Aplicatii cu automate programabile

1

Limbaje de programare pentru AP

1. Programarea folosind diagrame ladder

Programarea folosind diagrame ladder a aparut in cazul automatelor
programabile datorita necesitatii de a exista un mod facil de programare care sa permita
realizarea de aplicatii fara a fi nevoie de cunostinte complexe de programare. Diagramele
ladder sunt preluate din electrotehnica si mostenesc anumite denumiri si reprezentari
caracteristice acesteia. Elementele de baza sunt, in cazul diagramelor ladder, contactele si
bobinele.
Contacte. Sunt cunoscute ca intrari. Fiecare intrare a unui modul de intrari
este recunoscut de catre unitatea centrala in cazul folosirii diagramelor ladder ca un
contact. Adresele prin care putem face deosebirea intre diverse intrari pot fi notate cu I,E
sau alta litera. In continuare vom considera modelul care e mai familiar si limbii romane:
I. Datorita faptului ca aceste contacte sunt valori binare, putand fi deschise sau inchise,
ele sunt grupate in octeti sau cuvinte astfel ca pentru recunoasterea lor sunt folosite doua
cifre. Prima reprezinta numarul octetului iar cea de a doua numarul bitului din octet. Ca si
in lumea reala, contactele pot fi normal deschise sau normal inchise ca si cele din figura
1.1:
Prin aranjarea contactelor in series au in
parallel pot fi realizate operatii logice
asupra starii semnalelor. Cele normal
deschise sunt testate pentru valoarea 1 a
semnalului respective iar cele normal
inchise pentru valoarea 0.In al treilea caz
sunt reprezentate contacte care nu sunt
Figura 1.1. Tipuri de contacte doar citite, asupra lor se executa si anumite
modificari/reinitializari.

Bobine. Acestea sunt de
fapt iesirile dinspre automat spre process.
Ca si notatie cea mai utilizata este folosind
litera Q. Din aceleasi motive ca si in cazul
contactelor sunt folosite doua cifre pentru
notarea unei anumite iesiri. In cazul
bobinelor simple, bitul de la adresa bobinei
Figura 1.2. Tipuri de bobine este setat doar daca rezultatul este 1 in timp
Aplicatii cu automate programabile
2
ce in cazul aparitiei de litere sau simboluri apare o functionare aditionala(salt intr-un
anume loc in program, controlul timerului, functii de numarare).

Exemple:
Scrierea unui program pentru comanda unui led cu ajutorul unui
intrerupator:





Scrierea unui program pentru implementarea functiei SI:





Scrierea unui program pentru implementarea functiei SAU:







Scrierea unui program pentru urmatoarea relatie: Q0.0=I0.0 +I0.1 . I0.2







Bobinele si contactele sunt elementele de baza in cadrul acestui tip de programare. Bazat
pe acestea pot fi construite si altele cum ar fi bistabilele RS sau SR care inlocuiesc
anumite functii logice:

Aplicatii cu automate programabile
3













Figura 1.3 Tipurile de bistabile SR si RS

In exemplul ilustrat de figura 1.3 putem considera cazul in care avem o instalatie cu doua
butoane: unul pentru pornire si unul pentru oprire. Actionarea acestora conduce la
aprinderea sau stingerea unui led care avertizeaza asupra faptului ca instalatia este in
stare de functionare sau este oprita. Problema putea fi rezolvata doar cu ajutorul
contactelor, prin dispunerea acestora in retea dar prin folosirea unui bistabil de tip SR sau
RS se ajunge la o solutie mai eleganta.


1.2. Programarea folosind lista de instructiuni

Programarea de acest tip presupune cunostinte bune de programare fiind
foarte apropiata de programarea in limbaj de asamblare. Este cunoscuta sub denumirea de
programare in STL (statement list) si foloseste un set de instructiuni cu ajutorul carora se
pot scrie programe. Cunoasterea modului de programare STL pentru un anumit tip de
automat nu prezinta o piedica pentru realizarea de aplicatii folosind alte tipuri de
automate datorita faptului ca exista doar o notatie diferita. Adresele intrarilor si iesirilor
sunt notate la fel ca in cazul diagramelor ladder cu posibilitatea utilizarii de notatii
echivalente care sa fie mai suggestive in cazul depanarii sau completarii programelor
dezvoltate.
In continuare vom lua in considerare setul de instructiuni folosit in cazul
limbajului STEP 7 dezvoltat pentru automatele programabile din clasa SIMATIC. Pentru
Aplicatii cu automate programabile
4
exemplificare vom lua in considerare doar cateva dintre acestea pentru a putea face o
paralela intre cele doua moduri de programare prezentate:
A realizeaza un si logic (prescurtare de la and);
AN realizeaza un si logic cu variabila negate;
O reprezinta un sau logic;
ON identic cu cazul AN;
X realizeaza un sau exclusiv .
Pentru o ilustrare mai buna a modului de programare vom face o paralela intre exemplele
prezentate pentru cazul diagramelor ladder si programele corespunzatoare in limbajul
STL:

A I 0.0
= Q 0.0


A I 0.0
A I 0.1
= Q 0.0



O I 0.0
O I 0.1
= Q 0.0



O I 0.0
O
AN I 0.1
A I 0.2
= Q 0.0


In cazul in care dorim sa ne folosim de anumite bistabile, cum a fost cazul la diagramele
ladder, putem sa o facem daca pentru acestea sunt prevazute instructiuni care sa le
implementeze
Aplicatii cu automate programabile
5

A I 0.0
S M 0.0
A I 0.1
R M 0.0
A M 0.0
= Q 0.0

Si in cazul diagramelor ladder dar si in cel al limbajului STL sunt folosite alaturi de
contacte/intrari si bobine/iesiri variabile de memorie notate in general cu litera M dupa
cum se poate vedea in exemplul de mai sus.

1.3. Alte moduri de programare utilizate in cazul automatelor programabile

Pe langa cele 2 moduri utilizate in principal pentru programarea
automatelor programabile mai sunt folosite si altele printer care se remarca urmatoarele
doua:

Utilizarea function charts se refera la scrierea programelor
pornind de la diagramele de functionare ale acestora numite
diagrame de stari. Astfel, fiecare stare are caracteristic anumite
iesiri iar intre stari se executa tranzitiile in momentul aparitiei
anumito intrari. Modul acesta de programare este oferit doar de
anumite firme si este mult mai facil in cazul aplicatiilor care
presupun o rezolvare rapida, fara interventia unui programator
specializat, in acest caz fiind mai utila o persoana care cunoaste
foarte bine procesul, a semnalelor care trebuie sa vina din process
si respectiv a modului de raspuns al acestuia. Datorita faptului ca
este un mod special de programare in general este livrat separate
de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit
automat programabil (bineinteles numai daca firma producatoare a
prevazut o astfel de posibilitate);
Utilizarea function block diagram este foarte apropiata de cazul
diagramelor ladder, programele fiind obtinute prin conectarea mai
multor cutii de simboluri. Bobinele sunt inlocuite in acest caz prin
cutii simple. Principalele elemente sunt cele prezentate in figura
urmatoare:
Aplicatii cu automate programabile
6
Figura 1.4. Simboluri pentru programarea in FBD

Asemanarea dintre acest mod si programarea folosind diagramele ladder este elocvent
folosind exemplul de mai jos care implementeaza unul dintre programele care apar in
figura 1.3.







Figura 1.5. Program realizat folosind FBD