Automate programabile-colegiu an II

1
Curs 3. Timere. Programarea folosind timere

Dispozitivele cele mai utilizate dupa contacte si bobine, in cazul
programarii folosind diagrame ladder, sunt timerele. Bineinteles ca nu se schimba situatia
nici in cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte importanta pentru
programele de conducere cu automate programabile. Memoria limiteaza numarul de
timere care poate fi folosit de catre un automat programabil.
Tipurile de aplicatii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse
si constau in necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite iesiri
ale automatului. Unul dintre exemplele cele mai tipice este dat in figura 3.1 si presupune

Figura 3.1. Aplicatie care presupune utilizarea timerelor

utilizarea unui timer pentru conducerea semaforului. Astfel pe fiecare culoare se sta un
anumit interval de timp dupa care este activate urmaroare si dezactivata cea care fusese
aprinsa initial.
Utilizarea unui timer este data in figura urmatoare:

Automate programabile-colegiu an II
2
Figura 3.2. Programarea unui timer de tipul on delay.

Datele care apar in figura sunt:
Intrarea de set este pornit timerul- S;
Valoarea care este incarcata in timer : TV;
Intrarea de reset oprire timer R;
Iesiri.
In functie de tipul de timer obtinem diverse variante pentru interpretarea semnalelor de la
intrari si activarea iesirii. Urmatoarea secventa scrisa in STL implemeteaza diagrama
ladder prezentata in figura 3.2:

A I 0.1
L S5T#25S
SD T 1
A I 0.2
R T 1
L T 1
T MW 1
LC T 1
T MW 2
A T 1
= Q 0.0

Pe baza codului prezentat poate fi observat usor rationamentul programului.

In cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite urmatoarele tipuri
de timere:
On Delay: daca intrarea S trece pe 0 inainte de epuizarea timpului,
functionarea timerului este intrerupta. Intrarea de reset (R) permite
Automate programabile-colegiu an II
3
resetarea timerului si a bazei de timp. Valoarea scrisa in timer la un
moment dat poate fi citita in cele doua formate disponibile (binary
si BCD). Functionarea este caracterizata de diagrama urmatoare(in
care t reprezinta timpul presetat). Timerul este prezentat in figura
3.2.;
Figura 3.3. Diagrama de functionare a unui timer on delay

Stored On Delay. Aceiasi functionare ca si la timerul on delay cu
deosebirea ca in acest caz timerul isi continua decrementarea si la
trecerea pe o a intrarii de set. Practic acesta ramane pornit la un
impuls de 1 pe intrarea de set nefiind obligatoriu ca aceasta intrare
sa fie tot timpul active. Daca insa intrarea de set trece din nou pe 1,
adica are loc o variatie de tipul S=1- 0 1, timerul va incepe
decrementarea de la valoarea de presetare. Diagrama de
functionare este prezentata in figura 3.4 iar reprezentarea acestuia
in figura 3.5 a;
Figura 3.4. Diagrama de functionare a unui timer stored on delay
Automate programabile-colegiu an II
4
a) b) c) d)
Fi gura 3.5. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b),
pulse(c) si extended pulse(d)

Off Delay. Timerul este pornit in momentul in care detecteaza la
intrarea de set o valoare de 0. In cazul in care intrarea de set trece
din 0 in 1 in timp ce timerul este pornit acesta se va opri iar la
urmatoare re-setare va fi pornit din nou de la inceput. Functionarea
este asemanatoare cu cea de la timerul on delay cu deosebirea ca in
acest caz functionarea se bazeaza pe valori de 0 (front coborator)
sin u valori de 1. Diagrama de functionare in acest caz este data in
figura 3.6. iar reprezentarea timerului in figura 3.5. b;

Figura 3.6. Diagrama de functionare a unui timer off delay

Pulse. Pornirea timerului se realizeaza cand este detectata o trecere
din 0 in 1 la intrarea S. Iesirea timerului este pe 1 in acest caz.
Aceasta isi schimba valoarea si trece in 0 daca expira timpul
inscris in timer, intrarea de set trece inapoi pe 0 sau apare un
semnal de reset (R=1). Diagrama de functionare pentru timer este
Automate programabile-colegiu an II
5
prezentata in figura 3.7 iar reprezentarea acestuia este data in
figura 3.5 c;
Figura 3.7. Diagrama de functionare a unui timer pulse

Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setata
(trece pe 1). Iesirea Q este setata si ea pe 1. In acest caz iesirea Q
ramane pe 1 si daca intrarea S trece inapoi pe 0 dar daca vom avea
succesiunea 1 0 1 la intrarea S timerul va fi repornit. Iesirea Q
este resetata daca expira timpul sau daca este activate semnalul de
reset. Diagrama de functionare o regasim in figura 3.8 iar
reprezentarea timerului in figura 3.5 d.

Figura 3.8. Diagrama de functionare a unui timer extended pulse

Pe langa tipurile prezentate mai pot fi intalnite si timere cu alte
functionari, dependent de producator. Aceastea pot fi: limitat in timp, cu functionare
ciclica, alternant, on delay multiplu, off delay multiplu. Valorile inscrise in acestea pot fi
Automate programabile-colegiu an II
6
urmarite prin intermediul variabilelor de memorie (T1 in cazul exemplului din figura
3.2.).
Unul dintre avantajele majore in folosirea timerelor in cadrul automatelor
programabile il constituie faptul ca timpul care este inscris in ele poate fi o variabila de
programare sau o valoare fixa de timp. Un alt avantaj il constituie faptul ca intervaulul de
timp este foarte precis datorita utilizarii unei tehnologii adecvate.