Cltoria n timp

Cltoria n trecut sau n viitor considerata

mult timp o tema de science fction, este acum un subiect de serioase cercetri.
Cltoria n timp a fost fcut, teoretic posibila odat cu teoria relativitii a lui
Einstein. Aceasta se bazeaz pe faptul ca spaiul i timpul nu sunt doua entiti
distincte ci se unesc pentru a forma o a patra dimensiune: spaiu-timp. n
aceasta dimensiune orice corp cltorete cu o viteza constanta, viteza lumini.
Daca un corp nu cltorete n spatiu, atunci toat viteza sa (viteza
luminii) este folosita pentru a cltorii prin timp. Astfel, un corp n repaus
nbatrneste cu viteza luminii.
Dar, daca acest corp cltorete i n spatiu, atunci viteza sa se va
descompune pe cele doua axe, viteza de trecere a timpului, find redusa.
Iar daca un corp se deplaseaz prin spatiu cu viteza luminii atunci viteza
pe axa timpului acelui corp va f 0.
Cilindri masivi rotitori.
Prima main teoretica ar consta ntr-un corp extrem de dens ce se
rotete extrem de repede. Puternica atracie gravitaional ar tr spaiul i
timpul n jurul sau n timp ce se rotete. Acest obiect va distorsiona geometria
spaiului i trecerea timpului n jurul sau. O nava spaial ar putea sa treac
prin apropierea acestui corp pe o traiectorie aparent normala pentru echipaj i
pentru aparatele de la bord dar ar iei de partea cealalt n alt timp i, eventual
n alt spatiu.
Obiectul necesar acestui efect ar f echivalentul a 10 stele neutron, fecare
avnd aceiai masa ca Soarele ntr-un volum nu mai mare dect al muntelui
Everest, unit de la pol la pol de un cilindru i rotindu-se de doua mii de ori pe
secunda. Nu se cunoate nici un astfel de obiect dar nu este clar nici daca ar
putea sa existe, gravitaia strivindu-l pn ar lua forma unei sfere i apoi s-ar
transforama ntr-o gaura neagra. Dar pulsarii milisecondici, care sunt stele
neutron ce se rotesc de apte sute de ori pe secunda ajung intrigant de aproape
de condiiile necesare.
Acest corp ar putea funciona ca o masia a timpului datorita concepiei
lui Einstein, care spre deosebire de Newton nu considera ca planetele sau alte
corpuri interacioneaz ntre ele prin forte gravitaionale, pentru ca n
conformitate cu legile lui Newton aceste interaciuni s-ar produce instantaneu,
dar nici o forma de radiaie sau infuenta nu se propaga cu o viteza mai mare
dect cea a luminii. Astfel Einstein, a afrmat ca aceste corpuri nu
interactionaza, ele micndu-se liber, traiectoriile lor find determinate de
curburile, modifcrile n spaiu-timp cauzate de materia existenta.
Astfel, un asemenea corp ar putea genera o for aa de mare nct sa
modifce n mod radical geometria spaiului din jurul sau i, n acelai timp i
timpul. Un eveniment similar se ntlnete n apropierea gaurilor negre, corpuri
cu o gravitaie extrem de mare i n apropierea crora timpul se dilata,
ajungnd chiar sa se opreasc.
Gurile de vierme.
A doua abordare a cltoriei n timp impica gurile negre. Ecuaia
relativitii sugereaz ca o pereche de gauri negre ar putea f legate ntre ele
de tuneluri ce fac o scurttur prin timp i spatiu. Aceste tuneluri se numesc
gauri de vierme. Cele doua gauri negre (gurile tunelului) pot f oriunde n timp
i spatiu i sa fe oricum conectate prin tuneluri. Astfel o gura poate f n
prezent iar cealalt este n acelai loc acum o mie de ani. De acea un obiect ar
putea intra n prezent i ar putea ieii acum o mie de ani.
O problema (n afara de faptul ca e greu de fabricat sau de gsit gauri de
vierme) este faptul ca gravitaia are tendina sa nchid aceste gauri de vierme
(ca i gura unui tunel ce colapseaz). Ar f totui posibil sa se menin gaura
deschisa introducnd n ea materie din exterior, materie ce se presupune ca ar
exista dar nu a fost nc descoperita (materie neagra). Gurile negre exista cu
certitudine, variind de la obiecte n galaxia noastr (Calea Lactee) cu mase doar
de cteva ori mai mari ca a Soarelui pn la obiecte cu mase de milionane de
ori mai mari dect a Soarelui n centrele galaxiilor i n quasare.
Chiar daca aceste speculaii nu furnizeaz metode practice de construire
a mainilor timpului, fzicienii continua studiul lor deoarece exista posibilitatea
ca tot universul sa fe brzdat de gauri de vierme microscopice cu gurile mai
mici ca un proton. Astfel de gauri de vierme ar putea explica de ce legile fzicii
sunt aceleai oriunde n univers, de ce, de exemplu, un electron pe Pmnt are
aceiai sarcina i masa ca unul afat ntr-o galaxie ndeprtat. S-au fcut
serioase speculaii cum ca prin aceste mici gauri de vierme se scurge
informaie ce menine legile fzicii constante dintr-un punct n altul i dintr-un
timp n altul.
Materia neagra.
Materia neagra este o materie nelumioasa ce nu poate detectata prin
observarea a nici unei forme de radiaie electromagnetica, dar a carei existenta,
distribuita dealungul universului este sugerata de cteva consideraii teoretice.
Trei teorii ar sugera existenta materiei negre. Galaxiile din apropierea Caii
Lactee par sa se roteasc mai repede dect ar f de ateptat considernd
cantitatea de materie vizibila din aceste galaxii. Multi astronomi cred ca 90%
din materia unei galaxii obinuite este invizibila.
A doua consideraie teoretica este existenta roiurilor de galaxii. Multe
galaxii sunt grupate n astfel de roiuri. Astronomii afrma ca daca se accepta
nite concepii rezonabile (ca aceste roiuri sunt legate ntre ele prin gravitaie
i ca aceste roiuri s-au format acum cteva miliarde de ani n urma), atunci
rezulta ca aproximativ 90% din masa acestora este materie neagra datorita
faptului ca, n mod contrar, aceste roiuri nu ar avea destula masa pentru a le
tine apropiate i aceste galaxii s-ar f ndeprtat pn acum.
Al treilea considerent i cel mai controversat, susine existenta materiei
negre pe baza modelului expansiunii universale. Conform acestei idei, universul
a trecut printr-o perioada de expansiune extrem de rapida ntr-un timp extrem
de scurt. Daca modelul Big Bang-ului este corect, constanta expansiunii
universale () ar trebuii sa aib valoarea apropiata de 1, nsemnnd ca masa
totala a universului ar trebui sa fe de aproximativ 100 de ori mai mare ca cea
vizibila.
Exista mai multi candidai pentru materia neagra. Acetia includ pitici
negrii, nedetectai (obiecte, semnnd cu stele dar ce sunt mult mai slabe din
punct de vedere luminos dect stelele i pe care nu au loc reacii nucleare),
gurile negre i particule subatomice a cror proprieti exclud detectarea lor
dup radiaii electromagnetice.

SFRIT