CURS 7 PROFINET

INFORMATICA INDUSTRIALA As. drd. ing. Valentin STEFANESCU

Introducere
2

PROFINET este unul dintre cele mai raspandite standarde pentru Industrial Ethernet

Introducere
3

PROFINET este un standard deschis, accesibil tuturor producatorilor, ce permite implementarea unei retele industriale pentru aplicatii complexe si cu constrangeri de timp PROFINET ofera doua mari avantaje:

Integrarea

tehnologiei IT in procesul de automatizare Mentinerea dispozitivelor existente, datorita posibilitatilor de interconectare intr-o retea PROFIBUS

PROFINET este definit in standardul IEC 61158

Introducere
4

Motivatia principala pentru creearea PROFINET a fost aceea de a reduce costurile Acest lucru a fost posibil prin crearea unui standard deschis, astfel echipamentele diversilor producatori pot fi folosite fara probleme de compatibilitate De asemenea, dezvoltarea in starnsa legatura cu standardul PROFIBUS a insemnat ca infrastructura la nivelurile inferioare nu trebuie modificata, acesta fiind un avantaj important Prin folosirea PROFINET, fabricile au putut sa fie extinse si chiar monitorizate de la distanta

PROFINET IO
5

Dispozitivelede teren sunt integrate in reteaua PROFINET folosind protocolul PROFINET IO Acesta functioneaza similar cu modelul PROFIBUS DP Din acest motiv, integrarea celor doua standarde este foarte usoara PROFINET IO defineste un model de separare a canalelor si porturilor pentru dispozitive Aceste proprietati sunt descrise intr-un fisier XML (eXtended Markup Language) numit GSD (General Station Description)

PROFINET IO
6

Dispozitivele PROFINET IO, ca si in cazul PROFIBUS DP sunt abordate prin alocarea diverselor dispozitive de teren unui controller IO, responsabil cu transmiterea datelor de la si catre aceste dispozitive

PROFINET IO
7

Pentru integrarea dispozitivelor de teren in reteaua PROFINET, este necesar transferul modelului masterslave prezent in cazul PROFIBUS intr-un model furnizor-client Desi toate dispozitivele Ethernet au drepturi egale de comunicatie, prin atribuirea dispozitivelor de teren unui controller IO, acesta decide cand transmite informatiile catre PLC si transmite raspunsurile acestuia catre dispozitivele pe care le comanda

PROFINET IO
8

PROFINET IO recunoaste trei tipuri de dispozitive:

Controller

PN-IO PLC care ruleaza programul de automatizare Dispozitiv PN-IO dispozitivele de teren controlate de controller Monitor PN-IO Calculator cu functie de monitorizare si diagnoza

PROFINET IO
9

Datele pot fi transferate intre controller si dispozitivele comandate in mai multe moduri:
Prin

canal real time acestea sunt date necesare in procesul industrial, sau mesaje provocate de interuperi sau probleme in sistem Prin canal UDP/IP standard atribuirea parametrilor, setari de configurare, colectarea informatiilor de monitorizare si diagnoza

In faza de initializarea, comunicatia se face prin UDP si controller-ul transmite parametrii catre dispozitiv Apoi schimbul de mesaje se face prin canalele real time

PROFINET IO
10

Pentru a putea fi integrat un dispozitiv, el trebuie sa fie definit in cadrul controller-ului Dupa cum am precizat, acest lucru se face prin intermediul unui fisier GSD (General Station Description) Structura fisierului GSD: Proprietatile dispozitivului (parametrii de comunicatie) Modulele aditionale Configurarea modulelor aditionale Parametrii modulelor Mesajele de eroare (fir intrerupt, scurt circuit, etc)

PROFINET IO
11

In continuare vom prezenta un exemplu de fisier GSD pentru un dispozitiv de tip valva folosit in automatizari

PROFINET IO
12

;========================= GSD DATA FILE ============================== ;PRODUCT: ;DATE: ELQ EL-O-MATIC Q-CDPS 12 May 1999

;================================================================= #Profibus_DP GSD_Revision = 2 ;========================= PRODUCT SPECIFICATIONS ===================== Vendor_Name Model_Name Revision Ident_Number Station_Type Protocol_Ident FMS_Supp Software_Release = "EL-O-MATIC" = "Q-CDPS" = "V1.0" = 0x00E6 =0 =0 =0 = "Version 1.0" ;DP slave ;PROFIBUS DP ;No FMS supported

Hardware_Release

= "Version 1.1"

PROFINET IO
13

;========================= TRANSMISSION SPEEDS ======================== 9.6_supp 19.2_supp 45.45_supp 93.75_supp 187.5_supp 500_supp 1.5M_supp 3M_supp 6M_supp 12M_supp =1 =1 =1 =1 =1 =1 =1 =1 =1 =1

;========================= MAXIMUM RESPONSE TIME ====================== ;Response time in bits MaxTsdr_9.6 MaxTsdr_19.2 . = 60 = 60

PROFINET IO
14

;========================= PRODUCT CHARACTERISTICS ==================== Implementation_Type = "SPC3" Auto_Baud_supp Redundancy =1 =1 =1 =1 ;Siemens SPC3 ASIC ;Automatic baudrate detection ;Redundancy supported ;RTS = TTL ;Freeze mode supported ;Sync mode supported ;Set slave ID not supported ;No 24V pins on connector ;Poll cycle 100us

Repeater_Ctrl_Sig = 2 Freeze_Mode_supp Sync_Mode_supp 24V_Pins Bitmap_Device =0

Set_Slave_Add_supp = 0 Min_Slave_Intervall = 1 = "QDPS0E6

;========================= PARAMETER DATA ============================= User_Prm_Data_Len = 112 ;Maximum parameter length

PROFINET IO
15

;********** USER OFFSET 0 (7) ********** ExtUserPrmData = 0 "Spec. User Prm Byte" Unsigned8 0 0-255 EndExtUserPrmData Ext_User_Prm_Data_Ref(0) = 0 ;********** USER OFFSET 1 (8) ********** PrmText = 1 Text(1) = "ELQ positioner" EndPrmText ExtUserPrmData = 1 "Operating Mode" Unsigned8 1 1-1 Prm_Text_Ref = 1 EndExtUserPrmData Ext_User_Prm_Data_Ref(1) = 1 ;********** USER OFFSET 2 (9) ********** ..

PROFINET IO
16

; ========================= DIAGNOSTIC INFORMATION ===================== Max_Diag_Data_Len = 63 Modular_Station ;Max_Module ;Max_Input_Len ;Max_Output_Len ;Max_Data_Len Slave_Family Module EndModule ;When using an old master change the following configuration bytes: ;0x86 -> 0x06 ;0x99 -> 0x19 ;================================================================ =0 =1 = 26 =7 = 33 =1 ;Maximum diagnostic data length ;Compact device ;Number of modules ;Maximum input length ;Maximum output length ;Maximum total I/O length ;1 = Actuator ;========================= MODULE INFORMATION ========================

= "Q-CDPS" 0xc0,0x86,0x99

Automatizarea distribuita
17

Avantajele PROFINET se fac simtite cand se pune problema comunicarii intre diferite subsisteme din procesul industrial Aceste subsisteme, care functioneaza independent in cea mai mare parte a timpului, au nevoie sa transmita date intre ele, sa se sincronizeze, etc. De asemenea, aceste subsisteme pot fi situate in cladiri diferite ale fabricii, astfel, comunicarea poate fi dificila

Automatizarea distribuita
18

PROFINET reprezinta o tehnologie de interconectare la nivel de componente (subsisteme) ale procesului industrial Aceasta tehnica, similara cu modelul pe componente folosit in IT, permite ca functionalitatea unei componente sa fie incapsulata intr-o aplicatie software In acest fel, subsistemele sunt privite ca un bloc, capabil sa comunice cu alte blocuri similare Acest mod de a privi lucrurile este primul pas spre modularizarea intreprinderilor si astfel reducerea costurilor prin reutilizarea diferitelor componente

Automatizarea distribuita
19

Modelul pe componente al PROFINET defineste aceste subsisteme ca module tehnologice Modulele tehnologice formeaza o unitatea functionala Un modul tehnologic este descris folosind PCD (PROFINET Component Description) PCD este un fisier bazat pe XML. El este produs fie de programele specifice dezvoltate de producatori pentru generarea de componente, fie de PROFINET Component Editor (unealta care este independenta de producatori) O aplicatie este formata in 3 etape: crearea componentelor, interconectarea lor si salvarea informatiilor de interconectare

Automatizarea distribuita
20

Automatizarea distribuita
21

Crearea aplicatiilor se realizeaza folosind unelte dedicate, care pot fi specifice anumitor producatori sau generale Crearea componentelor este realizata prin incapsularea tuturor informatiilor despre dispozitiv si modul lui de operare intr-o componenta software, generandu-se astfel fisierul PCD Aceste componente sunt salvate intr-o librarie si pot fi folosite pentru a forma un ansamblu complex. Acesta este pasul de interconectare Ultimul pas este salvarea configuratiei si incarcarea acesteia in dispozitivele din retea. In acest fel fiecare dispozitiv stie cu cine poate comunica, care sunt parametrii comunicatiei si in ce relatie se afla cu restul dispozitivelor

Automatizarea distribuita
22

Structura fisierului PCD:

Descrierea

componentelor ca membri ai unei librarii: numele componentei, ID-ul ei, etc. Descrierea hardware: adresa IP, accesul la datele de diagnoza Descrierea functionalitatii software: atribuirile softwarehardware, interfata componentei, proprietatile variabilelor, directia datelor (intrare sau iesire), tipul datelor Locatia pentru stocarea informatiilor incluse in fisierul PCD

Integrarea PROFIBUS
23

Unul din cele mai importante aspecte ale PROFINET este tranzitia usoara de la o retea de tip fieldbus (PROFIBUS DP) la o retea bazata pe Ethernet Exista doua posibilitati de integrare:
Prin

proxi-uri: proxi-ul reprezinta intreaga retea de dispozitive de teren de ordin inferior in reteaua Ethernet. In acest mod se asigura o tranzitie complet transparenta intre noile unitati ale fabricii si cele existente deja Integrarea intregii componente fieldbus: In acest caz, componenta este reprezentata de dispozitivul PROFINET care opereaza respectiva componenta fieldbus. In acest mod, functionalitatea fieldbus este implementata in modelul pe componente al PROFINET

Integrarea PROFIBUS
24

Comunicatia PROFINET
25

Comunicatia PROFINET este scalabila, putand avea trei niveluri de performanta

TCP/UDP

si IP pentru comunicatii ce nu au constrangeri de timp, cum ar fi atribuirea parametrilor, configurarea, etc. Soft Real Time (SRT) pentru datele cu constrangeri de timp utilizate in cadrul procesului de automatizare Isochronous Real Time (IRT) pentru aplicatii mai delicate cum ar fi controlul miscarii

Principalele trasaturi ale comunicatiei PROFINET sunt posibilitatea de a comunica TCP/IP si real time pe aceeasi linie de transmisie si protocol real time uniform atat pentru comunicare intre sisteme distribuite cat si intre controller si dispozitivele comandate

Comunicatia standard TCP/UDP

26

TCP/UDP si IP sunt standardele de comunicatie consacrate in sfera IT Totusi, pentru a asigura interoperabilitatea, stabilirea unui canal de comunicatie comun, bazat pe TCP/UDP (nivelul 4), nu este suficienta Astfel, sunt necesare protocoale aditionale, superioare TCP/UDP, numite protocoale de aplicatie Numai daca ambele dispozitive folosesc acelasi protocol de aplicatie, se poate asigura comunicatia intre ele Protocoale de aplicatii uzuale sunt: SMTP (e-mail), FTP (transfer de fisiere), HTTP (internet)

Comunicatia Soft Real Time (SRT)

27

Aplicatiile real time necesita timpi de raspuns in intervalul 5-10 ms Pentru a asigura acest lucru, PROFINET foloseste un canal de transmisie optimizat

Comunicatia Soft Real Time (SRT)

28

Acest canal este bazat pe Ethernet (layer 2) Solutia propusa minimizeaza timpul de tranzit al informatiei considerabil si imbunatateste rata de actualizare a acesteia Prin renuntarea la cateva layere, lungime frame-ului este redusa semnificativ De asemenea, datele pot fi transmise mai repede prin omiterea layer-elor suplimentare In acelasi timp, se reduce puterea de procesare necesara decodarii mesajului, astfel datele sunt disponibile si interpretate mai rapid

Comunicatia Soft Real Time (SRT)

29

Pe langa minimizarea cantitatii de informatie ce este transmisa, PROFINET implementeaza un sistem de prioritati Acest sistem este descris in standardul IEEE 802.1Q Dispozitivele folosesc acest sistem pentru a determina importanta fiecarui mesaj Componentele de retea decid, in functie de cererile primite, carui dispozitiv permit transmisia Un sistem similar este implementat si in cazul tehnologiei VoIP care asigura ca aplicatia de telefonie are prioritate fata de celelalte

Comunicatia Isochronous Real Time (IRT)

30

Solutiile anterioare nu sunt insa suficiente pentru anumite aplicatii, in special cele de control a miscarii Acestea au nevoie de timpi de raspuns chiar si de 1s si implica un numar foarte mare de participanti PROFINET implementeaza comunicatia IRT bazata pe Ethernet (level 2) In aceasta implementare, fiecarui dispozitiv ii este alocat un interval in care poate sa transmita, si fiecare dispozitiv cunoaste exact cand are acces la retea Prin sincronizarea dispozitivelor, se pot obtine performantele dorite

Comunicatia Isochronous Real Time (IRT)

31

Comunicatia este separata in doua parti: una rezervata pentru datele critice si cea de-a doua care foloseste TCP/IP pentru restul mesajelor Modelul este similar cu cel al unei autostrazi in care banda stanga e rezervata pentru viteze mari (comunicatie real time), iar banda dreapta e rezervata pentru viteze reduse (TCP/IP) Diferenta este ca in acest caz datele de pe banda dreapta nu pot trece pe banda stanga Astfel, chiar daca exista blocaj pe latura TCP/IP, datele critice nu sunt afectate

Comunicatia Isochronous Real Time (IRT)

32

Transmisia izocrona este implementata hardware, intr-un ASIC (Application Specific Integrated Circuit) Aceste circuite sunt responsabile cu sincronizarea si alocarea intervalelor de timp pentru transmisie pentru a atinge parametrii doriti De asemenea, procesorul nu mai trebuie sa se ocupe si de comunicatie si astfel poate sa interpreteze datele si sa ofere raspunsul mai rapid Deoarece aceste circuite sunt concepute special pentru fiecare aplicatie, costurile se ridica foarte mult Din acest motiv, comunicatia izocrona este ultima solutie intr-un proces industrial

Accesul Web
33

Unul dintre marile avantaje ale PROFINET, datorita faptului ca se bazeaza pe Ethernet si TCP/IP, este faptul ca dispozitivele pot fi accesate, monitorizate sau chiar controlate de la distanta prin internet Acest fapt permite ca un proces industrial sa se desfasoare in locatii diferite, uneori chiar si in tari sau continente diferite Totusi, functia de monitorizare este cea care beneficiaza cel mai mult de acest avantaj Responsabilul poate sa acceseze oricand parametrii de functionare ai fabricii si sa intervina fara a fi la fata locului