL RELATIILOR INTERNATIONALE. PRINCIPALELE TRASATURI ALE
RELATIILOR INTERNATIONALE CONTEMPORANE
1. Cand utilizam conceptul de $sistem al relatiilor internationale$, inteleem, pe de o
parte, ca privim relatiile internationale prin prisma $a2odarii sistemice$, iar, pe de alta parte,
ca avem in vedere totalitatea $actorilor$ vietii internationale si a $legat&rilor$ dintre acestia.
!n ce priveste primul aspect, faptul ca domeniul se preteaza la aplicarea $a2ordarii
sistemice$ denota realitatea ca avem de-a face cu un $intreg$ a carui inteleere nu poate fi
realizata fara analiza $componentelor$ sale, care, la randul lor, nu pot fi intelese deplin in
afara 6intreg&l&i$ pe care il formeaza. !n ce priveste cel de-al doilea aspect, in conditiile in
7
care sistemul international este $inchis$ - fiind limitat de dimensiunile planetei - inseamna ca
sinura modalitate de supravietuire si perfectionare a sistemului consta, pe de o parte, in
m&ltiplicarea si diversificarea n&mar&l&i de actori si a legat&rilor dintre acestia, iar, pe de
alta parte, ca functionarea sistemului are la baza $a&toreglarea$ constand intr-un proces
contin&& de redistri2&ire a 6p&terii6 intre 6actorii6 sai, ceea ce determina ca, in absenta unei
$a&toritati centrale$, intreul proces sa fie unul inalt $competititiv$. 'e aici decur doua
consecinte: prima, ca sistemul in totalitatea sa evolueaza prin succesiunea proceselor de
$integrare$ si $de7integrare$, a doua, ca o anumita oranizare a sa - numita si $ordine
internationala$ - exista numai atat cat dureaza $distri2&tia specifica de p&tere$ care a creat-
o. Cand aceasta se modifica, si $ordinea$ respectiva isi inceteaza existenta, fiind inlocuita
de alta, care are la baza noua $distri2&tie de p&tere$ dintre $actorii$ (principali) ai sistemului
(vezi situatia actuala).
". 1istemul international actual a luat nastere ca urmare a procesului de interare pe
termen lun a componentelor sale numite, la inceput, $l&mi$: lumea receasca, lumea
feniciana, lumea eipteana, lumea romana, ulterior crestinatatea latina, sistemul arabo-
islamic, sistemul indian, sistemul monolo-tatar si, in sfarsit, cel c%inezesc. Rolul de factor
interator si l-a asumat 4uropa, care, prin valuri succesive (iberic - spanioli si portu%ezi -,
sec. E, si E,!, olandez, sec. E,!!, enlez, sec. E,!!! si francez, sec. E!E) a stabilit leaturi
trainice intre sistemele respective, care au fost atrase in circuitul exploatarii economice a
metropolelor europene, ceea ce le-a transformat in subsisteme ale sistemului international
lobal, cristalizat astfel spre sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului nostru. !ar faptul
ca razboiul din 1/1*-1/10 a inceput ca un razboi european si s-a transformat rapid intr-unul
mondial denota tocmai aceasta realitate.
(. Cel de-al doilea razboi mondial a marcat interarea maxima a sistemului
international, concentrand puterea de decizie in mana celor doua superputeri - 1B) si fosta
BR11 -, care a&unsesera sa racordeze practic toate zonele importante ale lobului la
8
echili2r&l central dintre ele, asiurat indeosebi prin competitia lor in domeniul inarmarilor
nucleare si conventionale. !mperative te%nice si politice au dus la permanentizarea
aliantelor militare in timp de pace si la intensificarea cursei inarmarilor, care a devenit, pe
fundalul confruntarii ideoloice, principalul substitut al razboiului propriu-zis, alaturi de
conflictele perioadei postbelice, cantonate cu precadere in 7umea a !!!-a si care actionau
ca un fel de $supape$ pentru eliberarea tensiunilor acumulate in sistem. 1-a a&uns astfel la
cel mai inalt rad de militarizare a pacii cunoscut vreodata de omenire.
*. #ractic, atunci cand vorbim de $2ipolarism&l post2elic$, asa cum este cunoscuta
aceasta perioada in vocabularul de specialitate, avem in vedere doar dimensi&nea politico+
militara si ideologica a sistemului international. !n ce priveste dimensi&nea economica a
aceluiasi sistem, se poate spune ca, practic, in ciuda incercarii tarilor comuniste europene
de a-si crea un subsistem distinct, am avut de-a face cu un sinur sistem economic
international, dat fiind faptul ca si subsistemul respectiv (C)4R-ul) era nevoit sa
functioneze dupa aceleasi reuli ca ale sistemului eneral, atunci cand interactiona cu
acesta.
.. !n atari conditii, se poate spune ca pra2&sirea com&nism&l&i, determinata de
ana&area fostei BR11 intr-o cursa a inarmarilor si mai accelerata, ceea ce a fortat sistemul
pana dincolo de limitele sale (perestroi?a si lasnost, alaturi de dezarmare au reprezentat
incercarea nereusita de reviorare a sistemului si sustraere din aceasta capcana), a fost
motivata, in realitate, de nevoia imperativa de a include piata fostelor state socialiste in
circuitul economiei mondiale, intr-un moment in care resursele de crestere din interiorul
acesteia din urma (vorbim in primul rand de economia tarilor dezvoltate) pareau epuizate.
Cine a inteles acest lucru - vezi C%ina in 1/=0 si, mai recent si partial, Cuba, care au decis
sa-si desc%ida piata produselor si investitiilor straine -, a supravietuit $politic$ (pentru
moment). Cine nu, asa cum a fost si Ceausescu, a disparut.
9
2. #rabusirea comunismului, dezmembrarea fostei BR11 si inc%eierea $razboiului
rece$ au determinat mutatii profunde in interiorul sistemului international. !n plan politico+
militar, asistam la disparitia echili2r&l&i central dintre cele doua superputeri, ceea ce a
determinat recastiarea $independentei$ echili2relor locale fata de acesta. Consecintele
sunt, pe de o parte, cresterea rolului p&terilor regionale in aceste ec%ilibre locale si, pe de
alta parte, modificarea ratiunilor si formelor de implicare a marilor p&teri in zonele
respective. 'e pilda, in Arientul 6i&lociu, confruntarea sovieto-americana care a dominat
zona atata vreme, a devenit in prezent reziduala, iar implicarea 1tatelor Bnite - sporita in
urma razboiului din <olf - nu mai vizeaza contracararea comunismului, ci competitia pentru
resursele petroliere ale zonei purtate cu proprii aliati . !n plan economic, asistam la
manifestarea a doua tendinte principale, aparent aflate in contradictie una cu alta: pe de o
parte, este vorba de continuarea tendintei anterioare spre integrarea economiei mondiale,
pe de alta, de aparitia si consolidarea unei tendinte noi, de creare a unor puternice 2loc&ri
comerciale, care, ulterior si-ar putea adaua si o dimensiune politico-militara (vezi B4).
Consecinta - intr-un anumit orizont de timp - ar putea fi, alaturi de modificarile din interiorul
listei marilor p&teri (vezi revenirea puternica a <ermaniei si >aponiei, lupta Rusiei pentru
mentinerea locului pe lista respectiva, erodarea inceata, dar siura, a pozitiei 1tatelor
Bnite, precum si cea mai accelerata a 6arii 3ritanii si 5rantei, ca si candidatura tot mai
viuroasa a unor tari cum sunt C%ina, !ndia, !ndonezia, 3razilia, 6exic si )rentina la
accesul pe aceasta lista, ca urmare a dinamismului economiilor lor), acreditarea acestor
2loc&ri ca principali actori a sistemului. 'e pilda, o tara atat de puternica, cum este
actualmente <ermania reunificata, se vede nevoita sa isi realizeze ambitiile lobale nu atat
pe cont propriu - cum probabil ar vrea, dar nu poate -, cat mediat, prin intermediul Bniunii
4uropene, respectiv a unui actor si mai puternic, capabil sa faca fata mai bine riorilor
competitiei internationale lobale actuale. (Ceilalti actori nationali mai mici se vor exprima
probabil aproape in exclusivitate prin intermediul oranizatiilor internationale din care vor
face parte si care le vor concentra aproape in totalitate eforturile de politica externa).
10
=. )ceste transformari atat de profunde inreistrate la nivelul intreului sistem
international nu puteau sa nu aiba consecinte si in planul amenintarilor la adresa pacii si
securitatii mondiale. )stfel, daca inainte de inc%eierea $razboiului rece$, principalele
amenintari constau in posibilitatea ca un accident provenit dintr-o eroare de calcul sa se
transforme intr-un razboi nuclear eneralizat, precum si in cea a escaladarii necontrolate a
vreunui conflict local pana la implicarea directa a celor doua superputeri, in prezent vorbim
despre risc&ri - care se pot sau nu materializa - ale proliferarii necontrolate a armelor
nucleare si cronicizarii conflictelor locale, cu pericolul ca ele sa devina inrediente
permanente ale noului raport mondial de forte aflat actualmente in curs de cristalizare.
5ocalizand, la nivelul actorilor nationali, daca in timpul $razboiului rece$ vorbeam de
pericolul bine conturat al unei aresiuni externe, astazi vorbim mai deraba de cel al
slabiciunii interna cauzate inevitabil de tranzitie, capabil de a fi exploatat din exterior.
0. Concret, la nivelul sistemului in ansamblul sau, asistam la o serie de tendinte
ma&ore. !n primul rand, este vorba de deplasarea 6centr&l&i6 din /cean&l Atlantic spre
/cean&l "acific. 'e&a, sub raport economic si comercial, volumul afacerilor (termenul este
folosit eneric) trans-pacifice este mai mare decat cel trans-atlantic. !n plus, aici ii asim si
pe unii din cei mai importanti actori ai momentului: 1B), C%ina, >aponia si Rusia, carora li
se adaua alti actori de prima mana cum sunt Coreea si Tai8anul, alaturi de ceilalti tiri
asiatici. !n al doilea rand, pivot&l intereselor americane s+a deplasat din E&ropa in /rient&l
%i8loci&, in ideea obtinerii controlului ferm asupra resurselor petroliere din zona, prin
posesia carora, 1B) pot controla atat pe fostii inamici, cat si pe actualii aliati. !n acelasi
context se inscrie si intensificarea competitiei inreistrate in )sia Centrala, unde ii intalnim
si pe vec%ii rivali 1B) si Rusia, intr-o oarecare masura C%ina, dar si pe vest-europeni (vezi
masivele investitii ermane din !ran), precum si puterile locale cu aspiratii la controlul zonei:
Turcia, #a?istan si !ran. !n al treilea rand, in E&ropa se p&n 2a7ele &n&i no& sistem
continental de sec&ritate, prin extrapolarea $maximului$ de securitate din vest spre est,
efectuata prin intermediul laririi institutiilor europene si euro-atlantice, care vor incepe in
11
curand sa includa noi membri din randul fostilor adversari. #entru ca aceste dezvoltari sa
devina posibile, am asistat anterior la reunficarea <ermaniei, urmata de dezmembrarea
Bniunii 1ovietice, paralel cu faramitarea unei lari zone din reiunea aflata intre cele doua
centre de putere (vezi cazurile fostei !uoslavii si fostei Ce%oslovacii). !n prezent, se poate
spune ca asistam la tendinta de eliminare a ultimelor reimuri comuniste (vezi situatia din
actuala !uoslavie si, pana nu cu mult timp in urma, din 3ularia), paralel cu consolidarea
pozitiilor Rusiei in 3elarus (punctul cel mai vestic al fostei Bniuni) si 6oldova, ceea ce
suereaza ca viitoarea $linie de demarcatie$ care va separa 4uropa interata de fostul
spatiu sovietic ne va include ferm in 4uropa (vezi si recentele declaratii ale dlui 1locombe,
care spunea ca problema care se pune pentru Romania nu mai este daca va fi primita in
structurile occidentale, ci cand F). !n sfarsit, s&2 raport&l e#ercitarii $p&terii$ - care este
principalul factor relator in cadrul sistemului - asistam la o imbinare a formelor noi de
manifestare - care tin de exploatarea la maximum a interdependetelor ce se adancesc
continuu in cadrul sistemului - cu formele vec%i ale $politicii de putere$ (po8er politics), care
includ te%nica sferelor de influenta, subversiunea, imixtiunea etc. !n acelasi context - dat de
adancirea interdependentelor si aparitia actorilor transnationali - se inscrie si estomparea
treptata a distinctiei traditionale dintre dimensiunea interna si cea externa a politicii. )cest
lucru se datoreste in buna masura locului si rolului important detinut de statele dezvoltate,
in primul rand de 1B), in cadrul sistemului. !n consecinta, pe aceasta baza, politica externa
a acestora tinde sa devina tot mai mult o proiectare a politicii lor interne dincolo de ranitele
nationale, substituindu-se astfel politicii externe traditionale, care incepea, de reula,
dincolo de ranitele respective.
/. !n 4uropa, viitorul sistem de securitate, centrat in &urul principiului $sec&ritatii
cooperative$ (conform caruia securitatea unuia reprezinta preocuparea tuturor, dat fiind
inaltul rad de interdependenta existent in sistem) va cuprinde, inevitabil, trei nivele: cel al
deci7iei - care va reveni, cel mai probabil, marilor puteri, ce isi vor asocia, eventual, si alte
cateva state mari - apoi cel al legitimarii - care va fi dat de A1C4 si, in anumite cazuri bine
12
precizate, eventual, si de ANB - si, in sfarsit, cel al e#ec&tiei, care va imbraca un caracter
multinational, de tipul !5ARG15AR. !n ansamblu, este, deci, de asteptat ca acest viitor
sistem sa puna accentul pe $diplomatia preventiva$, ca forma de preintampinare a
conflictelor si pe actiunea de coalitie, ca forma de rezolvare a acestora in cazul in care vor
izbucni.
3!37!A<R)5!4 1474CT!,)
1. :edle9 3ull H )dam Catson, 4ditors, $T%e 4xpansion of !nternational 1ociet9$,
Axford, Clarendon #ress, 1//.
". 6ic%ael 3esc%loss H 1trobe Talbott, $)t T%e :i%est 7evels. T%e !nside 1tor9 of t%e
4nd of t%e Cold Car$, 3oston, 7ittle, 3ro8n, 1//(
(. #atric? 6. Cronin, $5rom <lobalism to Reionalism. Ne8 #erspectives on B1
5orein and 'efense #olicies$, Cas%inton, National 'efense Bniversit9 #ress, 1//(.
*. Cilliam 6. )r?in H Ric%ard C. 5ield%ouse, $Nuclear 3attlefields. <lobal 7in?s in t%e
)rms Race$, Cambride, 3alliner #ublis%in Compan9, 1/0.
.. Cat%erine 6c)rdle Ielle%er, $T%e 5uture of 4uropean 1ecurit9$, Cas%inton, T%e
3roo?ins !nstitution, 1//.
2. 1ean 6. 79nn->ones H 1teven 6iller, 4ditors, $<lobal 'aners. C%anin
'imensions of !nternational 1ecurit9$, Cambride, T%e 6!T #ress, 1//.
=. Ric%ard ). 5al?enrat%, $1%apin 4uropeJs 6ilitar9 Arder. T%e Ariins and
ConseKuences of t%e C54 Treat9$, Cambride, T%e 6!T #ress, 1//.
0. >osep% 1. N9e, >r., $3ound to 7ead. T%e C%anin Nature of )merican #o8er$, Ne8
@or?, 3asic 3oo?s, 1//;.
/. 1amuel :untinton, $T%e 4rossion of )merican National !nterests$, in 5orein
)ffairs, 1eptemberGActober, 1//=, p. "0-*/
MODIFICARI IN DOMENIUL MILITAR
13
1. 7a inceputuri, armele nu erau altceva decat instrumentele supravietuirii zilnice a primilor
oameni intr-un mediu inospitalier, plin de prime&dii. )bia ulterior ele si-au cucerit locul
distinct in arsenalul instrumentelor politicii de putere, ca urmare a evolutiilor inreistrate, pe
de o parte, in oranizarea societatii omenesti, pe de alta, a te%noloiei in eneral, a
te%noloiei militare in special.
". Bn parametru foarte important al evolutiei armelor si relatiei lor cu politica il constituie
oranizarea sistemelor militare, care au diferit de la o epoca la alta. )stfel, de pilda, numai
in antic%itate evolutia a debutat cu participarea la operatiunile militare a tuturor barbatilor
capabili sa poarte o arma, sfarsind prin crearea armatelor de profesionisti - leionarii - ale
Romei )ntice. #rabusirea !mperiului Roman - sub loviturile popoarelor miratoare - a
determinat o faramitare fara precedent, o adevarata $atomizare$ a structurilor sociale,
economice si politico-militare, ceea ce a determinat initierea unui nou proces de interare
care poate fi urmarit, practic, pana in zilele noastre.
(. !nceputul acestui nou proces l-a constituit micul proprietar feudal, care avea obliatia de
vasalitate, printre altele, de a se prezenta impreuna cu nu numar de oameni sub arme, ori
de cate ori stapanul sau era confruntat cu o prime&die militara. )sa au aparut armatele de
cavaleri feudali, care, dupa Razboiul de 1;; de ani, au produs un nou model, al
mercenariatului. )cesta, la randul sau, a atins apoeul in timpul Renasterii italiene - cand
vestitii condotieri, ca $sefi de ec%ipa$, se ana&au cu oamenii din subordine, in slu&ba
vreunui stapan local, sau oras. !n paralel, insa, are loc aparitia si consolidarea unui alt
model, al centralizarii fortelor militare ale statului, care isi va dovedi superioritatea in timpul
razboaielor purtate de francezi in !talia la sfarsitul secolului al E,-lea, impunandu-se
ulterior, c%iar daca apoeul mercenariatului este atins in timpul Razboiului de (; de ani,
cand un razboinic ca Callenstein a&une cel mai mare mercenar al tuturor timpurilor.
14
*. Treptat, razboiul - sportul reilor - devine apana&ul exclusiv al castei militare, care se
individualizeaza tot mai mult in cadrul societatii, astfel incat, in secolul $luminilor$, armatele
de profesionisti se confrunta intre ele fara sa conturbe bunul mers al societatilor lor,
efectuand un fel de complicat $balet militar$ intre depozitele fixe de care dispuneau. 1copul
razboiului nu era de a-l infrane pe adversar, ci de a-l pune in situatia de a nu avea alta
iesire, decat acceptarea infranerii, ca in sa%. )cest model este insa total infirmat de
Revolutia 5ranceza, care, descatusand toate resursele interne ale unei natiuni de ". de
milioane de locuitori si in%amandu-le la carul razboiului, inauureaza modelul $armatelor de
masa$ - ce are sa dureze pana in zilele noastre - care lupta intre ele exclusiv pentru
obtinerea victoriei militare decisive, sinura capabila sa il puna pe invins in situatia de a nu
avea altceva de facut, decat de a accepta in totalitate vointa politica a invinatorului.
.. 6odelul respectiv a permis, mai mult ca oricare altul, inemanarea inevitabila dintre
productia industriala, asa cum s-a afirmat aceasta ca principala activitate economica in
urma revolutiei industriale, cu razboiul, dand nastere la $razboiul industrial$, al carui prim
exemplu l-a constituit #rimul Razboi 6ondial. 'e data aceasta, razboiul nu mai ana&eaza
doar armatele belierantilor, ci societatile lor intrei, dimensiunile campului de lupta cresc
considerabil, a&unand sa cuprinda intreul teritoriu lor national, eventual si imperiile
coloniale ale acestora, iar numarul de victime nu se mai numara in cateva zeci sau, cel
mult, sute de mii de oameni, ci in milioane . 6ai mult, tot acum o noua forta se in%ama si ea
la carul razboiului - stiinta - ceea ce va duce la transformarea sa intr-o inclestare enerala
la nivel lobal (asa cum a fost cel de-al doilea razboi mondial, cand dorinta omului de a
descoperi $arma suprema$ l-a condus la punerea la punct a armei atomice, ulterior,
nucleare.
2. 'rept urmare, lupta dintre marile puteri devine intr-adevar lobala, imbinand ideoloia cu
formele clasice ale confruntarii pentru putere si substituind razboiul cu cursa inarmarilor,
indeosebi in plan nuclear. )ceasta duce inevitabil la $militarizarea$ pe o scara nemaintalnita
15
anterior in istorie a pacii (vezi transformarea aliantelor politico-militare in blocuri prin
permanentizarea alcatuirilor lor structurale in timp de pace). Treptat, apar, insa, ermenii
unui nou model, care reprezinta, de fapt, revenirea - pe o alta scara, desiur -, la un model
anterior, ca urmare a dificultatilor crescande de a mentine sub arme permenent mase atat
de mari de oameni, precum si a avansurilor te%noloice, care permit declansarea unui
proces te%nic de substituire a armamentului nuclear cu cel conventional.
Terminarea $Razboiului Rece$ si incetarea confruntarii lobale dintre cele doua puteri nu
fac decat sa accelereze impinerea armelor nucleare in plan secund - rolul lor
circumscriindu-se exclusiv ultimei aparari a teritoriului national -, facand inutila mentinerea
unor establis%ment-uri militare atat de lari, paralel cu acreditarea unui nou tip de conflict -
intern si de mai mica intensitate. 'rept urmare, locul armatelor de masa dotate cu
armament pe scara industriala este luat de armate de dimensiuni mult mai mic, formate
aproape exclusiv din profesionisti, dispunand insa de o putere de foc infinit mai mare, de o
flexibilitate si mobilitate maxime. )cesta este modelul care s-a impus de&a in statele
dezvoltate si spre care se indreapta acum si celelalte tari ale lumii, inclusiv Romania.
4uropa la Rascruce: A $Noua Ardine 4uropeana$(
). I"ai"t $ a a*%"+ la t&a ,!o,!i%-'i#a. # i&,%" #a t!c& i" !/i#ta , #c%!t.
,!li&i"a!iil bipolarismului. Si#t&%l i"t!"atio"al #-a c!at - 0ii"$ c!i#tali'at cat!
#0a!#it%l #col%l%i t!c%t #i i"c,%t%l #col%l%i "o#t!% - ,!i" x,a"#i%"a
colo"iala a 4uropei. I" ,!ioa$a !#,cti/a. !a,o!t%l $ 0o!t $i"t! ,!i"ci,all
,%t!i # &o$i0ica i" 0a/oa!a <ermaniei. ca c i&,%" c!a!a alia"tlo!
)ntanta #i ca a #uterilor Centrale. ca! /o! 0i #i ,!i"ci,alii ,!ota+o"i#ti ai ,!i&%l%i
!a'1oi &o"$ial.
2. #rimul razboi mondial a a/%t o i&,o!ta"ta a,a!t. ca! #t &ai ,%ti" ,%#a i"
l%&i"a. A#t0l. l a 0o#t3
16
4 primul razboi european care devine razboi mondial 5ca c il%#t!a'a
ca!act!%l +lo1al al #i#t&%l%i i"t!"atio"al. ,!c%& #i !ol%l c"t!al oc%,at
$ E%!o,a67
4 primul razboi mondial industrial 5cl )8 &ilioa" $ &o!ti a% co"#tit%it %"
a$/a!at #oc - /'i #i i#to!ia a,a!itii !latiilo! i"t!"atio"al ca $o&"i%
$i#ti"ct $ a"ali'a #tii"ti0ica67
4 initiatorul prabusirii imperiilor in 4uropa. ,!o$%ca"$ ac!$ita!a c!it!i%l%i
national. ca 1a'a a #tatalitatii 5status-Kuo-ul teritorial european #-a "a#c%t
ac%&67
4 $o/a$a ca <ermania. $/"ita ,!a puternica ,"t!% 4uropa. "% &ai
,%ta 0i i"/i"#a $cat ,!i" co"t!i1%tia puterilor extra-europene.
9. )l doilea razboi mondial #-a $ato!at. i" li"ii &a!i3
4 idealismului prevalentei dreptului international asupra politicii de putere 5/'i
#oc%l ,!o$%# $ ,!i&%l !a'1oi &o"$ial67
4 ana&amentelor de pace $ $%,a t!&i"a!a ,!i&%l%i !a'1oi &o"$ial7
4 retraerii. $i" &oti/ $i0!it. a puterilor extra-europene $ , co"ti""t #i
i"c!$i"ta!a #a!ci"ii #%,!a/+:!ii <ermaniei )nliei #i 5rantei. ,!a #la1
#a o 0aca. 51B) #-a% ;suparat; , %!o,"i. ia! Rusia a 0o#t ostracizata $i"
ca%'a revolutiei. ca c a a,!o,iat-o $ <ermania. ostracizata #i a i" %!&a
infranerii6.
<. 1istemul de securitate postbelic din 4uropa # 1a'a'a , cat/a l&"t
$0i"ito!ii3
4 permanentizarea prezentei militare pe continent a celor doua superputeri
extra-europene. ca! i#i a#i+%!a $o&i"atia ,!i" i"#tit%tio"ali'a!a #0!lo!
$ i"0l%"ta "&i*locita7
4 permanentizarea aliantelor militare si dupa terminarea razboiului, in timp de
pace. ca! $/i" a#t0l 1loc%!i ,olitico-&ilita!7
17
4 militarizarea pacii ,!i" t!a"#0o!&a!a &"ti"!ii c:ili1!%l%i i"t! 1loc%!i
xcl%#i/ ,!i" i"t!&$i%l co&,titii i" $o&"i%l i"a!&a!ilo!7 l -
1loc%!il - a*%"+ a#t0l cl $o%a *%&atati al ;&a#i c!itic;.
P ac#t 0%"$al. i"!+i#t!a& &o&"t%l $ la inceputul anilor J=;. ca!act!i'at ,!i"
xti"$!a 0ct%l%i ,o'iti/ al ;$#ti"$!ii; $i"t! #%,!,%t!i 5/'i aco!$%!il
SALT6 #i la "i/l%l !a,o!t%!ilo! $i"t! cl $o%a 1loc%!i 5/'i "+oci!il CSCE #i
M=FR6.
>. Ac#t #i#t& #-a ,!a1%#it $i" ca%' , ca! l-a& a!atat i" c%!#%l a"t!io!. P!i"t!
co"#ci"tl ,!a1%#i!ii # "%&a!a3
4 ;defazarea; /ol%tiilo! $i" cl $o%a *%&atati al co"ti""t%l%i3
co"ti"%a!a interarii i" vest #i i"iti!a dezarearii i" est 5a i&,!i%l%i
#o/itic $i" E%!o,a !a#a!ita"a. a i"#tit%tiilo! #al. a U"i%"ii So/itic
i"#a#i. ,!c%& #i a alto! #tat67
La !a"$%l i. co"#ci"ta reunificarii <ermaniei #i dezmembrarii Bniunii 1ovietice #-a
&a"i0#tat ,!i"3
4 in 4st3
- t"$i"ta <ermaniei si Rusiei $ a !+l&"ta ,!o1l&l #,ati%l%i
$i"t! l7
- l%,ta Rusiei $ a "%-#i ,i!$ #0!a $ i"0l%"ta. ,!,o"$!"t i"
0o#ta URSS 5;#t!ai"atata a,!o,iata; #a% ;"o%a;67
- t"$i"ta c"t!i0%+a a esticilor. &oti/ata $ t&!il ,!i/i"$
/ol%tiil ,o#i1il "+ati/ i" #,cial i" 0o#t%l #,ati% #o/itic. $a! #i
$ $o!i"ta $ a#oci! $i!cta la #%!#a $'/olta!ii #i &o$!"i'a!ii.
4 i" ,est3
- #%1&i"a!a l+iti&itatii prezentei militare americane , co"ti""t7
- i"cti"i!a interarii vest-europene. ca %!&a! a 0ct%l%i
$'i"t+!a!ii #t%l%i. al !%"i0ica!ii G!&a"ii #i al ,!0i+%!a!ii
18
"o%l%i c:ili1!% $ ,%t! i"t!a-/#t-%!o,a"7
- acc"t%a!a dominatiei ermane a#%,!a #t!%ct%!ilo! /#t-
%!o,"7 $aca i" ,la" politico-militar. ,!i"ci,ala ,!o1l&a a /#t-
%!o,"ilo! $/i" co"t!aca!a!a <ermaniei siGsau a islamismului. i"
,la" economic. a co"ti"%a #a 0i co"t!aca!a!a 1B) #i >aponiei.
i"#a. $aca # acc,ta i$a 4uropei cu mai multe viteze. "% #t
xcl%# #a # ,%"a i" /iito! #i ,!o1l&a $i&i"%a!ii ,o"$!ii
co"o&ic ermane.
?. I" c ,!i/#t infatisarea noului sistem european de securitate . ac#ta a! ,%ta #a
#&" c% o /a!ia"ta &o$!"a a ;1fintei )liante;. !,!'"tata $ %" +!%, $
,%t!i 51B), <ermania, 5ranta, )nlia si Rusia6 ca! a#i+%!a ,!'!/a!a
,!i"ci,allo! /alo!i al democratiei si economiei de piata. l+iti&a"$%-#i :ota!a!il
#i acti%"il ,!i" i"t!&$i%l ANB siGsau C1C4. #i t!a"#,%"a"$%-l i" ,!actica ,!i"
i"t!&$i%l %"i forte multinationale de interventie. Aca#ta c:#ti%" #t. i"#a.
l+ata #i $ &o$%l i" ca! /a /ol%a i" /iito! "o%l !a,o!t $ 0o!t $i"t! Statl
U"it #i E%!o,a 5ca!ia I #-a! ,%ta a$a%+a #i R%#ia6. i" l%&i"a deciziei europene
de creare a propriei i$"titati $ #c%!itat #i a,a!a!. $i#ti"cta $ NATO.
Politica Ext!"a #i $ Sc%!itat a Ro&a"ii
I"ai"t $ P!i&%l Ra'1oi Mo"$ial
1. 'aca exista o constanta in politica externa a unui stat, aceasta este data de a#'a!a
+o+!a0ica- particularitatile acesteia isi pun o amprenta permanenta asupra comportamentului
international al statului respectiv, fie ca este vorba de relief, fie ca este vorba de vecini siGsau
centrele de putere din zona respectiva. Ca sa dam un exemplu, de cateva sute bune de ani,
Rusia incearca sa a&una la 1tramtorile 6arii Nere, pentru a putea sa-si asiure astfel traficul
maritim militar si civil liber spre si dinspre porturile sale la 6area Neara. 1au, alt exemplu,
19
cazul 'unarii, cel mai mare fluviu european din afara fostului spatiu taristGsovietic, care a
marcat, intr-un fel sau altul, politica europeana in ultimul secol si &umatate.
". A alta constanta decure din $ca!act!%l "atio"al$, respectiv portretul psi%oloic
comportamental al unei natiuni, care se naste din insumarea trasaturilor psi%oloice ale
indivizilor care compun natiunea respectiva, cu un accent special pe liderii acesteia, respectiv
pe cei care iau decizii in numele ei si vin in contact cu liderii celorlalte natiuni. 1i din literatura
de specialitate, dar si din experienta practica, putem afirma ca exista $#til%!i
co&,o!ta&"tal$ diferite de la tara la tara, inclusiv - si cel mai important - in cazul marilor
puteri. 'e pilda, mandria de mare putere le impiedica cel mai adesea sa considere ca au de
invatat si de la altii, mai mici- in aceasta privinta, dintre toate marile puteri, poate doar 1tatele
Bnite au demonstrat ca sunt in stare sa-si insuseasca critic experienta acumulata, un lucru
care nu este strain de succesele inreistrate de ele in ultimele doua secole.
(. !n ce ne priveste, asa dupa cum se stie, poporul roman a luat nastere prin extensia
!mperiului Roman spre rasarit- el reprezinta, prin urmare, li&ita $ #t a lati"itatii. 1punem
acest lucru tocmai pentru a sublinia diferenta fundamentala care exista intre el si celalte
popoare din &urul sau, care toate au a&uns in zona sa de asezare venind dinspre rasarit- ele
reprezinta - fie ca este vorba de slavi sau de unuri - o extensie a Rasaritului inspre Accident,
in timp ce noi suntem, din contra, o extensie a Accidentului spre Rasarit. )vand o existenta
statala individualizata pana la prima unire, cea din 10./, poporul roman a luat nastere - el nu
a venit de nicaieri, ca toti ceilalti din &urul nostru, ci a luat nastere aici, unde se afla si in
prezent - intr-o zona eorafica extrem de importanta, care era, este si va fi una din $,o!til$
cele mai importante ale 4uropei (zona 3alcanilor, 'unarea si 6area Neara), dar si boata in
resurse proprii (in special petrol). Tocmai de aceea, el s-a aflat secole de-a randul - prin
intermediul celor trei state ale sale - la confluenta intereselor, cel mai adesea conflictuale, ale
centrelor de putere din aceasta zona (Arasele state recesti, !mperiul Roman, !mperiul
3izantin, !mperiul Atoman, Tarist si :absburic, <ermania si Rusia). Blterior, atunci cand
interarea sistemului international a permis acest lucru, tabloul local a fost completat si cu
20
puteri situate in afara zonei propriu zise, dar care, tocmai din cauza resurselor si importantei
ei, si-au dezvoltat si ele interese aici (vezi orasele italiene, apoi 6area 3ritanie si 5ranta, iar
recent 1tatele Bnite).
*. Rezistenta in aceste conditii - care a imbracat cele mai variate forme, inclusiv acceptarea
temporara a dominatiei straine - a creat statelor romanesti un statut aparte, de zona $tampon$
la confluenta centrelor de putere din zona, respectiv a celor trei mari imperii: Atoman, Tarist si
:absburic. Neputand sa le ocupe definitiv, ci numai temporar, dar, mai ales, neputand sa le
asimileze, marile puteri au fost nevoite sa a&una treptat la concluzia ca existenta acestei zone
care sa previna contactul nemi&locit dintre ele este, pana la urma, un lucru util, impiedicand
permanentizarea situatiei conflictuale existenta adesea intre ele. )ceasta nu a scutit insa
statele romane sa faca obiectul includerii in $#0!l $ i"0l%"ta$ ale marilor puteri respective
(Transilvania in cea a :absburilor, 6oldova in cea a Taristilor, iar 6untenia in cea a
Atomanilor), cu precizarea ca acest model nu a existat $curat$ tot timpul,inreistrandu-se
adesea intretaieri intre $sfere$ (vezi, de pilda, Transilvania sub turci, Altenia sub %absburi,
6untenia sub rusi, sau 6oldova sub poloni). Rezultatul presiunii constante exercitate de
aceste centre de putere asupra statelor romanesti de-a lunul atator secole a determinat,
firesc am spune, mai ales daca tinem seama de unitatea lor de limba si spirit, dorinta fireasca
de a se uni, pentru a putea rezista mai bine.
.. 'aca facem abstractie de prima unire - cea efectuata de 6i%ai ,iteazul la 12;; -, care a
fost determinata, probabil, nu atat de constientizarea unitatii existente intre statele romane,
ridicata la ranul de initiator al unei actiuni politice abia de 1coala )rdeleana, un secol mai
tarziu, ci tocmai de necesitati eo-strateice (dorinta de maximizare a ponderii in raporturile de
putere din zona la momentul respectiv), prima unire cu caracter permanent se inreistreaza,
dupa cum se stie, la 10./, cand, pe fundalul infranerii Rusiei in Razboiul Crimeii, marile
puteri, indeosebi 5ranta, recunosc leitimitatea efectuarii inenioase a unirii dintre 6oldova si
6untenia. 1a retinem, deci, un fapt extrem de important in aparitia statului roman unitar
21
modern, si anume ca Ro&a"ia a l%at "a#t! ,!i" x,loata!a $o!i"ti ,%t!ilo! %!o,"
i"/i"+atoa! i" Ra'1oi%l C!i&ii 5ca! a ,%# ca,at #i#t&%l%i co"ti""tal i'/o!at i" %!&a
Co"+!#%l%i $ la Vi"a ti"%t la )@)>6 $ a !i$ica o #ta/ila la +%!il D%"a!ii 5$ alta "at%!a
$cat #la/a6 i" cala a&1itiilo! R%#ii $ a acc$ #,! St!a&to!i. 1punem acest lucru
pentru a intelee ca, de atunci incoace, Rusia nu a vazut cu oc%i buni aparitia si consolidarea
Romaniei, pe care a considerat-o, asa cum rezulta din comportamentul ei de-a lunul timpului
scurs de atunci, atat o piedica in calea atinerii telurilor ei traditionale in zona, cat si o
$imbucatura$ reu de dierat c%iar si atunci cand a ocupat-o efectiv (vezi perioada postbelica).
2. 'e la 10./ incepe pentru Romania un proces dublu: pe de o parte, este vorba de
consolidarea continua a statului si a institutiilor sale - vezi cucerirea independentei la 10== -
(practic, tara se intereaza astfel continentului, impartasindu-i valorile democratiei si
economiei de piata), pe de alta, de preatirea desavarsirii unificarii, cu precizarea ca prima
componenta - co"#oli$a!a - a fost in mod clar subordonata celei de-a doua, respectiv
%"i0ica!a. 1ub acest aspect, dilema traditionala a Romaniei, care era data de faptul ca cele
doua teritorii romanesti situate in afara ranitelor de atunci ale Romaniei erau incluse in
componenta unor imperii situate in tabere opuse (Transilvania in cea a )ustro-Bnariei, iar
3asarabia, in cea a Rusiei), a fost de a alee intre cele doua principale aliante politico-militare
aflate de la 1/1* in conflict desc%is. )stfel, daca se urmarea reunificarea cu 3asarabia (si
acesta a fost principala compensatie a tratatelor secrete inc%eiate de Romania cu #uterile
Centrale inainte de inceperea #rimului Razboi 6ondial, tratate semnate in baza naturii
dinastiei aflate la tron in tara noastra la momentul respectiv), trebuia sa se renunte automat la
Transilvania si invers, daca se urmarea unirea cu aceasta din urma, trebuia sa se renunte la
3asarabia, aflata atunci in componenta Rusiei tariste, unul din aliatii principali ai )ntantei.
#ana la urma, asa cum se cunoaste, dupa doi ani de neutralitate, acordand prioritate unificarii
cu Transilvania, Romania a dezavuat tratatele cu #uterile Centrale si s-a alaturat )ntantei, cu
care a inc%eiat in prealabil o conventie respetata numai partial de aliati. Ca, pana la urma,
dupa momente foarte rele, in care insasi fiinta nationala a fost amenintata cu extinctia,
22
Romania a reusit sa reinlobeze in ranitele sale firesti ambele teritorii s-a datorat exploatarii
iscusite a evolutiilor ce au caracterizat sfarsitul razboiului si perioada imediat urmatoare, atat
in teritoriile respective (faptul ca populatia lor a dorit fara nici cea mai mica umbra de indoiala
sa se uneasca cu tara), cat si in interiorul imperiilor de care apartinusera ele pana atunci, dar
si in ansamblul continentului european.
=. !n concluzie, se poate spune ca, in perioada analizata, politica externa si de securitate a
statelor romane, ulterior a Romaniei, a vizat unificarea tuturor teritoriilor locuite de romani in
ranitele aceluiasi stat national si unitar, ca principal mi&loc de rezistenta in fata presiunii
marilor puteri aflate in competitie una cu alta, competitie izvorata din importanta strateica a
zonei si resursele ei materiale si umane.
POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE A ROMANIEI
IN PERIOADA INTER=ELICA
1. Terminarea #rimului Razboi 6ondial aduce cu sine, prin intermediul aran&amentelor de
pace, aparitia primului sistem continental de securitate institutionalizat.
1
)cest caracter este
dat de permanentizarea oranizarii destinate a mentine pacea si securitatea pe continent-
daca pana atunci fiecare razboi mai important era urmat de un conres menit a relementa
urmarile sale si, prin aceasta, de a preveni izbucnirea urmatorului razboi (vezi Conresul de
la ,iena dupa razboaiele napoleoniene, Conresul de la #aris dupa Razboiul Crimeii si
Conresul de la 3erlin dupa razboiul ruso-romano-turc din 10==-10=0). 1ub impactul
socului produs de marele numar de victime (de ordinul milioanelor, dupa ce toate
razboaiele de pana atunci inreistrau doar zeci sau sute de mii) si de distruerile primului
razboi industrial - 1/1*-1/10 - (purtat nu numai intre armate, ci intre societati intrei) are loc
crearea 7iii Natiunilor ca oranizatie universala a carei principala menire era de a
1
.Spunem "institutionalizat" pentru a face deosebirea de sistemul
"Sfintei liante" creat prin !on"resul de la #iena$ in urma infran"erii
%rantei imperiale.
23
preintampina izbucnirea altui razboi mondial.
". Noutatea sistemului consta prin dublarea actiunii de mentinere a ec%ilibrului exercitata
de marile puteri invinatoare, devenite astfel arantoare ale noului status Kuo rezultat, prin
actiunea constanta a unei oranizatii de aceasta talie, care avea meritul, pe de o parte, de
a actiona anterior producerii dezec%ilibrului, pe de alta, de a implica si puteri mici si mi&locii,
amplificand astfel eforturile de mentinere a status Kuo-ului, respectiv a ec%ilibrului.
#rincipalul nea&uns al unei asemenea oranizari si care - cel putin pana in prezent - nu a
putut fi depasit este asiurarea puterii unor asemenea institutii de a impune deciziile lor,
fara aceasta, eficacitatea lor fiind te nula. Ar, cum orice oranizatii internationale
uvernamentale sunt intemeiate de state, rezulta ca puterea lor depinde de puterea
statelor care le compun si de disponibilitatea lor de a o utiliza in scopurile pentru care au
fost create oranizatiile respective. 1au, cu alte cuvinte, ele reflecta fidel raportul mondial
de forte, neputandu-i-se substitui. )sa se face ca 7ia Natiunilor, in care popoarele
europene si-au pus atatea sperante, nu a putut preveni izbucnirea celui de-al doilea razboi
mondial, deoarece puterea sa a fost mult diminuata prin neapartenenta, din diverse ratiuni,
a unor mari puteri ca 1tatele Bnite (deran&ate de faptul ca parerile lor nu au fost luate total
in consideratie), Rusia (exclusa din ratiuni ideoloice) si <ermania (invinsa). )sa se face ca
sarcina de a mentine status Kou-ul rezultat in urma #rimului Razboi 6ondial a cazut in
sarcina exclusiva a 6arii 3ritanii si 5rantei, a caror putere s-a dovedit, pe masura derularii
perioadei interbelice, inferioara in raport cu cea a unei <ermanii rezivioniste, doritoare de a
sc%imba status Kuo-ul respectiv, spri&inita de $pierzatori$ mai mici ca Bnaria si 3ularia.
(. !n ce o priveste, Romania, care, in urma razboiului, si-a faurit unitatea statala prin
includerea in ranitele sale a Transilvaniei, 3ucovinei de nord si 3asarabiei, si-a concentrat
fortele in primul rand in directia interarii cat mai eficiente a noilor teritorii si crearii
ansamblului statal unitar roman. #e plan extern, ca putere mi&locie interesata nemi&locit in
mentinerea status Kuo-ului creat prin Tratatele de la ,ersailles, ea a urmarit concomitent
24
mai multe linii de actiune. #rima dintre acestea a constituit-o, in spri&inul total acordat 7iii
Natiunilor. 5aptul ca ministrul ei de externe, Nicolae Titulescu, a ocupat in doua randuri cea
mai inalta functie in cadrul oranizatiei a reprezentat atat o dovada a importantei acordate
acesteia de Romania, cat si o recunoastere a rolului de spri&initor important al ei &ucat de
tara noastra. ) doua linie de actiune a constituit-o initierea unui sistem de aliante reionale
- patronat de 5ranta si 6area 3ritanie, ca puteri arante ale ,ersailles-ului - menit a
descura&a tendintele revizioniste ale Bnariei si 3ulariei (urmand ca de cele ale <ermaniei
sa aiba $ri&a$ cele doua puteri mentionate mai sus). )sa au aparut, mai intai, respectiv in
anii J";, 6ica )ntanta, care rupa Ce%oslovacia, !uoslavia si Romania, cu scopul de a
preveni materializarea tendintelor revizioniste ale Bnariei, iar apoi - la inceputul anilor J(; -
)ntanta 3alcanica, compusa din Romania, !uoslavia, <recia si Turcia, cu scopul de a
preintampina materializarea tendintelor revizionsite ale 3ulariei. Treptat, aceste aliante isi
individualizeaza si focalizeaza preocuparile, reusind sa dea coerenta eforturilor politico-
militare, dar si de alta natura (comerciale, economice etc.) ale membrilor lor indreptate spre
realizarea scopurilor propuse. A a treia linie de actiune a constituit-o punerea la adapost de
tendintele revizioniste ale marilor puteri ca Rusia (care nu s-a impacat niciodata cu
$pierderea$ 3asarabiei) si <ermania. !n acest scop, la suestia 5rantei, Romania initiaza, la
inceputul anilor J";, discutii cu #olonia, in vederea crearii unei aliante impotriva unei
eventuale actiuni aresive a B.R.1.1. )ceasta alianta nu a functionat, totusi,
corespunzator, deoarece, pe de o parte, Romania nu avea, ca #olonia, scopuri aresive la
adresa B.R.1.1., iar, pe de alta, #olonia se considera mai puternica decat Romania si, ca
atare, nu a pus prea mare temei pe o asociere cu Romania (ce s-a intamplat insa in
septembrie 1/(/ s-a vazut).
*. )ceasta tentativa de punere la adapost fata de presiunea unor mari puteri ca <ermania
si BR11 ec%ivala, insa, cu tentativa de depasire a dezavanta&elor localizarii noastre
eorafice, o problema extrem de reu de rezolvat. Cu toate acestea, Romania a incercat,
mai intai, sa contrabalanseze pericolul potential din 4st, dezvoltand relatii preferentiale cu
25
,estul. A asemenea politica trebuia apoi sa rezolve problema raporturilor adversiale dintre
<ermania si puterile arante ale status Kuo-ului, 5ranta si 6area 3ritanie, aliatele noastre
traditionale. Romania a incercat, in consecinta, sa contrabalanseze dezvoltarea inevitabila
a unor ample raporturi economice si comerciale cu <ermania, pe a carei directie de
expansiune se afla, prin amplificarea raporturilor politico-militare (dar si economice si
comerciale) cu cele doua mari puteri 5ranta si 6area 3ritanie (vezi, de pilda, alianta cu
5ranta inc%eiata la mi&locul anilor J";). !n fine, trebuie precizat ca acest $model$ nu a aparut
deodata- el este rezultatul unei actiuni in timp, perioada interbelica marcand, insa,
cristalizarea sa definitiva si functionarea, pana la un punct, cea mai eficienta.
.. Tot acest esafoda& loic, bine articulat atat in teorie, cat si in practica, s-a prabusit, totusi,
in anii imediat premeratori inceperii celui de-al doilea razboi mondial. Nici alianta noastra
directa cu 5ranta, nici aliantele reionale inc%eiate cu unii din vecinii nostri nu au putut
salva Romania de la actiunea concertata a <ermaniei si Rusiei, intelese intre ele inca din
vara anului 1/(/, care a dat semnalul de atac pentru Bnaria si 3ularia. 'rept urmare, la
o saptamana dupa infranerea militara a 5rantei de <ermania, in iunie 1/*;, BR11
prezinta Romaniei o nota ultimativa privind retrocedarea 3asarabiei si cedarea 3ucovinei
de nord, ca $dobanda$ la faptul ca prima fusese detinuta, c%ipurile, $ileal$ de Romania
timp de doua decenii . 'oua luni mai tarziu, sub presiunea puterilor )xei, Romania trebuie
sa cedeze &umatate din Transilvania Bnariei si $Cadrilaterul$ 3ulariei (castiat in urma
celui de-al doilea razboi balcanic in 1/1(). 4ste de mentionat ca, daca ar fi dorit sa se
opuna pretentiilor rusesti, Romania s-ar fi vazut atacata inevitabil din spate de Bnaria si
din sud de 3ularia, cea ce ar fi putut duce la disparitia totala a statului roman. )sa, desi
ciuntita teritorial, Romania a putut supravietui, desi, lipsita de aliatii ei traditionali care
puteau tine ana&ata <ermania in ,est, respectiv 5ranta si 6area 3ritanie, doar datorita
arantiei oferite de puterile )xei privitoare la restul teritoriului romanesc (un fapt ce a
enervat la culme Rusia, care considera ca nu-si realizase toate obiectivele strateice in
raport cu tara noastra). $#retul$ acestei supravietuiri l-a constituit inreimentarea inevitabila
26
a Romaniei in frontul anti-sovietic creat de <ermania, ceea ce, in plan foarte eneral, a
marcat insuccesul tentativei ei de depasire a dezavanta&elor localizarii sale eorafice intre
cele doua mari puteri.
POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE A ROMANIEI
IN PERIOADA =IPOLARISMULUI SOVIETO-AMERICAN
1. #articiparea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial, care a avut, dupa cum se stie,
doua etape distincte, a fost determinata de un numar de factori: imposibilitatea neutralitatii
in conditiile adversitatii ermano-sovietice, raptul teritorial practicat de BR11,
imposibilitatea opririi actiunii militare dupa reocuparea 3asarabiei din cauza imperativelor
razboiului de coalitie si dorintei ca, prin contributia sa la obtinerea victoriei finale, <ermania
sa decida retrocedarea )rdealului de Nord, infranerea trupelor )xei la 1talinrad si
preluarea initiativei din partea BR11, necesitatea salvarii statului roman amenintat inca o
data cu disparitia si, inca o data, imposibilitatea de evitare a satisfacerii cerintelor razboiului
de coalitie, coroborate cu necesitatea de a recupera teritoriile pierdute prin contributia
adusa la adevarata victorie finala.
". Concret, consecintele celui de-al doilea razboi mondial au fost pentru Romania decisive:
- teritorial, Romania a pierdut 3asarabia si nordul 3ucovinei, dar a refacut unitatea
)rdealului-
- a fost a patra putere invinatoare, dar, ca urmare a contributiei anterioare la succesele
)xei, nu a primit statutul de cobelieranta, desi !talia, unul din intemeietorii )xei, l-a primit,
mai ales ca urmare a importantei italienilor americani in politica interna a 1B)-
- drept urmare, pana in 1/.0, Romania a facut obiectul ocupatiei militare sovietice-
- politic, cel mai important, Romania a fost $cedata$ de 6area 3ritanie Bniunii 1ovietice, in
sc%imbul <reciei, ramasa in sfera de influenta occidentala (vezi vestitul $)cord al
27
#rocentelor$ realizat intre C%urc%ill si 1talin la intalnirea lor de la 6oscova din octombrie
1/**)- drept urmare, puterea trece in mana comunistilor, dupa o serie de lovituri politice in
forta reizate si conduse de la 6oscova-
- de asemenea, in plan extern, Romania devine membra a C)4R-ului si a Tratatului de la
,arsovia inca de la infiintarea acestora (1/*/ si, respectiv, 1/..).
)sa se face ca, de la sfarsitul razboiului si pana la revolutia din 1/0/, Romania a facut
parte componenta din sistemul comunist, cunoscand, prin venirea la putere a clanului
Ceausescu, una din formele cele mai represive, sub aspect politic, si centralizate, sub
aspect economic, ale acestuia.
(. !n ansamblu insa, perioada postbelica poate fi impartita in trei mari etape distincte. #rima
dintre ele se intinde intre sfarsitul razboiului si proclamarea $independentei$ noastre in
interiorul sistemului socialist, in 1/2*. 4a este caracterizata de cel mai inalt rad de
conformism cu politica externa a 6oscovei (vezi, de pilda, inrolarea Romaniei in frontul anti-
iuoslav, sau implicarea indirecta in evenimentele din Bnaria anului 1/.2). Cu toate
acestea, nu se poate spune ca radul de conformism a fost maxim in termeni absoluti.
)ceasta pentru ca, pana si in atari conditii, Romania a reusit sa devina membra a ANB
(1/..) si a putut sa-si manifeste vocatia balcanica proprie, inaintand o propunere proprie
de denuclearizare a #eninsulei in a doua &umatate a anilor J.;. 'ar cea mai mare realizare
pe linie de politica externa si de securitate o reprezinta, desiur, obtinerea retraerii trupelor
sovietice - in 1/.0 - pe baza arumentului ca tara, incon&urata numai de aliati, nu avea
contact nemi&locit cu tari membre N)TA. !n felul acesta, s-au creat premisele
$independentei$ relative in cadrul structurilor multilaterale ale tarilor socialiste, care va
caracteriza cea de-a doua etapa, paralel cu protectia enerala oferita de apartenenta la
Tratatul de la ,arsovia. 4ste de mentionat ca o asemenea $performanta$ nu a fost
accesibila celorlalte tari socialiste care aveau trupe sovietice stationate pe teritoriul lor
national la inceputul anilor J/; .
28
*. Cea de-a doua etapa, care incepe cu 'eclaratia #CR din )prilie 1/2*, ca reactie la
tendintele de interare transfrontaliera aparute in cadrul C)4R (planul ,alev), si se intinde
pana la inceputul anilor J0;, are drept caracteristica principala, cum aratam, imbinarea
dintre independenta relativa in interiorul Tratatului si protectia enerala oferita de acesta. !n
ce priveste prima trasatura - independenta - aceasta a permis Romaniei, pe fundalul unei
desc%ideri spre intreaa lume, concretizate in realizarea unui ansamblu de raporturi
ec%ilibrate cu tarile socialiste, dar si cu cele capitaliste dezvoltate si curs de dezvoltare de
pe toate continentele, o serie de actiuni de politica externa de mase rasunet: (mentinerea
de raporturi atat cu tarile arabe, cat si cu !sraelul, stabilirea de relatii diplomatice cu R5< -
1/2= -, neparticiparea la invazia Ce%oslovaciei efectuata de celelalte tari ale Tratatului -
1/20 -mi&locirea reapropierii americano-c%ineze si arabo-israeleniene, etc). !n plan militar
propriu-zis, s-a a&uns pana la obtinerea independentei aproape totale in dotarea cu
armament, ca rezultat al deciziei de creare a industriei proprii de aparare luate in primavara
lui 1/20, cand devenise clar ca 6oscova trecuse la utilizarea embaroului impotriva tarii
noastre in acest domeniu. !n ce priveste cea de-a doua trasatura - protectia - tara noastra
nu a putut mere pana la iesirea din Tratat, asa cum a procedat )lbania in 1/20,
pronuntandu-se numai pentru desfiintarea concomitenta a celor doua blocuri politico-
militare N)TA si Tratatul de la ,arsovia si obtinand in felul acesta o dubla protectie: in plan
ideoloic eneral, impotriva actiunilor destabilizatoare ale adversarilor ideoloici de atunci
(in ciuda faptului ca si in acest domeniu, Romania adoptase o linie independenta), precum
si in planul concret al impiedicarii unor tari aliate care manifestau o atitudine traditional
rauvoitoare fata de Romania de a se $asocia$ cu tarile occidentale care le spri&inisera
traditional pana la divizarea continentului.
.. !n cea de-a treia si ultima perioada, derulata pe percursul anilor J0;, orizontul politic
extern al Romaniei se inusteaza continuu, ca urmare a izolarii crescande a reimului
Ceausescu, ceea ce a atras dupa sine sporirea capacitatii de manevra a adversarilor tarii
noastre. Refuzat de Accident si, tot mai mult si de Rasaritul reformator, Ceausescu se
29
rezuma din ce in ce mai mult la tarile in curs de dezvoltare, iar in cadrul acestora, la cele
vizate in leatura cu sponsorizarea terorismului international (7ibia, !ran, !ra?, Coreea de
Nord). Trebuie spus ca, paradoxal, in ciuda incercarii de a ramane in continuare
independent fata de o 6oscova inteleasa de&a cu ,estul pentru reformarea sistemului
comunist, Ceausescu se vede tot mai leat economic si comercial de BR11, de 4st in
eneral (vezi trocul alimente contra enerie impus de Bniunea 1ovietica, troc ce nu facea
altceva decat sa amplifice nemultumirea populatiei la adresa clanului si camarilei sale). !n
plus, in conditiile amplificarii colaborarii dintre BR11 si tarile dezvoltate din ,est, nici
protectia $ideoloica$ oferita pana atunci de #act nu a mai functionat. Ca sa nu mai vorbim
ca aliatii care ne erau potrivnici au putut si ei sa treaca de riorile Tratatului si sa
stabileasca leaturi directe cu puterile occidentale cu care anterior aveau leaturi
traditionale. 'rept rezultat, izolarea externa crescanda a reimului, implicit a tarii, s-a
accentuat, atraand dupa sine o amplificare a pericolelor la adresa tarii.
CADEREA COMUNISMULUI3 EXPERIENTA ROMANIEI
POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE
IN ETAPA ACTUALA
1. Comunismul a pierdut pentru ca nu a asit formula de a-i motiva pe oameni sa produca
mai mult si mai bine decat principalul sau concurent. !ar acest lucru este cu atat mai
adevarat, cu cat, spre deosebire de acesta, el a dispus in totalitate de resursele statului
care, cel putin in cazul BR11, erau si cele mai ample pe plan lobal. 7ucrul a fost posibil
pentru ca resursele respective nu au fost administrate eficient, ci au fost indreptate spre
satisfacerea unor scopuri mealiomaniace ale elitei comuniste conducatoare. Cazul
Ceausescu este ilustrativ in aceasta privinta: de pilda, Romania producea mai mult otel
decat <ermania imperiala in primul razboi mondial, desi resursele noastre eneretice, de
fier si de carbune cocsificabil erau cu mult inferioare. Aamenii nu erau socotiti decat ca
niste auxiliare indispensabile, a caror existenta trebuia asiurata la un nivel minim. 'in nou
30
cazul nostru este ilustrativ- mai mult, in loc sa se preocupe de asiurarea unui trai cel putin
decent, care sa motiveze cat de cat oamenii muncii, Ceausescu si clanul sau au cautat sa
modifice firea lor, propunand cu obstinatie modelul $omului nou$. !ar atunci cand acest om
de pe strada a refuzat sa mai traiasca asa, preferand moartea traiului de mizerie propus de
elita conducatoare - care traia, in sc%imb, in lux si indestulare -, reimul s-a prabusit ca un
castel din carti de &oc: in "* de ore a fost lic%idat un reim creat in "* de ani F
". 'aca acestea au fost cauzele interne ale prabusirii comunismului, cele internationale
sunt mai complexe, deoarece ele nu pot fi disociate de lupta pentru putere care s-a dat
intre BR11, ca principal bastion al comunismului, si statele occidentale, in primul rand
1B). Caci, daca acest reim a dainuit pe parcursul celei mai mari parti a secolului actual,
lucrul se datoreaza si faptului ca, in spatele sau, s-a aflat o superputere de talia BR11. Cu
totul alta ar fi fost, deci, situatia, in cazul in care comunismul ar fi aparut mai intai intr-un
stat mic sau mi&lociu- el nu ar fi reusit neiciodata sa supravietuiasca presiunii uriase
exercitate de forta principalelor state capitaliste dezvoltate si ar fi iesit cu mult mai repede
de pe scena istoriei. Confruntarea iantica de putere dintre BR11 si aceste state, care a
cunoscut victorii si infraneri atat de o parte, cat si de alta, s-a concentrat in aniiJ0; pe doua
coordonate principale: pe lupta de penetratie reciproca a sferelor de influenta detinute de
cele doua superputeri (vezi )fanistanul, #olonia si )merica Centrala) si pe cursa
inarmarilor dintre ele, cu precizarea ca, mai ales cea din urma, a determinat BR11 ca, spre
mi&locul anilor J0;, respectiv odata cu venirea la putere a lui <orbaciov si a ec%ipei sale,
BR11 sa caute cu disperare - prin intermediul perestroicii si lasnostului - sa se sustraa
acestei competitii ruinatoare, incercand mentinerea initiativei prin preluarea stindardului
luptei pentru dezarmare si trecerea la reformarea din temelii a sistemului comunist.
Consecintele sunt cunoscute: reforma sistemului a pus in miscare forte uriase, neprevazute
initial, care au dus la inlaturarea reimurilor comuniste in 4uropa rasariteana si pierderea
imperiului sovietic est-european, precum si la destramarea BR11 insasi, urmata de
revenirea la democratie si economia de piata nu numai in rasaritul continentului, ci si in
intreul spatiu fost sovietic F
31
(. 6odalitatea concreta in care a avut loc sc%imbarea de reim a diferit de la tara la tara. !n
eneral, insa, daca in tarile in care sistemul a evoluat in parametri relativ normali - ne
referim la statele cunoscute ulterior sub numele de $,iserad$ -tranzitia incepuse practic cu
destul timp inainte de momentul 1/0/, in Romania ceausista, acolo unde conducatorul si
clanul sau impiedicasera orice forma, c%iar si timida, de sc%imbare interna, tranzitia a luat
un caracter violent, ceea ce a creat pericole serioase la adresa statului. !n acest sens, sunt
de&a de notorietate publica tentativele unor forte externe de a acredita ideea declansarii in
Romania a unui razboi civil intre fortele armate si cele ale securitatii, razboi civil cu conotatii
etnice, precum si solicitarea, pe aceasta baza, a interventiei externe in apararea vietii si
drepturilor leitime ale minoritatilor. Ca urmare, era foarte posibil ca, in zilele respective,
Romania, aflata sub euforia eliberarii de sub dictatura comunisto-ceausista, sa se
trezeasca obiect al interventiei - militare si diplomatice - externe, care, in final, sa scoata
portiuni din teritoriul national de sub &urisdictia statului roman, pentru a le trece in
administrarea oranismelor internationale, lucru ce ar fi condus, probabil, la destramarea
statului national unitar roman.
*. !n linii foarte enerale, situatia de securitate a tarii noastre in aceasta perioada este
determinata, pe de o parte, de concomitenta proceselor de sc%imbare interna si externa,
care trebuie, deci, administrate simultan, si, pe de alta parte, de modificarile ma&ore
petrecute in insasi substanta conceptului de $securitate$ (deplasarea accentului de pe
amenintarile preponderent vizibile si externe, pe cele mai putin vizibile, preponderent
interne). Concret, premisele asiurarii securitatii Romaniei in etapa actuala sunt in numar
de trei:
- absenta aliatilor si a arantiilor ferme de securitate, dupa destramarea Tratatului de la
,arsovia-
- diminuarea inevitabila - datorata tranzitiei - a capacitatii tarii de a-si acoperi sinura
necesitatile de securitate- si
- deteriorarea marcata si constanta a mediului nostru eorafic nemi&locit (vezi situarea
Romaniei intre focarele conflictuale desc%ise din fosta Bniune 1ovietica si fosta !uoslavie).
32
.. Romania a raspuns acestei situatii in felul urmator:
- a amplificat relatiile bilaterale cu tarile occidentale, indeosebi cei patru mari (1B),
<ermania, 5ranta si 6area 3ritanie), si cu oranizatiile lor (vezi participarea la #5# si
solicitarea de admitere in N)TA, precum si statutul de partener asociat al B4A)-
- a cautat sa aiba relatii normale cu vecinii sai nemi&lociti, inc%eind tratate cu acestia siGsau
fiind in curs de neociere cu acestia pentru inc%eierea de asemenea tratate (cu 3ularia:
tratat politic, dar si pe linie militara, inclusiv in domeniul masurilor de incredere- cu Bnaria:
o serie de acte &uridice in domeniul militar - Cer 'esc%is si de intarire a increderii in zona de
ranita, cel politic fiind in curs de neociere- cu Bcraina: act &uridic pe linie militara, tratatul
politic fiind in curs de neociere- cu !uoslavia: tratat politic- cu 6oldova si Rusia: acte
&uridice pe linie militara)-
- a trecut la consolidarea interna a statului (1//2 este al treilea an consecutiv in care se
realizeaza cresteri economice) si la ec%iparea lui cu oranismele si instrumentele necesare
ani%ilarii amenintarilor traditionale si non-traditionale - traficul de arme, drouri, crima
oranizata, spalarea banilor murdari, terorism etc-
- si-a intensificat eforturile diplomatice in vederea aducerii contributiei la solutionarea
situatiilor conflictuale din zona noastra, pe fundalul realizarii unei sinteze noi intre
factorul diplomatic si cel militar in asiurarea securitatii nationale.
INTEGRAREA EUROPEANA SI EURO-ATLANTICA
1. Cea mai mare parte a acestui secol, 4uropa a trait divizata. #este diviziunea dintre
tarile dezvoltate din ,est si cel mai putin dezvoltate din 4st - vec%e de cateva sute de ani -
s-a adauat, dupa 1/1=, diviziunea ideoloica dintre capitalism si comunism. 7a randul ei,
aceasta a capatat si o pronuntata si permanenta dimensiune politico-militara dupa cel de-al
doilea razboi mondial, cand au aparut cele doua blocuri militare N)TA si Tratatul de la
,arsovia.
33
". !nceputul anilor J=; a adus cu sine o destindere in raporturile internationale, in
primul rand intre cele doua superputeri, concretizata in semnarea unor importante acorduri
bilaterale in domeniul controlului inarmarilor si dezarmarii, ceea ce a creat atmosfera
necesara initierii eforturilor de depasire a divizarii continentului. Cum diviziunea ideoloica
nu avea cum sa dispara, maximul ce a putut fi realizat a constat in convocarea Conferintei
pentru 1ecuritate si Cooperare in 4uropa (C1C4 - devenita A1C4 din 1//;, dupa
reuniunea de la #aris, inc%eiata cu semnarea Cartii cu acelasi nume) ce s-a concretizat in
)ctul 5inal de la :elsin?i, un ana&ament politic de respectare a status-Kuo-ului teritorial
postbelic, semnat in iulie 1/=. de tarile apartinand celor doua aliante politico-militare opuse
si de rupul tarilor neutre si nealiniate. !n suma, trebuie retinut ca nu era vorba de
depasirea divizarii continentului ci, mai deraba, de o punte aruncata peste prapastia ce
despartea cele doua aliante.
(. 'isparitia comunismului in tarile 4uropei centrale, insotita de destramarea imperiului
sovietic si a BR11 insasi, ce au marcat sfarsitul Razboiului Rece, au determinat aparitia
posibilitatii depasirii divizarii continentului pe criterii ideoloice si a refacerii unitatii sale, pe
baza valorilor democratiei si economiei de piata. Numai ca evenimentele respective, care
au dus la destructurarea 4uropei centrale si rasaritene, au pus la inceput in pericol o atare
perspectiva, amenintand 4uropa Accidentala cu extinderea instabilitatii si insecuritatii ce
acompaniau inevitabil destructurarea respectiva. )sa s-a a&uns ca procesul de interare
vest-europeana insusi sa se incetineasca (vezi reactia anti-6aastric%t de la incepututl anilor
J/;), ceea ce a pus 4uropa - ce evolua, practic, in cadrul unor procese opuse: interare in
,est si dezinterare in 4st - in fata dilemei: ori ,estul inceta sa priveasca eoist si fara nici
o responsabilitate desfasurarea destructurarii din 4st si %otara sa isi proiecteze stabilitatea,
securitatea si prosperitatea spre 4st, ori 4stul urma sa reuseasca sa isi $exporte$
insecuritatea, instabilitatea si saracia spre ,est, anuland astfel orice sansa de reunificare a
continentului. 1au, cu alte cuvinte, 4uropa ori intra in secolul EE!, ori plon&a inapoi in
secolul E!E.
34
*. !n mod fericit, pramatismul a invins pana la urma si ,estul s-a %orat ca, in paralel
cu adancirea propriei interari, sa inceapa sa isi proiecteze securitatea, stabilitatea si
prosperitatea spre 4st, in primul rand prin extinderea principalelor sale oranizatii - N)TA si
B4 - spre tarile 4uropei centrale si de rasarit, invitate sa devina radual membre ale
oranizatiilor respective. #rima care urmeaza sa isi desc%ida portile - cel mai probabil, in
aprilie 1///, la cea de-a .;-a aniversare - este, dupa um se stie, Aranizatia )tlanticului de
Nord, N)TA, care, in urma reuniunii de la 6adrid din vara lui 1//=, a decis sa invite la
neocieri pentru admitere un numar de trei state foste membre ale Tratatului de la
,arsovia: #olonia, Ce%ia si Bnaria.
.. 'ecizia de invitare a fost rezultatul, pe de o parte, a perceptiei tarilor membre
asupra indeplinirii de candidati a unui numar de cinci $criterii$ (democratie, economie de
piata, relatii bune cu vecinii, controlul civil asupra fortelor armate si calitatea de a fi furnizor
de securitate, si nu consumator), iar, pe de alta, a actiunii unui numar de trei factori. #rimul
dintre acestia il constituia performanta individuala (masurabila prin radul de indeplinire a
riteriilor respective). )l doilea il reprezenta ec%ilibrul de interese dintre tarile membre, in
special a statelor mari, iar al treilea, reactia Rusiei.
2. !n ce o priveste, Romania a imbratisat de la bun inceput ideea desc%iderii portilor
)liantei Nord-)tlantice, socotind ca, impreuna cu admiterea in B4, aceasta este solutia
depasirii inconvenientelor ma&ore ce decureau din localizarea sa eorafica intr-o zona
situata la intersectia a doua axe: una de interactiune a doua mari puteri - <ermania si
Rusia -, alta de &onctiune a doua mari zone de instabilitate si insecuritate - fostul spatiu
iuoslav si fostul spatiu sovietic. Tactica adoptata de Romania a avut doua componente: pe
de o parte, valorificarea avanta&elor ce decureau in importanta incontestabila a localizarii
sale eo-strateice, eo-politice si eo-economice (o sabie cu doua taisuri, insa), pe de
alta, indeplinirea cu scrupulozitate a cerintelor interarii, pentru a diminua cat mai mult
35
mar&a de manevra a celor care urmareau sa diminueze valoarea candidaturii Romaniei, prin
eventuale reprosuri leate de neindeplinirea $criteriilor$. 4a - tactica - a fost motivata de
dorinta de a nu fi pusa in inferioritate comparativ cu ceilalti candidati (stiut fiind ca macar
unul dintre acestia, Bnaria, are revendicari traditionale fata de ea), precum si din
nesiuranta existentei unui al doilea val de admiteri (determinata de diminuarea interesului
erman - una din fortele motrice de pana acum - si de cresterea opozitiei Rusiei, cuplate cu
semnele de intrebare asupra ana&arii viitorului presedinte american).
=. #ana la urma, asa cum se stie, Romania nu a fost invitata la 6adrid sa inceapa
neocierile de admitere alaturi de fostii ei aliati #olonia, Ce%ia si Bnaria, desi indeplinirea
$criteriilor$ a fost recunoscuta, practic, de toata lumea. )ceasta inseamna ca, cel putin in
cazul ei, au functionat mai puternic ceilalti doi factori, respectiv raportul interoccidental de
forte (vezi si $batalia$ dusa de tarile flancului sudic, impreuna cu inca alte cateva state,
impotriva 1B), 6arii 3ritanii si al altor state din flancul nordic, care s-au opus includerii
Romaniei) si opozitia Rusiei. 'eci, cu alte cuvinte, Romania nu a fost inclusa in primul val
nu atat din cauza ei, cat din cauza ca, asa cum era si firesc, cele care au prevalat in final
au fost interesele nemi&locite ale principalilor membri ai )liantei. !ntr-adevar, daca privim
%arta, putem observa ca scopul strateic al extinderii )liantei il constituie impiedicarea
Rusiei de a mai a&une in pozitia de a ameninta din nou securitatea flancului ei nordic,
printr-un acces la 6area 3altica eal cu cel detinut pe vremea Bniunii 1ovietice. Ar, pentru
aceasta tarile baltice si 5inlanda reprezinta candidati c%eie pentru continuarea extinderii
N)TA. !n acelasi timp, acceptarea includerii Romaniei in aceasta prima faza nu numai ca ar
fi diminuat sansele de atinere a unui asemenea obiectiv, dar ar fi ana&at )lianta intr-o
zona in care, pe de o parte, $&ocurile$, desi importante (caci vizeaza sursele de petrol din
&urul 6arii Caspice si rutele de transport spre 4uropa), abia se $fac$, iar, pe de alta, ele nu
sunt inca suficient de $coapte$ pentru a depasi ana&area individuala a marilor puteri (vazi
si ofertele individuale de parteneriat strateic pe care Romania le-a primit atat din partea
5rantei, cat, mai ales, a 1tatelor Bnite).
36
0. )sa stand lucrurile, ce-i ramane de facut Romaniei+ Cum alternativa la interarea
europeana si euro-atlantica nu exista, nu ne ramane altceva de facut decat sa perseveram
pe drumul pe care l-am inceput, cautand ca, din punct de vedere practic, sa tinem pasul cu
cei trei candidati care au primit de&a invitatia, astfel incat, atunci cand vom primi si noi
invitatia de a incepe neocierile de admitere (sa speram, in 1///), acel lucru sa fie mai mult
o formalitate &uridica.
/. Cealalta oranizatie occidentala care se extinde spre tarile 4uropei centrale si de
rasarit este Bniunea 4uropeana. Numai ca, din motive obiective evidente, procesul
extinderii capata in acest caz conotatii mult mai complexe, ceea ce va determina si o durata
mai luna in timp a derularii sale. !n plus, asa cum a aratat experinta !<A, el nu poate fi nici
macar initiat atat timp cat nu se trece la o reforma structurala a Bniunii in sine (formula la
care s-a a&uns la )msterdam, ca tarile ce detin cate doi comisari sa cedeze un loc,
permitand astfel includerea a inca cinci state in confiuratia oranizatorica actuala nu este
decat un paleativ tranzitoriu, la care va trebui sa se renunte cu siuranta la urmatoarea
Conferinta).
1;. 1i in acest caz, pentru a fi admise, tarile care, in prezent, sunt doar asociate
(inclusiv Romania) trebuie sa indeplineasca o serie de conditii economice, politice si &uridice
foarte dure, care impun din start o diferentiere sensibila fata de procesul de extindere a
N)TA. Constienta de acest lucru, Romania nu a militat, ca in cazul N)TA, pentru o
admitere timpurie in B4, ci doar pentru asiurarea conditiilor de stricta ealitate a sanselor
intre toti candidatii, prin inceperea simultana a neocierilor de admitere cu toti candidatii.
'in pacate, asa cum se prezinta lucrurile in prezent, avizul Comisiei B4 nu ne este
favorabil, Romania nefiind inclusa intre cele cinci state al caror nume a fost avansat pentru
inceperea neocierilor de admitere (#olonia, Ce%ia, Bnaria, 1lovenia si 4stonia, alaturi de
Cipru). 1peranta este ca, in decembrie, la reuniunea la nivel inalt din 7uxembur, tarile
37
membre sa nu ia in seama acest aviz si sa decida, asa cum au facut si in cazul <reciei, sa
invite tara noastra la neocieri impreuna cu celelalte state asociate, urmand ca acestea sa
se inc%eie pentru noi numai atunci cand Romania va fi cu adevarat ata sa poata sa fie
admisa.
11. Reuniunea la nivel inalt a B4 de la 7uxembur (decembrie 1//=) a asit o formula
$politicoasa$ de a crea iluzia ca o atare discriminare intre cele doua rupe de state
propusa de Comisie nu va fi retinuta de liderii politici. )stfel, s-a stabilit ca debutul
neocierilor sa fie comun pentru toate cele 11 state asociate, urmand ca, dupa aceea,
cele nominalizate de Comisie sa inceapa primele, sa intre direct in discutiile de aderare,
in timp ce statele din a doua cateorie, sa inceapa sa discute despre pre-aderare,
existand posibilitatea ca, daca inreistreaza prorese, sa poata fi elevate in prima
cateorie. Ca este vorba, practic, de aceeasi formula discriminatorie este demonstrat,
pe de o parte, de faptul ca cei 11, desi incep discutiile deodata, neociaza lucruri
diferite, pe de alta, de imposibilitatea ca o tara din a doua cateorie sa se adaue celor
din prima cateorie, daca inreistreaza proresele mentionate, pentru simplul fapt ca,
asa cum s-a aratat la )msterdam, acest lucru necesita, practic, restructurarea interna a
B4, lucru care nu a fost inca decis F
1". !n aceste conditii, Romaniei nu ii ramane altceva defacut decat sa isi continue
eforturile pe linia interarii, incercand sa-si sporeasca sansele ca, atunci cand se vor
%otara noi admiteri - daca se vor %otara - sa isi poata valorifica atu-urile, incepand, la
randul ei, neocieri de admitere cu cele doua oranizatii.