ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI PATOLOGIA OMULUI

1. PRILE CORPULUI SI TERMENII GENERALI DE ORIENTARE

Pentru ncadrarea si exprimarea relaiilor spaiale ale corpului uman, ct si a prilor sale componente au fost acceptai o serie de termeni
generali de orientare ce cuprind axele si planurile de referin si termeni cu caracter particular.
A. PRILE CORPULUI
Corpul uman este alctuit din:
cap; extremitatea cefalic
gt; a corpului.
trunchi;
membre.
Capul = alctuit din:
neurocraniu, situat superior si posterior;
viscerocraniu, aseat anterior si inferior.
Gtul = partea corpului care leag capul de trunchi;
preint:
regiunea posterioar alctuit din elemente somatice !"ertebre, articulaii si muschi#;
regiunea anterioar care pe lng elemente somatice !muschi, fascii si osul hioid# conine si organele gtului
repreentate de: laringe, trahee, esofag, tiroid etc.
Trun!"ul = alctuit din:
torace; $ alctuiesc a#"t$"l% #"&%ral% ce prote%ea organele interne
abdomen; $ viscerele toracice, abdominale si pelvine.
pelvis. $
& ca"itatea toracic este desprit de cea abdominal prin muschiul diafragma.
& ca"itatea abdominal se continu caudal cu ca"itatea pel"in, care este nchis inferior de diafragma pelvin si
diafragma urogenital.
& pereii trunchiului sunt alctuii din elemente somatice: oase, articulaii, muschi, fascii, "ase si ner"i:
peretele posterior al toracelui si abdomenului formea spatele;
peretele anterior si lateral formea pere ii antero-laterali.
'
M%'(r%l%:
membrele superioare se leag de trunchi prin centura scapular;
( partea liber a membrelor superioare: bra, antebra si mn.
membrele inferioare se leag de trunchi prin centura pelvin;
( partea liber a membrelor inferioar: coaps, gamb si picior.
Soma !de unde si denumirea masa%ului somatic# sau partea somatic a corpului cuprinde totalitatea formaiunilor anatomice, cu excepia
celor "iscerale, fiind constituit n special din organele aparatului locomotor care repreint aproape )*+ din greutatea corpului.
). TERMENI GENERALI DE ORIENTARE
Pentru a nelege ncadrarea si exprimarea relaiilor spaiale ale corpului uman si a prilor sale componente sunt utiliai o serie de termeni
generali de orientare. ,cestia cuprind axele si planurile de referin, punctul de plecare n definirea lor fiind constituit de poiia anatomic a
corpului uman, respecti" poiia ortostatic sau "ertical cu membrele pe lng trunchi, cu capul si ochii pri"ind nainte si cu faa palmar a
minii orientat anterior, n supinaie.
Corpul uman este tridimensional si prin urmare preint trei axe si trei palnuri spaiale principale.
* A+%l%,
sunt dispuse:
( "ertical sau longitudinal;
( sagital;
( trans"ersal.
o Axul vertical sau longitudinal strbate corpul n lungimea sa si este perpendicular pe sol, preentnd o extremitate
superioar sau cranian si una inferioar sau caudal, fapt pentru care a mai fost numit si axul cranio-caudat. ,xul care
pleac din vertex !crestetul capului# si cade n centrul poligonului de susinere, repreentat de suprafaa tlpilor si
spaiul dintre ele, constituie axul vertical principal sau axul nlimii;
o Axul sagital sau antero-posterior corespunde grosimii corpului; el are un pol anterior sau "entral si altul posterior sau
dorsal, moti" pentru care este numit si axul ventro-dorsal, formnd cu axul "ertical un unghi de -./;
o Axul transversal, numit si axul orizontal, strbate corpul de la stnga la dreapta si exprim limea.
0in axele preentate deri" termeni de direcie:
- superior si inferior;
- cranial si caudal;
)
- anterior si posterior/ventral si dorsal;
- sinister !stng# si dexter !drept#.
* Planur"l%,
se refer la seciunile corpului si trec prin cte dou din cele trei axe;
sunt orientate: median, frontal si trans"ersal .
Planul median/planul simetriei bilaterale trece prin axul longitudinal si sagital, strbtnd corpul pe linia median mprindu(l n dou
%umti numite antimere; simetria celor dou antimere corespunde mai mult prilor somatice ale corpului, "iscerele fiind, n mare parte,
asimetrice.
Planul frontal trece prin axul longitudinal si trans"ersal, di"ind corpul n dou pri:
- anterioar*"entral;
- posterioar*dorsal.
Planul transversal/planul orizontal , trece prin axul sagital si trans"ersal si este perpendicular pe planurile sagital si frontal; seciunile
corpului prin acest plan l taie n felii paralele, unele superioare si altele inferioare, moti" pentru care mai este numit si planul metameriei
corpului.
1 2n raport cu cele trei axe si planuri se mai folosesc si ali termeni, cum ar fi:
- medial !apropiat de planul median#;
- lateral !deprtat de planul median#.
1 3a membre:
- formaiunile din apropierea rdcinii se numesc proximale;
- formaiunile deprtate sunt distale;
- la antebra termenul ulnar corespunde celui medial, iar radial celui lateral;
- la gamb pentru medial se mai foloseste termenul tibial si pentru lateral cel de fibular sau peronier;
- feele flexoare ale membrelor au poiii in"ersate:
o la membrele superioare faa flexoare pri"este anterior;
o la membrele inferioare faa flexoare este orientat posterior;
- feele extensoare sunt poiionate in"ers:
o la membrele superioare posterior;
o la membrele inferoare anterior.
- termenul de volar corespunde feei palmare;
- termenul de plantar corespunde feei flexoare a piciorului sau tlpii.
+
1 4ermenii de superficial sau profund arat deprtarea de suprafaa corpului;
1 4ermenii de exterior si interior se raportea la ca"itile "iscerale.
-. ORGANISMUL CA UN TOT UNITAR
2ntre organism si mediul ambiant 5 n caul omului mediul biologic si social 5 exist o unitate indisolubil constituit pe baa e"oluiei
tuturot formelor organice din natur care au determinat transformrile din e"oluia filo( si ontogenetic a organismelor animale pn la trapta cea
mai nalt de organiare a materiei "ii.
Organismul uman 6 sistem biologic deschis alctuit la rndul su din subsisteme.
Ca toate sistemele biologice, corpul uman este format din: celule, esuturi, organe, sisteme, aparate.
4rstura dominant a organismului, ca ntreg sau ca sistem biologic, ct si a prilor sale componente, o constituie unitatea indisolubil
dintre structur si funcie. Cu toate acestea, prile unui organism posed o oarecare autonomie, fapt demonstrat de culturile de esuturi care, n
anumite condiii de mediu, pot tri in vitro sau, anumite organe, pot fi conse"ate pentru transplant.
Pe de alt parte, o alt condiie important a integritii organismului este cea a unitii dintre psihic si som, unitatea morfofuncional a
organismului uman fiind neleas n di"ersitatea ei conform principiului unitate prin diversitate. Prin urmare, organismul, ca ntreg, repreint
reultatul interaciunii esuturilor, organelor, aparatelor din constituia corpului.
Or.an%l% = grupuri de celule si esuturi care s(au difereniat n "ederea ndeplinirii anumitor funcii n organism, funcii reflectate fidel n
forma si structura lor. 7rganele nu funcionea iolat n organism, ci n strns corelaie.
Prin noiunea de viscer !cf. lat. viscera# se neleg organele n"elite de seroase !pericard, pleur, peritoneu#, situate n ca"itile "iscerle ale
corpului, care deser"esc schimburile metabolice. 8le cuprind sisteme diferite sau sunt pri ale unui sistem.
Aparat%l% = grupri de organe cu funcie principal comun, desi preint o structur morfologic diferit. 8le sunt uniti funcionale ale
corpului, de unde deri" si denumirea de aparat, cum ar fi: aparatul locomotor, alctuit din oase, articulaii si muschi cu funcii principale de
susinere a corpului si locomoie, aparatul digestiv cu funcia principal de digestie etc.
S"&t%'%l% = uniti morfologice si funcionale alctuite din organe care au aceeasi structur, fiind formate din acelasi esut: sistemul osos,
sistemul muscular, sistemul cardio-vascular, sistemul nervos.
9istemele biologice sunt sisteme deschise cu capacitate de:
- autoreglare : se realiea prin conexiunea invers sau feed-back.
- autoorganizare;
- autoreproducere.
;
6 7rganismul uman este alctuit dintr(un complex de celule, organe, sisteme si aparate care formea un tot unitar !cf. principiului
holografic si holistic#.
/. APARATUL DE SUSINERE SI MISCARE 0 APARATUL LOCOMOTOR
Aparatul locomotor este compus din:
9istemul osos;
9istemul articular;
9istemul muscular.
< 7asele si articulaiile 6 sistemul osteoarticular: rol pasi" n miscare;
< =uschii 6 sistemul muscular: rol acti" n miscare.
A. SISTEMUL OSOS 0 OSTEOLOGIA
9istemul osos este alctuit din totalitatea oaselor 6 scheletul.
7asele 6 organe dure si reistente datorit compoiiei chimice a esutului osos si arhitecturii acestuia.
0up raportul celor trei dimensiuni !lungime, l>ime, nlime# se clasifica n:
'. lungi 5 predomin lungimea: femur, tibie, perone, humerus, radius, ulna;
alctuire:
corp*diafi; ntre diafi ?i epifie, n perioada de cre?tere
extremit>i*epifie. se gse?te un cartila% de cre?tere 6 metafi.
). late 5 predomin limea ?i nlimea*grosimea;
preint dou fe>e ?i mai multe margini: omoplat, stern, coxal, oasele craniului !parietal, frontal,
occipital, temporal#;
+. scurte 5 cele trei dimensiuni sunt aproape egale: tarsiene, carpiene;
;. neregulate 5 ridicturi si adncituri: "ertebre, sphenoid, etmoid, mandibula;
@. pneumatice 5 preint ca"iti cu aer*sinusuri: frontal, maxilar, etmoid, sphenoid;
A. sesamoide 5 se gsesc n grosimea unui tendon: rotula situat n tendonul c"adricepsului femural;
B. oase alungite 5 predomin lungimea ns nu preint diafia si epifie: coastele, cla"icula.

@
ALCTUIREA SC1ELETULUI
9cheletul omului !))+ de oase: -@ perechi, ++ neperechi#:
scheletul capului;
scheletul trunchiului;
scheletul membrelor superioare ;
scheletul membrelor inferioare.
SC1ELETUL CAPULUI
este format din )) de oase
se mparte n:
- craniul cerebral*neurocraniu;
- craniul facial*"iscerocraniu.
Cran"ul %r%(ral !adposte?te encefalul# este alctuit din C oase:
- ; neperechi: frontal, etmoid, sfenoid, occipital;
- ) neperechi: parietal, temporal.
Cran"ul #"&%ral conine segmentele periferice ale unor analiatori, fiind alctuit din '; oase:
- A perechi: maxilar, palatin, igomatic, lacrimal, naal, cornetul naal inferioar.
- ) neperechi: "omerul, mandibula.
SC1ELETUL TRUNC1IULUI
9cheletul trunchiului este alctuit din:
- coloana "ertebral;
- scheletul toracelui;
- scheletul bainului osos.
* C2l2ana #%rt%(ral$ :
situat pe linia median n partea posterioar a trunchiului;
lungimea medie este de B. cm la brbat si A. cm la femeie;
alctuire:
- ++(+; de "ertebre*formaiuni osoase grupate n cinci segmente:
A
'. segmentul cer"ical 6 B "ertebre;
). segmentul toracic 6 ') "ertebre;
+. segmentul lombar 6 @ "ertebre;
;. segmentul sacral 6 @ "ertebre sudate ntre ele;
@. segmentul coccigian: ;(@ "ertebre sudate ntre ele;
- ); discuri inter"ertebrale !formaiuni fibrocartilaginoase#;
- +;; suprafe>e articulare;
- +A@ ligamente cu B+. inser>ii musculare care i confer reisten> ?i flexibilitate.
are triplu rol :
- constituie axul de susinere al scheletului;
- prote%ea mdu"a spinrii;
- particip la executarea miscrilor trunchiului si capului;
n plan sagital !antero(posterior# preint ; curburi fiiologice: curburile antero-posterioare;
n plan frontal: curburile laterale.
3 Cur(ur"l% ant%r24p2&t%r"2ar%:
'. curbura cervical are con"exitatea ndreptat anterior, fiind cuprins ntre atlas !C'# si !4)#;
). curbura toracal/dorsal are con"exitatea ndreptat posterior si este cuprins ntre 4+ si 4');
+. curbura lombar are con"exitatea ndreptat anterior, ntinnd(se de(a lungul celor cinci "ertebre lombare;
;. curbura sacrococcigian are con"exitatea dispus posterior si cuprinde toat lungimea sacrului si coccisului.
curburile care au con"exitatea ndreptat anterior 6 lordoze lordoza cervical si lordoza lombar!;
curbura toracal 6 cifoza toracal.
D Cur(ur"l% lat%ral%:
'. curbura cervical cu con"exitatea spre dreapta; 6 scolioze; n anumite cauri ele se pot
). curbura lombar cu con"exitatea spre stnga. accentua, pro"ocnd deformarea corpului.
3 5%rt%(r%l%:
vertebre propiu-zise !n numr de );#: se articulea ntre ele prin discurile inter"ertebrale;
vertebre false !n numr de -('.#: sudate ntre ele !"ertebrele sacrale si coccigiene#;
alctuirea unei "ertebre:
( corp "ertebral !n partea anterioar*"entral#;
( arc "ertebral !n partea posterioar*dorsal# 5 preint + prelungiri 6 apofie:
B
E apofizele de inserie !median 6 apofiza spinoas si dou laterale 6 apofize transverse# care ser"esc pentru inseria
muschilor;
E apofizele de articulare !dou superioare si dou infrioare# care ser"esc la articulaia "ertebrelor ntre ele sau cu coastele;
( orificiul "ertebral situat ntre corpul "ertebral si arcul "ertebral care, prin suprapunerea metameric a "ertebrelor, formea
canalul "ertebral*medular ce adposteste mdu"a spinrii.
* S!%l%tul t2ra%lu" este format din:
coloana vertebral toracal de care se articulea ') perechi de coaste;
coastele , n numr ') perechi mprite n + categorii:
- adevrate: primele B perechi ( se articulea cu sternul prin cartila%e costale proprii;
- false: urtoarele + perechi ( se articulea indirect cu sternul;
- flotante: ultimile ) perechi ( nu se articulea cu sternul.
sternul " os lat, situat anterior, alctuit din: manubriu# corp si apendice xifoid;
- se articulea superior cu cla"iculele, iar lateral cu primele B perechi de coaste.
9egmentul toracal al coloanei "ertebrale F coastele F sternul 6 cutia toracic.
* S!%l%tul (a6"nulu" 2&2& cuprinde:
centura pelvin: ) oase coxale articulate posterior cu osul sacrum !articulaia sacroiliac# si anterior ntre ele prin simfiza pubian;
segmentul sacral al coloanei "ertebrale F cele dou oase coxale 6 bainul !adposteste "eica urinar, uterul, o parte din intestinul gros
?i din intestinul sub>ire, precum ?i ramurile principale ale aortei ?i "enei ca"e inferioare#.
SC1ELETUL MEM)RELOR SUPERIOARE
9cheletul membrelor superioare cuprinde:
centura scapular format din:
- clavicul 6 os alungit, pereche, n form de 9, a?eat ntre stern ?i omoplat, parte sub pielea gtului, parte sub m. sternocleidomastoidian
?i deltoid;
- scapula * omoplatul " os lat, pereche, form triunghiular cu baa n sus, a?eat posterioar cutiei toracice.
scheletul extremit$ii libere a membrului superior format din:
- scheletul braului% humerusul 6 os lung, pereche, a crui extremitate superioar F centura scapular : articula>ia umrului; extremitatea
lui inferioar se articulea cu capul cubitusului ?i radiusului;
C
- scheletul antebraului% ulna cubitus! ?i radiusul 6 oase lungi, pereche, solidariate ntre ele printr(o membran interosoas; legtura
dintre bra> ?i antebra> se realiea prin articula>ia cotului, alctuit din extremit>ile humerusului, ulnei ?i radiusului dispuse ntr(o capsul
articular prote%at de ligamente ?i mu?chi !flexori ?i extensori#;
- scheletul mini% & oase carpiene# ' oase metacarpiene# () falangele si +. de articula>ii ntrite prin ligamente.
SC1ELETUL MEM)RELOR INFERIOARE
9cheletul membrelor inferioare cuprinde:
centura pelvian alctuit din ) oase coxale !articulate anterior la ni"elul simfiei pubiene si posterior cu osul sacrum 6 bainul# pro"enite
din sudarea altor trei oase: ilium# ischium si pubis; rol: susinere, protecie si locomoie;
scheletul extremit$ii libere a membrului inferior alctuit din scheletul coapsei%
- femur " cel mai lung os pereche, a crui extremitate superioar se articulea cu bainul !centura pel"ian# : articula>ia ?oldului;
- la extremitatea inferioar, femurul se articulea cu tibia, fibula si rotula : articula>ia genunchiului;
scheletul gambei%
- tibia 5 a?eat medial; oase lungi, pereche, solidariate ntre ele printr(o membran
- fibula*peroneul 7 aseat lateral; interseroas tibio(peronian
: legtura dintre coaps ?i gamb este realiat prin articula>ia genunchiului, alctuit din extremit>ile femurului, tibiei, peroneului ?i de
un os propriu numit rotul*patella !os scurt ?i turtit de form triunghiular situat n masa tendonului c"adriceps femural, n partea anterioar a
genunchiului#;
: n aceast regiune se afl trei articula>ii:
- articula$ia femuro-tibial; prote%ate de dou meniscuri
- articula$ia femuro-rotulian; $!cartila%e tampon#
- articula$ia tibio-peronian. a?eate intern ?i extern.
scheletul piciorului " constituit din )A de oase scurte !legate ntre ele prin +) de articula>ii# dispuse n:
( oasele tarsiene: B !astragalul, calcaneul, scafoidul, cuboidul ?i trei oase cuneiforme# 6 tarsul*scheletul posterior al piciorului;
( oasele metatarsiene, numerotate de la G la H 6 segmentul mi%lociu al scheletului piciorulu;
( falangele: ';, alctuiesc segmentul scheletului anterior al piciorului; cu excep>ia halucelui care are ) falange !'(+#, celelalte degete
au cte trei falange !', ), +#: proximal, mi%locie*medial ?i distal !rndul proximal al falangelor se articulea cu capetele metatarsienelor
corespuntoare fiecrui deget n parte, precum ?i ntre ele.
-

). ARTICULA8IILE 0 ARTROLOGIA

*ontactul dintre dou capete osoase# cu sau fr miscare +ntre ele# +mpreun cu toate elementele ce le +ncon,oar formeaz o -articulaie..
,rticula>iile 6 organele de legtur dintre oase care, asigurd diferite grade de mobilitate, permite acestora s(?i ndeplineasc func>ia de prghie
n cursul efecturii mi?crilor imprimate de mu?chi.
1 dup gradul de mobilitate articula>iile se mpart n dou categorii:
/ 0inartrozele 6 articula>ii fixe, imobile, fr ca"itate articulr care se clasific n:
- sindesmoze: ntre cele dou oase exist esut fibros !ex: suturile craniene#;
- sincondroze: ntre cele dou oase exist esut cartilaginos !ex: simfia pubian#;
- sinostoze: articulaii care se formea prin osificarea la adult a sindesmoelor si sincondroelor;
/ 1iartrozele sunt articulaii cu grad "ariat de mobilitate:
- amfiartroze !articulaii semimobile#: ntre oasele care se articulea se interpune un esut fibrocartilaginos !ex: la ni"elul simfielor,
ntre "ertebre, ntre oasele tarsometatarsiene#;
- artrodiile*articulaii sinoviale 9articula>ii mobile#.
1 elementele unei articulaii sino"iale:
'# 0uprafeele articulare sunt acoperite de cartilagiu !esut hialin fr ner"i si "ase de snge# cu rol de:
- tampon ce amortiea presiunea exercitat de greutatea corpului;
- protecie, usurnd alenecarea n timpul miscrii; distrugerea cartila%ului : anchiloz 6 lipsa miscrii.
se clasific n:
- sferice !capul humerusului, condilul radiusului, capul femurului#;
- conca"e !ca"itatea glenoid a scapulei, ca"itatea acetabular#;
- mosoras !trohleea humerusului#;
- plane: !platoul tibial#.
)# *apsula articular:
preint un strat extern fibros si unul intern 6 membrana sino"ial;
ntrit de ligamentele articulare !men>in n contact ambele capete osoase participante la articulaie# aflate:
'.
- n interiorul articula>iei, fcnd legtura ntre cele dou oase 6 ligamente interosoase;
- la exteriorul articula>iei, ntrind capsula articular 6 ligamente capsulare;
rol:
- protecie fa de procesele patologice;
- mpiedic rspndirea lichidului sino"ial.
+# 2embrana sinovial:
este un esut con%uncti" sub>ire care cptu?e?te fa>a intern a capsulei articulare;
de pe fa>a ei intern pornesc ctre ca"itatea articular prelungiri 6 fran%uri sino"iale, care secret lichidul sinovial*sinovia cu aspect
glbui, "scos, unsuros cu rolul de a u?ura alunecarea suprafe>elor articulare;
acoper si forma iunile intracapsulare: ligamente, tendoane, meniscurile;
constituie un mediu nutriti" pentru cartila%ul articular;
;# *avitatea articular " spaiul "irtual cuprins ntre capetele osoase;
@# *adrul glenoidal 6 forma>iune fibrocartilaginoas de forma unui colac prismatic, dispus n %urul anumitor ca"it>i articulare; are rolul de a
stabili un contact mult mai strns ntre oasele articula>iei;
A# 1iscurile interarticulare 6 forma>iuni fibrocartilaginoase cu rol de a face adaptabile suprafe>ele celor dou oase din diartro !ex:
articula>ia temporomandibular ?i sternocla"icular#;
B# 2eniscurile " elemente articulare formate din >esut fibrocartilaginos care preint un orificiu central prin care se stabile?te o comunicare
ntre cele dou ca"it>i articulare !ex: articula>ia genunchiului#.
1 Clasificarea articulaiilor mobile !artrodiilor#:
dup numrul oaselor care intr n alctuirea lor:
- simple;
- compuse;
dup forma feelor articulare:
- plane;
- trohleare;
- trohoide;
- condiliene;
- +n sa;
''
- cotilice sferoide!;
- elipsoidale.

A:ELE SI TIPURILE MISCRILOR ;N ARTICULAII
Prin axul mi3crii +n$elegem o linie imaginar care trece prin articula$ie 3i +n ,urul creia se face o mi3care de rota$ie. =iscrile se pot
realia n %urul unui ax, dou sau trei axe. 7asele unei articulaii sino"iale pot efectua urmtoarele tipuri de mi?cri:
<l%+"%0%+t%n&"% " apropierea*ndeprtarea a dou segmente articulare, realiate n %urul unui ax trans"ersal;
a(=u>"%0a==u>"% 6 ndeprtarea*apropierea segmentelor fa de axul median al corpului;
r2ta>"% 6 miscarea realiat n %urul axului care trece prin lungul segmentelor articulare !membrele sau trunchiul se rotesc n %urul unui ax
"ertical#; poate fi rotaie intern sau extern:
- pr2na"a 6 miscarea de rotaie a minii, prin care policele se roteste medial, palma pri"ind n %os; la picior planta pri"este n lateral, iar
marginea extern se ridic;
( &up"na"a 6 miscarea de rotaie a minii prin care policele se roteste lateral, palma pri"ind n sus; la picior, planta pri"este medial, iar
marginea intern se ridic;
"ru'=u>"% 6 mi?carea de rota>ie care totaliea flexia, extensia, adduc>ia, abduc>ia;
SISTEME DE P?RG1II
7asele 6 structuri rigide care se misc datorit articula iilor sino"iale;
oasele 6 asemnate cu sisteme de prghii, caracteriate prin trei mrimi:
- punctul de spri%in !9# 5 articulaie;
- fora acti" !I# 5 muschi;
- reistena !J# 5 oase.
2n organism exist trei categorii de prghii:
a# prghie de ordinul G, n care punctul de spri%in este situat ntre fora acti" si reisten, aflate n planuri opuse
!articulaia craniului la coloana "ertebral#;
b# prghie de ordinul GG, n care punctul de spri%in este situat dup si n plan opus reistenei si forei acti"e, aflate n
')
acelasi plan !articulaia oaselor gambei si piciorului#;
c# prghii de ordinul GGG, n care punctul de spri%in este situat naintea si n plan opus reistenei si forei de aciune
!articulaia dintre osul braului si oasele antebraului#.
C. SISTEMUL MUSCULAR0 MIOLOGIA
9istemul muscular 6 principalul sistem efector prin intermediul cruia organismul reacionea la modificrile mediului ambiant si la
comenile "oluntare.
Clasificarea muschilor:
stria i 5 formea n principal musculatura scheletic si o parte din musculatura digesti";
muschii "iscerali !netei# 5 formea musculatura unor organe interne; se caracteriea prin contrac>ii lente ?i in"oluntare, reisten> la
oboseal, cu capacitatea de a sus>ine mai mult "reme starea de contrac>ie ?i de a de"olta o for> mai mare.
muschiul striat de tip cardiac.
STRUCTURA ANATOMIC A MUSC1IULUI STRIAT
=uculatura striat repreint ;@ K din greutatea corpului, cei mai bine repreentai fiind muschii scheletici care intr n alctuirea aparatului
locomotor, constituind elementele acti"e ale acestuia cu rol n meninerea poiiei corpului si a segmentelor sale !prin contracie permanent 6
tonus#, precum si n miscarea si deplasarea acestora !prin contracii rapide, bruste si "oluntare#.
Fun""l% 'u&!"l2r &2'at"":
- realiea mersul;
- realiea poiia ortostatic;
- scrisul si "orbitul;
- masticaia;
- mimica feei.
ALCTUIREA MUSC1IULUI SOMATIC
1 muschiul este alctuit din:
corp 6 pntec;
dou extremit>i 6 capete*tendoane.
'+
* Structura corpului muchilor:
- >esut muscular striat;
- >esut con%ucti";
- "ase sanguine F "ase limfatice;
- ner"i.
%&utul 'u&ular &tr"at
- unitatea morfologic*structural a muschiului 6 fibra muscular;
- mai multe fibre musculare se organiea n fascicule musculare
- mai multe fascicule 6 un muschi.
4ibra muscular striat 6 celul alungit cu diametrul cuprins ntre '.('..L si o lungime "ariabil de la 'mm pn
la '.(') cm alctuit din:
- membran 6 sarcolema;
- puin citoplasm 6 sarcoplasma;
- numerosi nuclei aseai periferic;
- '"2<"(r"l%@
- alte organite celulare.
2iofibrilele 6 alctuite din miofilamente de mioin !groase# si actin !subiri# care confer fibrei musculare proprieti contractile;
%&utul 2nAunt"# se gse?te ntre fibrele ?i fascicolele musculare, precum ?i la suprafa> n %urul mu?chiului:
- membrana con%uncti" de la suprafa>a mu?chiului 6 perimisium extern*epimisium;
- din epimisium se desprind septuri formate din >esut con%uncti" lax, bogat n "ase ?i ner"i, care separ fasciculele musculare ntre
ele 6 perimisium intern;
- din perimisium intern pornesc lame fine de >esut con%uncti" lax, care n"elesc fiecare fibr muscular 6 endomisium ( bogat n
fibre colagene ?i elastice cu rol de a lega fibrele ?i fasciculele musculare ntre ele;
5a&%l% &an.u"n%: arterele, arteriorele, capilarele, "enulele ?i "enele;
rol nutriti":
- cnd mu?chiul se afl n repaus, capilarele se deschid ?i se nchid alternati";
- n timpul contrac>iei toate capilarele sunt deschise pentru a mri suprafe>ele de schimb nutriti", satisfcnd necesit>ile crescute de
oxigen ale mu?chiului din timpul contrac>iei;
n perimisium intern ?i extern se gsesc "ase limfatice.
N%r#"" 'uB!"ulu" &!%l%t": ramuri ale ner"ilor spinali ?i cerebrali care asigur iner"a>ia motorie ?i seniti" a mu?chilor:
';
inervaia motorie 5 repreentat de un ner" motor care mpreun cu fibrele muculare pe care le iner"ea 6 unitate motorie
6 unitatea func>ional a mu?chiului scheletic;
inerva$ia senzitiv 5 format din dendridele neuronilor seniti"i din ganglionii spinali ?i cei afla>i pe traiectul
neuronilor cerebrali seniti"i ?i mic?ti, care stimula>i de starea de tensiune a mu?chilor, tendoanelor ?i a
capsulelor articulare conduc impulsurile n centrii medulari, informnd despre starea func>ional a acestora.
* Structura capetelor 0 tendonului
Capetele sau tendoanele sunt de dou feluri:
a# captul de origine, care se leag de osul ce rmne fix n timpul contrac>iei musculare;
b# captul de inser$ie, care se fixea de osul mobil ce se deplasea n timpul contrac>iei musculare.
n func>ie de mi?carea execut, cele dou capete se pot schimba ntre ele, originea de"enind inser>ie ?i in"ers.
prin tendoane, mu?chii somatici se prind de oase:
tendoanele au forme "ariabile:
- cilindrice;
- turtite;
- late 6 aponevroze.
tendonul este alctuit din:
( >esut con%uncti" fibro(tendinos; n care se gsesc: "ase, ner"i,
( >esut con%uncti" lax. corpusculi seniti"i.
tendonul este ncon%urat de o capsul con%uncti" format din >esut con%uncti" lax 6 peritenonium extern, din care ptrund n interiorul
tendonului septuri con%uncti"e n care se afl "asele ?i ner"ii ce alctuiesc peritenonium intern.
legtura dintre corpul mu?chiului ?i tendon este realiat de ctre elementele con%uncti"e de n"eli? din
ambele organe.
FORMA MUSC1ILOR SOMATICI
'. 0up numrul capetelor de inser>ie:
cu un singur capt de inser>ie;
cu dou capete de inser>ie !biceps#;
cu trei capete de inser>ie !triceps#;
cu patru capete de inser>ie !c"adriceps#.
). 0up unghiul pe care fibrele musculare l fac cu tendonul:
'@
mu?chi cu fibre drepte, care nu fac unghi cu tendonul;
mu?chi cu fibre oblice, care fac unghi cu tendonul.
+. 0up dimensiuni:
/ mu3chi lungi: lungimea este mai mare dect l>imea ?i grosimea;
- sunt fusiformi cu partea central mai ngro?at ?i cu cele dou extremit>i sub>iate;
- sunt mu?chi de "ite care se contract repede, mi?crile pro"ocate fiind ample datorit lungimii lor;
/ mu3chi la$i !ma%oritatea mu?chilor trunchiului#: grosimea este mult mai mic dect celelalte dimensiuni;
- sunt lamelari cu forme "ariate: triunghiular !deltoidul#, patrulater !m. frontal#, n e"antai
!m. temporal# etc;
/ muschi scur$i: l>imea este mai mare dect lungimea;
- sunt considera>i mu?chi de efort pentru c sunt plasa>i pe regiuni n care se efectuea mi?cri reduse
?i n care este necesar o for> muscular mare !ex: m. inter"ertebrali#;
/ mu3chii circulari: caracteriai prin dispoi>ia circular sau semicircular a fibrelor ?i fasciculelor musculare;
- se afl n %urul unor orificii, constituind sfinctere ! ex: sfincterele anal, "eical, uretral#;
- n %urul orificiului bucal, orbicular, formnd mu?chii orbiculari ai gurii ?i ai ochiului.
PROPRIETILE MUSC1ILOR STRIAI
Propriet>ile fundamentale:
- excitabilitatea;
- contractilitatea;
- extensibilitatea;
- elasticitatea;
- tonicitatea.
E+"ta("l"tat%a este proprietatea fibrei musculare de a reaciona prin contracie la diferii ageni 6 stimuli. C2ntrat"l"tat%a 6 capacitatea
mu?chilor de a reac>iona prin contrac>ie la diferi>i stimuli sau excitan>i naturali sau artificiali !mecanici, electrici, chimici, termici# prin
schimbarea formei ?i de a transforma energia chimic poten>ial n lucru mecanic cu a%utorul prghiilor osoase.
pentru a se produce contracia, intensitatea stimulului trebuie s ating un anumit ni"el 6 prag liminal.
contrac iile sunt de ) tipuri:
- contracii iotonice : muschiul se scurtea sub o tensiune pasi" constant: sunt specifice
musculaturii membrelor care produc diferite forme de miscare;
'A
- contracii iometrice : muschiul nu(si modific dimensiunile, ci doar starea de tensiune.
Ela&t""tat%a 6 proprietatea mu?chilor de a se ntinde ?i de a se comprima sub ac>iunea unei for>e externe ?i de a re"eni la starea ini>ial dup
ce for>a a ncetat.
T2n""tat%a 6 starea permanent de u?oar contrac>ie a mu?chilor n repaus;
este men>inut de impulsuri ner"oase succesi"e care stimulea alternati" fibrele musculare;
rol:
- men>inerea oaselor n articula>ii ?i a unor organe ca"itare;
- n mecanismele de termoreglare;
- n expresia fe>ei;
- n procesele de amortiare a ?ocului contrac>iei.
T%r'2r%.lar%a &" t%r'2.%n%6a 6 calitatea muschilor de a elibera o cantitate mare de cldur prin contracie !ex. ntr(un mediu rece apar
frisoanele care sunt de fapt contracii repetate ale musculaturii striate care produc cldur#.
D%6#2ltar%a <2r" 'u&ular% 6 proprietatea muschilor lungi de a de"olta o for mai mare dect cei scuri;
efortul prelungit : oboseala muscular si implicit la scderea for ei.
Tra#al"ul 'u&ular 6 direct proporional cu fora de contracie, grosimea muschiului si intensitatea contraciei.
contracia fr nicio greutate nu realiea un tra"aliu;
la greuti mari pe care nu le pot deplasa, lucrul mecanic este deasemenea ero
n condiiile deplasrii unei greuti lucrul mecanic creste proporional cu greutatea;
O(2&%ala 'u&ular$ 6 reducerea temporar a capacit>ii func>ionale a mu?chilor;
se manifest:
- dup acti"it>i prelungite sau excesi"e prin acumulare excesi" de acid lactic n mu?chi, intoxicnd fibrele;
- n ncordarea neuro(psihic;
- cnd munca se desfsoar ntr(un mediu poluat cu substan>e toxice.
idiciile oboselii musculare:
- scderea for>ei musculare;
- scderea excitabilit>ii;
- prelungirea perioadei de relaxare;
- contractur fiiologic prin dispari>ia relaxrii;
- dureri musculare.
PRINCIPALELE GRUPE DE MUCC1I SOMATICI
'B
0up regiunile n care se situea, mu?chii somatici se mpart n:
- mu?chii capului;
- mu?chii gtului;
- mu?chii trunchiului;
- mu?chii membrelor.
1. Mu&!"" apulu"
Muchii mimicii,
- sunt mu?chi sub>iri situa>i sub piele care n general se prind cu un capt de stratul profund al pielii, iar cu cellalt de unul din oasele
faciale;
- sunt dispu?i n %urul orificiilor bucal, nasal, orbital si auditi", a"nd rol dilatator sau constrictor.
n %urul orificiului bucal se afl:
- m. orbicular al gurii 5 nchide orificiul bucal;
- m. ptrat al buzei superioare 5 ridic bua superioar;
- m. ptrat al buzei inferioare 5 coboar bua inferioar;
- m. buccinator 5 trage nainte col>ul gurii ?i mreste orificiul bucal n sens trans"ersal.
n %urul orificiului orbital: m. orbiculari ai ochilor 5 nchid pleoapele ?i rspndesc lichidul lacrimal pe suprafa>a
globilor oculari.
n %urul orificiilor naale: m. nazal, m. dilatator al nrilor 6 mu?chii constrictori ?i dilatatori al nrilor;
n %urul orificiului auditi" extern: m. auriculari.
n grosimea sprncenei: m. sprncenos;
deasupra regiunii orbitale: m. frontal 5 ncre>e?te pielea frun>ii ?i ridic sprncenele, n timp ce m. occipital ntinde pielea de pe frunte.
Muchii masticatori,
4 sunt mu?chi pereche, n numr de patru, cu rol n actul mastica>iei, imprimnd mandibulei mi?cri de ridicare, de mpingere nainte ?i lateral,
contribuind la mcinarea alimentelor:
m. temporal 5 originea: oasele temporale; inser>ia: mandibul;
m. maseter 5 originea: arcada igomatic; inseria: fa>a lateral a mandibulei;
m. pterigoidian medial 5 originea: fosa pterigoidian; inser>ia: faa intern a unghiului mandibulei;
m. pterigoidian lateral 5 originea: sfenoid ?i apofia pterigoidian; inser>ia: condilul mandibulei.
'C
-. Mu&!"" .tulu":
3 mu?chii regiunii anterioare a gtului;
D mu?chii regiunii posterioare a gtului sau ai cefei.
rol:
- nclin, roteste ?i aplec capul;
- inter"ine n actul mastica>iei, degluti>iei, respira>iei ?i fona>iei.
Muchii regiunii anterioare a gtului:
m. pielos al gtului !situat imediat sub piele#:
- originea: fascia mu?chiului pectoral ?i deltoid;
- inser>ia: pielea din dreptul col>ului gurii ?i de sub bua inferioar;
m. sternocleidomastoidian !situat sub mu?chiul pielos al gtului, pe partea antero(lateral a gtului#:
- originea: stern ?i cla"icul;
- inser>ia: apofia mastoid a osului temporal;
m. suprahioidieni !situai pe partea mi%locie a regiunii anterioare a gtului, deasupra osului hioid#:
- originea: osul hioid;
- inseria: osul temporal ?i pe mandibul;
m. subhioidieni !se afl pe partea mi%locie a regiunii anterioare a gtului, sub osul hioid#:
- originea: osul hioid;
- inseria: stern, marginea superioar a omoplatului ?i cartila%ul tiroid;
m. scaleni anterior# mi,lociu 3i posterior !localiai pe partea lateral ?i profund a gtului# se prind de
apofiele trans"erse ale "ertebrelor cer"icale ?i de primele dou coaste;
m. perevertebrali " a?ea>i profund napoia "iscerelor gtului ?i naintea coloanei "ertebrale cer"icale.
Muchii regiunii posterioare a gtului sunt preenta>i mpreun cu mu?chii spatelui.
/. Mu&!"" trun!"ulu" se grupea n:
- muschii spatelui si ai cefei;
- muschii toracelui;
- muschii abdomenului;
- muschii diafragmei pel"ine si ai perineului.
Muchii spatelui i ai cefei sunt dispusi n plan superficial ?i n plan profund.
'-
Muchii superficiali ai spatelui i ai cefei:
m. trapez " mu?chi lat;
- originea: osul occipital ?i apofiele spinoase ale "ertebrelor toracale;
- inser>ia: cla"icul, acromion ?i spina omoplatului;
- dup dispoi>ia descendent, oriontal ?i ascendent a fibrelor este format din trei pr>i:
o superioar;
o mi%locie;
o inferioar;
m. marele dorsal " mu?chi lat;
- originea: creasta osului coxal ?i sacral, apofiele spinoase ale "ertebrelor lombare ultimile ?ase "ertebre toracale si ultimele +(; coaste;
- inser>ia: ?an>ul intertubercular al humerusului;
m. romboid
- originea: apofiele spinoase ale "ertebrelor cer"icale A(B ?i toracale '(;;
- inser>ia: marginea median a scapulei;
m. ridictor al scapulei
- originea: apofiele trans"erse ale "ertebrelor cer"icale '(;;
- inser>ia: unghiul superior al scapulei;
m. din$at posterior superior
- originea: apofiele spinoase ale "ertebrelor cer"icale A(B ?i toracale '();
- inser>ia: coastele GG(H;
m. din$at posterior 3i inferior
- originea: apofiele spinoase ale coloanei "ertebrale toracale ''(') ?i lombarer '();
- inser>ia: ultimele patru coaste.
Muchii profunzi ai spatelui i ai cefei sunt dispu?i n dou planuri:
n primul plan: m. sacrospinal;
n al doilea plan: semispinali# multifizi# intertransversali# interspinali# drep$i posteriori ai capului# oblici ai
capului etc.
Muchii toracelui : m. extrinseci ?i m. intrinseci ai toracelui.
Muchii extrinseci ai toracelui:
m. pectoralul mare 6 mu?chi lat;
( originea: cla"icul, stern, cartila%ele costale si teaca dreptului abdominal;
).
m. pectoralul mic " a?eat sub m. pectoralul mare;
- originea: coastele GGG(H;
- inser>ia: apofia coracoid a omoplatului;
m. din$at anterior " mu?chi lat n form de e"antai, a?eat pe peretele lateral al toracelui;
- originea: primele dou coaste;
- inser>ia: marginea "ertebral a scapulei.
Muchii intrinseci ai toracelui:
m. intercostali externi !'' perechi#:
- alctui>i din fibre musculare oblice orientate n %os ?i nainte;
- se prind pe marginile a dou coaste "ecine;
m. intercostali interni !'' perechi#:
- se ntind de la stern pn la unghiurile costale;
- sunt alctui>i din fibre musculare oblice care se prind de marginile a dou coaste "ecine;
m. diafragm " mu?chi lat nepereche, n form de cupol;
- separ incomplet ca"itatea toracic de cea abdominal, fiind pre"ut cu orificii strbtute de organe care trec dintr(o ca"itate n alta:
orificiul "enei ca"e inferioare, orificiul esofagului, orificiul aortei;
- este mu?chiul esen>ial al inspira>iei;
Muchii abdomenului:
- m. pere>ilor anterolaterali;
- m. peretelui posterior ai abdomenului.
Muchii pereilor anterolaterali ai abdomenului:
m. drept abdominal 6 mu?chi lung cu fibrele dispuse "ertical a?eate de o parte ?i de alta a liniei albe !band
fibrotendinoas care se ntinde de la apendicele xifoid pn la simfia pubian#;
- originea: apendicele xifoid ?i coastele H, HG, HGG;
- inser>ia: pubis ?i simfia pubian;
m. oblic extern al abdomenului " mu?chi lat cu fibrele dispuse oblic pe direc>ia mu?chilor intercostali externi;
- originea: coastele H(MGG;
- inser>ia: creasta osului coxal, pubis ?i linia alb;
m. oblic intern al abdomenului " mu?chi lat cu fibrele dispuse oblic pe direc>ia mu?chilor intercostali interni;
- originea: creasta iliac;
)'
- inser>ia: cartila%ele costale, linia alb ?i pubis;
m. transvers al abdomenului " mu?chi lat cu fibrele dispuse trans"ersal fa> de axul longitudinal;
- originea: creasta iliac ?i ultimile cartila%e costale;
- inser>ia: linia alb.
Muchii peretelui posterior al abdomenului:
m. ptratul lombelor " mu?chi lat;
- originea: creasta iliac;
- inser>ia: coasta MGG ?i apofiele trans"erse ale primelor "ertebre lombare;
psoasul 3i iliacul 5 "or fi preenta>i la mu?chii membrelor inferioare.
Muchii diafragmei peline i ai perineului:
m. ridictor anal :
- originea: fa>a intern a osului pubis, spina ischiatic ?i fascia care le leag;
- inser>ia: pr>ile laterale ale osului sacru, coccis ?i o forma>iune fibrotendinoas ce se ntinde de la "rful
coccisului la anus;
m. coccigian :
- originea: spina inschiatic;
- inser>ia: coccis ?i sacru;
m. sfincerul anal extern :
- originea pe "rful coccisului;
- inser>ia: perianal;
perineul " structurat din mai mul>i mu?chi: ischiocavernos# bulbocavernos# transvers superficial 3i profund ?i mu3chiul sfincter al uretrei.
D. Mu&!"" '%'(r%l2r &up%r"2ar%:
- mu?chii umrului;
- mu?chii bra>ului;
- mu?chii antebra>ului;
- mu?chii minii.
Muchii umrului:
m. deltoid :
- form triunghiular;
))
- originea: cla"icul, acromion ?i spina scapulei;
m. subscapulari# supratendinos# infraspinos# rotundul mare ?i rotundul mic:
- mu?chi profuni ai umrului;
- originea pe scapul ?i humerus.
Muchii braului:
m. biceps brahial " mu?chi lung situat anterioar;
- originea: tuberculul supraglenoidian ?i apofia caracoid;
- inseria: tuberoitatea radial;
m. brahial " mu?chi lung a?eat ntre biceps ?i humerus;
- originea: fa>a anterioar a humerusului;
- inser>ia: tuberoitatea ulnei;
m. coracobrahial
- originea: apofia coracoid a scapulei;
- inser>ia: humerus;
m. triceps brahial ocup regiunea posterioar a bra>ului;
- originea: un capt pe scapul, iar celelalte dou pe humerus;
- inser>ia: olecran.
Muchii antebraului:
m. regiunii anterioare a antebra$ului " dispu?i n dou straturi:
- stratul superficial !m. rotundul pronator, m. flexor radial al carpului, m. palmar lung, m. flexor ulnar al carpului#;
- stratul profund !m. flexor profund al degetelor, m. flexor lung al policelui ?i m. ptrat pronator#;
m. regiunii posterioare a antebra$ului " dispu?i n dou straturi:
- stratul superficial !m. anconeu, extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului#;
- stratul profund !m. supinator, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui ?i extensor al indexului#;
m. regiunii laterale a antebra$ului : m. brahioradial, m. lung extensor radial al carpului ?i m. scurt extensor radial al carpului.
Muchii minii:
m. policelui formea o mas "oluminoas 6 eminen$ tenar !m. abductor al policelui, flexor scurt al policelui, opoant al policelui,
adductor al policelui#;
)+
m. degetului mic formea o mas muscular 6 eminen$ hipotenar !m. palmar scurt, abductor al degetului mic, opoant al degetului
mic, flexor scurt al degetului mic#;
m. regiunii palmare mi,locii dispu?i n dou straturi:
- superficial format din patru mu?chi lombricali;
- profund format din ?apte mu?chi interoso?i.
E. Mu&!"" '%'(r%l2r "n<%r"2ar%:
- mu?chii bainului;
- mu?chii coapsei;
- mu?chii gambei;
- mu?chii piciorului.
* Muchii bazinului sunt dispu?i n dou lo%i:
- regiunea anterioar;
- regiunea posterioar.
!egiunea anterioar "iliac# preint doi mu?chi, care datorit inser>iei lor comune pot fi considera>i ca un singur mu?chi 6 iliopsoas !rol
important n mers#:
m. psoasul mare :
- originea: coloana lombar;
- inser>ia: trohanterul mic al femurului;
m. iliac :
- originea: fosa iliac a osului coxal;
- inser>ia: trohanterul mic al femurului.
3 !egiunea posterioar "fesier# preint trei mu?chi cu rol important n men>inerea poi>iei ortostatice a corpului, n mi?crile bainului ?i
n mers:
m. fesier mare:
- originea: fosa iliac a osului coxal ?i osul sacru;
- inser>ia: femur;
m. fesier mi,lociu :
- originea: osul coxal;
- inser>ia: trohanterul mare al femurului;
m. fesier mic :
);
- originea: osul coxal;
- inser>ia: trohanerul mare al femurului.
* Muchii coapsei:
- mu?chii regiunii anterioare;
- muschii regiunii mediale;
- muschii regiunii posterioare.
3 Muchii regiunii anterioare:
m. tensor al fasciei lata 6 mu?chi lung;
- originea: spina ?i creasta iliac;
- inser>ia: tractul iliotibial;
m. croitor 6 cel mai lung mu?chi; strbate n diagonal fa>a anterioar a coapsei;
- originea: spina iliac;
- inser>ia: extremitatea superioar a tibiei;
m. cvadriceps femural 6 patru capete de origine ?i o singur inser>ie !printr(un tendon comun 6 tendonul rotulian# pe tibie.
Muchii regiunii mediale:
m. gracilis 6 mu?chi lung cu originea pe pubis ?i inser>ia pe tibie;
m. pectineu " mu?chi lat cu originea pe pubis si inser>ia pe extremitatea superioar a femurului;
m. adductori !lung, scurt ?i mare#;
- originea: pubis ?i tuberoitatea ischiatic;
- inser>ia: pe linia aspr a femurului.
Muchii regiunii posterioare:
m. biceps femural:
- originea: tuberoitatea ischiatic si linia aspr a femurului;
- inser>ia: capul fibulei;
m. semitendinos :
- originea: tuberotitatea ischiemic;
- inser>ia: extremitatea superioar a tibiei;
m. semimembranos :
- originea: tuberoitatea ischiemic;
- inser>ia: tibie.
* Muchii gambei:
)@
- mu?chii regiunii anterioare;
- muschii regiunii posterioare;
- muschii regiunii laterale.
Muchii regiunii anerioare:
( m. tibial anterior; ( originea: extremitatea superioar a tibiei, fibulei
( m. extensor lung al degetelor; $ ?i pe membrana inerosoas;
( m. extenser lung al halucelui. ( inser>ia: oasele piciorului;
Muchii regiunii posterioare sunt dispu?i n dou straturi:
stratul superficial: m. triceps sural ! m. solear, m. gemeni medial ?i lateral# ?i plantar;
stratul profund: m. popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui.
Muchii regiunii laterale
m. peronier lung ?i scurt:
- originea: tibie ?i fibul;
- inser>ia: oasele metatarsiene.
Muchii piciorului:
- m. regiunii dorsale;
- m. regiunii plantare a piciorului.
Muchii regiunii dorsale:
mu?chiul extensor scurt al degetelor:
- originea: osul calcaneu;
- inser>ia: falangele proximale ale primelor patru degete.
Muchii regiunii plantare:
m. regiunii plantare mediale * m. halucelui: m. abductor, m. flexor ?i adductor al halucelui;
m. regiunii plantare laterale * m. degetului mic: m. abductor, m. flexor ?i m. opoant al degetului mic;
m. regiunii plantare mi,locii : m. flexor scurt al degetelor, m. ptrat al plantei, m. lombricali, m. interoso?i ai piciorului, m. interoso?i
plantari, m. interoso?i dorsali : rol iotonic ?i iometric n men>inerea bol>ii piciorului.
PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
1. Trau'at"&'%l%,
- fractura;
)A
- luxaia;
- entorsa;
- contuia;
- rupturile tendinoase;
- redorile articulare !consecin a traumatismelor negli%ate sau incorect tratate : limitarea miscrii articulaie#.
Fratura 6 ntreruperea continuitii unui os;
inter"ine frec"ent n urma unui traumatism;
inter"ine n lipsa unui traumatism semnificati" dac osul este afectat de un proces patologic !osteoporoa,
infecii, tumoar#.
Lu+a"a 6 deplasarea a dou extremiti osoase ale unei articulaii ce antrenea o pierdere a contactului normal a dou suprafee articulare;
este pro"ocat de un soc sau de o miscare for at, mai rar de o malformaie;
luxa ia parial*subluxaia apare cnd osul deplasat a alunecat ntr(o parte, dar rmne nc n contact pe o
anumit suprafa cu al doilea os al articulaiei;
n luxa ie incidentul traumatic pro"oac ruptura capsulei articulare, iar cele dou oase nu mai au legtura,
unul dintre ele sare de la locul lui prin bresa aprut n capsul;
6 prima inter"en ie a ortopedului: readucerea suprafeelor osoase n contact si imobiliarea articulaiei.
simptome: durere, deforma ie, imposibilitatea de a misca articulaia.
diagnostic:
- radiografia permite confirmarea;
- luxaia poate fi asociat cu fractura unuia sau ambelor oase;
- se poate complica cu o compresie a arterelor*ner"ilor n"ecinai*mdu"ei spinrii n caul "ertebrelor;
- o luxaie "eche poate reaprea cu ocaia unor traumatisme 6 luxaie recidi"ant.
tratament: se urmreste imediat controlul durerii si limitarea tumefierii esuturilor moi prin aplicarea JGC8:
- Jest 6 repaus a prii traumatiate;
- Gce 6 ghe aplicat indirect pe piele;
- Compression 6 compresie cu un banda% elestic;
- 8le"ation 6 ridicarea membrului afectat;
: JGC8 trebuie aplicat n primele B) de ore dup traumatism.
ortostatismul se men ine n limita toleranei fr apariia durerii si cu minim schioptare;
articula ia afectat trebuie pus n repaus, pe ct posibil cu ridicarea acesteia deasupra ni"elului inimii;
)B
pentru a reduce durerea si tumefierea se aplic direct pe piele ghea spart ntr(o pung de plastic bine
nchis, meninnd pielea uscat, timp de '@(). minute, la fiecare trei sau patru ore;
pentru compresie ar trebui purtat tot timpul un banda% elastic, inclusi" n timpul somnului;
pentru reducerea durerii si inflama iei este recomandat tratament alopat numai la indicaia medicului
: dac luxaia nu este tratat corespuntor se a%unge la artroe timpurii si la limitarea miscrilor.
luxa ia genunchiului este mai gra" deoarece antrenea ruptura tuturor ligamentelor articulaiei
: necesit o reparaie chirurgical si o imobiliarea a membrului inferior timp de N A sptmni.
sechele: redoare sau o instabilitate a genunchiului.
Ent2r&a se produce n urma unei miscri bruste care pro"oac ntinderea sau chiar ruptura ligamentelor si capsulei articulare, pro"ocnd
hemoragii locale.
se ntlnesc frec"ent la obei, sporti"i, sedentari si la cei care poart ncl minte necorespuntoare !tocuri
nalte, talp groas#;
primul a%utor:
- repaus absolut al articulaiei respecti"e, cu piciorul mai ridicat !ex: entorsa la glen#;
- comprese locale cu ap rece sau ghea, schimbate des;
- cataplasme cu frune "ar sau de ment, fin de in, cartofi crui rasi.
-. O&t%2p2r26a, pn nu demult considerat o stare normal a "rstnicului, este considerat n preent o boal caracteriat prin reducerea
densitii minerale osoase, asociat cu compromiterea structurii osoase trabeculare, ceea ce predispune osul la fractur n urma unui traumatism
de mic intensitate sau chiar n lipsa caestuia. 0up "rsta de +@ de ani osul pierde n mod continuu din substana sa, fenomen normal si natural
odat cu naintarea n "rst. ,ceast pierdere poate de"eni ns o problem serioas dac rezerva osoas iniial a fost prea mic sau dac
pierderea de substan osoas se face prea repede. Jeultatul este cresterea riscului de fractur fie printr(o cdere obisnuit !nchietura minii sau
soldului#, fie printr(un efort moderat de ridicare !n caul "ertebrelor#.
factori de risc:
- aproape oricine poate face osteoporo, ns sunt predispuse mai ales pesoanele se sex feminin !N C.K# mai ales n perioada de
postmenopau, si chiar mai mult dac menopaua a sur"enit naintea "rstei de ;@ de ani;
- la "rste de peste A@ ani;
- tratament cronic cu corticoii;
- aport inadec"at de calciu alimentar;
- greutate corporal prea mic.
)C
/. Ra!"t"&'ul "n<ant"l 6 boal care apare ca urmare a tulburrii metabolismului calciu(fosfor cu consecin>e n ce pri"e?te osificarea deficitar
?i apari>ia unor deforma>ii osoase !picioare n M, gambe arcuite, deformri ale toracelui, bain strmb#. Ooala este pro"ocat de caren>a de
"itamina 0 ?i de al>i factori. Jahitismul tardi" %u"enil 6 identic cu cel infantil, apare la copii de ;('A ani.
D. )2ala lu" R%Fl"n.!au&%n 6 pro"ocat de o cre?tere a secre>iei de hormon paratiroidian;
se caracteriea prin:
- decalcifierea oaselor;
- formarea unor ca"it>i chistice ?i resorb>ia >esutului osos care "a fi nlocuit cu >esut fibros
: fracturi spontane, deformri ale oaselor membrelor sau coloanei "ertebrale etc.
E. D%<2r'$r"l% 2l2an%" #%rt%(ral% se caracteriea prin exagerarea curburilor coloanei "ertebrale:
scolioa;
cifoa;
hiperlordoa;
cifoscolioa.
G. Artr"ta r%u'at2"=$ 6 afeciune inflamatorie manifestat ca reultat al uurii articulaiilor, caua posibil fiind sistemul imunitar care atac
esutul protector al articulaiilor !esutul sino"ial#;
simptome: durerea si limitarea acti"it ii fiice;
este una dintre formele cele mai in"alidante ale artritei, pro"ocnd dureri ale articula iilor si deformarea
acestora, astfel nct si cele mai simple acti"iti pot de"eni foarte dificile.
inciden a acestei afeciuni este de ) 5 + ori mai crescut n rndul femeilor dect la brbai;
persoanele afectate au n general ntre ). 5 @. ani;
nu exist tratament de "indecare, ns cu a%utorul unui tratament adec"at, a unor msuri de prote%are a
articulaiilor si modificrii stilului de "ia bolna"ii pot duce o "ia lung si acti".
H. Cra'p%l% 'u&ular% 6 contracii in"oluntare ale unui muschi sau ale unui grup muscular care pro"oac durere intens si incapacitatea
folosirii muschilor afectai;
caue:
- suprasolicitarea fiic;
- deshidratarea;
- ntinderile musculare;
- tulburri ale metabolismului fosfor(calciu.
I. O&t%2<"t26a = de"oltarea unor excrescene osoase care apar pe capetele osoase;
nu sunt dureroase, ns n contact cu alte oase sau ner"i pot pro"oca simptome algice;
)-
localiare:
- suprafeele de legtur dintre dou oase;
- pe onele n care ligamentele si tendoanele se unesc cu oasele;
- la articulaiile genunchilor, soldurilor, coastelor, umerilor si degetelor;
- la ni"elul "ertebrelor.
cauele apari iei proliferrilor osoase nu se cunosc cu preciie, ns medicii cred c este "orba despre:
- o reacie la modificrile pe care le sufer articulaiile datorit bolilor si mbtrnirii !ex: osteoartrita#;
- tulburri ale metabolismului calciului.
J. D"&tr2<"a 'u&ular$ 6 muschii care sunt controlai de creier n mod "oluntar de"in din ce n ce mai slabi;
n stadiile a"ansate ale bolii, esutul con%uncti" nlocuieste fibrele musculare;
n unele forme sunt afecta i: miocardul, ali muschi in"oluntari !netei# si alte organe;
nu exist tratament pentru aceast boal, medica ia a"nd doar rolul de a ncetini e"oluia bolii.
1K. O&t%2'"%l"ta 6 inflamaia oaselor.
caue:
- infeciile care pot ptrunde n os prin fluxul sanguin;
- infecia unui esut n"ecinat;
- leiunile care expun osul germenilor patogeni, fa"orind apariia unei infecii.
sunt afectate n general oasele lungi ale membrelor, oasele coloanei "ertebrale !"ertebrele#, oasele piciorului,
pel"isului si cla"icula.
este o boal gra" care necesit tratament intensi" pentru a pre"eni rspndirea infec iei si pentru a sal"a osul
afectat.
11. Sp2n="l26a02&t%2artr"ta %r#"al$ 6 afeciune degenerati" a coloanei "ertebrale localiat la ni"elul "ertebrelor si discurilor
inter"ertebrale cer"icale.
afec iunea se manifest n general la persoanele cu "rste peste ;. ani si e"oluea n timp, la brbai
sur"enind mai de"reme dect la femei;
procesul de degenerare caracteristic spondiloei cer"icale este reultatul uurii oaselor din partea posterioar a
gtului pe msura naintrii n "rst;
modificrile ce nso esc aceast afeciune, cum ar fi proliferarea anormal a esutului osos !osteofite#, pot
duce la cresterea presiunii exercitate asupra ner"ilor spinali si, uneori, asupra mdu"ei spinrii;
formele usoare rspund foarte bine la tratamentul conser"ator !purtarea unei ortee, administrarea de
analgeice#;
+.
formele gra"e, n special cele care implic comprimarea ner"ilor spinali sau a mdu"ei, necesit 5 n afartr
de tamentul anterior 5 fiioterapie, administrarea de medicamente puternice sau chiat inter"enia chirurgical.
1-. T%n="n"ta 6 inflamaie a tendoanelor care pro"oac durere si slbiciune la ni"elul articulaiilor, afectnd n general umerii, coastele,
soldurile, clciul si articulaia minii.
n formele se"ere care pro"oac ruperea tendonului se inter"ine chirurgical;
n ma%oritatea caurilor tratamentul const doar n repaus !limitarea miscrilor care solicit tendonul afectat#
si administrarea medicamentelor analgeice si antiinflamatoare.
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMUL NER5OS
9istemul ner"os !9P#:
- asigur relaiile dintre organism si mediul extern;
- coordonea acti"itatea esuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor de organe;
9P se mparte n:
$% Sistemul neros al ieii de relaie0somatic care asigur:
- sensibilitatea seniti" si senorial;
- acti"itatea motorie somatic.
este alctuit din:
- sistemul nervos central !9PC# format din:
( mduva spinrii;
( encefal;
- sistemul nervos periferic format din:
- nervi: : cranieni;
: spinali.
- ganglioni: 6 spinali si omologii lor cranieni;
: vegetativi !latero"ertebrali, pre"iscerali, intramurali#
&% Sistemul neros egetati care reglea acti"itatea organelor interne;
cuprinde:
- centrii nervosi situai n axul cerebrospinal;
- ganglioni nervosi vegetativi;
+'
- fibre nervoase vegetative
cuprinde dou componente: sistemul ner"os "egetati" simpatic si parasimpatic.
9G948=Q3 P8JH79 C8P4J,3
corpul uman, supus schimbrilor permanente ale mediului ncon%urtor, si adaptea rspunsurile fiiologice la fluxul continuu al informa iilor
care i par"in din exterior : S"&t%'ul n%r#2& %ntral %&t% &%="ul anal"6%" &" "nt%.r$r"" =at%l2r &%n62r"al% &" '2tr"%. ,cest centru de comand
si control conine dou pri: mdu"a spinrii si encefalul.
$% Mdua spinrii:
se preint ca un cordon fin, albicios, cu o lungime de N ;@ cm, situat n canalul "ertebral;
se ntinde de la orificiul occipital pn la a doua "ertebr lombar, de unde se continu cu conul terminal si se termin cu filum terminale care,
mpreun cu ner"ii spinali, alctuiesc -coada de cal.;
este si un organ autonom capabil s analiee informa ii simple si s dea instruciuni rapide cu efect local !ex: la arsur, retragerea automat a
minii se face sub controlul mdu"ei spinrii#;
structural este format din:
- substana cenusie dispus central n forma literei R, preentnd:
& dou coarne posterioare care conin neuroni seniti"i somatici;
& dou coarne anterioare ce nglobea neuronii motori somatici;
& dou coarne laterale care conin neuroni "egetati"i, seniti"i si motori.
- substana alb:
& ncon%urat de substana cenusie;
& constituit din fibre ner"oase care fac legtura dintre mdu"a spinrii si encefal;
& mprit n trei perechi de cordoane: anterioare, laterale si posterioare organiate n fascicule care conduc pe ci ascendente
sensibilitatea si pe ci descendente influxurile motorii;
este conectat cu organele receptoare si efectoare prin +' de perechi de n%r#" &p"nal" dispusi para"ertebral;
&% 'ncefalul
este partea 9PC situat n cutia cranian;
este format din:
A. Trun!"ul %r%(ral
implicat n controlul func iilor "itale: funcia cardiac, respiratorie, digestiei etc.
constituit din: bulbul rahidian, puntea lui Harolio si meencefal.
3 7ulbul rahidian:
+)
- se preint ca o prelungire a mdu"ei;
- preint urmtoarele formaiuni medulare:
& fisura median anterioar;
& lateral piramidele bulbare delimitate de:
& cordoanele laterale bulbare;
& olivele bulbare n partea superioar a cordoanelor;
& posterior: cordoanele posterioare medulare;
& ascendent si lateral: pedunculii cerebrali 6 ci de legtur ntre bulb si cerebel.
D Puntea lui 8arolio:
- este dispus anterior si trans"ersal ntre bulb si pedunculi cerebrali;
- se continu lateral cu pedunculii cerebelosi mi,locii care merg posterior la cerebel.
D 2ezencefalul:
- este situat ntre punte si diencefal;
- este legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori;
- faa anterioar 6 format din doi pedunculi cerebrali;
- faa posterioar preint patru coliculi !) superiori, )inferiori#.
). C%r%(%lul0r%"%rul '"
- este situat pe partea dorsal a trunchiului cerebral, n eta%ul posterior al cutiei craniene;
- este alctuit din dou emisfere cerebeloase unite printr(o formaiune numit vermis;
- ca funcie contribuie la:
& coordonarea miscrilor "oluntare;
& meninerea tonusului muscular;
& coordonarea echilibrului static sau n miscare a organismului.
C. D"%n%<alul0r%"%rul "nt%r'%="ar
- se afl n continuarea meencefalului, sub emisferele cerebrale;
- este alctuit din dou pri mai importante:
& talamus 5 are funcia de staie de releu ntre segmentele inferioare ale sistemului ner"os si emisfere,
repreentnd centrul de integrare a ntregii sensibiliti a organismului.
& hipotalamus:
situat sub talamus, este alctuit din mai multe formaiuni, dintre acestea prelungirea
tuberculului cenusiu realiea legtura cu glanda hipofiar;
++
repreint ona centrilor "egetati"i superiori, subcorticali;
centrul de reglare a foamei, a setei si a temperaturii;
mpreun cu hipofia comand secreiile hormonale.
D. E'"&<%r%l% %r%(ral% 9r%"%rul 'ar%0t%l%n%<alulL
repreint partea cea mai de"oltat a encefalului, acoperind diencefalul, trunchiul cerebral si, par ial, cerebelul;
au form o"oidal si sunt separate incomplet printr(un san 6 fisura interemisferic;
cele dou emisfere cerebrale sunt interconectate printr(un pachet de fibre ner"oase 6 corp calos
emisfera dreapt si stng comand si percep senaiile primite din partea opus a corpului;
scoara cerebral !cortexul# are o grosime de ',) 5 ;,@ mm si conine 'C miliarde de neuroni;
pe regiunea periferic a creierului se afl circum"olu iuni care definesc ;@ de one*arii corticale specialiate n prelucrarea informaiilor:
- ariile senoriale, bogate n celule rotunde;
- ariile motorii cu celule sub form piramidal;
- ariile asociati"e, conin celule de diferite tipuri.
1 ntregul sistem ner"os central este n"elit ntr(o pelicul, numit menige, de trei tipuri:
- duramater, groas si fibroas, situat direct pe esutul osos;
- arahnoida, scldat de lichidul cefalo(rahidian !lichid nutriti" cu rolul unei perne pentru amortiarea socurilor#;
- piamater care ader la suprafaa esutului ner"os.
1 dou esuturi ner"oase sunt specifice pentru sistemul ner"os central:
a% substana gri:
formea scoar a cerebral*cortexul, ca si mici aglomerri gri, respecti" nucleele grii*baale localiate n profunimea creierului;
se gseste n interiorul mdu"ei spinrii;
este constituit din corpurile celulare ale neuronilor celulelor ner"oase;
ea interpreteaz mesa,ele senzitive si elaboreaz rspunsurile adecvate;
organiarea sa ntr(o re ea complex si e"oluti" ofer fiinei umane capacitatea de a gndi;
b% substana alb:
situat n mdu"a spinrii si interiorului encefalului;
cuprinde lungile ramifica ii ale celulelor ner"oase 6 axoni, ncon%urate de o teac de substan groas, responsabil de culoarea lor albicioas 6
mielina; axonii 6 cabluri care asigur conducerea influxului nervos.
intersti iile esutului ner"os sunt umplute cu celule nutriti"e ale esutului interstiial*ne"roglii 6 esut protector care aduce celulelor ner"oase
elemente energetice.
+;
9G948=Q3 P8JH79 P8JGI8JGC
organismul 6 parcurs de lungi cordoane albicioase 6 n%r#"", care formea &"&t%'ul n%r#2& p%r"<%r" prin care esuturile si organele sunt
conectate permanent la centrele de comand:
este repreentat de:
- ner"ii cranieni;
- ner"ii spinali.
N%r#"" ran"%n" n numr de '), sunt de trei tipuri:
- motori: oculomotori(GGG, trohleari(GH, abducensi(HG, accesori(MG si hipoglosi(MGG;
- senoriali: olfacti"i(G, optici(GG, acustico("estibulari(HGGG;
- micsti: trigemeni(H, faciali(HGG, glosofaringieni(GM si "agi(M;
N%r#"" &p"nal":
- sunt ner"i micsti alctuii din fibre:
& motorii si seniti"e;
& somatice si "egetati"e.
fiecare ner" spinal preint:
- dou rdcini:
& anterioar, motorie, fiind alctuit din axonii neuronilor motori somatici din coarnele anterioare
si axonii ner"ilor motori "egetati"i din coarnele laterale;
& posterioar, "egetati", preint ganglionul spinal, ce nglobea neuroni seniti"i
psedounipolari somatici si "egetati"i;
- un trunchi, reultat din unirea rdcinilor anterioar si posterioar nainte de a prsi canalul "ertebral;
- patru ramuri, reultate din mprirea trunchiului dup ce a prsit canalul "ertebral:
& ramura dorsal distribuie fibrele bilateral n tegumentele si musculatura regiunii dorsale trunchiului;
& ramura ventral:
iner"ea muschii si pielea regiunii anterolaterale gtului, trunchiului si membrelor;
unindu(se cu cele supadiacente si subdiacente : plexuri:
plexul cer"ical !C' 5 C@#;
plexul brahial !C@ 5 4'#;
+@
plexul lombar !4') 5 3;#;
plexul sacral !3@ 5 9@#.
& ramura meningeal conine fibre ner"oase "egetati"e "asomotoare; iner"ea meningele rahidian;
& ramura comunicant alb si cenusie: cea alb conine fibre "egetati"e preganglionare ce fac legtura
cu ganglionii "egetati"i, iar cea cenusie conine fibre postganglionare simpatice.
9G948=Q3 P8JH79 H8S84,4GH
coordonea func ionarea organelor interne si a glandelor;
este organiat n dou componente: sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic;
fiecare component este alctuit dintr(o:
- parte central format:
din neuroni "egetati"i situai n:
mdu"a spinrii; unde alctuiesc centrii ner"osi "egetati"i !simpatici si
trunchiul cerebral. parasimpatici# situai n coarnele laterale 4' 5 4') si 3' 5 3).
- parte periferic format din:
neuroni situai n afara 9PC, unde constituie ganglioni# fibre pre- si postganglionare la ni"elul trunchiului cerebral si
mdu"ei spinrii sacrale;
plexuri "egetati"e:
prevertebrare: celiac, meenteric superior si inferior;
previscerale: faringian, laringian, tiroidian, esofagian, cardiac, pulmonar, hepatic, gastric, pancreatic, splenic,
hipogastric superior si inferior;
intramurale: =eissner si ,uerbach !n peretele tubului digesti"#, plexuri situate n pereii "aselor de snge.
9PH formea la ni"elul "iscerelor plexuri simpatico 5 parasimpatice, de unde pleac fibre postganglionare la "iscere;
efectele stimulrii 9PH:
- aciunea simpaticului:
asociat cu cea a medulosuprarenale : mobiliea si ntreste mi%loacele de aprare a organismului la factorii agresi"i din
mediu;
creste intensitatea reaciilor catabolice.
- aciunea parasimpaticului:
+A
este antagonic cele simpatice;
generea efecte localiate care au rol de refacere;
generea reacii anabolice.
0istemul nervos somatic:
are dou componente importante:
- sistemul senzorial;
- sistemul motor.
informa iile "enite din mediul exterior sunt culese de organele de sim prin intermediul receptorilor;
din receptori, impulsurile reultate n urma excita iei a%ung prin fibrele ner"oase seniti"e n sistemul ner"os central;
rolul sistemului ner"os somatic este de a centralia datele adunate din mediul exterior pentru a adapta ct mai bine miscrile organismului;
: sistemul nervos somatic trebuie s +ndeplineasc mai multe sarcini +n paralel !ex: situaia n care ne aflm la "olanul masinii, condusul
implicnd nti de toate a pri"i, a aui si a(i coordona miscrile; n plus trebuie s(i alegi itinerarul, s e"aluei situaii, s reacionei la situaii
nepre"ute etc.; n cursul acestor sec"ene, aciuni*reacii, neuronii seniti"i ne informea n permanen despre crisparea minilor pe "olan,
concomitent fiind mobiliate "ul si auul#.
oricare ar fi situa ia ntlnit, sistemul ner"os elaborea rspunsuri instantanee opernd ntotdeauna n acelasi mod;
fibrele ner"oase seniti"e furniea informa iile, colectnd senaiile tactile, dureroase cu a%utorul unor terminaii situate n piele, ns
percepia asupra lumii exterioare se mbogeste si prin senaii auditi"e, olfacti"e, gustati"e si "iuale adunate de fibrele seniti"e specialiate.
cile ner"oase ascendente fac ca informa iile s urce pn la cortexul cerebral;
la ni"elul mdu"ei spinrii sau al bulbului, cile ner"oase trec de partea cealalt:
: senaiile ce iau nastere n dreapta organismului "or fi analiate de emisfera stng a creierului si in"ers.
PATOLOGIA SISTEMULUI NER5OS
1. En%<al"ta
repreint inflamaia substanei cerebrale;
este pro"ocat de
- ageni infeciosi !"irusul gripal, ru%eolic, rubeolic, "aricelei, poliomielitei, oreionului etc.#;
- ageni neinfeciosi !stri alergice, intoxicaii, "accinuri etc.#.
encefalita alergic debutea cu:
+B
- temperatur ridicat;
- tendin accentuat de somn;
- este nsoit paraliia muschilor oculari : strabism si diplopie !"edere dubl#;
- produce:
boli de inim: endocardita;
miscri deordonate ale corpului.
-. M%n"n."ta
repreint inflama ia meningelor cerebrospinale;
este pro"ocat de agen i infeciosi:
- meningococul 9eisseria meningitidis;
- bacilul :och;
- "irusul ;est-9ile !"ector este narul comun#.
simptome: febr, cefalee, "rsturi, dureri si contrac ii musculare, fotofobie, membre inferioare flectate pe abdomen, sensibilitate exagerat
a pielii, ceaf ncordat.
/. 1%'2ra.""l% %r%(ral%
ruperea "aselor creierului;
factori fa"oriani:
- hipertensiunea arterial;
- ateroscleroa cerebral;
- inflamaiile "aselor cerebrale;
- tumorile cerebrale;
- traumatismele craniene.
apar brusc, cu durere intens de cap nso it de pierderea cunostinei si intrarea n com;
alte manifestri: fa congestionat, respiraie profund si gomotoas, incontinen de urin si fecale, capul si ochii ndreptai ctre partea
focarului hemoragic.
D. C2'%l%
se caracteriea prin pierderea cunostin ei si imobiliarea bolna"ului;
caue: hemoragia cerebral, ramolismentul cerebral, traumatismele craniene, infec iile generale !septicemii#, diabetul aharat, epilepsia,
hipertensiunea arterial, insuficiena hepatic, intoxicaiile medicamentoase si uremia.
+C
ANALIZATORII
9istemul ner"os coordonea funciile organismului si l integrea n mediu numai dac primeste informaii exogene si*sau endogene prin
intermediul analiatorilor.
analiatorii sunt alctui i din trei segmente:
- periferic;
- de conducere;
- central.
$% Segmentul periferic este repreentat de:
- receptorul specialiat pentru a recepiona stimulii din mediul extern si intern;
- excitarea receptorului : potenial de receptor care generea potenialul de aciune*influx ner"os;
- receptorii se clasific n:
& exteroceptori: situai la suprafaa corpului : proprietile obiectelor si fenomenelor;
& propriceptori: informea asupra poiiei si miscrii corpului si di"erselor organe;
& interoceptorii*visceroceptorii: percep modificrile biochimice aprute la ni"elul diferitelor organe.
&% Segmentul intermediar0conducere este alctuit din ci ner"oase prin care influxul ner"os este transmis
scoarei cerebrale.
(% Segmentul central este repreentat de ariile corticale la ni"elul crora se face prelucrarea, analia si sintea
informaiilor primite de la receptori si se formea senaiile constiente.
91L NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII
pielea repreint n"elisul exterior al corpului.
func iile pielii:
- organ de sim datorit receptorilor cutanai din grosimea ei;
- organ de excreie deoarece elimin unii produsi metabolici;
- organ de absorbie datorit proprietii de a absorbi unele substane !cremele nutriti"e, ingredientele farmaceutice, uleiuri de
protecie solar sau terapeutice, tincturi etc#;
- organ de protecie fa de unii ageni chimici, mecanici, termici;
+-
- rol )n termoreglare prin intermediul stratului adipos hipodermic care mpiedic pierderile de cldur;
- funcie hemodinamic prin mobiliarea unei cantiti mari de snge cnd organismul are ne"oie.
alte func ii ale pielii asigur:
- protecia mecanic a organismului !aprrndu(l de socurile din exterior: tieturi, grieturi etc.#;
- protecia termic ntruct n"eleste corpul si particip la termoreglare !: transpirm cnd e prea cald si prin apari ia pielii de
gin pentru a ne ncli cnd ne e frig#;
- protecia contra radiaiilor solare deoarece apr organismul de cancere si de arsurile cauate datorit expunerii ne%udicioase la
soare;
- protecia +mpotriva ptrunderii microbiene prin excreia sebacee care determin formarea la suprafaa pielii a unui strat subire
gras(protector !filmul hidrolipidic#;
- protecia sudoral prin care transpiraia elimin din organism o parte din toxine, n acelasi timp sigurndu(se rcirea si
umedifierea pielii.
MORFOLOGIA PIELII NORMALE
!elieful pielii
apare plan si neted, exceptd anumite regiuni unde este brdat de numeroase proeminene# depresiuni# din care unele sunt permanente
altele tranitorii.
- 1epresiunile/retraciile " sanuri*adncituri permanente si*sau tranitorii;
- Proieminenele/turgescenele " ridicturi*cute tranitorii si*sau permanente:
- cele tranitorii sunt condiionate de diferii factori externi si interni, producndu(se pe cale reflex prin contracia anumitor
muschi;
- cele permanente le ntlnim n general la ni"elul articulaiilor;
*uloarea pielii
"ariea dup ras: de la alb deschis pn la negru nchis, cu nuane si culori ntre cele dou extreme;
"rsta si sexul condi ionea modificri de coloraie:
- copiii si femeile tinere au culoarea mai deschis dect brbaii aduli;
- la ambele sexe, la btrnee, culoarea pielii este mai nchis.
;.
sub epiderm se gsesc celulele pigmentare 6 melanocitele, care produc pigmen i 6 melanin cu rol n:
- protecie mpotri"a efectelor duntoare ale radiaiilor ultra"iolete:
: melanina absoarbe energia luminii, de"enind mai nchis la culoare, acesta fiind moti"ul pentru
care pielea se bronea, dac este expus la soare;
: melanina se desprinde mpreun cu celulele moarte dup ce migrea spre suprafaa pielii:
melanina este produs n cantit i diferite:
: se gseste n toate straturile epidermei oamenilor din onele tropicale, pielea lor fiind de culoare nchis;
: oamenii cu piele alb au melanin doar n straturile epidermice inferioare;
: melanina mpreun cu un anumit picment de carotin se afl la oamenii cu o piele galben.
+rosimea pielii
"ariea ntre .,@ 5 ; mm:
( este relati" subire n regiunile corporale puin expuse la uur sau presiune;
( este mai groas pe suprafeele mai solicitate !tlpi#;
( copiii au pielea mai subire dect adulii, iar adulii mai groas dect btrnii;
( pielea femeilor este mai subire dect a brbailor.
Suprafaa pielii este de ) mT;
+reutatea pieli este de +(; Ug : repreint a doua(ecea parte din greutatea corpului.
*onsistena pielii
moale;
gras; $ aceste calit i sunt condiionate si de cantitatea secreiilor fiiologice.
catifelat; $
usor umed.
'lasticitatea pielii
este foarte mare, ntinndu(se fr a se rupe;
o suprafa de ) cmT suport o greutate de ) Ug fr a se rupe;
o ntindere lent poate produce o ruptur de fibre n derm fr plag exterioar 6 vergeturile.
Mobilitatea pielii "aria dup regiunea si grsimea care o cptuseste.
,uciul pielii este e"ident n regiunile unde hasurarea reliefului lipseste !bu, pa"ilionul urechii etc.#.
ANATOMIA 0 STRUCTURA PIELII
;'
Pielea este alctuit din + straturi:
- epiderm;
- derm;
- hipoderm.
'pidermul
repreint stratul superficial al pielii alctuit din esut epitelial pluristratificat pa"imentos;
este separat de derm printr(o membran bazal care aparine dermului;
este stratificat de la interior la exterior astfel:
(. stratul generator/germinativ:
- toate straturile pro"in din stratul germinati", ale crui celule, pe msur ce se multiplic sunt mpinse spre suprafa, schimbndu(
si necontenit forma si structura;
- este aseat pe membrana baal;
- este format dintr(un strat de celule cilindrice, care conin n citoplasm riboomi;
- la acest ni"el au loc frec"ente di"iiuni celulare de tip mitotic n citoplasma crora se gsesc granule de melanin !pigment preluat
de la ni"elul dermului cu rol de protecie al tegumentului#.
<. stratul spinos:
- este aseat peste stratul generator;
- este alctuit din celule poliedrice apropiate de o substan intercelular, numit cement, cu spaii intercelulare mici, fiind unite
prin formaiuni citoplasmatice 6 desmozomi;
=. stratul granulos:
- este format de ' 5 @ straturi de celule care se aplatiea datorit presiunii create de stratul generator;
- celulele acumulea granule de cheratin, iar nucleul ncepe s se degeneree;
). stratul lucid:
- este format din celule aplatiate cu citoplasm limpede, transparent !datorit unei substane numit eleidin reultat prin
degradarea cheratinei# la ni"elul crora nucleul este de%a pe cale de dispariie;
- eleidina este o substan gras, care confer pielii impermeabilitate, absorbie selecti" si suplee;
'. stratul cornos:
este format din celule aplatiate anucleate !fr nucleu# aseate pe mai multe straturi:
- celulele conin n citoplasm paraeleidina, preentnd la exterior o capsul +ngrosat;
- stratul extern cornos al epidermei este format din ). 5 +. de rnduri de celule moarte aseate unele peste altele, asemenea unor
igle : pielea se ntinde cu usurin n timpul miscrii;
;)
ilnic, mii de celule moarte se desprind de pe piele, ns ele sunt nlocuite n permanen cu altele noi;
>. stratul descuamat:
- este format din celule pa"imentoase, degradate;
- fenomenul de descuamare "aria n funcie de ona de expunere si presiune exercitat !ex: la palme si clcie descuamarea este
frec"ent#.
-ermul
este stratul mi%lociu al pielii, aseat sub epiderm;
este alctuit din esut con%uncti" lax, bogat "asculariat si iner"at;
are rol de legtur, sus inere, hrnire, depoit, reglare si aprare mpotri"a infeciilor
este format din trei componente principale:
- substana fundamental;
- fibrele con,unctive;
- celulele con,unctive;
/ 0ubstana fundamental
are structur amorf;
este format dintr(un amestec de mucopoliaharide, proteine, sruri minerale si ap.
/ 4ibrele con,unctive sunt de trei feluri:
- colagene;
- elastice; $ dispuse sub form de reea.
- reticulare
/ *elulele con,unctive situate n substana fundamental si n spaiile reelei con%uncti"e sunt celule fixe si celule
mobile pro"enite din "asele sang"ine.
dermul con ine:
- glande sebacee:
- canalele glandelor sudoripare;
- partea superioar a foliculului pilos:
- muschii erectori.ridictori ai firului de pr.piloerectori;
- reeaua ascular;
- ma,oritatea receptorilor cutanai.
dermul este dispus pe ) straturi: stratul papilar si stratul profund.
- stratul papilar:
;+
( dispus superficial n "ecintatea epidermului;
( formea nspre epiderm proieminene conice 6 papile dermice;
( la acest ni"el, esutul con%uncti" conine fibroblasti, melanoblasti, fibre con%uncti"e elastice de
colagen si puine reticulare;
- stratul profund/reticular:
( situat n "ecintatea hipodermului;
( conine predominant fibre de colagen si reticulin, fiind stratul care confer reisten pielii.
/ipodermul
repreint stratul subcutanat al pielii;
este alctuit din esut con%uncti" bogat n celule adipoase, numite adipocite, care acumulea grsime si
mping nucleul ctre periferie;
totalitatea celulelor adipoase formea paniculul adipos, care se identific cu stratul de grsime preent la
persoanele obee:
- grsimea este distribuit inegal n funcie de segmentele corpului, sex, "rst si regimul alimentar;
- depoitul adipos este si un strat iolant ce funcionea ca un termoiolator, astfel nct n ca de necesitate, organismul poate
folosi acest depoit de grsime si ca surs de energie;
- sub stratul adipos se gsesc muschii, ganglionii limfatici, principalii ner"i si "ase sanguine.
la ni"elul hipodermului se gsesc:
- partea inferioar a folicului pilos;
- glandele sudoripare;
- reeaua "ascular subcutanat;
- o parte din receptori cutanai.
ANE:ELE PIELII,
( cornoase;
( glandulare.
A. An%+%l% 2rn2a&%,
- prul; ( sunt "iibile la exteriorul corpului si epidermului;
- unghiile. ( sunt de origine ectodermic.
0rul
se preint ca o forma iune tubular, flexibil ce se gseste ntr(un spaiu 6 folicul;
;;
firul de pr F folicul 6 folicul pilos, cruia i sunt anexate una sau mai multe glande sebacee;
prul este format din dou pr i:
- una care se afl sub piele 6 rdcin;
- alta la exterior 6 tulpin*pr.
partea terminal a rdcinii este mai umflat si are forma unui tub 6 bulbul prului*bulbul folicular:
- preint la ba o scobitur 6 papila folicular, care conine "ase sang"ine si ner"i cu rol de a asigura hrana prului;
- deasupra papilei foliculare se afl celulele germinati"e bulbare din care, prin multiplicarea lor, reult prul.
dac sec ionm longitudinal un fir de pr, putem obser"a trei one:
- la centru: mdu"a; ( mdu"a si scoara conin pigmeni, iar toate onele ncep s se
- la mi%loc: scoara*corticala; cheratiniee progresi" pe msur ce se deprtea de bulb.
- la exterior: epidermicula*cuticula !membrana de protecie din exterior#.
cheratina:
- substan dur care asigur forma si reistena firului de pr;
- este format dintr(o substan bogat n sulf si aot, reistent la acii, fermeni si temperaturi ridicate;
- se preint sub dou forme:
!'# cheratina dreapt 5 substan stabil;
!)# cheratina buclat 5 instabil;
- sub aciunea diferiilor factori fiici !umeeala, cldura# sau chimici !substane oxidante# cele dou cheratine se pot contopi si "or
conferii prului un aspect ondulat.
pigmen ii:
- dau culoare prului, fiind constituii din melanine si substane proteice complexe, care n general au culoarea neagr, dar si cu
"ariaii de la galben, brun nchis pn la negru;
- sunt insolubili n ap, ns solubili n hidroxid de potasiu si acii concentrai : cnd dorim s ne "opsim prul, mai nti trebuie
s decolorm firul de pr cu a%utorul apei oxigenate, amoniac sau alte substane;
- melaninele se preint sub form difu si granular : n firele de pr exist ambele forme de melanin, iar de raportul dintre ele
depinde culoarea prului:
melanina difu : culoare glbuie cnd este puin concentrat si roscat cnd este foarte concentrat;
melanina granular : culoare de la brun la negru; decoloranii acionea asupra melaninei granulare pe care o transform
n melanin difu;
cularea rosie a prului este dat de un pigment special care conine fier 6 tricosiderin.
;@
"itea de crestere a firului de pr:
- ntre .,+ 5 .,@ mm*i; ntre ' 5 ',@ cm*lun, ntre '@ 5 ). cm*an;
- cresterea firului de pr durea ntre + 5 ; ani;
- de la moartea firului de pr pn la cderea de pe cap, trec n medie trei luni si n mod normal cad ilnic N ;. 5 @. fire de pr;
reisten a firului de pr este mare la agenii fiici, biologici si "ariabil la cei chimici:
- firul de pr nu poate fi spart cu o lo"itur de ciocan;
- firul de pr este reistent la traciune !pentru a rupe un fir de pr este necesar o greutate ntre @. 5 '.. g sau chiar 'A. g#;
- reistena firului de pr este mai mic la copii si "rstnici si mai mare la aduli;
- firul de pr este reistent si la putrefacie !se gsesc fire de pr intacte la persoanele decedate chiar dup '. ani#;
firul de pr este flexibil si elastic:
- se poate lungi chiar cu ). 5 +. K sub aciunea unei traciuni, re"enind la forma iniial dup ncetarea acesteia;
- sub aciunea cldurii, elasticitatea dispare, iar prul de"ine casabil;
datorit sebumului, prul preint propriet i absorbante de praf si microparticule.
1nghia
lam cornoas care acoper fa a dorsal a extremitii degetelor la mini si picioare;
ndeplineste func ia de a prote%a ultimile falange !distale#;
alctuire:
!'# corpul unghial 6 partea pe care o "edem;
!)# rdcina 6 partea inclus n piele.
organul regenerator al unghiei l repreint matricea sa ce deri" din epidermul de suprafa ;
cresterea unghiei 6 proces permanent n tot parcursul "ie ii: .,@ 5 ',) mm*sptmn.
). An%+%l% .lan=ular%:
- glandele sudoripare;
- glandele sebacee;
- glandele mamare.
$% +landele sudoripare
sunt glande de tip tubular simple, exocrine !produsul de secreie se elimin la exterior#;
se gsesc pe toat suprafa a pielii, n profunimea dermei;
sunt formate dintr(o aglomerare de tubule e ntortocheate !canale sudoripare#;
au rol important n reglarea temperaturii corporale;
sunt mai aglomerate si mai de"oltate n anumite regiuni;
;A
secre ia lor 6 sudoare:
- un lichid limpede puin srat, cu miros caracteristic care "ariea de la indi"id la indi"id;
- bogat n sruri minerale si acii "olatili care, n cauri de mboln"ire, poate conine uree si ahr;
- secreia glandelor sudoripare este imperceptibil, desi se "ars continuu la suprafaa pielii;
- transpiraia n timp ce se e"apor rceste corpul;
- glandele sudoripare produc pe perioada unei ile ntre A.. 5 C.. ml de transpiraie;
- n ilele foarte clduroase putem e"apora chiar si ) litri de sudoare.
un om are n total n %ur de + milioane de glande sudoripare, greutatea lor total atingnd '.. g;
glande sudoripare au o densitate mai mare pe fa , sub bra, n palm !n palm se afl +@. glande sudoripare*cmT, n timp ce pe dosul
palmei doar )..# si n talp;
alctuire:
- corpul glandei 6 adenomer;
- canalul de excreie.
Adenomerul: este alctuit dintr(un epiteliu cilindric unistratificat, dublat de un strat de celule mioepiteliale cu capacitate de contracie care
produce expuliea produsului de secreie.
*analul de excreie are form tubular, linear, cu perei proprii la ni"elul dermului ce preint un epiteliu cubic bistratificat, sinuos, lipsit de
perei proprii la ni"elul epidermului, ser"ind la eliminarea produsului de secreie.
&% +landele sebacee
sunt glande exocrine acinoase ramificate;
la fiecare folicul pilos este anexat o gland sebacee, situat superficial fa de glanda sudoripar;
produsul lor 6 sebum:
- format dintr(o substan de secreie grsoas, pe care celula o colectea din grsimile din snge;
- transmite impermeabilitate firelor de pr si epidermei;
- se elimin prin spaiul dintre pr si teaca lui;
- are rolul de a lubrefia prul si tegumentele;
cnd secre ia acestor glande este insuficient, pielea de"ine uscat;
cnd secre ia este exagerat produce seborea;
sunt influen ate de glandele sexuale: apariia seborei coincide cu apariia pubertii.
alctuire:
- corpul glandei 6 adenomer;
;B
- canal de excreie.
Adenomerul:
- situat n derm, n "ecintatea firului de pr;
- este format din celule de tip epitelial;
- produsul de secreie 6 sebum;
- preint la exterior o membran baal care se continu cu n"elisurile firului de pr.
*analul de excreie:
- se deschide la exterior, ser"ind la eliminarea sebumului.
(% +landa mamar
este gland specific mamiferelor de tip tubulo(acinos, format din ') 5 ). lobi de la ni"elul crora pleac un canal galactofor ce con"erg si
se deschid la exterior la ni"elul unei proieminene 6 mamelon !n %urul mamelonului se obser" areola mamar cu un diametru de )(+ cm, unde
epiderma este slab cheratiniat spre deosebire de celelalte one ale pielii#;
este preent la ambele sexe, ns la femei, ea secret laptele care asigur hrnirea copilului mic prin con inutul crescut de proteine, glucide,
sruri minerale.
PARTICULARITILE PIELII ;N RAPORT CU 5?RSTA
Pielea sugarilor si a copiilor se deosebeste structural de pielea adultului:
- este mai supl, straturile epidermului nu sunt complet de"oltate, ele fiind constituite din mai puine rnduri de celule, astfel nct
grosimea epidermului este mai mic;
- stratul cornos este discret, cheratiniarea este mai redus, determinnd o transparen mai mare a pielii;
- dermul este bogat "asculariat, determinnd o piele de culoare ro;
- este mai permeabil : unele medicamente acionea mai bine pe cale cutanat;
- este acoperit cu un n"elis gras care apr pielea de maceraiile pe care le poate produce lichidul amniotic;
- glandele sudoripare si ncep funcia abia dup cte"a luni dup nastere : lipsa sudorii si cantitatea redus de grsime fac ca
mantaua acid, care ofer n mod normal o protecie mpotri"a infeciilor microbiene s nu(si poat ndeplini rolul fiiologic :
pielea copiilor este foarte recepti" fa de infeciile microbiene, ceea ce explic frec"ena dermatoelor microbiene la copii;
- nu poate ndeplini rolul imuniator printr(o reacti"itate mai redus caracteristic acestei etape de de"oltare !reaciile alergice apar
la copii abia dup a treia lun#.
Pielea la btrni
;C
dup ;. de ani ncepe instalarea mbtrnirii organului cutanat;
semnele clinice ale mbtrnirii pielii sunt "iibile mai ales la pr ile descoperite ale corpului asupra crora
acionea radiaiile ultra"iolete solare:
: de"ine aspr, atrofic, uscat, prin diminuarea secreiei sebacee si sudoripare, concomitent cu descresterea
coninutului n ap;
: dermul, ca si hipodermul se atrofiea, modificrile cele mai importante obse"ndu(se la ni"elul colagenului
a crui fibre se subia, modificndu(si coninutul biochimic si capacitatea de hidratare prin tendine de
hipermineraliare cu depuneri de Ca;
: reeaua "ascular este mult diminuat;
: sunt diminuate reaciile oxidati"e a metabolirii glicogenului, scnd acti"itatea enimelor.
n procesul de mbtrnire, metabolismul tegumentului este mult scut si de aici posibilitatea apari iei mult mai
usor a unor afeciuni dermatologice si rspunsul ntriat la anumite tratamente.
TIPURI DE PIELE
- normal;
- gras;
- uscat;
- mixt.
Pielea normal
ntlnit numai la copilul mic, sntos, nainte de pubertate;
caracteristici: fin, catifelat, mat si elastic ntruct esutul su con%uncti" de susinere este dens, iar fibrele de
colagen si elastin sunt de bun calitate.
Pielea gras
se recunoaste usor prin faptul c este gras, preentnd o crestere a numrului si acti"itii glandelor sebacee;
pri"it atent se "d porii dilata i, uneori nchisi de puncte negre, galbene sau cenusiu murdar.
Pielea uscat
rugoas, aspr, lipsit de elasticitate care poate apare la toate "rstele:
- prin pierderea sau diminuarea filmului hidro(lipidic de suprafa;
- prin deshidratarea stratului cornos;
- prin tulburarea procesului de Ueratiniare.
acest tip de piele este fragil, brdat de riduri si se irit usor;
;-
pri"it de aproape se poate obser"a descuamarea, delipirea celulelor moarte si uscate de pe stratul superior.
Piele mixt
se ntlneste la persoanele la care fruntea, nasul, brbia are un aspect strlucitor, gras, n timp ce obra%ii au o piele
fragil si fin.
RE?NOIREA PIELII
sub epiderm, n stratul germinati", celulele se afl ntr(o continu di"iiune;
celulele nou formate sunt apoi ncrcate cu o protein reistent, cheratina, care determin cheratiniarea celulelor;
pe msur ce iau nastere celulele noi, cele cheratiniate "or fi mpinse spre exterior;
timpul necesar unei celule s a%ung din stratul baal pn n stratul cornos si s se elimine este e"aluat ntre
)A 5 )C ile 6 durata ei de "ia;
celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia "iibili: n timpul "ieii omul pierde sub aceast
form N 'C Vg de piele.
PIELEA, ORGAN DE SIM
pielea repreint un imens cmp receptor datorit numeroaselor termina ii ale analiatorului cutanat prin care
experimentm si aflm proprietile obiectelor si fenomenelor cu care organismul "ine n contact:
: pielea repreint componenta*segmentul periferic al analiatorului cutanat !analiatorul 6 sistem complex si unitar care are
rolul de a recepiona# conduce si transforma +n senzaii specifice informaiile/excitaiile adecvate primite din mediul extern sau
intern#.
prin numeroasele si "ariatele tipuri de receptori, pielea deser"este sensibilitatea:
- tactil;
- termic;
- dureroas.
Sensibilitatea tactil2 presional si ibratorie are ca stimul comun deformarea tegumentului:
- superficial pentru tact;
- profund pentru presiune;
- rapid(repetat pentru "ibraii.
receptorii tactili sunt:
- terminaiile nervoase libere specialiate pentru tact, presiune, durere si rece;
- corpusculii 2eissner: preeni n derm n numr foarte mare, sensibili la atingeri foarte fine si "ibraii de %oas frec"en;
@.
- discurile 2erkel specialiate pentru presiune : sensibile la atingeri puternice;
- corpusculi Pacini situai ndeosebi n esutul subcutanat, muschi, articulaii sunt sensibili la "ibraii.
capacitatea tactil de diferen iere a dou puncte de contact difer n funcie de numrul receptorilor preeni
pe unitatea de suprafa, precum si de ali factori cum ar fi: fa, buxe, limb, degete.
Sensibilitatea termic repreint percepia temperaturilor superioare*inferioare temperaturii corpului !cald*rece#.
receptorii termici sunt:
- corpusculii ?uffini pentru cald;
- corpusculi :rause pentru rece;
- terminaiile ner"oase libere pentru rece.
Sensibilitatea dureroas nu are un stimul specific:
durerea poate fi declansat de stimuli extrem de puternici care produc leiuni celulare;
sena ia de durere este foarte important deoarece:
- poate e"idenia preena unor boli, a%utnd la diagnosticarea lor;
- declansea reflexe de aprare !ex: arsura, drobirea, lo"irea etc#.
stimulii care declansea sena ia de durere:
- la ni"elul tegumentului: ageni mecanici, termici, electrici, chimici etc;
- la ni"elul organelor interne sunt repreentai de distensia brusc sau spasmul "iscerelor ca"itare, traciunea mecanic, compresiunea,
inflamaia.
receptorii durerii sunt termina iile ner"oase libere preente n tegumente, tendoane, muschi, periost,
ad"enticea "aselor, submucoasa "iscerelor;
densitatea mai mare a acestor termina ii ner"oase libere este la ni"elul pielii, ceea ce explic posibilitatea
localirii precise a durerii cutanate si implicit caracterul "ag si imprecis al durerii "iscerale;
adaptarea la durere 6 foarte slab, deoarece ea semnaliea ac iunea unor factori noci"i asupra organismului.
FIZIOLOGIA PIELII
pielea, ca n"elis al corpului si ca organ protector interpus ntre mediul extern si intern, ndeplineste multe func ii
"itale aflate n strns dependen cu ntregul organism;
pielea fiind nestrat cu un sistem "ascular si ner"os foarte de"oltat se afl ntr(o legtur strns cu ntregul
organism, mai ales cu sistemul ner"os:
@'
- &%.'%ntul p%r"<%r" 6 specialiat pentru recepionarea unei anumite forme de energie;
repreentat de receptorii tactili, termici, de presiune si "ibratori plasai n organele de sim;
prin excitarea receptorului se produce potenialul de receptor, care generea potenialul de aciune*influxul ner"os care se
propag n segmentul urmtor.
- &%.'%ntul =% 2n=u%r% 6 format din ci cile sensibilitii tactile, termice si dureroase, respecti" "i ner"oase extra( si intrane"raxiale
ascendente !seniti"o(senoriale#;
- &%.'%ntul %ntral 6 repreentat de ona de proiecie a sensibilitii generale din scoara cerebral:
informaiile exterocepti"e din %umtatea dreapt a corpului este proiectat n girul postcentral stng, iar cele din partea
stng n cel stng;
: acest reflex explic par ial mecanismul func ional al reflexologiei !"ei cursul de masa% reflexogen#.
META)OLISMUL SI FUNCIILE PIELII
D =%ta(2l"&'ul p"%l""
repreint totalitatea proceselor fiico(chimice, schimburile dintre celule si nsumea funciile "itale elementare ale pielii si sarcinile
fiiologice pe care pielea trebuie s le ndeplineasc n raport cu mediul extern si intern;
desfsurarea proceselor metabolice ale pielii necesit un mediu care con ine substanele necesare schimburilor,
transformrilor fiico(chimice si energetice:
- substane anorganice;
- substane organice.
Substanele anorganice
apa este elementul cu propriet i fiico(chimice speciale:
- pielea conine o cantitate mare de ap : apa pe care o bem este fixat dup ingerare de ficat, unde este ioniat pentru a putea trece n
snge : prin circulaie, ea a%unge n capilare, unde tinde s intre n echilibru cu apa esuturilor : surplusul de ap se depune n muschi
si n piele, care constituie unul dintre cele mai importante reer"oare de ap din organism : din ambele locuri apa este mobiliat dup
ne"oi;
- reinerea si eliminarea apei din organism trebuie s fie proporionale cu cantitatea de ap ingerat;
- n numeroase afeciuni dermatologice se produce o retenie de ap, condiionat de o reinere clorurat, constituind starea de preedem sau
de edem;
- apa, n afar de rolul de "ehicul al substanelor anorganice si organice, are un rol esenial n respiraia celular;
@)
srurile minerale sunt stabilite cantitati" prin analia integral a cenusii pielii : la '.. g pielea con ine:
- ;@ mg calciu;
- )A. mg potasiu;
- +@. mg sodiu;
- +. mg magneiu;
- apoi clor, fosfor, sulf, cupru, inc.
substan ele minerale se gsesc n organism n stare de electrolii ncrcai cu o anumit sarcin electric:
- clorura de sodiu, a%uns n snge se disocia n ioni de clor si sodiu : pielea este organul cel mai bogat n clor, fiind reer"orul si
reglatorul clorului n organism, echilibrul apei fiind strns legat de cel al clorului;
- potasiul este ionul protoplasmei si al nucleilor : n piele, potasiul se gseste mai mult n epiderm si anexe;
- calciul, fosforul si magneiul sunt strns legate funcional ntre ele, astfel nct metabolismul lor nu poate fi tratat separat;
: reer"a mare de calciu si fosfor o repreint oasele;
: n celelalte esuturi calciul se cseste n cantitate mic, abia 'K;
: sngele conine o cantitate constant de '.. mg calciu la mie, fiind cuprins n plasm;
: n pielea normal, calciul se gseste aproape exclusi" n derm;
: metabolismul intermediar al calciului este legat de al fosforului;
: orice mobiliare, eliminare si depunere de calciu se face paralel cu cea a fosforului, orice exces de fosfor sang"in, pentru a se
elimina, se fixea de calciu;
: calciul %oac un rol important n excitabilitatea neuro(muscular si ner"oas, n mecanismul coagulrii, n impermeabilitatea
membranelor epiteliale si endoteliale, el ncetineste si modera acti"itatea celulei.
- sulful se gseste n cantiti mari n albumine si n cheratin.
pentru "ia a celulei este important ca amestecul fraciunii minerale s se menin ntr(un echilibru constant:
- un exces de potasiu, calciu si sodiu duce la un pR ridicat;
- excesul de sodiu determin o retenie de ap pentru corectarea hiperosmoei;
- potasiul sang"in creste n socul anafilactic.
prin participarea glandelor sudoripare la eliminrile de electroli i din mediul extracelular, pielea %oac un rol important n reglarea
metabolismului hidro(mineral.
cercetrile fcute asupra pielii au artat c:
- pielea normal are o reacie acid;
- pielea ecematosilor tinde spre alcalo;
- pielea psoriaicilor tinde spre acido : cnd deechilibrul este corectat, dermatoa se "indec.
@+
epidermul este mai acid dect dermul, aciditatea fiind foarte marcat la ni"elul stratului cornos, unde poate s ating un pR de @,@:
- reacia secreiilor sudorale si grsoase poate s coboare pn la un pR de @;
- mantaua acid a pielii %oac un rol protector fa de bacterii si paraii.
Substanele organice
metabolismul pielii este condi ionat de preena substanelor organice furniate prin intermediul cilor sang"ine
care deser"esc nutriia celulelor;
substan ele organice:
'. protidele.proteinele 3 constituite din acii aminai;
se mpart n:
- proteine simple;
- proteine con,ugate;
sunt descompuse:
- prin fibre cu acii minerali;
- prin aciunea fermenilor naturali !pepsina, tripsina etc#;
nafar de proteinele banale !albumine, globuline#, n piele se mai gsesc si proteine particulare cum ar fi:
- colagenul !cunoscut prin structura lui fibrilar care macerat n ap se transform n clei#;
- elastina !reistent fa de influena substanelor chimice#;
reticulina este proteina fibrelor reticulare.
). glucidele " monoaharide si poliaharide;
se gsesc abundent n epiderm n prima %umtate a "ie ii fetale;
dispar treptat din profunime spre suprafa si reapar la aduli n bulbul prului, n glandele sudoripare si sebacee.
+. grsimile.lipidele:
pro"in din secre ia glandelor sebacee, din e"oluia celulei epidermice si n mic parte din secreia glandelor sudoripare;
intr n compoi ia materiei "ii;
nu se diol" n ap;
au rol energetic si fac parte din materialul plastic al celulei;
grsimea de reer" adunat n esutul adipos are rol protector, mecanic si fiic !amortiarea socurilor mecanice si atenuarea pierderilor de
cldur#.
;. fermenii pielii: reaciile chimice care stau la baa manifestrilor "itale se petrec prin inter"enia unor ageni speciali, numii fermeni, a
cror aciune se aseamn cu cea a cataliatorilor !de unde si denumirea de biocatalizatori#;
@;
pro"oac reac ii de scindare si sinte fr a se ua;
ac ionea n cantiti extrem de mici
acesti cataliatori sunt numi i: fermeni, enime, diastae.
@. itaminele si mineralele;
"itaminele 6 factori alimentari esen iali "ieii, aciunea lor asemnndu(se cu cea a fermenilor si hormonilor, constnd n cataliarea
reaciilor chimice din materia "ie si determinarea coordonrii chimice a proceselor "itale energetice;
sunt considerate si biocataliatori, stimulnd 5 ca si fermen ii si hormonii 5 reaciile chimice generatoare de energie si n special reaciile de
oxidare;
lipsa "itaminelor din alimenta ie produce o serie de tulburri n metabolism care se manifest prin simtome "ariate, interesnd ntre altele si
pielea.
3 Fun""l% p"%l""
4uncia epidermului se concretiea n:
cheratiniarea si producerea unei substan e grase*grsimea cornoas care imbib stratul cornos:
: cheratiniarea reult din procesele metabolice care se petrec fiiologic n celulele epidermice cu scopul de a se forma n stratul
cornos un n"elis compact si reistent la aciunile "ariate din mediul extern;
: grsimuea cornoas conine din abunden colesterol, acii grasi nesaturai ce formea o grsime de culoare brun deschis.
4uncia dermului, spre deosebire de cea a epidermului a crui acti"itate tinde n special la formarea n"elisului cornos mbibat de grsime,
este mai "ariat si mai complex:
dermul este un mare laborator care inter"ine n nutri ia pielii:
- n derm se desfsoar circulaia sang"in, care are ca scop:
asigurarea aportului substanelor nutriti"e;
transportul deseurilor de deagregare a substanelor nutriti"e spre organele de eliminare cu excepia unor substane care
pot fi eliminate direct pe suprafaa pielii;
- circulaia n piele este asigurat prin "asele sang"ine si limfatice !ultimile cercetri fiiologice au artat c n piele, pe lng circulaia
sang"in, exist o circulaie intra( si extracelular#.
0igmentul si melanogeneza
n piele si forma iunile anexe se gseste pigment a crui cantitate este condiionat de:
- ras;
- influena mediului;
- anumite stri fiiologice.
@@
n general, regiunile pielii care sunt expuse ac iunii raelor solare sunt mai pigmentate dect cele acoperite;
pigmentul aflat n piele este format din melanin.
substan ele chimice !cupru, fier, inc, magneiu#, radiaiile si factorii alimentari %oac un rol important n pigmentogene;
Schimburile pielii
a% 0ermeabilitatea.
n"elisul cornos, impregnat de grsime, face ca pielea s aib o permeabilitate redus, care "ariea n raport cu diferite stri fiiologice sau
patologice;
pielea este permeabil pentru grsimi, cu att mai mult cu ct ele sunt mai fluide:
- cea mai mare putere de penetrare o au uleiurile:
dac se face o aplicare simpl si lent ptrunderea durea ntre ) 5 @ ore; ( "ei curs
dac se fac fric iuni ptrunderea poate dura ntre @ 5 '. minute. maa% somatic
puterea de ptrundere este fa"oriat de "scoitatea grsimii;
resorb ia medicamentelor ncorporate n grsimi este posibil;
ntr(o mai mic msur, pielea este permeabil si pentru gae;
pielea mai este permeabil pentru substan ele "olatile cum ar fi: terebentina, eterul, cloroformul, iodul, alcolul etc.
b% *onductibilitatea.
pielea este bun conductoare de cldur si electricitate;
umiditatea, congestia "ascular, sub ierea stratului cornos mresc aceast conductibilitate;
pielea este mbibat de o solu ie de electrolii care se gsesc n concentraii "ariabile
: ea este sediul unor procese electrochimice si a unor cureni electrici caracteriai printr(un potenial de reisten electric ntr(o
continu schimbare, n raport cu igiena sang"in si de asemenea cu electricitatea atmosferic;
: pielea are rolul de a echilibra diferenele de potenial electrostatic ntre ncrcarea electric a mediului ncon%urtor si mediul intern.
ROLUL PIELII
$% !olul de protecie si aprare.
ca n"elis al corpului, pielea ndeplineste:
@A
- o funcie de protecie mpotri"a influenelor noci"e a unor factori din exterior de natur mecanic, chimic, fiic, microbian, precum si
a unor factori care acionea din interiorul organismului;
- prin mobilitatea, prin stratul de grsime si prin elasticitatea ei, pielea poate amortia socurile mecanice:
: pe regiunile expuse socurilor mecanice, stratul cornos este mai gros si mai compact, dermul este mai elastic si mai flexibil, iar
hipodermul le cptuseste cu un strat de grsime mai abundent;
: stratul cornos mbibat cu grsime anihilea pn la un anumit grad aciunea agenilor chimici si fiici.
- epidermul, prin proprietatea sa de a reflecta raele luminoase, prin pigmentul depoitat n stratul germinati" constituie un ecran protector
care mpiedic ptrunderea raelor luminoase n profunime;
- stratul de grsime care acoper toat suprafaa epidermului si resturile de acii rmasi dup e"aporarea sudorii formea mpreun cu
grsimile epidermului o manta acid care constituie bariera cea mai eficace mpotri"a ptrunderii microoganismelor n piele.
&% !olul de termoreglare.termoreglarea.
sub epiderm se ntinde derma, care este mai groas;
n derm se gsesc numeroase "ase sang"ine:
- la cald, capilarele se dilat si se umplu cu snge : dac suprafaa pielii este strbtut de mai mult snge, organismul pierde o cantitate
mai mare de cldur, adic se rceste;
- la frig, capilarele sang"ine din derm se ngustea pentru a pierde mai puin cldur : pielea de"ine palid.
: rolul pielii n termoreglare este foarte important, fiind moderat n ceea ce pri"este lupta mpotri"a frigului,
dar extrem de important n lupta mpotri"a cldurii;
mecanismul de punere n ac iune a secreiei sudoripare si a reglerii termice este n general legat de sistemul ner"os
si se realiea pe dou ci:
!a# prin excitarea receptorilor cutanai, influxul a%unge la centrii termoreglrii;
!b# prin aciunea direct a temperaturii urcate*scute a corpului asupra centrilor.
ac iunea frigului produce un reflex "asoconstrictor, prin care muschiul erector al prului se contract, producndu(se n acelasi timp o
"asoconstricie si o contracie a pielii care determin micsorarea suprafeei ei si n acelasi timp se elimin sebumul ce a%unge la suprafaa pielii;
la ac iunea cldurii, suprafaa pielii se ntinde odat cu dilatarea concomitent a "aselor si cu un aflux arterial intensi"; aceast aciune
"asodilatatoare produce o iradiere mai mare de cldur si determin aciunea secretoare a glandelor sudoripare; sudoarea abundent se "ars la
suprafaa pielii unde, prin e"aporare, produce o rcire a organismului.
n timp ce la o temperatur obisnuit se elimin aproximati" un litru de sudoare n ); ore, n ca de temperatur foarte ridicat se poate
elimina si un litru pe or : aciunea glandelor sudoripare poate fi considerat ca o supap de siguran mpotri"a aciunii cldurii prea ridicate.
(% !olul de secreie si excreie.
@B
cele dou glande, sebacee si sudoripare, le re"ine rolul principal n procesul de secreie si excreie al pielii:
- glandele sebacee, sub influena sistemului ner"os, secret sebumul care se "ars pe suprafaa pielii:
sebumul menine supleea caracteristic pielii, o apr si mpiedic ptrunderea diferitelor substane lichide;
secreia de sebum atinge la om aproape ) g*i : eliminarea este mai bogat n regiuni cu glande mai multe;
concomitent cu sebumul se elimin o serie ntreag de substane de deagregare si substane heterogene !ex: iodul n
acneea iodic#.
- glandele sudoripare secret sudoarea, care are reacie acid:
sudoarea conine --K ap si 'K substane solide si sruri anorganice;
aciunea glandei st sub influena sistemului ner"os central;
anumite stri care duc la mrirea coninutului n ap al esuturilor, cldura si factorii psihici produc o secreie sudoripar
mai bogat;
prin sudoare se elimin din organism o serie ntreag de substane heterogene, medicamente si substane toxice;
aciunea glandelor sudoripare ser"este ntr(o mic msur drept compensator al acti"itii rinichilor;
aciunea fa"orabil a bilor fierbini si a bilor de soare, a curelor de transpiraii n diferite boli si intoxicaii
medicamentoase se baea pe eliminarea unor substane toxice din organism prin sudoare.
5% !ol )n sensibilitate.
pielea prin poi ia ei exterioar este expus la aciunea factorilor noci"i din mediul extern;
pielea preint o suprafa sensibil foarte mare:
- importana pielii ca organ de sim nu este apreciat suficient !la orbi ea poate compensa procesul de cunoastere prin de"oltarea simului
tactil a%utndu(i s perceap forma si dimensiunea obiectelor n spaiu#;
- se cunosc patru feluri de sensibilitate cutanat:
la cald;
la rece;
tactil;
dureroas.
- sensibilitatea cutanat este distribuit inegal, astfel nct pe un centimetru ptrat de piele se afl:
') 5 '+ puncte reci;
' 5 ) puncte calde;
'.. 5 ).. puncte dureroase;
@C
)@ puncte de presiune;
- regiunile cutanate preint densiti "ariate ale receptorilor, n fucie de care se poate determina acuitatea tactil:
: dintre punctele tactile, cele mai multe se afl pe "rfurile degetelor, pe palm, pe "rful limbii etc.
6% !olul endocrin si influena glandelor endocrine asupra pielii.
pielea nu preint structura tipic a unei glande cu secre ie intern;
clinic s(a constatat c pielea se gseste sub influen a hormonilor din organism, fapt care se manifest n toate transformrile ei structurale
sur"enite n decursul diferitelor perioade ale "ieii, cnd unele glande ncep o acti"itate mai complex;
s(a constatat rolul important al hipofiei n men inerea echilibrului fiiologic al tegumentului:
suprimarea lobului anterior al hipofiei poate produce tulburri trofice la ni"elul prului si unghiilor, epidermul de"ine
paracheratoic, n timp ce dermul sufer o atrofiere a esutului colagen;
lobul anterior al hipofiei inter"ine n pigmentogene si n colorarea pielii.
rolul paratitoidei asupra tegumentului a fost e"iden iat mai puin, totusi:
hiposecreia paratiroidei : cderea prului;
hipersecreia paratiroidei : sclerodemie*cresterea calciului cutanat.
efectul hormonilor sexuali asupra pielii este att de marcant, nct poate fi utiliat ca test n studiul func ionrii hormonilor gonadotropi:
sub influena hormonilor sexuali se modific structura dermului si a epidermului, pielea se pigmentea, iar anexele se de"olt
mai intens;
glanda suprarenal are un rol important n e"oluia si metabolismul pielii:
o insificiena suprarenal !boala ,ddison# se manifest prin hiperpigmentarea pielii, care regresea sub aciunea
cortiolului si acidului ascorbic;
o se estimea c n psoriais glanda suprarenal %oac un rol foarte important.
insuficien a gsecreiei pancreatice tulbur metabolismul glucidelor n unele afeciuni dermatologice, cum ar fi:
furunculoa repetat, care se ameliorea sub influna tratamentului cu insulin.
insuficien a timusului acionea asupra pielii n psoriaisul "ulgar;
1 glandele endocrine au rol important n e"oluia normal a pielii si n patologia multor afeciuni ale pielii.
7% !olul imunologic.
pielea este n legtur intim cu reac iile de aprare ale organismului;
obser"a ii clinice au demonstrat c pielea are o funcie defensi" n bolile infecioase:
introducerea intradermic a anatoxinei este mai eficace dect pe cale subcutanat, iar introducerea n derm a "accinului antirabic
produce o imunitate solid dect dac ar fi introdus subcutanat;
@-
aceste particulariti demonstrea rolul acti" al pielii n desfsurarea proceselor imunologice, rol fa"oriat n parte prin elaborarea de
ctre piele a fermentului de antiin"aie cu scopul de a o apra de microorganismele patogene;
pielea particip la procesul alergiei, reacti"itatea sa fa de anumii factori alergogeni ncadrndu(se n marea problem a imunitii;
rolul principal n procesele imunologice ale pielii este ndeplinit de celulele reticulo(histocitare prin influenele exercitate pe cale
reflex de ctre scoara cerebral.
IGIENA PIELII
fiind n contact permanent cu mediul ncon%urtor, pielea este expus degradrii, agresiunilor;
men inerea strii ei de sntatea trebuie s fie pentru fiecare dintre noi o preocupare ilnic:
- ngri%irea pielii se reum n primul rnd la splarea ei cu ap si spun:
apa constituie cel mai important curitor al pielii;
apa obisnuit poate conine o serie de substane care irit pielea : ea trebuie s fie moale !deduriat#;
incon"enientul apei care conine multe sruri se poate remedia adugnd apei de toalet borat de sodiu sau bicarbonat de
sodiu;
spunul ntrebuinat trebuie s fie neutru, fr materii colorate sau fr parfum care ar putea pro"oca iritaii*reacti"itate
pielii:
exist spun moale pe ba de potasiu si spun dur pe ba de sodiu potri"it pentru toalet;
spunurile moi pot irita pielea;
cele mai bune spunuri sunt cele care au la ba uleiuri "egetale, miere si glicerin.
- toaleta corpului se face printr(o baie cu ap si spun:
baia "a a"ea temperatura de +@ 5 +B grade celsius;
baia se face seara sau dimineaa;
baia ntre '@ 5 ). grade este tonic;
baia cald ntre )@ 5 +@ grade este sedati";
baia cald de +@ 5 ;. grade mreste acti"itatea inimii;
dup baie se "or e"ita friciunile prea energice care ar putea lea stratul cornos;
se recomand baia de dou ori pe sptmn;
A.
bile frec"ente usuc pielea, suprimndu(se aprarea mpotri"a agenilor patogeni;
baia prescris n scop terapeutic se poate modifica prin adaos de amidon !).. 5 ;.. g#, sulf, sare de mare si alte substane
indicate dup efectele pe care dorim s le obinem, sau, n funcie de patologie, pot fi recomandate bile cu plante
balneologice;
igiena fe ei, minilor, picioarelor sau regiunilor ano(genitale trebuie fcut ilnic;
baia de aer !oon, aerosoli# si de soare are o influen fa"orabil asupra pielii si a organismului n general, stimulnd toate procesele
metabolice !baia de soare este binefctoare dac este practicat cu msur, exagerarea ei de"enind periculoas#.
mbrcmintea are scopul de a prote%a corpul mpotri"a influen elor noci"e ale mediului extern, a%utnd la reglarea si meninerea
temperaturii corpului ntr(un echilibru fa"orabil, deaceea:
"a fi permeabil pentru a nu mpiedica eliminarea bioxidului de carbon si a transpiraiei;
trebuie s fie conductoare de cldur !lna, bumbacul si mtasea#, prote%nd pielea de frig si cldur;
len%eria de corp nu trebuie s conin substane colorate care pot produce dermite.
ngri%irea fe ei "aria dup particularitatea structural a pielii;
ngri%irea prului:
- sebumul !grsimea natural a prului si a pielii# fa"oriea fixarea n pr a unor resturi pro"enite din pielea
capului !scoame#, care odat adunate ntre firele de pr se ndeprtea mai greu;
- dup e"aporatea transpiraiei, pe firele de pr se acumulea diferite sruri, uree, acii grai si bae "olatile care generea mirosuri
neplcute;
- igiena are scopul de a menine curate prul si pielea capului, si de a asigura "italitatea si frumuseea friurii:
prul se piaptn dimineaa si seara pentru a fi aerisit si debarasat de praf, de scoame si alte substane care se pot aduna n
timpul ilei !pieptenele si peria nu trebuie folosite de mai multe persoane, n special la copii, care pot fi infectai mai usor#;
la brbai, prul se spal odat sau de dou ori pe sptmn, dup cum este gras sau uscat;
la femei, prul se spal de dou ori pe lun.
splarea minilor:
- se face obligatoriu diminea, seara, naintea meselor si ori de cte ori se murdresc;
- splarea prea frec"ent cu spunuri moi diol" stratul cornos, pro"ocnd de multe ori eceme;
- la persoanele cu piele uscat "a fi urmat de lubrefierea cu o crem gras.
ngri%irea unghiilor:
- se tiate scurt si rotun%it;
- a%ustarea pielii din %urul unghiilor se "a face cu instrumente curate pentru a e"ita infeciile.
A'
toaleta picioarelor se face ilnic cu ap si spun, iar n hiperhidro se "or face tratamente speciale;
la copii, ngri%irea pielii este de mare importan , deoarece pielea lor este mai fragil si mai expus la aciunea noci" a factorilor externi:
- pentru toaleta pielii, apa cldu si spunurile grase, neutre sunt mi%loacele cele mai potri"ite;
- copiilor cu faa uscat li se poate aplica o crem gras;
- toaleta ano(genito(inghinal este important pentru copii grasi, ntruct ei sunt predispusi la intertrigo !iritaie a pielii pro"ocat de
transpiraie abundent#, recomandndu(se pudrarea regiunilor respecti"e.
igiena organelor genitale: splarea cu ap cald si spun ndeplineste pe deplin cerin ele unei igiene bune.
PATOLOGIA PIELII
1. An%%a02&ur"l%,
este o boal parial determinat genetic care se manifest mai ales n perioada de pubertate, dar si la adult;
este o afec iune polimorf n care coexist leiuni retenionale si inflamatorii de cele mai multe ori pe fond de piele seboreic;
se localiea mai ales pe fa , umeri si spate.
-. Al%r.""l% utanat%,
se manifest atunci cnd pielea ia contact cu o anumit substan !alergen# : dermatita alergic de contact;
este o afec iune inflamatorie care poate a"ea consecine de"astatoare asupra "ieii pacienilor, ntruct ea nu afectea doar pielea de pe
unele poriuni, ci poate afecta pielea de pe ntregul corp.
/. Al2p%"a = cderea prului.
D. Ar&ur"l% &2lar%,
semnele si simtomele arsurilor solare apar n mod obisnuit la cte"a ore dup expunerea la soare si includ durerea, nrosirea pielii si
ocaional, apariia flictenelor !bsicue cu lichid#, pro"ocnd dureri de cap, febr si stri de oboseal.
E. C%lul"ta,
este o infecie bacterian a pielii, ce poate a"ea forme gra"e;
se preint sub forma unor por iuni de piele umflate, rosii, fierbini si moi la atingere, ce se pot extinde cu rapiditate;
se localiea cu precdere la ni"elul membrelor inferioare !coapse, solduri#, abdomen, ceaf, membre superioare !bra pe partea
exterioar#, dar poate afecta pielea din orice regiune a corpului;
poate fi superficial, cnd afectea doar stratul exterior al pielii, sau profund cnd se poate rspndi chiar si n ganglionii limfatici si n
snge.
G. D%r'at"ta &%(2r%"$ repreint o descuamare gras pe fond eritematos a pielii capului.
H. E6%'a,
A)
este repreentat de un grup de afeciuni care determin inflamarea pielii;
exist mai multe tipuri de eceme, care se manifest n forme diferite, ns simptomele comune sunt nrosirea si inflamarea pielii si
senaiile neplcute de mncrime ale poriunilor afectate.
I. F2l"ul"ta,
este o afeciune a pielii care const din inflamarea purulent a foliculilor pilosi;
are manifestri neplcute, iar n formele sale gra"e poate duce chiar la cderea prului;
apare n mod obisnuit sub forma unor bsicu e pline cu puroi, localiate n %urul unuia sau mai multor foliculi pilosi !sculeele din care
cresc firele de pr#;
ma%oritatea caurilor sunt superficiale "indecndu(se de la sine n cte"a ile, ns formele gra"e !se pot transforma n furuncul# sau
recurente necesit tratament medical.
J. Furunulul,
este o inflamaie purulent care apare sub piele cnd foliculii firelor de pr se infectea datorit unor bacterii;
apare de regul sub forma unei umflturi rosii si moi la atingere, apoi creste, se umple cu puroi si de"ine dureroas, nainte de a se necroa
si de a se cicatria !desi unele furuncule dispar la cte"a ile dup apariie, ma%oritatea necesit circa dou sptmni pentru a se "indeca#;
furunculul se poate localia pe orice por iune a pielii, ns apare n special pe ceaf, axil, fese sau pe coapse, pe poriuni acoperite cu pr si
supuse frecrii.
1K. I'p%="2,
se caracteriea prin apari ia unor bule purulente si de pustule pline cu un lichid iniial clar, care ulterior de"ine tulbure; acestea se usuc
sau se rup, fiind nlocuite de o crust glbuie care se "indec fr cicatrice;
este produs de streptococi.
11. 1"p%r!"=r26a = transpiraia excesi", mai ales la mini si picioare; nu se cunosc precis cauele care o pro"oac.
1-. 1"r&ut"&'ul,
este caracteriat printr(o crestere exagerat a piloitii:
la femei este cauat frec"ent de o disfunc ie o"arian, suprarenal sau iatrogen, dar poate fi si idiopatic.
1/. M"26%l%,
sunt boli pro"ocate de ciuperci paraite localiate pe piele, pe firul de pr sau pe mucoase;
ciupercile !fungii# implicate n patologia uman sunt organisme cu nucleu 5 eucariote 5 nestrate cu un bogat aparat enimatic care permite
paraitarea prin mecanisme similare "irusurilor sau bacteriilor !scderea mecanismelor de aprare a organismului si agresi"itatea crescut a
agentului patogen pot a"ea drept consecin nu doar scarlatina sau un herpes labial, ci si o candido bucal#;
ciupercile se deosebesc att de plante, prin absen a clorofilei, ct si de animale, prin preena membranei nucleare si a peretelui celular
bogat n celulo si chitin:
A+
- pentru a creste n bune condiii au ne"oie de un mediu aerob, umed si cald: ntre ). 5 +BW C;
- cresterea lor este inhibat de uscciune si lumin, lucru care explic de ce acesti doi factori sunt recomandai n tratamentul infeciilor
micotice.
dintre ciupercile ce afectea pielea amintim:
/erpes circinat:
- este o mico a pielii corpului manifestat prin leiuni eritematoase reliefate, inelare, cu tendin de estompare a centrului leiunii,
pruriginoase !erupii cutanate nsoite de mncrime#, acoperite de scuame fine care apar la ni"elul onelor expuse ale corpului, pe fa
sau brae;
- uneori se manifest ca mici pete rosii, pruriginoase !care pro"oac mncrime# care se descuamea usor;
- dac este negli%at se poate complica prin afectarea foliculilor pilosi, de"enind greu de tratat.
8inea cruris:
- este o alt form de mico care afectea regiunea inghinal, e"entual si pliul interfesier, unde apar mncrimi, leiuni rosii bine
delimitate, e"entual cu centrul mai palid;
- este nsoit si de micoa picioarelor si unghiilor;
- leiunile se pot extinde si la organele genitale externe, fese, abdomenul inferior, semnul caracteristic fiind pruritul care apare constant.
8inea faciei:
- este micoa feei limitat la pielea glabr !fr pr# ceea ce nseamn c nu afectea barba sau mustaa;
- pe "iscerocraniu pot aprea mici one rosii, usor reliefate, cu sau fr scuame, nsoite frec"ent de senaia de prurit si arsura, mai ales
dup expunerea la soare.
8inea pedis:
- este cea mai rspndit form de mico cutanat, o dermatofiie a piciorului;
- sunt predispusi la astfel de afeciuni militarii, minerii, pescarii, sporti"ii;
- exist trei forme diferite de boal, deosebite prin tipul de leiuni de la ni"elul piciorului:
<2r'a !"p%F%rat26"$ u&at$ n care tlpile sunt discret rosii, acoperite cu scuame fine si foarte pruriginoase, leiunile
putndu(se extinde si pe faa dorsal a piciorului;
<2r'a "nt%rtr"."n2a&$ cnd ntre degetele piciorului apar fisuri ca urmare a macerrii tegumentelor, leiuni care se pot
extinde si pe talp; ele sunt nsoite si de prurit !mncrimi# accentuat de cldur si suprainfecia bacterian; apariia
durerii este semn de suprainfecie bacterian;
A;
<2r'a %+u=at"#$ #%6"ular$ care se manifest prin apariia unor "eicule pe tlpi, uneori si la ni"elul minilor; aceste
"eicule se rup, lsnd n urm un guleras scuamos; n spaiile interdigitate tegumentele sunt macerate.
D *andidoza "candida albicans#:
- se manifest mai rar la ni"elul pielii si mai des la ni"elul mucoaselor bucal si genitat;
- preint simtome de mncrimi foarte puternice si secreii grun,oase albe !sporii ciupercii#.
D 0itiriazis: se manifest sub forma unor pete cafenii sau albe la ni"elul trunchiului.
1D. 5"t"l".2,
este o boal de piele care se manifest prin pierderea melaninei, pigmentul care d culoare pielii si prului : cnd celulele care produc
melanin se distrug sau si pierd capacitatea de a produce pigmentul, pe piele apar pete albe cu un aspect "ariat;
apare mai nti sub forma unor pete mici depigmentate care se extind si cresc progresi" n dimensiuni;
aceste modificri ale pielii determin la bolna"i apari ia strilor de stres si ngri%orare legate de aspectul lor fiic.
,ltele: ectima, bala, hidrosadenita, mtreaa, psoriais, scabia etc.
9-L NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI OLFACTI5
Segmentul periferic:
este repreentat de celulele olfacti"e*receptorii olfacti"i din mucoasa olfacti":
- mucoasa olfacti" 6 epiteliu cu o suprafa de )(+ cmT format din:
celule receptoare;
celule de susinere.
- celulele olfacti"e 6 neuroni bipolari seniti"i care repreint primul neuron seniti" al analiatorului seniti".
Segmentul intermediar:
este alctuit din:
- axonii celulelor olfacti"e care formea ner"ii olfacti"i;
- axonii celulelor mitrale care alctuiesc tracturile olfacti"e.
axonul unei celule olfacti"e, dup ce a strbtut lama ciuruit a etmoidului si a ptruns n bulbul olfacti", face sinaps cu dendritele celulelor
mitrale;
axonii care alctuiesc fasciculele olfacti"e a%ung la centrii primari si secundari de integrare a mirosului fr a face releu n talamus.
Segmentul central.de percepie:
A@
este repreentat de:
- aria olfacti" din girul hipocampic;
- nucleul amigdalian din sanul lateral 9Xl"ius.
R2lul <"6"2l2." al anal"6at2rulu" 2l<at"#:
pre"enirea ptrunderii n organism a substanelor duntoare;
aprecierea calitii alimentelor;
declansarea secreiilor digesti"e.
9/L NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI GUSTATI5
Segmentul periferic:
este repreentat de mugurii gustativi din:
- mucoasa lingual;
- mucoasa bucofaringian !n numr redus#.
mugurii gustati"i !forma iuni o"oidale# sunt situai n pereii papilelor gustati"e:
- fungiforme: rspndite pe "rful si marginile limbii;
- foliate: dispuse pe toat faa dorsal a limbii si papilele filiforme cu rol tactil;
- circumvalate: dispuse n H spre baa limbii.
Segmentul intermediar:
este repreentat de calea gustati", format din fibrele ner"oase seniti"e care intr n alctuirea ner"ilor facial, glosofaringian si "ag a cror
fibre se altur n bulb si fac sinaps n al doilea neuron;
axonii a%ung n nucleii specifici din talamus, unde fac sinaps cu al treilea neuron care are proiec ia n scoara cerebral.
Segmentul central:
se localiea n scoara cerebral, n partea inferioar a girusului postcentral.
F"6"2l2."a anal"6at2rulu" .u&tat"#,
receptorii gustati"i ! chemoreceptori# sunt stimulai la contactul cu substane chimice diol"ate n sali" si ap;
stimulii gustati"i ecit cilii celulelor gustati"e dup o perioad de laten scurt, care "aria n funcie de concentraia si natura
substanelor sapide;
adaptarea receptorilor gustati"i are loc sub influen a unui stimul continuu !)(+ s#; n timpul adaptrii gustati"e stimulul persist, ns
senaia gustati" dispare pentru stimulul aplicat, intesificndu(se pentru ali stimuli gustati"i;
AA
sensibilitatea gustati" se restabileste complet dup adaptare: B s pentru gustul srat si mai lent pentru amar;
sena ia gustati" se formea n aria gustativ:
- "rful limbii 6 sensibil pentru dulce;
- marginile laterale ale limbi 6 sensibile la acru si srat;
- baa libbii 6 sensibil la amar.
9DL NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI 5IZUAL
Segmentul periferic:
este repreentat de retin, tunica intern a globului ocular;
globul ocular F organele sale anexe 6 ochiul;
globul ocular de form sferic este format din trei tunici concentrice:
- tunica extern, fibroas, care cuprinde:
partea posterioar opac 6 sclerotica;
partea anterioar transparent si bombat 6 cornee.
- teaca mi,locie, "ascular, care cuprinde:
coroida 5 asigur nutrisia ochiului;
dou formaiuni specialiate:
corpul ciliar alctuit din:
o procesele ciliare alctuite din B.(C. de ghemuri "asculare;
o muschii ciliari alctuii din fibre musculare netede radiare si circulare cu rol n reflexele de acomodare;
irisul preint:
o un orificiu 6 pupil;
o fibre musculare netede circulare care formea m. sfincter pupilar, constrictor al pupilei, iner"at
parasimpatic;
o fibre radiare care formea m. dilatator al pupilei, iner"at simpatic;
o "ase sang"ine si ner"i;
o celule pigmentare : culoarea ochilor !"erde, albastru, negru, brun#.
AB
- teaca intern, ner"oas, este:
retina 6 receptorul analiatorului "iual:
pe faa intern preint:
o macula luteea !pata galben#, localiat n locul unde axul "iual ntlneste retina; aici se formea
imaginile cele mai clare;
o papila optic !pata alb#, locul n care se concentrea fibrele ner"oase ce alctuiesc nervul optic;
are o structur stratificat !'. straturi celulare# dintre care cele mai importante sunt:
o stratul celulelor pigmentare este alctuit dintr(un rnd de celule ncrcate cu pigment melanic cu prelungiri
citoplasmatice n %urul celulelor receptoare;
o stratul celulelor vizuale este format din elemente fotoreceptoare:
!'# celule cu bastonase, care trimit stratului pigmentar prelungiri n form de bastonase; sunt receptorii "ederii
nocturne; conin rodopsina;
!)# celule cu conuri, care trimit prelungiri conice; sunt receptorii "ederii diurne; conin o substan fotosensibil
6 iodopsina.
o stratul neuronilor bipolari a cror dendrite fac sinaps cu celulele conuri si bastonase, iar axonii cu
dendritele celulelor startului neuronilor multipolari, a cror axoni formea fibrele ner"ului optic.
2r.an%l% an%+%,
- de protecie: sprncenele, pleoapele, genele, con%uncti"a si aparatul lacrimal;
- de miscare: sase muschi !; drepi si ) oblici#.
'%=""l% tran&par%nt%:
- corneea cu o bogat reea de terminaii ner"oase libere sensibile la cald, rece, tact si durere;
- cristalinul " o lentil bicon"ex situat n spatele irisului n plan frontal;
- umoarea apoas " lichid transparent produs de procesele ciliare;
- corpul vitros 6 substan gelatinoas, omogen si transparent care ocup spaiul dintre cristalin si retin.
Segmentul intermediar:
este repreentat de calea optic alctuit din trei neoroni;
primi doi neuroni sunt repreenta i de neuronul bipolar !protoneuronul#, respecti" din neuronul multipolar !deutoneuronul# din retin;
axonii celui de(al doilea neuron intr n alctuirea ner"ului optic; dup ce intr n cutia cranian, cei doi ner"i optici se apropie formnd
chiasma optic;
calea de conducere se continu dincolo de chiasm cu tracturi optice;
AC
fiecare tract con ine fibre ner"oase de la ochiul de pe aceeasi parte si de la ochiul de partea opus care a%ung n talamus, unde face sinaps
cu cel de(al treilea neuron al cii optice.
Segmentul central:
este situat n lobii occipitali, unde se gseste segmentul central al analiatorului, respecti" aria vizual;
aria "iual se afl n %urul fisurii calcarine unde sunt percepute obiectele.
F"6"2l2."a anal"6at2rulu" #"6ual,
cu a%utorul "ului se percepe: forma, dimensiunea, culoarea, miscarea obiectelor n spaiu si distana dintre ele;
acti"itatea analiatorului "iual este asociat cu: analiatorul chinesteic, "estibular si cutanat : orientarea n spaiu.
M 4ormarea imaginilor pe retin:
este datorat aparatului optic care, prin procese de refrac ie, adaptare la intensitatea luminii si acomodare la distan, asigur focaliarea
raelor de lumin n pata galben, unde se formea o imagine real, mai mic si rsturnat;
la ochiul normal !emetrop# distan a focal !dintre lentil 5 cristalin si focarul principal situat pe retin# este de 'B mm, iar lungimea axului
antero(posterior este de ); mm;
la distan e mai mici de A m, este necesar acomodarea care se produce prin:
- modificarea curbei cristalinului;
- corectarea axelor oculare prin contracia musculaturii extrinseci a globului ocular.
& 9aza fotochimic a ederii:
raele luminoase ale spectrului "iibil ptrund n ochi si strbat retina pornind de la stratul neuronilor multipolari pn a%ung la celulele
fotoreceptoare cu con si bastonas, unde determin descompunerea pigmenilor fotosensibili, rodopsina si iodopsina;
acest mecanism generea poten iale de aciune la ni"elul membranelor celulare fotosensibile si apariia influxului ner"os care, a%uns la
ni"el cortical, produce senaia de culoare corespuntoare;
"ederea monocromatic si colorat implic acelasi tip de pigment 6 retinen, care se sintetiea din "it. ,;
rodopsina este responsabil pentru "ederea scotopic, n lumin difu, cnd nu se disting culorile, detaliile si conturul obiectelor;
iodopsina este responsabil pentru "ederea fotopic, diurn, cnd sunt sesiate detaliile si conturul obiectelor;
ochiul are capacitatea de a se adapta la ntuneric si lumin:
- adaptarea la ntuneric se face lent, n proporie de A.K n primele @ minute; o adaptare complet: +.(;@ minute;
- trecerea de la ntuneric la lumin puternic necesit @(A minute pentru o adaptare complet.
9EL NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI ACUSTICO 7 5ESTI)ULAR
A-
Segmentul periferic:
este repreentat de ureche, care dispune de aparatele receptoare a dou sim uri:
- simul auului, asigurat de analiatorul acustic;
- simul echilibrului, asigurat de analiatorul "estibular.
1. Anal"6at2rul au&t"
Ur%!%a
alctuit din trei pri:
- urechea extern format din:
pavilionul cu schelet fibrocartilaginos preentnd ridicturi si depresiuni;
canalul auditiv cptusit cu tegument pre"ut cu peri si glande sebacee care secret cerumen;
- urechea medie format din:
cavitatea timpanic ce conine sistemul de oscioare si muschii anexai;
timpanul:
separ urechea extern de cea medie;
are grosime de .,' mm, structur fibroas, form circular, bombat spre interior;
spre fereastra intern se gsesc:
fereastra oval;
fereastra rotund;
ntre timpan si fereastra o"al se afl un lan articular format din trei oscioare: ciocanul# nicovala# scria;
ca"itatea timpanic comunic faringele prin trompa lui @ustachio.
- urechea intern este alctuit din labirint osos si labirintul membranos;
labirintul osos este format din:
vestibul;
trei canale semicirculare osoase;
melcul este format dintr(un canal spiralat rsucit n %urul unui ax 6 columel;
B.
o de pe columel se desprinde o lam osoas 6 lama spiral care se ntinde n ca"itatea melcului pn aproape
de "rf unde las un spaiu 6 helicotrem;
o lama spiral se continu cu membrana bazilar, care separ interiorul melcului n:
rampa vestibular 5 comunic cu fereastra o"al;
rampa timpanic 5 comunic cu fereastra rotund.
labirintul membranos este alctuit din:
vestibul cu dou "eicule: uticula si sacula;
canalele semicirculare membranoase 5 formea aparatul "estibular;
melcul mebranos*canalul cohlear delimitat ntre mambrana bailar, peretele extern al melcului osos si membrana
"estibular;
n interiorul canalului cohlear: organul *orti care conine celulele receptoare;
celulele receptoare au form alungit:
o la polul aplical preint cili care strbat membrana reticular si incla"ea n membrana tectoria;
o la ba se afl dentritele neuronilor seniti"i din ganglionul spinal *orti.
Segmentul intermediar0calea acustic:
este alctuit din nln uirea a trei neuroni:
- primul neuron este situat n Sanglionul Corti; axonul lui formea ner"ul acustic;
- al doilea neuron este situat n nucleii cohleari din bulb;
- al treilea neuron se afl n talamus; axonul su a%ung la scoara cerebral.
Segmentul central:
se afl n profunimea sciurii 9Xl"ius si pe fa a superioar a girului temporal, unde impulsurile ner"oase sunt transformate n senaii
auditi"e.
F"6"2l2."a anal"6at2rulu" au="t"#
undele sonore sunt captate de urechea extern si le transmite timpanului care le transform n "ibra ii;
"ibra iile timpanului se transmit ctre urechea intern prin miscarea lanului de oscioare ale urechii medii;
undele sonore se transmit periferiei din rampa "estibular, apoi, prin helicotrem, periferiei din rampa timpanic;
"ibra iile periferiei produc "ibraii care determin comprimarea membranei bailare pe care se afl celulele receptoare auditi"e,
producndu(se excitatea lor;
B'
stimulii sonori se transform n influx ner"os care, prin intermediul ramurii cohleare a ner"ului perechii a HGGG(a a%unge n aria auditi"
unde excitaiile primite sunt analiate si se formea senaia de au.
-. Anal"6at2rul #%&t"(ular
Segmentul periferic:
este repreentat de:
- maculele !celulele receptoare si celulele de susinere# din utricul si sacul;
- crestele ampulare ale canalelor semicirculare;
Segmentul intermediar:
este repreentat de calea vestibular care are protoneuronii n ganglionii 9carpa a cror axoni formea ramura "estibular a ner"ului
"estibulocohlear !HGGG# si fac sinaps cu deutoneuronii !al doilea neuron# n nucleii "estibulari din bulb;
din bulb o parte din axoni : talamus !al treilea neuron seniti"# : centrii corticali ai analiatorului "estibular.
Segmentul central:
este situat, probabil, n lobul temporal, girul temporal superior, partea posterioar. nregistrea:
- prin receptorii crestei ampulare: miscrile de rotaie a capului;
- prin receptorii din macule:
"ariaiile de poiie a corpului n raport cu fora gra"itaional n condiii statice sau dinamice;
"ariaiile de acceleraie liniar n miscrile diferite ale corpului n spaiu.
influxurile ner"oase a%ung la centrii ner"osi din bulb;
prin numeroase conexiuni cu al i centrii ner"osi : scoara cerebral a lobului temporal si la cerebel care asigur meninerea strii de
echilibru.
F"6"2l2."a anal"6at2rulu" #%&t"(ular
analiatorul "estibular nregistrea:
- prin receptorii crestei ampulare: miscrile de rotaie a capului;
- prin receptorii din macule:
"ariaiile de poiie a corpului n raport cu fora gra"itaional n condiii statice sau dinamice;
"ariaiile de acceleraie liniar n miscrile diferite ale corpului n spaiu.
influxurile ner"oase a%ung la centrii ner"osi din bulb;
prin numeroase conexiuni cu al i centrii ner"osi : scoara cerebral a lobului temporal si la cerebel care asigur meninerea strii de
echilibru.
B)
9GL NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI NINESTEZIC
analiatorul Uinesteic informea 9PC despre:
- poiia si miscrile corpului;
- poiia si miscrile diferitelor organe;
- gradul de contracie a muschilor.
-
Segmentul periferic:
este repreentat de proprioceptorii situa i n muschi, tendoane, articulaii, periost si ligamente:
- corpusculii 8ater-Pacini: tendoane, capsula articular !n profunime#, ligamente, periost, pericondru : sensibili la miscri rapide si
"ibraii;
- fusurile neuromusculare:
au form alungit, fiind situate printre fibrele musculare striate si paralel cu acestea;
sunt alctuite din )('. fibre musculare modificate n"elite de o capsul con%uncti";
au o poriune central necontractil si extremiti striate contractile;
au o iner"aie seniti" n ona central format din terminaii primare spiralate, iar la extremiti din terminaii
secundare;
au si o iner"aie motorie repreentate din fibre ner"oase cu originea n neuronii motori gama medulari care se termin ca
plci motorii n extremitile contractile ale fibrelor intrafusale;
se alungesc cnd muschiul este ntins, terminaiile ner"oase seniti"e primare descrcnd impulsuri cu o frec"en
proporional gradului de ntindere a muschiului : impulsurile se transmit motoneuronilor medulari alfa determinnd
contracia reflex a fibrelor extrafusale ale muschiului; miscarea este iniiat prin descrcarea concomitent a impulsurilor
att din motoneuronii alfa, ct si din motoneuronii gama;
se scurtea odat cu scurtarea muschiului : descrcrile fusului continu n timpul contraciei : fusul si menine
capacitatea de a rspunde la ntindere si de a a%usta reflex descrcrile motoneuronului n tot timpul contraciei;
- corpusculii neurotendinosi Aolgi se afl la limita dintre corpul muschiului si tendon, fiind stimulai de tensiunea care ia nastere n tendon
n timpul contraciei muschiului;
- corpusculii ?ufini sunt localiai la exteriorul capsulei articulare si percep "ariaiile de miscare si poiia oaselor n articulaii;
B+
- terminaiile nervoase libere.
Segmentul de conducere:
este repreentat de:
- fibrele seniti"e ale ner"ilor spinali;
- fasciculele Soll si Ourdach;
- fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior.
Segmentul central:
se afl n ona seniti"o(motorie a lobilor frontal si parietal.
1 analiatorul Uinesteic F analiatorii "iual, cutanat si "estibular reglea acti"itatea reflex pentru meninerea echilibrului si
coordonarea fin a miscrilor, informnd permanent 9PC despre poiia corpului n spaiu si despre gradul de contracie a muschilor.
NOIUNI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE A SISTEMUL ENDOCRIN
sistemul endocrin repreint totalitatea glandelor endocrine;
glandele endocrine:
- sunt organe specialiate care secret hormoni;
- nu au canal de excreie : hormonii se "ars direct n snge;
complexul glandular se afl ntr(un perfect echilibru : disfunc ionalitatea unei glande antrenea hiperfuncia celorlalte;
cnd acti"itatea glandelor este scut !hipofunc ie# sau crescut !hiperfuncie# apar bolile endocrine;
hipotalamusul asigur legtura dintre cortex, sistemul endocrin si "egetati";
sistemul endocrin este alctuit din urmtoarele glande:
'. 1"p2<"6a0r%"%rul %n=2r"n:
- are legturi cu sistemul nervos central !9PC# si cu celelalte glande cu secreie intern;
- situat la baa diencefalului ntr(o retracie a osului sfenoid 6 saua turceasc;
- legat de hipotalamus prin ti,a hipofizar;
- greutatea la adult: ntre .,; 5 .,A g;
- format din trei lobi:
( anterior; 6 adenohipofiza
( intermediar;
B;
( posterior mpreun cu ti%a hipofiar 6 neurohipofiza.
12r'2n"" a=%n2!"p2<"6ar":
h% somatotrop "S8/#
: h. de crestere : cresterea oaselor;
( secreia este controlat de hipotalamus si are loc tot timpul "ieii;
h% tireotrop "8S/#: stimulea de"oltarea si secreia h. tiroidieni;
h% adenocorticotrop "A*8/#: stimulea sintea si descrcarea h. glucocorticoizi ai glandelor suprarenale;
h% +onadotropi:
( reglea acti"itatea hormonal a celorlalte glande hormonale:
: h. stimulator al foliculilor ovarieni 40B!; formea si maturiea
: h. stimulator al esutului germinativ testicular C*0B!, celulele sexuale
: h. lutinizat DB!: controlea o"ulaia, de"oltarea corpului galben si secreia de progesteron, iar la brbai
stimulea secreia de testosteron.
h% lactogen "prolactina#: stimulea de"oltarea glandelor mamare si menine secreia laptelui;
h% stimulator al melanocitelor: produce pigmentarea pielii.
12r'2n"" n%ur2!"p2<"6%",
ocitocina: stimulea contracia musculaturii netede a uterului la eliminarea ftului;
D asopresina !h. antidiuretic#:
- dac este secretat n doe mari produce ceresterea tensiunii arteriale;
- learea nucleilor hipotalamici sau a neurohipofiei : diabet insipid.
7ODC @91O*?C9@ AD@ BCPO4CE@C
E hiposecreie la copil : nanism hipofizar 6 piticism, cu organe de"oltate proporional, intelect normal;
E hipersecreie:
( la copil : gigantism 6 cresterea exagerat n nlime;
( la adult : acromegalie 6 cresterea extremitilor.
). Ep"<"6a
- are forma unui con de pin# situat n partea posterioar a diencefalului;
- msoar C*@ mm si cntreste .,)@ g;
3 secret hormonul melatonina:
B@
- cu efecte inhibitoare asupra hormonilor gonadotropi hipofiari !I9R si 3R#, controlnd de"oltarea si cresterea organismului;
- cu rol n metabolismul mineral, protidic si glucidic;
- inhibitor al de"oltrii sexuale precoce.
D menine echilibrul "eghe 5 somn;
D leiunea ei : pubertate precoce.
+. T"r2"=a
- este situat n partea anterioar a gtului ntr(o lo, fibroas;
- format din doi lobi unii printr(un istm situai de o parte si de alta a laringelui si a traheei;
- cntreste cca. )@ g;
D secret:
- tiroxina2 triiodotiroxina:
o influenea cresterea si de"oltarea creierului la copil;
o influenea metabolismul energetic, glucidic, lipidic si protidic;
- calcitonina: influenea meninerea echilibrului fosforic si a%ut la fixarea calciului n oase.
7ODC @91O*?C9@ AD@ FC?OC1@C
G hipersecreie 6 apariia bolii OasedoY(Sra"es;
G hiposecreie:
( la copil : nanism nsoit de cretinism, deformri osoase, piele uscat, gus endemic;
( la adult : mixedem nsoit de cresterea n greutate !obeitate#, cderea prului, anemie;
: gus endemic !apare datorit lipsei iodului din apa potabil sau alimentaie# .
;. Glan=%l% parat"r2"=%
- sunt patru glande mici situate cte dou pe faa posterioar a lobilor tiroidieni;
- cntresc '+. mg;
3 secret:
- parathormonul "08/# 6 acti" asupra osului, rinichiului, tractului digesti" fie prin efecte directe, fie prin efectele "itaminei O+;
- calcitonina a crei secreie controlea metabolismul calciului si fosforului, asigurnd de"oltarea normal a scheletului si fixarea
adec"at a calciului n oase.
BA
7ODC @91O*?C9@ AD@ PA?AFC?OC1@C
G hipersecreia 6 boala ?ecklinghousen, caracteriat prin decalcifiere osoas urmat de fracturi spontane;
: depuneri fosfocalcice n esuturile moi si formarea de calculi urinari.
E hiposecreia:
( la copil : de"oltarea defectuoas a dinilor si ntriere mintal;
( la adult : tetanie !cresterea excitabilitii neuromusculare si apariia spasmelor musculaturii striate sau
netede#, slbiciune muscular, calcifiere intens.
@. T"'u&ul
- este organ limfoid cu rol endocrin situat napoia sternului;
- preint doi lobi cu form si dimensiuni "ariate;
- are rol de gland endocrin pn la pubertate apoi in"oluea fr s dispar complet;
3 <un"",
- limfopoiez : formarea limfoitelor 4 cu rol n imunitate;
- prin secreia de timocrescin:
o inter"ine n metabolismul calciului;
o n controlul cresterii scheletului;
o de"oltarea organelor sexuale;
- timocrescina are aciune antagonist hormonilor sexuali : degenerarea timusului n perioada postpuberal.
A. Glan=%l% &uprar%nal%
- sunt aseate deasupra polului superior al rinichilor;
- greutate ntre C 5 '. g;
- sunt formate:
o ona cortical la exterior : corticosuprarenala !C9J#;
o ona medular la interior : medulosuprarenal !=9J#;
D hormonii secretai de C9J !corticosteroizi#:
- mineralocorticoizi: aldosteron;
- glicocorticoizi: cortizol, corticosteron, cortizon si predninson;
BB
- sexosteroizi: androgeni# estrogeni si progesteron;
o aldosteronul: inter"ine n metabolismul apei si electroliilor meninnd echilibrul Pa si V;
o glucocorticoiii: au efecte metabolice, sang"ine, digesti"e, renale, ner"oase;
o sexosteroiii: secretai n cantiti foarte mici au efect asemntor cu hormonii secretai de gonade.
D hormonii secretai de =9J:
- adrenalina:
o determin o stare de alert cortical, anxietate si fric;
o creste fora de contracie a miocardului, frec"ena cardiac si "itea sngelui;
o produce "asodilataia "aselor coronare, pulmonare, a celor din m. scheletici si a celor gastrointestinale;
o relaxea musculatura tractului digesti", bronhiilor si "eicii urinare;
o produce contracia sfinterelor digesti"e, splinei, muschilor erectori si dilatatori ai pupilei;
o hipeglicemie, stimulea metabolismul lipidic.
- <oradrenalina 5 aceleasi efecte ca mai sus, dat atenuate.
7ODC @91O*?C9@ AD@ ADA91@DO? 0HP?A?@9AD@
G hipersecreia:
6 boala lui *onn pro"ocat de excesul de aldosteron !conduce la reinerea de ap si sare n organism#;
6 boala lui *ushing pro"ocat de excesul de glucocorticoii;
6 sindromul androgenital pro"ocat de excesul de hormoni sexuali !la femei apar efecte masculiniante#.
B. Panr%a&ul %n=2r"n
- situat n curbura duodenului, preint dou poriuni:
& exocrin: ocup -C(--K din pancreas 5 repreentat de acinii pancreatici;
& endocrin: ocup '()K si este repreentat de insulele 3angerhans care au trei tipuri de celule:
- alfa secret glucagonul 5 inter"ine n reglarea metabolismului glucidic, lipidic, protidic;
- beta secret insulina;
- delta secret somatostanina.
GP9Q3GP,
- primul hormon descoperit de un cercettor romn, Picolae Paulescu n '-)';
- inter"ine n reglarea metabolismului glucidic, lipidic si protidic;
BC
- la ni"elul ficatului are rol hipoglicemiant, stimulnd sintea de proteine si lipide;
- la ni"elul esutului adipos stimulea ptrunderea glucoei.
7ODC @91O*?C9@ AD@ PA9*?@A0HDHC
G hipersecreia : hipoglicemie ce afectea 9PC : com;
G hiposecreia:
6 diabetul aharat 6 hiperglicemie !cresterea concentraiei de gluco n snge#;
: poliurie !elimiarea unor cantiti mari de urin#;
: polifagie !ingerarea unor cantiti mari de alimente#;
: polidipsie !consum mare de lichide#;
: glicourie !eliminarea de gluco prin urin#;
: corpi cetonici !instalarea comei diabetice#.
C. O#arul %n=2r"n
o"arele sunt organe pereche, situate n pel"is de o parte si de alta a uterului;
preint dou poriuni:
3 exocrin repreentat de foliculii ovarieni unde se formea ovulele;
D endocrin repreentat de
- celulele tunicii interne a foliculilor ovarieni secret n prima etap a ciclului o"arian h. estrogeni;
o h. estrogeni:
la fete determin cresterea glandelor mamare si apariia caracteristicilor sexuale secundare;
la femei determin proliferarea mucoasei uterine si a musculaturii trompelor uterine si au efecte metabolice;
influenea centrii hipotalamici care reglea acti"itatea sexual;
scad concentraia glucoei n snge;
fa"oriea retenia apei si sodiului n organism si depunerea calciului n oase.
- celulele corpului galben secret n a doua etap cantiti mari de progesteron si inhibina n cantiti mici;
o progesteronul:
pregteste tractul genital pentru nidaie !fixare o"ulelor fecundate n mucoasa uterin# si meninerea sarcinii;
o inhibina:
inhib secreia de I9R si 30.
B-
-. T%&t"ulul %n=2r"n
testiculele sunt organe pereche localiate n regiunea inghinal !n scrot#;
preint o poriune:
o exocrin repreentat de tubii seminiferi ce produc sperma;
o endocrin: repreentat de celulele interstiiale 3eXding situate n esutul con%uncti" care secret testosteron si o cantitate mic de
estrogen.
4estosteronul:
produce de"oltarea organelor genitale masculine;
determin apariia caracterelor primare si secundare;
mpreun cu 94R(ul are aciune anaboliant asupra metabolismului protidic;
stimulea de"oltarea muschilor, a secreiei de osein si depunerea calciului n oase.

Ripersecreia se manifest prin:

- eunocoidism, tulburare care se instalea nainte de pubertate : pubertate tardi" si incomplet;
- regresia caracterelor sexuale secundare dup pubertate.
NOIUNI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE A APARATULUI DIGESTI5
9istemul digesti" se compune din tubul digestiv alctuit din:
'. ca"itatea bucal;
). faringe;
+. esofag;
;. stomac;
@. intestin subire;
A. intestin gros;
B. glandele anexe !gl. sali"are, ficat, pancreas#
$% *aitatea bucal
repreint por iunea iniial a aparatului digesti";
C.
este alctuit din:
a. organe si di"erse esuturi:
- superior: bolta palatin;
- inferior: planseul bucal;
- lateral: obra%i;
- anterior: buele*orificiul bucal;
- posterior: limba, faringe;
- mucoasa bucal !cptuseste ca"itatea bucal#;
- dou arcade dentare:
& superioar !pe maxilar#; dinii: C incisi"i, ; canini,
& inferioar !pe mandibul# C premolari, ') molari.
b. glande sali"are!parotide, submaxilare si sublinguale# : excret sali"a.
funciile:
de masticaie pentru formarea bolului alimentar;
nceputul digestiei glucidelor sub aciunea ptialinei sali"are;
de fonaie;
receptoare;
de aprare 5 prin intermediul amilazei salivare;
fiionomic.
&% 4aringele:
organ musculo(membranos;
repreint locul de ncrucisare a cii digesti"e cu calea respiratorie;
situat n partea posterioar a ca"it ii bucale si se continu cu esofagul;
este cptusit cu o mucoas;
este bogat n esut limfoid;
gduieste amigdalele palatine:
- amigdala faringian pe peretele posterior; legate ntre ele prin "ase limfatice
- amigdala lingual la rdcina limbii. ce formea inelul limfatic ZaldeXer.
func iile:
de conducere a bolului alimentar ctre esofag;
C'
de aprare mpotri"a infeciilor care pot ptrunde pe cale digesti" sau respiratorie.
(% 'sofagul:
organ musculo(membranos, tubular, care face legtura ntre faringe si stomac;
cuprins ntre CB n dreptul cartila%ului cricoid si 0'' care corespunde orificiului cardia;
3 6 )@ 5 +) cm cu un calibru care "ariea ntre '. 5 +) mm;
are trei strmtori fiiologice:
- strmtoarea cricoidian;
- strmtoarea de la ni"elul ncrucisrii cu artera aort;
- strmtoarea de la ni"elul cardiei.
este situat n mediastinul posterior;
afec iunile esofagului se pot rsfrnge asupra organelor cu care "ine n contact, iar leiunile acestora pot pro"oca suferine esofagiene;
structural este alctuit din trei straturi:
- interior se afl mucoasa cu un epiteliu pa"imentos stratificat;
- tunica mi%locie cu fibre musculare longitudinale dispuse pe dou straturi, intern si extern;
- tunica extern format din esut con%uncti" lax, care se continu cu esutul de susinere mediastinal;
fiziologic :
- repreint un organ care face legtura dintre faringe si stomac;
- prin reflexul de deglutiie, bolul alimentar trece din faringe n esofag;
- prin coordonare ner"oas musculatura formea unde contractile care mping bolul spre cardia;
- sfincterul cardiei se dilat, mpiedicnd si refularea coninutului gastric n esofag;
- se accept existena a dou one anatomice pre"ute cu acti"itate sfincterian:
: %onciunea faringo(esofagian;
: "ecintatea inelului hiatal, la limita dintre esofagul propriu(is si "estibulul gastro(esofagian.
5% Stomacul:
organ ca"itar musculo(glandular situat ntre esofag si intestinul sub ire;
are form de par sau [\] cu "rful usor ndoit si ndreptat n sus, ns forma lui este "ariabil n func ie de:
- coninut;
- tonicitatea musculaturii proprii;
- tonicitatea peretelui abdominal;
- poiia indi"idului;
C)
- "olumul organelor "ecine;
ncepe de la cardia, care face legtura ntre esofag si stomac;
por iunea situat deasupra cardiei !adaptat cupolei diafragmatice# 6 marea tuberozitate !fomix sau fundus#;
segmentul "ertical 6 corpul stomacului se continu cu:
- mica tuberozitate;
- antrul piloric;
- se termin cu orificiul piloric;
ntre cardia si pilor se afl dou margini:
- marginea extern sau marea curbur;
- marginea intern sau mica curbur;
structural este alctuit din patru pturi:
!'# la interior mucoasa, alctuit dintr(un epiteliu cilindric !secret mucus# si din glandele stomacului:
( glandele fundice secretoare de acid clorhidric si pepsina;
( glandele pilorice; secretoare
( celulele muncipare, de mucus;
!)# submucoasa care se afl tunica tunica mucoas si musculoas;
!+# musculoasa, format din:
- strat intern cu fibre dispuse oblic;
- strat intermediar cu fibre circulare;
- strat extern cu fibre longitudinale;
- stratul circular este foarte puternic, constituind sfinterul piloric;
!;# seroasa peritoneal la exterior;
fiziologic:
- primeste alimentele pe care, datorit funciei sale motorii, le frmnt, le amestec cu sucul gastric si apoi le e"acuea n duoden;
- prin funcia secretoare inter"ine n digerarea proteinelor cu a%utorul acidului clorhidric si al pepsinei;
- secreia gastric este mai nti declansat printr(un mecanism reflex(ner"os, apoi prin mecanisme neuro(chimice cu punct de plecare n
mucoasa gastric !faa gastric# si intestinul subire !faa intestinal#;
- mucusul gastric are rol protector, aprnd mucoasa de aciunea sucului gastric.
6% =ntestinul subire:
este cel mai lung organ al sistemului digesti" !peste ; m#
ncepe de la pilor si se termin la ni"elul "al"ei ileo(cecale;
C+
preint trei segmente: duoden, ,e,un si ileon.
-uodenul !)@ 5 +. cm#
are forma unei potcoa"e formate din patru por iuni:
- bulbul duodenal care urmea imediat dup pilor;
- poriunea descendent situat n dreapta coloanei "ertebrale n care se "ars secreia biliar si pancreatic;
- poriunea orizontal;
- poriunea ascendent se continu cu %e%unul, formnd unghiul duodeno-,e,unal.
D structural preint:
- mucoasa;
- submucoasa !cu fibre musculare circulare si longitudinale#;
- seroasa peritoneal, care l acoper numai pe faa anterioar;
D fiziologic ndeplineste:
- funcie motorie ( mobilitatea duodenal mpinge foarte repede chimul alimentar n %e%un;
- funcie secretorie:
o secretina !cu rol n stimularea pancreasului si a intestinului#;
o enterokinaza !care transform tripsinogenul n tripsin#;
o mucus;
- la ni"elul duodenului ncepe s se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.
>e?uno:ileonul
are un calibru mai mic si acoper cea mai mare parte a ca"it ii peritoneale, formnd '; 5 'A anse;
D structural preint patru straturi:
- mucoasa !formea cute circulare 6 valvule conivente si numeroase viloziti intestinale 6 suprafa foarte mare cu rol n
absoebia intestinal#;
- submucoasa;
- musculoasa;
- seroasa !n"eleste ntreaga circumferin a %e%ono(ileonului#;
D fiziologic are trei funcii:
- motorie, repreentat de:
miscrile pendulare cu rol de frmntare si amestecare a coninutului intestinal;
miscrile peristaltice cu rol de propulsare a chimului intestinal;
C;
- secretorie prin elaborarea unor fermeni:
erepsina si nucleotidaza cu rol n digestia proteinelor si a aciilor nucleici;
lipaza intestinal cu rol n scindarea grsimilor neutre;
dizaharidele !maltaa, iomaltaa, aharaa, lactaa# cu rol digerarea glucidelor pn la monoaharide;
- absorbie exercitat pe o suprafa foarte mare datorit "iloitilor intestinale prin care, odat cu principiile alimentare amintite,
se mai absoarbe apa, srurile minerale si "itaminele.
7% =ntestinul gros:
este segmentul terminal al tubului digesti": ncepe de la "al"a ileo(cecal si se termin cu anusul;
are un "olum mai mare dect intestinul sub ire si preint trei beni musculare longitudinale !taenia coli#;
lungimea lui "ariea ntre ',@ ( + metri;
este mpr it n urmtoarele segmente:
- cecul;
- colonul ascendent;
- colonul trans"ers;
- colonul descendent;
- colonul sigmoid;
- rectul.
*ecul:
situat n fosa iliac dreapt;
legtura dintre ileon si cec se face prin sfincterul ileo-cecal;
pe partea intern se afl apendicele a crui poiie este "ariabil;
cecul are un anumit grad de mobilitate.
*olonul ascendent:
situat n flancul drept si continu cecul, urcnd "ertical pn la fa a inferioar a ficatului, n unghiul hepatic
!unghiul drept#, de unde se continu cu colonul trans"ers;
este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.
*olonul transers:
se ntinde de la unghiul hepatic pn la unghiul splenic !unghiul stng#;
situat oriontal sau n forma literei [H].
*olonul descendent:
C@
se situea n flancul stng si se ntinde de la unghiul splenic pn la ni"elul crestei iliace.
*olonul sigmoid:
repreint continuarea colonului descendent n fosa iliac stng si n pel"is;
are forma literei [9] si se ntinde pn la unghiul recto(sigmoidian;
!ectul:
por iunea terminal a intestinului gros;
se ntinde de la unghiul recto(sigmoidian pn la anus, fiind aseat n pel"is;
comunic cu exteriorul prin canalul anal.
structural , intestinul gros este alctuit din patru straturi:
- mucoasa: foarte bogat n celule mucipare;
- submucoasa;
- musculoasa caracteriat prin:
cele trei beni musculare longitudinale;
benile trans"ersale care alctuiesc haustrele intestinului;
- seroasa.
fiziologic , intestinul gros are funcii de:
- motricitate 5 asigur progresia bolului fecal prin contracii peristaltice segmentare si masi"e:
bolul fecal se adun n sigmoid;
materiile fecale trec n rect;
expularea lor prin actul fiiologic al defecaiei;
- secreie reumat la mucus;
- absorbie mai redus care se exercit mai mult la ni"elul cecului si segmentului ascendent la ni"elul crora se absoarbe: apa,
srurile, "itaminele, glucoa;
o la ni"elul rectului se absorb substanele medicamentoase si apa care a%ung n "ena ca" inferioar.
S3,P0838 ,P8M8
a% 0ancreasul exocrin:
secret sucul pancreatic !lichid limpede si incolor# condus prin dou canale n duoden;
situat n spatele stomacului, imediat sub acesta, seamn cu o sticl culcat;
secret sucul pancreatic imediat dup ce hrana a fost introdus n gur;
CA
func ie principal 6 producerea celor doi hormoni: insulina si glucagonul.
b% @ezica biliar:
are aspect de sac n form de par atasat de partea de %os a ficatului;
are func ia de a depoita bila care se produce n ficat si de a o elibera la ne"oie;
bila este un lichid galben("erui compus n cea mai mare parte din ap, colesterol, sruri biliare si acii biliari;
bila se elimin prin canalul biliar comun n duoden unde se amestec cu chimul gastric pentru a digera grsimile.
c% 4icatul:
cea mai mare gland !',@ 5 ) Vg# situat n partea dreapt superioar a abdomenului, sub diafragm;
este alctuit din lobul drept !care este mai mare, ocupnd toat partea dreapt de sus a abdomenului# si lobul stng;
la exterior preint o capsul con%uncti" fibros din care pornesc spre interior pere i care separ ficatul n lobi;
produce ilnic N ' litru de bil, care alimentea n permanen "eica biliar;
este un ade"rat centru de reciclare, n special pentru globulele rosii moarte !durata normal de "ia a globulelor
rosii este de N '.. ile#;
func iile principale:
- a%utor n digestia grsimilor;
- asigur reer"e de nutrieni;
- filtrarea toxinelor si a deseurilor din snge;
- sintetiarea unor "arieti de proteine si reglarea ni"elelor multor chimicale ce a%ung n snge.
ficatul 6 unic ntre organele corpului uman datrit capacit ii sale de regenerare.
IG^G737SG, ,P,J,4Q3QG 0GS894GH
,limentele 6 combustibilul organismului uman 8le conin substane cu structur chimic complex care pentru a a%unge la forma de
molecule simple sufer transformri mecanice, fiice si chimice care, prin prelucrare, produc energia necesar fiecrei celule. 2n acest scop s(a
de"oltat aparatul digesti". 8xist patru tipuri de digestie:
- bucal;
- gastric;
- la ni"elul intestinului subire;
- la ni"elul intestinului gros.
1. D".%&t"a (ual$:
la ni"el bucal exist o acti"itate motorie si una secretorie.
a. acti"itatea motorie cuprinde:
CB
- masticaia;
- timpul bucal al deglutiiei.
/ 2asticaia:
o este act reflex "oluntar*in"oluntar;
o organele masticaiei:
- oasele maxilare, mandibula si dinii !pasi"e#;
- muschii masticatori ai limbii si ai obra%ilor !acti"e#.
: reflexul masticator:
- coordonat de centrii ner"osi ai trunchiului cerebral care determin miscrile de ridicare si coborre a
mandibulei;
- la deschiderea gurii sunt acti"ai muschii maseter, pterigoid medial si temporar, iar la nchiderea gurii,
contactul cu receptorii bucali duce la acti"area muschilor digastric si pterigoid lateral;
- alt rol important l au limba si muschii obra%ilor.
: rolul masticaiei:
- trituarea si frmntarea alimentelor;
- amestecarea alimentelor cu sali"a : aciunea amilaei sali"are asupra amidonului si a lipaei linguale asupra lipidelor, asigur
contactul cu receptorii gustati"i etc.
-
: sali"a:
- secretat de glandele sali"are parotide, sublinguale si submandibulare;
- ilnic este secretat C.. 5 '@.. ml sali" care conine:
concentraii mari de V si mai mici de Pa si Cl;
dou tipuri de proteine: enzime !amilaa sali"ar si lipaa lingual# si mucina;
substane bactericide de catabolism;
- ncepe procesul de digestie al amidonului si al lipidelor;
- lubrefia alimentele si prote%ea ca"itatea bucal;
- elaborea senaia gustati".
D 0eglutiia:
o este act reflex n trei timpi, cuprinnd acti"itile motorii ce asigur transportul bolului alimentar n stomac:
timpul bucal 6 "oluntar si const n mpingerea bolului alimentar n faringe de ctre limb;
CC
timpul faringian const n stimularea ariilor receptoare care produc contracii faringiane musculare automate; centrul deglutiiei
inhib centrul respiraiei pe perioada deglutiiei;
timpul esofagian const n transportul alimentelor n stomac prin contraciile musculaturii faringiene; de(a lungul esofagului se
propag unde de relaxare care a%ung la stomac si o parte din duoden; n ultima parte a esofagului se afl sfinterul esofagian care
pre"ine refluxul gastro(esofagian.
-. D".%&t"a .a&tr"$:
const n transformarea bolului alimentar n chim gastric !past omogen#;
stomacul ndeplineste trei func ii:
- stocarea alimentelor;
- amestecul cu secreiile gastrice;
- e"acuarea coninutului gastric n duoden;
stomacul permite depoitatrea a '() litrii con inut;
aici au loc contrac iile peristaltice si retropulsia;
cnd particulele de"in suficient de mici, ele sunt e"acuate n duoden;
stomacul produce N ) litrii de secre ii*i:
- prima fa a secreiei gastrice 6 faza cefalic declansat de gnd, "edere, gust si miros;
- a doua fa 6 faza gastric declansat la intrarea alimentelor n stomac !produce tamponarea aciditii gastrice, cresterea pR(lui
etc#;
- a treia fa 6 faza intestinal n care secreia este scut.
principalele substan e din secreiile gastrice sunt enimele:
- pepsina !rol n procesul de digestie a proteinelor#;
- lipaa gastric !rol n hidroliarea lipidelor#;
- mucina !protecia mucoasei gastrice#;
- RCl !important n digestia proteinelor asigurnd pR(ul optim acti"itii pepsinei#.
/. D".%&t"a la n"#%lul "nt%&t"nulu" &u("r% const n contracii de amestec si de propulsie.
0ecreia pancreatic:
- produs de partea exocrin a pancreasului care secret urmtoarele enime: peptidaze, lipaze, amilaze si nucleaze.
- celulele ductale secret ilnic ntre ').. 5 '@.. ml suc pancrealtic cu coninut mare de RC7+ ce neutraliea aciditatea gastric.
0ecreia biliar:
este necesar pentru digestia si absorb ia lipidelor si pentru excreia unor substane insolubile n ap;
C-
2l%&t%r2lul:
- compus organic care se gseste n structura celulelor animale, mai ales n snge, care la dereglri metabolice se depune pe pereii
"aselor sanguine;
- se gseste liber sau combinat n untura de peste, bil, snge, esut ner"os, glbenus de ou etc;
("l"ru("na:
- substan galben maronie preent n organism datorit pro"enienei din degradarea hemoglobinei !bilirubina liber# apoi captat de
ficat !bilirubina con%ugat# si degradat;
- n icter bilirubina pro"oac nglbenirea tegumentelor;
- se elimin prin scaun transmind culoarea specific maronie;
- este stocat n "eica biliar n perioadele interdigesti"e si eliberat n duoden n perioadele digesti"e;
- conine acizi, pigmeni biliari, fosfolipide, colesterol si electrolii;
"eica biliar are o capacitate de ). 5 A. ml;
stimularea "agal a "eicii produce contrac ia ei si relaxarea sfincterului 7ddi.
intestinul secret:
- mucus !gl. Orunner n duoden, criptele 3ieberUuhn n epiteliul intestinal#;
- enzime !peptidae, diaharide, lipae#;
- ap;
- electrolii.
la ni"elul intestinului sub ire sunt absorbite: glucide, proteine, lipide, ap, electrolii, "itamine, minerale.
Alucidele:
- repreint @. 5 A.K din diet !)@. 5 C.. g*i#;
- cele mai importante sunt: sucroa, lactoa si amidonul !celuloa, desi preent n alimentaia noastr, nu poate fi digerat# care pentru
a fi absorbite a%ung la stadiul de monoaharide;
- digestia amidonului ncepe n ca"itatea bucal sub aciunea amilaei sali"are si continu n intestinul subire sub aciunea amilaei
pancreatice si a diaharidelor;
- produsii finali ai glucidelor sunt: fructoa, glucoa si galactoa care a%ung n capilare prin transport acti" sau prin difuiune
facilitat.
Proteinele:
- necesarul unui adult 6 .,@ 5 .,B g*Ug corp*i;
- pentru a fi absorbite sunt transformate n polipeptide si aminoacii.
-.
Dipidele:
- pentru a fi absorbite trebuie s de"in solubile n ap;
- sunt transformate n monogliceride si colesterol, cu a%utorul secreiilor biliare, fiind absorbite n ileonul terminal;
- aportul ilnic de lipide este ntre )@ 5 'A. g*i;
- n enterocite, )(monogliceride n combinaie cu aciii grasi 6 trigliceridele;
- lipofosfatidele n combinaie cu aciii grasi 6 fosfolipidele.
Apa se absoarbe pasi" n intestin, vitaminele intr n alctuirea miceliilor si se absorb mpreun cu celelalte
lipide; absorbia calciului este facilitat de "iatamina 0, iar cea a fierului de "itamina C.
D. D".%&t"a la n"#%lul "nt%&t"nulu" .r2&:
scop:
- absorbia apei si electroliilor;
- depoitarea materiilor fecale.
la acest ni"el au loc miscri de amestec si de propulsie;
colonul absoarbe pn la )(+ litri ap*i si cea mai mare parte a sodiului si clorului !potasiul 6 secretat de colon#;
un rol extrem de important n fiiologie si patologie l %oac flora intestinal.
bolul alimentar ndeplineste func ia de materie prim, combustibil al organismului, descompunndu(se n particule microscopice ce a%ung la
ni"el celular, producnd reacii anabolice si catabolice : metabolismul intermediar.
Slucidele:
- prin oxidarea pn la C7) si ap a unui gram de gluco : ;,' Ucal;
- fac parte din structura aciilor nucleici.
3ipidele:
- un gram de lipid cataboliat pn la C7) si ap : -,+ Ucal;
- intr n construcia membranelor celulare;
- iolator termic.
Proteinele:
- prin arderea unui gram de proteine : ;,' Ucal;
- rol de enime, pigmeni respiratori ai sngelui, anticorpi, n coagulare, n contracia muscular, n echilibrul acido(baic,
precursori ai ciclului Vrebbs.
Pecesarul ilnic al unui om este ntre )@.. 5 @... Ucal*i : alimentaia adec"at si "ariat poate oferi toate elementele de care a"em ne"oie.
-'
PATOLOGIA APARATULUI DIGESTI5
1. )2l"l% a#"t$"" (ual%,
pot a"ea caue diferite, ns cele mai des ntlnite sunt procesele inflamatorii, care pro"oac stomatitele si glositele:
- &t2'at"t%l% apar ca infecii prin:
exacerbarea florei bucale, fa"oriate de iritaia unor carii dentare, tartru dentar;
iritaia cu nicotin, alcol si*sau substane chimice;
igien bucal deficitar.
- .l2&"t%l% sunt afeciuni inflamatorii ale limbii.
-. )2l"l% <ar"n.%lu",
sunt procese inflamatorii care interesea lo%ile amigdaliene si onele n"ecinate;
se manifest prin tumefierea esuturilor interesate, disfagie, uneori febr si alterarea strii generale;
cele mai frec"ente sunt anginele:
- simptome:
dureri spontane la deglutiie cu iradieri spre urechi;
"orbire rgusit si dureroas;
amigdalele si "lul palatin sunt rosii si tumefiate;
uneori ganglionii regionali sunt mrii si durerosi;
insomnie, astenie, adinamie !lipsa forei fiice#, anorexie, febr.
/. )2l"l% %&2<a.ulu",
%&2<a."t%l% sunt procese inflamatorii esofagiene:
- simptome:
disfagie 6 nghiire dificil;
durere esofagian care nsoeste disfagia;
regurgitarea esofagian 6 re"enirea n gur a alimentelor ingerate.
D. )2l"l% &t2'aulu" &" =u2=%nulu",
.a&tr"t%l%,
- sunt procese inflamatorii ale stomacului cauate de:
alimente insuficient masticate;
-)
abu de condimente;
abu de buturi alcoolice;
fumat;
comportament alimentar deficitar: alimentaia la ore neregulate, abu de medicamente, alimente prea calde, prea reci sau prea pr%ite
etc.
ul%rul .a&tr24=u2=%nal,
- se caracteriea prin preena unei ulceraii pe duoden sau pe stomac si foarte rar pe poriunea inferioar a esofagului sau n restul
tubului digesti";
- se manifest ca un sindrom dispeptic dureros sistematiat, ce respect periodicitatea alimentar, seonier si de efort:
periodicitatea alimentar const n apariia durerilor pe nemncate si linistirea lor dup mncare;
periodicitatea seonier const n apariia durerilor la nceputul prim"erii si toamnei, anual sau periodic, lsnd unii ani liberi;
ritmicitatea durerilor la eforturi fiice si psihice, precum si linistirea lor n perioada de repaus constituie o alt caracteristic a durerii
ulcerului simplu necomplicat.
E. )2l"l% "nt%&t"nulu",
=u2=%n"t%l%,
- sunt procese inflamatorii ale duodenului asociate, de regul, cu gastrite si enterite;
- simptomatologie:
dureri epigastrice;
greuri*"rsturi;
deshidratare;
diaree.
&"n=r2'ul ="ar%",
- const n mrirea frec"enei scaunului !peste ) scaune*i#, cu o consisten moale sau lichid si cu resturi alimentare : accelerrii
peristaltismului si hipersecreiei mucoasei intestinale;
- caue:
ner"oase: diareea emoional : excitabilitatea crescut a sistemului ner"os;
endocrine: hipertiroidism, boala OasedoY;
alergice: la fructe emoase, lapte, ou etc;
intoxicaii exogene: ciuperci, alimente alterate etc;
-+
microbiene si "irotice: toxiinfecii alimentare, dienterie etc;
paraitare;
distrugerea florei microbiene intestinale dup administrarea de antibiotice;
procese intestinale locale: tuberculoa intestinal, cancer intestinal etc.
&"n=r2'ul =% 2n&t"pa"%,
- este caracteriat prin scderea frec"enei scaunului fa de normal !sacune la + ile sau mai rar#, a"nd o consisten tare, fr resturi
alimentare : scderii peristaltismului intestinal si secreiei intestinale;
- caue:
obisnuit: pudoare, comoditate, schimbarea mediului, ZC(uri neigenice etc;
neurofuncionale: atonie, hipertonie;
sedentarismul;
endocrine: hipotiroidism, insuficiene poliendocrine;
mecanice: aderene, sarcin, peri"isceritate, ptoa colonului;
alimentare: mese reduse, alimente uscate etc;
tumori intestinale: cancerul colonului;
leiuni ale tubului digesti": hemoroii, fisuri anale, rectite, anorectite, ulcer gastric*duodenal.
ap%n=""ta,
- este inflamaia apendicelui cecal ca urmare a unei infecii cu microbi "ariai;
- simtome:
durere spontan de intensitate "iolent cu nceput relati" brusc n fosa iliac dreapt;
greuri;
"rsturi;
febr;
constipaie.
!%'2r2"6"",
- sunt dilataii "aricoase la ni"elul rectului si anusului fa"oriate de:
constipaie;
gra"iditate;
sedentarism;
-;
cancer rectal;
ciroe hepatice;
- neinflamai sunt bine suportai;
- se pot complica cu inflamaii, pro"ocnd:
arsuri;
dureri;
flebotromboe;
ulceraii urmate de hemoragii;
fisuri anale;
- pot sngera : anemii;
- scaunul este de constipaie cu snge pe suprafa.
para6"t26%l% "nt%&t"nal%,
- sunt boli cauate de preena unor ageni biologici adaptai la "iaa paraitar n intestinul subire;
- paraiii intestinali:
lamblia : lambliaa;
limbricul : ascaridoa;
trichocefal : trichocefaloa;
oxiuri : oxiuroa;
tenia : teniaele;
trichina : trichinoa.
G. )2l"l% <"atulu" &" al% $"l2r ("l"ar%
!%pat"ta aut$,
- este mboln"irea acut a ficatului, a"nd caue "irale, microbiene si toxice.
!%pat"ta %p"=%'"$ #"ral$,
- este produs de un "irus de tipul ,, O si C;
- se transmite pe cale digesti" si prin instrumente medicale nestereliate corect.
"r26a@
- este o afeciune hepatic cronic progresi" care e"oluea cu alterarea strii generale si a structurii normale a ficatului, boal fiind
caracteriat prin apariia de friboe prin care esutul hepatic este nlocuit cu esut fibros;
- caue:
-@
alcolismul;
infecia cronic cu "irus hepatic C;
carenele alimentare;
infeciile biliare cu sta hepatic;
hepatitele acute.
"n&u<""%n a !%pat"$,
- se produce atunci cnd ficatul este gra" bolna" si nu si mai poate ndeplini funciile;
- afeciunea este potenial fatal si necesit tratament de urgen.
2l%"&t2pat""l%,
- sunt suferine ale cilor biliare si ale "eiculei biliare;
- caue:
factori alimentari de risc: abuul de grsimi pr%ite si rntasuri;
factori infeciosi: microbi si "irusuri;
factori ner"osi si hormonali !la femeie#: fa"oriarea infeciilor si litiaei biliare;
factori metabolici: obeitatea, dislipidemia !modificarea concentraiei lipidelor sanguine# : litiaa biliar;
alergice : colecistopatii alergice;
paraitoele : colecistopatii paraitare.
l"t"a6a ("l"ar$,
- const din formarea calculilor biliari;
- este condiionat de:
factori alimentari: grsimi, dulciuri etc;
tulburri metabolice;
sta biliar;
infecii biliare.
H. )2l"l% panr%a&ulu"
panr%at"ta aut$,
-A
- se manifest la persoanele obee, deseori cu litia biliar, dup abu de grsimi si proteine;
- debutea brusc cu dureri n epigastru sau hipocondrul stng, greuri, balonri, alterarea strii generale.
panr%at"t%l% r2n"%,
- se asociea cu alte afeciuni digesti"e !hepatobiliare, ulcerul duodenal etc.#;
- se manifest prin slbire marcat n greutate, scaune abundente, lucioase, grsoase, durere epigastric sau n hipogondrul stng.
l"t"a6a panr%at"$,
- este o afeciune foarte rar;
- simtome: dureri n epigastru, n hipocondrul stng sau paraombilicare, cu iradieri n spate.
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR
,paratul respirator este constituit din totalitatea organelor care contribuie la realiarea schimbului gaos dintre aerul atmospheric si organism.
alctuire:
D cile respiratorii 6 organe cu rol n "ehicularea aerului:
( ca"itatea naal; cile respiratorii
( faringe; superioare;
( laringe;
( trahea; $ cile respiratorii inferioare.
( bronhiile.
D plmnii 6 organe la ni"elul crora au loc schimbul de gae !oxigen si dioxid de carbon.
C$"l% r%&p"rat2r"" &up%r"2ar%,
Ca#"tat%a na6al$:
- este di"iat de septul nasal n dou ca"iti simetrice 6 fose nasale;
- fosele naale se afl parial n piramida naal care are rol estetic si de protecie.
Far"n.%l%:
- este organ cu dubl funcie:
respiratorie;
digesti".
C$"l% r%&p"rat2r"" "n<%r"2ar%,
Lar"n.%l%:
-B
- situat n partea anterioar a gtului, sub osul hioid, deasupra traheei;
- are un schelet cartilaginos format din:
trei cartila%e neperechi: tiroid, cricoid, epiglotic;
trei perechi: aritonoide, corniculare, cuneiforme unite prin ligamente si articulaii.
- interior este cptusit de o mucoas care formea patru plici 6 cori "ocale !dou superioare, dou inferioare#.
Tra!%%a:
- conduct fibrocartilaginos situat anterior de esofag;
- se ntinde de la marginea anterioar a laringelui pn la bifurcarea ei n cele dou bronhii principale;
- are dou segmente: cer"ical si toracal;
- la exterior: esut con%uncti", iar la interior mucoasa traheal este format dintr(un epiteliu pseudostratificat ciliad cu celule care secret
mucus.
)r2n!""l% pr"n"pal%:
- dou conducte fibrocartilaginoase reultate din bifurcarea traheei;
- a%ung la lobul pulmonar, ptrunnd n plmn unde se ramific 6 arboreal bronsic;
- structura: aceasi cu a traheei.
PLM?NII,
principalele organe ale aparatului respirator;
situa i n cutia toracic, deasupra diafragmului;
forma unor %umt i de con secionai de la "rf spre ba;
masa medie a celor ) plmni 6 '+..g.
preint:
- 2 (a6$ usor conca" aseat pe diafragm si raportat la dreapta cu lobul drept al ficatului, iar la stnga cu lobul stng al ficatului, fundul
stomacului si cu splina;
- #r<ul care depseste prima coast si a%unge la baa gtului;
- <aa %+t%rn$ care se raportea coastelor si spaiilor intercostale, preentnd la plmnul drept dou fisuri, oblic si oriontal, iar la
plmnul stng numai o fisur oblic;
- <aa "nt%rn$ mediastinal care este plan si preint hilul plmnului 6 locul de intrare si iesire al elementelor pedicului pulmonar
!bronhia principal, artera si "enele pulmonare, arterele si "enele bronsice, ner"ii "egetati"e si "ase limfatice#.
Structura plmnului:
- repreentat de glande tubuloacinoase, formate dintr(un sistem de canale aeriene si dintr(o multitudine de saci;
- lobii plmnului drept !superior, mi%lociu, inferior# sunt delimitai de dou fisuri;
-C
- lobii plmnului stng !superior si inferior# sunt delimitai de o fisur;
- fiecare lob este alctuit din segmente 6 unitile anatomice, funcionale si clinice ale plmnului;
- fiecare segment este format din lobuli 6 unitile morfofuncionale ale plmnilor de forma piramidal cu baa spre suprafaa plmnilor,
iar "rful suspendat de o bronhie supralobular;
- n %urul lobului: esut con%ucti" bogat n fibre elastice, celule con%uncti"e si celule macrophage.
Arborele bronsic:
- dup ptrunderea n plmni bronhiilor principale A bronhii lobare A bronhii segmentare A bronhii supralobulare A bronhii
intralobulare A bronhii terminale;
- bronhiile terminale sunt ultimile ramificaii ale arborelui bronsic si au rolul de a conduce aerul n bronhii respiratorii "acinoase# A
canale aleolare a cror perei repreint dilataii n form de saci al"eolari, n care se deschid al"eolele.
Fotalitatea elementelor care continu o bronhiol terminal " acinul pulmonar .
epiteliul al"eolar, membrana baal a al"eolei, esuturile con%uncti"e de sub ea, membrana baal a capilarului si endoteliului capilar
formea bariera hematoaerian strbtut de oxigen si dioxid de carbon.
@ascularizaia plmnului:
- funcional;
- nutriti".
8asculariza ia funcional:
- realiea schimburile gaoase
- repreentat de trunchiul pulmonar si "enele pulmonare care alctuiesc mica circulaie.
: trunchiul pulmonar ncepe cu ventriculul drept, se mparte n artera pulmonar stng si dreapt care ptrund n plmni prin hilul
pulmonar, de unde urmreste ramificaiile arborelui bronsic ptrunnd n lobul pulmonar si capilarindu(se n %urul al"eolelor pulmonare. 3a
ni"elul acestei reele capilare dioxidul de carbon este cedat al"eolelor, iar din al"eole ptrunde oxigenul care este preluat de "enele pulmonare.
,ceste "ene prsesc plmnul prin hilul pulmonar si transport sngele cu oxigen n atriul stng, de unde "a trece n ventriculul stng care l "a
impinge n tot organismul.
8asculariza ia nutritiv face parte din marea circulaie, fiind repreentat de arterele si "enele bronsice.
0leura:
- este o membran seroas format din dou foie:
o una n"eleste plmnii la exterior si ptrunde n fisuri;
o cealalt cptuseste pereii cutiei toracice;
--
o ntre cele dou foie se formea cavitatea pleural 6 spaiu "irtual cu presiune negati" cu rol n mecanica respiraiei n care se gseste
un lichid seros, care menine umed suprafaa celor dou foie !usurnd alunecarea plmnului n timpul miscrilor respiratorii;
o ca"itatea pleural de"ine real n cauri de boal: conine aer !pneumotorax#, snge !hemotorax# sau puroi !piotorax#.
J89PGJ,G,:
este func ia esenial a organismelor "ii, funcie prin care se realiea raportul de oxigen din aerul ambient pn la ni"elul celular, n
paralel cu eliminarea n atmosfer a dioxidului de carbon reultat din metabolismul celular.
se realiea cu participarea unor sisteme morfofunc ionale n mai multe etape strns corelate, desfsurate ntr(o strict succesiune:
- "entilaia pulmonar;
- difuiunea si schimbul de gae la ni"elul membranei al"eolo(capilare;
- transportul gaelor n snge si respiraia celular.
a% @entilaia pulmonar:
repreint procesul prin care se realiea circulaia alternati" a aerului ntre mediul ambient si al"eolele pulmonare, mecanism ce
antrenea ptrunderea aerului bogat n oxigen ctre al"eolele si eliminarea dioxidului de carbon n mediul exogen.
Miscrile entilatorii:
circula ia alternati" a aerului se realiea ca urmare a "ariaiilor ciclice ale "olumului cutiei toracice urmate de miscarea n acealsi sens a
plmnului care este solidariat de acesta prin intermediul foielor pleurale;
"aria iile ciclice ale "olumului aparatului toraco(pulmonar se realiea n cursul a dou miscri de sens opus definite ca miscare
inspiratorie si miscare expiratorie:
91L '"&ar%a "n&p"rat2r""0"n&p"ra"a:
- cresterea "olumului cutiei toracice si a "olumului pulmonar ca o consecina a cresterii celor trei diametre: anteroposterior, longitudinal si
trans"ersal;
- expansiunea plmnilor este fa"oriat de abundena fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinat de existena
unei aderene funcionale ntre cutia toracic si plmn;
- expansiunea plmnilor si cresterea "olumului lor n timpul inspiraiei pro"oac o scdere a presiunii aerului din interiorul plmnilor sub
presiunea atmosferic !N cu )(+ mm Rg#, realind astfel un gradient de presiune datorit cruia aerul atmospheric ptrunde n interiorul
plmnilor.
9-L '"&ar%a %+p"rat2r"%0%+p"ra"a:
'..
- miscarea de sens contrar inspiraiei n cursul creia are loc re"enirea la "olumul iniial al cutiei toracice si al plmnului;
- n condiii de repaus expiraia este un act pasi" ce nu necesit contracia musculaturii respiratorii;
- re"enirea cutiei toracice si a plmnului la "olumul iniial este consecina refraciei esuturilor elastice ale aparatului toraco(pulmonar,
desprinse n timpul inspiraiei, care eliberea 5 sub form de energie cinetic 5 energia potenial acumulat;
- scderea "olumului pulmonar pro"oac cresterea presiunii aerului peste presiunea atmosferic !cu )(+ mm Rg# : crearea unui gradient
de presiune care fa"oriea eliberarea aerului din plmni ctre exterior.
b% @olumele si capacitile pulmonare:
n timpul miscrilor "entilatorii ptrund si ies din plmni cantit i de aer a cror mrime se raportea la talia, "rsta, sexul, postura
fiecrei personae;
uant"<"ar%a #2lu'%l2r =% a%r "n&p"tat &" %+p"rat poate aduce informaii asupra integritii aparatului toraco(pulmonar a cror e"aluare
se face prin:
- spirometrie 5 se face cu a%utorul spirometrelor !cu ap * uscate#;
- spirografie 5 utiliea spirograful 6 aparat care permite nregistrarea grafic a "olumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscri
inspiratorii si expiratorii.
/ 8olumul curent 8F! 6 "olumul de aer care ptrunde n plmni n cursul unei inspiraii si unei expiraii de repaus; H4 la aduli 6 @.. ml.
/ 8olumul inspirator de rezerv !HGJ# 6 "olumul maxim de aer ce poate fi inspirit la sfrsitul unei inspiraii de repaus; HGJ la aduli 6 +...
ml; repreint N A.K din capacitatea "ital.
/ 8olumul expirator de rezerv !H8J# 6 "olumul maxim de aer care poate fi epirat la sfrsitul unei expiraii maximale; H8J la aduli 6 ')..
ml; repreint N )@K din capacitatea "ital.
Capa"t$"l% pul'2nar%a 6 "aloarea sumei a dou sau mai multe "olume pulmonare:
G capacitatea pulmonar total !CP4# 6 "olumul de aer cuprins n plmn la sfrsitul unei inspiraii maxime; CP4 nsumea toate "olumele
pulmonare menionate !"aloarea ei "aria n funcie de sex, "rst# 6 A... ml;
G capacitatea vital !CH# 6 "olumul de aer ce poate fi scos din plmn printr(o expiraie forat efectuat dup o inspiraie maxim. CH 6
HJGFH8JFH4 si are n medie o "aloare de N ;B.. ml, repreentnd B@K din CP4;
G capacitatea rezidual funcional !CJI# 6 "olumul de aer care rmne n plmn la sfrsitul unei expiraii de repaus; CJI 6 H8JFHJ,
repreentnd N @.K din CP4;
G capacitatea inspiratorie !CG# 6 "olumul de aer ce poate fi introdus n plmn printr(o inspiraie maxim care ncepe la sfrsitul unei
expiraii de repaus; CG 6 H4FH8J, respecti" @.K din CP4.
c% -ebitele entilatorii:
'.'
dac msurarea "olumelor pulmonare confer o serie de parametrii statici ce caracteriea aparatul toraco(pulmonar, pentru ob inerea unor
informaii legate de funcia "entilatorie se utiliea msura debitelor "entilatorii.
/ 1ebitul ventilator de repaus !H# 6 cantitatea de aer "entilat timp de un minut n condiii de repaus si poate fi obinut prin produsul dintre
"olumul curent si frec"ena oscilaiei.
/ 1ebitul ventilator maxim !Hmax# 6 cantitatea maxim de aer ce poate fi "entilat ca urmare a cresterii maximale a frec"enei si amplitudinii
respiratorii.
c% @entilaia aleolar !Ha#:
la sfrsitul unei respira ii de repaus, n interiorul plmnilor se afl N )@.. ml aer din care doar n %ur de )+@. ml particip la schimbul de
gae !aer al"eolar#, n timp ce restul de N '@. ml este condos n cile respiratorii la ni"elul crora nu au loc schimburi de gae, fapt pentru care
acest spaiu a fost numit spaiu mort anatomic !sma#.
din cei @.. ml ce ptrund n plmni n cursul unei inspira ii n repaus, '@. ml "or primii aerul din spaiul mort anatomic, iar restul de +@.
ml se adaug aerului al"eolar;
"entila ia al"eolar exprim cantitatea de aer care ptrunde n plmni dup scderea "olumului spaiului mort anatomic !Hsma# n timp de
un minut: Ha 6 H 5 Hsma x f.
PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. In<%""l% $"l2r r%&p"rat2r"" &up%r"2ar%,
sunt afeciuni rino(faringo(laringiene cauate de "irusuri, microbi, afeciuni fa"oriate de frig, umeeal, pulberi, fum, gae, polen,
substane chimice sau medicamentoase;
sunt frec"ente ca afec iuni acute si sezoniere;
pot pro"oca complica ii unor boli contagioase ca: rubeol, ru%eol, "aricel, tuse con"ulsi" etc;
netratate sau tratate incorect pot determina complica ii cum ar fi: bronsite sau bronhopneumonii;
sensibiliea organismul : boli cu mecanism alergic: rinite, astm bronsic, reumatism acut, nefrite etc.
3 R"n"ta aut$0r$%ala0.utura"ul,
este seonier si cu etiologie "irotic, care se poate complica microbian si poate a"ea si o cau alergic.
3 R"n"ta al%r."$,
este o form particular de rinit care se declansea la contactul cu factorii alergogeni;
se manifest prin:
- senaie de gdilitur;
'.)
- strnut n sal"e;
- secreie seroas abundent.
3 R"n"t%l% r2n"%,
cauate de fum, praf, substan e iritante;
se manifest prin nas nfundat si reducerea mirosului.
-. Tra!%2(r2n&"t%l%,
sunt inflama ii ale mucoasei traheobronsice cu e"oluie acut sau cronic.
3 )r2n&"ta aut$,
debutea ca o infecie acut a cilor respiratorii superioare;
simptome:
- modificarea strii generale;
- subfebr sau febr;
- astenie;
- mialgii;
- transpiraii;
- tuse seac urmat de expectoraie.
3 )r2n&"ta r2n"$,
caracteriat printr(o e"olu ie ndelungat: cel puin ) ani;
bolna"ul tuseste si expectorea minim + luni*an : caracter astmatiform sau emfiem pulmonar.
/. Pn%u'2pat""l% aut%,
sunt afeciuni inflamatorii care interesea parenchimul si interstiiul pulmonar, sau sunt focare bronhopneumonice diseminate !ex:
pneumonia pneumococic, congestia pulmonar, bronhopneumonia etc#.
D. En<"6%'ul pul'2nar,
este repreebtat ca mrirea de "olum a al"eolelor pulmonare cu tulburri cunsecuti"e n schimburile gaoase si cresterea cantit ii aerului
reidual;
E. A&t'ul (r2n&",
este o boal cu un mecanism neuroalergic sau infec ios alergic;
se caracteriea prin crie de dispnee ca urmare a constriciilor bronsice;
G. Sl%r26%l% pul'2nar%,
'.+
sunt proliferri mai mult sau mai pu in extinse ale esutului pulmonar reultate n urma unor boli !tuberculo, pneumonii, supuraii
pulmonare etc.#.
H. Can%rul (r2n!2pul'2nar,
este o tumoar malign care ia nastere fie din celulele bronsice, fie din alte tumori maligne cu alte localiri !hepatice, gastrice, rectale,
prostatice etc.#.
I. Pl%ur%6""l%,
sunt afec iuni de natur inflamatorie cantonate la ni"elul pleurei si manifestate prin acumularea de lichid inflamator n ca"itatea pleural.
J. Tu(%rul26a pul'2nar$,
este o boal infectocontagioas localiat de obicei la ni"elul plmnului cu posibilit i de disiminare n ntregul organism.
1K. In&u<""%na r%&p"rat2r"%,
repreint incapacitatea aparatului respirator de a face fa sarcinilor sale !n special asigurarea oxigenului necesar proceselor metabolice
tisulare#.
NOIUNI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE A APARATUL CARDIO45ASCULAR
GPG=,:
organul central al aparatului cardio("asular;
situat n mediastin, ntre cei doi plmni;
are forma unei piramide triunghiulare cu axul ndreptat oblic n %os, la stnga si nainte:
o '*+ este situat la dreapta;
o )*+ la stnga planului mediosagital;
greutatea 6 )@.(+.. g;
preint o fa con"ex sternocostal si o fa plan diafragmatic;
cele dou fee se unesc printr(o margine mai ascuit 6 marginea dreapt;
margine rotun%it care "ine n raport cu plmnul stng 6 marginea stng;
preint o ba situat posterior si la dreapta, unde se afl "asele mari ale inimii;
la baa inimii se afl atriile;
spre "rf se afl "entriculele.
'.;
*aitile inimii:
- atriile;
- "entriculele.
Atriile:
au form cubic;
capacitate mai mic dect a "entriculelor;
pereii mai subiri si preint cte o prelungire 6 urechiuse.
la ni"elul atriului drept se gsesc:
o orificiul "enei ca"e superioare;
o orificiul "enei ca"e inferioare;
o orificiul sinusului coronar;
o orificiul urechiusei drepte;
o orificiul atrio"entricular drept, pre"ut cu "al"a tricuspid;
la ni"elul atriului stng:
o patru orificii de deschidere ale "enelor pulmonare;
o orificiul de deschidere al urechiusei stngi;
o orificiul atrio"entricular pre"ut cu "al"a bicuspid !mitral#;
cele dou arii sunt separate prin septul interatrial.
@entriculele:
au form piramidal triunghiular cu baa spre orificiul atrio"entricular;
pereii lor nu sunt netei, ci preint, pe faa intern, trabecule;
la baa "entriculelor se afl:
o orificiile atrio"entriculare !drept si stng#, fiecare pre"ut cu "al"a atrio"entricular;
o orificiile arteriale prin care "entricolul stng comunic cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar;
fiecare orificiu arterial este pre"ut cu trei "al"ule semilunare*sigmoide cu aspect de cuib de rndunic;
cele dou "entricule sunt separate prin septul inter"entricular;
Structura inimii:
alctuit din trei tunici:
'.@
'. epicardul:
- foia "isceral a pericardului seros acoper complet exteriorul inimii;
- cealalt foi a pericardului seros este parietal si acoper faa profund a pericardului fibros !forma unui sac reistent cu fundul aseat
pe diafragm# cu rol protector si stabiliator, fiind legat prin ligamente de organele din %ur !stern, coloana "ertebral si diafragm#;
). miocardul:
- stratul cel mai gros din structura inimii care cuprinde:
o miocardul contractil !de execuie#;
o miocardul embrionar !de comand#;
o fibrele miocardului contractil sunt dispuse circular n atrii si oblic n "entricule;
- musculatura atriilor este complet separat de musculatura "entriculelor, legtura anatomic si funcional fiind realiat de esutul nodal,
alctuit dintr(o musculatur specific ce pstrea caracterele embrionare;
- morfologic, esutul nodal se deosebeste de cel de execuie prin:
- aran%amentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celul la alta, formnd reele;
- abundena sarcoplasmei, bogat n glicogen;
- esutul nodal cuprinde:
- nodulul sinoatrial situat n atriul drept, n "ecintatea vrsrii "enei ca"e superioare;
- nodulul atrioventricular situat deasupra orificiului atrio"entricular drept;
- fasciculul atrioventricular pleac din nodulul atrio"entricular si se mparte n dou ramuri, stng si dreapt, care se di"id si
coboar n "entricule, formnd n pereii "entriculari reeaua subendocardiac Purkin,e.
+. endocardul:
- cptuseste ncperile inimii, trecnd fr ntrerupere de la atrii spre "entricule;
- endocardul de la ni"elul atriilor se continu cu intima "enelor, iar la ni"elul "entriculelor cu intima arterelor;
- endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stngi.
@ascularizaia si ineraia inimii
inima este irigat de cele dou artere coronare !stng si dreapt# cu originea n aorta ascendent;
din arterele coronare se desprind ramuri colaterale de tip terminal care irig anumite teritorii din miocard fr a se uni cu ramurile colaterale
"ecine;
'.A
dac una din aceste colterale se obturea, teritoriul respecti" nu mai este "asculariat si se necrosea : se produce infarctul;
sngele "enos al inimii este colectat de sinusul coronar, situat n san ul atrio"entricular stng care se deschide n atriul drept;
iner"a ia extrinsec a inimii este asigurat de ner"ii cardiaci, pro"enii din ner"ul "ag si de simpaticul cer"ical.
Arborele ascular:
este format din:
- artere 6 "ase prin care sngele circul dinspre inim spre toate esuturile si organele;
& calibrul arterelor scade de la inim spre periferie : artere mari, mi%locii si mici;
& artere mari, prin ramificare, formea arterele mi%locii care, prin ramificare, formea arterele mici si apoi arteriolele !care se continu
cu capilarele#;
- vene 6 "ase prin care sngele este readus la inim;
& sunt mari, mi%locii si mici;
& ramificaiile cele mai mici 6 "enule : din unirea capilarelor "enoase.
- capilare 6 "ase cu calibru foarte mic, la ni"elul crora se fac schimburile ntre snge si diferitele esuturi;
& sunt ramificaii ale arteriolelor si fac legrura cu "enulele;
& numrul lor este mai mare cu ct acti"itatea metabolic a sesutului este mai intens.
0tructura arterelor si venelor
arterele si "enele au n structura pere ilor trei tunici suprapuse care, de la exterior spre interior, sunt:
- adventicea;
- media;
- intima.
'. tunica extern/atventicea:
- format din esut con%uncti", cu fibre de colagen si elastice;
- n structura ad"enticei arterelor, ca si la "ene, exist "ase mici de snge care hrnesc peretele "ascular si care ptrund n tunica
medie;
- n ad"entic se gsesc si fibre ner"oase "egetati"e cu rol "asomotor;
). tunica medie:
are structur diferit, n funcie de calibru arterelor:
- la arterele mari*artere de tip elastic, media este format din:
- lame elastice cu dispoiie concentric;
- rare fibre musculare netede
- esut con%uncti";
'.B
- la arterele mi%locii si mici*artere de tip muscular, media este groas si conine numeroase fibre musculare netede, printre care sunt
dispersate fibre colagene si elastice;
+. tunica intern/intima:
alctuit dintr(un rnd de celule endoteliale turtite, aseate pe o membran baal;
intima se continu cu endocardul "entriculelor.
peretele "enelor, al cror calibru creste de la periferie spre intim, este structurat cu aceleasi trei tunici ca si la artere, cu cte"a deosebiri:
( n "enele situate sub ni"elul cordului, unde sngele circul n sens opus gra"itaiei, endoteliul acoper din loc n loc "al"ulele n form
de cuib de rndunic cu rolul de a fragmenta si direciona coloana de snge.
0tructura capilarelor
Capilarele:
sunt "ase de calibru mic, rspndite n toate esuturile si organele;
n structura lor se disting:
- la exterior, un strat format din esut con%uncti" cu fibre colagene si de reticulin n care se gsesc si fibre ner"oase "egetati"e;
- la interior, un edoteliu format dintr(un singur strat de celule turtite, aseate pe membrana baal;
- n ficat si gl. endocrine exist capilare de tip special, numite sinusoide, care au calibru mai mare, peretele ntrerupt din loc n loc pentru a
fa"oria schimburile si un lumen neregulat ce preint dilatri si strmtorri.
Marea si mica circulaie
n alctuirea arborelui "ascular se disting dou teritorii de circulaie:
- circulaia mare*sistemic;
- circulaia mic*pulmonar.
*irculaia mic:
ncepe n "entricolul drept prin trunchiul arterei pulmonare, care transport spre plmn snge C7);
trunchiul pulmonar se mparte n cele dou artere pulmonare care duc snge cu C7) spre re eaua capilar din %urul al"eolelor pulmonare,
unde este cedat pentru a fi eliminat prin expiraie;
sngele cu oxigen este colectat de "enele pulmonare !cte dou pentru fiecare plmn# care sfrsesc n atriul stng.
*irculaia mare:
asigur transportul oxigenului si substan elor nutriti"e de la inim la esuturi prin sistemul arterial si capilar;
asigur ntoarcerea sngelui cu dioxid de carbon la inim;
'.C
ncepe n "entricolul stng prin artera aort si ramurile ei n tot organismul la ni"elul fiecrui esut al fiecrui organ unde are loc schimbul
de gae si nutrimentecare prin sistemul capilar, de la ni"elul crora sngele ncrcat cu dioxid de carbon este preluat de cele dou "ene ca"e care
l readuc n atriul drept.
Sistemul aortic:
format din artera aort si din ramurile ei, care irig toate esuturile si organele corpului omenesc;
ncepe din "entricolul stng cu aorta ascendent din care se desprind cele dou artere coronare;
dup ce urc @(A cm se curbea si formea arcul aortic care se continu cu aorta descendent, submpr it n:
- aorta toracal;
- aorta abdominal;
- terminal, aorta abdominal se bifurc n arterele iliace comune stng si dreapt.
?amurile arcului aortic:
dinspre dreapta spre stnga, din arcul aortic se desprind:
- trunchiul brahiocefalic;
- artera carotid comun stng;
- artera subcla"icular stng.
D trunchiul brahiocefalic se mparte n:
- artera carotid comun dreapt;
- artera subcla"icular dreapt.
E ambele artere carotide comune, stng si dreapt, urc la ni"elul gtului pn n dreptul marginii superioare a cartila%ului tiroid, unde se
bifurc n artera carotid extern si intern; la acest ni"el exist o mic dilataie, sinusul carotidic*carotidian, bogat n receptori.
: artera carotid extern irig: gtul, regiunile occipital, temporal si "iscerele feei;
: artera carotid intern ptrunde n craniu, irignd creierul si ochiul.
E arterele subcla"iculare a%ung de la originea lor pn n axil 6 artere axilare;
: din arterele subcla"iculare se desprind:
- artera "ertebral, care intr n craniu prin gaura occipital, unde se uneste cu opusa, participnd la "asculariaia encefalului;
- artera toracic intern, din care iau nastere arterele intercostale anterioare.
: artera axilar "asculariea pereii axilei si peretele anterolatearal al toracelui si se continu cu artera brahial care "asulariea
braul;
: la plica cotului, artera brahial se bifurc n artera radial si artera ulnar, care "asculariea antebraul;
: la mn se formea arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.
'.-
?amurile aortei descendente:
aorta descendent toracic are ramuri parietale si "iscerale;
- ramurile "iscerale sunt:
( arterele bronsice;
( pericardice;
( esofagiene;
aorta descendent abdominal are si ea ramuri parietale si "iscerale;
- ramurile "iscerale sunt:
( trunchiul celiac;
( artera meenteric superioar;
( arterele suprarenale !stng si dreapt#;
( arterele renale !stng si dreapt#;
( arterele testiculare*o"ariene !stng si dreapt#;
( artera meenteric inferioar.
: trunchiul celiac, care se mparte n trei ramuri 5 splenic, gastric stng si hepatic 5 "asulariea stomacul, duodenul, pancreasul,
ficatul si splina;
: artera meenteric superioar "asculariea: %e%uno(ileonul, cecul, colonul ascendent si partea dreapt a colonului trans"ers;
: artera meenteric inferioar "asulariea: partea stng a colonului trans"ers, colonul descendent, sigmoidul si partea superioar a
rectului.
?amurile terminale ale aortei:
arterele iliace comune !stnga si dreapta#, a%unse la articula ia sacro(iliac, se mpart fiecare n arterele iliace extern si intern:
- artera iliac extern iese din bain si a%unge pe faa anteriar a coapsei, de"enind arter femural care irig coapsa;
- artera femural se continu cu cu artera poplitee, care se afl n fosa*plica poplitee !faa posterioar a genunchiului#, dup care se
mparte n dou artere tibiale:
!'# artera tibial anterioar care irig faa anterioar a gambei si laba piciorului si se termin prin artera dorsal a piciorului, din care
se desprind arterele digitale dorsale;
!)# artera tibial posterioar irig faa posterioar a gambei si care, a%uns n regiunea plantar se mparte n cele dou artere plantare,
intern si extern, din care se desprind arterele digitale plantare.
- artera iliac intern are ramuri parietale pentru pereii bainului si ramuri "iscerale pentru organele din bain !"eica urinar, ultima
poriune a rectului# si organele genitale !"agin*penis, uter*prostat#.
Sistemul enos:
''.
este repreentat de dou "ene mari:
- "ena ca" superioar;
- "ena ca" inferioar.
8ena cav superioar:
colectea sngele "enos:
- de la creier, cap, gt prin "enele %ugulare interne;
- de la membrele superioare prin "enele subcla"iculare;
- de la torace !spaiile intercostale, esofag, bronhii, pericard si diafragm# prin sistemul aigos.
bilateral, prin unirea "enei %ugulare interne cu "ena subcla"icular : "enele brahiocefalice stng si dreapt;
fuionarea "enelor brahiocefalice : "ena ca" superioar.
"ena subcla"icular se continu cu "ena axilar care colectea sngele "enos de la ni"elul membrelor superioare;
sngele "enos al membrelor superioare este colectat de dou sisteme "enoase: unul profund si altul superficial.
- "enele profunde poart aceeasi denumire cu arterele care le nsoesc;
- "enele superficiale, subcutanate, se gsesc imediat sub piele si se pot "edea cu ochiul liber datorit coloraiei albastre !ele se "ars n
"enele profunde; la ni"elul lor se fac in%ecii "enoase#.
8ena cav inferioar:
colectea sngele "enos de la:
- membrele inferioare;
- pereii si "iscerele bainului: rinichi, suprarenale, testicule*o"are;
- peretele posterior al bainului !"enele lombare#;
- ficat !"enele hepatice#.
"ena ca" inferioar se formea prin unirea "enei iliace comune stngi cu cea dreapt;
fiecare "en iliac comun este format prin unirea "enei iliace externe cu "ena iliac intern;
"ena iliac intern colectea sngele de la pere ii si "iscerele din bain;
"ena iliac extern continu "ena femural care strnge sngele "enos de la ni"elul membrului inferior;
ca si la membrul superior si aici se disting "ene superficiale si "ene profunde cu aceleasi caracteristici.
"ena ca" inferioar urc la dreapta coloanei "ertebrale, strbate diafragma si se termin n atriul drept.
o "en aparte a marii circula ii este vena port format din unirea a trei "ene:
- meenteric superioar;
- meenteric inferioar;
- splenic.
'''
: "ena port transport spre ficat snge ncrcat cu substane nutriti"e reultate n urma absorbiei intestinale.
Sistemul limfatic:
prin sistemul limfatic circul limfa care face parte din mediul intern al organismului si care, n final, a%unge n circula ia "enoas;
sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sang"in prin dou caracteristici:
este adaptat la funcia de drenare a esuturilor din care cau capilarele sale formea reele terminale, spre deosebire de capilarele
sang"ine care ocup o poiie intermediar ntre sistemul arterial si "enos;
pereii "aselor limfatice sunt mai subiri dect cei ai "aselor sang"ine.
sistemul limfatic ncepe cu capilarele limfatice, care au aceeasi structur ca si capilarele sang"ine;
- capilarele limfatice sunt foarte rspndite : se gsesc n toate esuturile si organele;
- prin confluena capilarelor limfatice se formea "asele limfatice, pre"ute la interior cu "al"e semilunare ce nlesnesc circulaia limfei,
pereii lor a"nd o structur asemntoare "enelor.
pe traseul "aselor limfatice se gsesc o serie de forma iuni caracteristice 6 ganglioni limfatici, prin care limfa trece n mod obligatoriu;
ganglionii limfatici formea grupuri de ganglioni la ni"el:
- laterocer"ical;
- axilar;
- mediastinal;
- abdominal;
- inghinal.
ganglionii limfatici realiea mai multe func ii:
- produc limfocite si monocite;
- produc anticorpi;
- au rol n circulaia limfei;
- opresc ptrunderea unor substane strine;
- au rol de barier n rspndirea infeciilor.
organele limfoide cele mai importante cu rol n aprarea antiinfec ioas sunt:
- amigdalele;
- timusul;
'')
- apendicele;
- splina.
limfa colectat din diferite esuturi si organe, dup ce a strbtut ganglionii regionali, circul spre trunchiurile limfatice mari care, n final,
a%ung n cele dou colectoare limfatice mari:
- canalul toracic;
- "ena limfatic dreapt.
*analul toracic
- este cel mai mare colector limfatic care ncepe printr(o dilataie 6 cistern chIli# situat n faa "ertebrei 3);
- urc anterior de coloana "ertebral, napoia aortei, strbate diafragma si ptrunde n torace, deschindu(se n unghiul "enos format prin
unirea "enei %ugulare interne din stnga cu "ena subcla"icular stng;
- are o lungime de )@(+. cm, fiind pre"ut cu "al"e n interior;
- strnge limfa din %umtatea inferioar si din ptrimea superioar stng a corpului.
8ena limfatic dreapt
- are o lungime de '() cm si colectea limfa din ptrimea superioar dreapt a corpului;
- se deschide la confluena dintre "ena %ugular intern din dreapta si "ena subcla"icular dreapt;
- n fiecare minut se filtrea, la ni"elul capilarelor arteriale, 'A ml ap : din acest "olum, '@ ml se resorb n snge, la ni"elul captului
"enos al capilarelor;
- "olumul de ap restant n esuturi nu stagnea, ci ia calea capilarelor limfatice;
- debitul limfatic mediu este n %ur de '@.. ml*i, ns poate "aria n funcie hemodinamici locali.
la nceput, limfa are o compoi ie asemntoare cu a lichidului interstiial si cu a plasmei, de care se deosebeste prin coninutul mai srac n
proteine;
dup trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se mbog este cu elemente celulare si cu proteine:
- compoiia limfei "ariea n funcie de teritoriul drenat:
o limfa pro"enit din interitoriul intestinului subire este mai bogat n lipide, ceea ce i confer un aspect lptos;
o limfa pro"enit din ficat este bogat n proteine si enime;
o limfa pro"enit din glandele endocrine conine hormoni.
circula ia limfatic este fa"oriat de urmtorii factori:
- miscarea membrelor n timpul mersului;
- pulsaiile arterelor;
- presiunea negati" din torace n timpul inspiraiei;
''+
- contracia "aselor limfatice cu un ritm ce depinde de "olumul limfei din "ase.
Iunciile sistemului limfatic sunt:
- pre"ine acumularea de lichide extracelulare !dac acumularea lichidului interstiial se face defectos, drenarea "a fi inferioar acumulrii
de limf si se a%unge la edem caracteriat prin acumularea de lichide n spaiul interstiial#;
- readuc n circulaie proteine din spaiul interstiial;
- transport proteine sintetiate n ganglionii limfatici cu rol n imunitatea organismului !imunoglobuline#;
- transportul limfocitelor;
- a%ut la funcia renal de concentrare a urinii care depinde de un drena% limfatic adec"at.
4CECODOACA APA?AFHDHC *A?1CO-8A0*HDA
,paratul cardio"ascular asigur circulaia sngelui si a limfei n organism, ndeplinind dou funcii ma%ore:
'. distribuirea substanelor nutriti"e si a oxigenului tuturor celulelor din organism;
). colectarea produsilor de catabolism pentru a fi excretai.
for a motrice a acestui sistem 6 inima;
arterele 6 conductele de distribu ie;
"enele 6 reer"oarele de snge, asigurnd ntoarcerea acestuia la inim;
microcircula ia !arteriole, metarteriole, capilare, "enule# 6 teritoriul "ascular la ni"elul cruia au loc schimburile de substane si gae.
F"6"2l2."a "n"'""
rolul fundamental al inimii 6 de a pompa sngele;
inima poate fi considerat ca fiind alctuit din dou pompe dispuse n serie !pompa stng si pompa dreapt#, conectate prin circula iile
pulmonar si sistemic;
fiecare parte a inimii este echipat cu dou seturi de "al"e care, n mod normal, impun deplasarea sngelui ntr(un singur sens:
- "al"ele atrio("entriculare !mitral si tricuspid#, care separ atriile de "entricule, se deschid n timpul diastolei, permind sngelui s
treac n "entricule; aceste "al"e se nchid n timpul sistolei, mpiedicnd trecerea sngelui napoi n atrii;
- "al"ele semilunare !aortice si pulmonare# se deschid n timpul sistolei, permind trecerea sngelui n artere si se nchid n diastol,
mpiedicnd re"enirea sngelui n "entricule.
acti"itatea de pomp a inimii se poate aprecia cu a%utorul debitului cardiac:
- repreint "olumul de snge expulat de fiecare "entricul ntr(un minut;
- este egal cu "olumul de snge pompat de un "entricul la fiecare btaie !"olum(btaie#, nmulit cu frec"ena
cardiac:
'';
- "olumul(btaie al fiecrui "entricul este n medie de B. ml, iar frec"ena cardiac normal este de B.*B@ bti*min : debitul
cardiac de repaus 6 aproximati" @'*min.;
- "olumul(btaie "ariea cu fora contraciei "entriculare, presiunea arterial si "olumul de snge aflat n "entricul la sfrsitul
diastolei.
- frec"ena cardiac este sub control ner"os:
- acti"itatea sistemului ner"os simpatic determin cresterea frec"enei cardiace, n timp ce acti"itatea parasimpatic o scade;
- pe parcursul efortului fiic intens, frec"ena cardiac poate creste pn la ).. de bti*min., iar "oluml(btaie pn la '@. ml,
determinnd o crestere a debitului cardiac de la @ la +. litri, deci de A ori;
- n somn debitul cardiac scade, iar n febr, sarcin si la altitudine creste.
func ia de pomp a inimii se realiea cu a%utorul proprietilor muschiului cardiac.
0roprietile fundamentale ale muschiului cardiac
depolariarea unei celule cardiace este transmis celulelor adiacente, ceea ce transform miocardul ntr(un sinci iu funcional;
inima func ionea ca dou sinciii: unul arterial si unul "entricular, iolate din punct de "edere electric;
n mod normal, exist o singur conexiune func ional electric ntre atrii si "entricule: nodulul atrio"entricular si continuarea sa, fasciculul
atrio"entricular Ris.
musculatura cardiac este alctuit din dou tipuri de celule musculare:
'. celule care iniiea si conduc impulsul;
). calule care, pe lng conducerea impulsului, rspund la stimuli prin contracie si care alctuiesc miocardul de lucru.
ambele tipuri de celule sunt excitabile, dar, contrar situa iei ntlnite la muschiul striat, excitaia este generat n interiorul organului nsusi,
acest fapt constituind autoritmicitatea sau automatismul inimii.
E+"ta("l"tat%a,
- este proprietatea celulei musculare cardiace de a rspunde la un stimul printr(un potenial de aciune propagat;
- unele manifestri ale excitabilitii !pragul de excitabilitate, legea tot sau nimic# sunt comune cu ale altor celule excitabile;
- inima preint particularitatea de a fi excitabil numai n faa de relaxare !diastol# si inexcitabil n faa de contracie !sistol# : legea
inexcibilitii periodice a inimii;
- n timpul sistolei, inima se afl n perioada refractar absolut, astfel nct orict de puternic ar fi stimulul, el rmne fr efect; aceast
particularitate a excitabilitii miocardice preint o mare importan pentru conser"area funciei de pomp ritmic;
- stimulii cu frec"en mare nu pot tetania inima prin sumarea contraciilor;
- explicaia strii refractare a inimii reid din forma particular a potenialului de aciune al fibrei musculare.
Aut2'at"&'ul,
''@
- repreint proprietatea inimii de a se autoexcita !nu este specific inimii# : scoas din corp, inima continu s bat; n lipsa influenelor
extrinseci ner"oase, "egetati"e si umorale, inima si continu acti"itatea ritmic timp de cte"a ore sau ile, dac este irigat cu un lichid
nutriti" special;
- automatismul este generat n anumii centri, care au n alctuirea lor celule ce iniiea si conduc impulsurile;
- n mod normal, n inim exist trei centri de automatism cardiac:
a. nodulul sinoatrial 5 la al crui ni"el, frec"ena descrcrilor este mai rapid, de B.(C.*min., moti" pentru care acti"itatea cardiac este
condus de acest centru, inima btnd, n mod normal, n ritm sinusal;
b. nodulul atrioventricular 5 la acest ni"el, frec"ena descrcrilor este de ;. de poteniale de aciune*min. : acest centru nu se poate
manifesta n mod normal, desi el funcionea permanent si n paralel cu modulul sinoatrial; dac centrul sinusal este scos din funcie, comanda
inimii este preluat de nodulul atrio"entricular, care imprim ritmul nodal sau %oncional;
c. fasciculul Bis si reeaua Purkin,e 5 unde frec"ena de descrcare este de )@ de impulsuri*min.;
- acest centru poate comanda inima numai n caul ntreruperii conducerii atrio"entriculare, imprimnd ritmul indio"entricular;
- ritmul funcional al centrului de comand poate fi modificat sub aciunea unor factori externi !ex: cldura sau stimularea sistemului
ner"os simpatic accelerea ritmul inimii : tahicardie; rcirea nodului sinusal sau stimularea parasimpaticului au efect contrar :
bradicardie#.
C2n=ut"("l"tat%a,
- este proprietatea miocardului de a propaga excitaia la toate fibrele sale;
- "itea de conducere difer !ex: este de '. ori mai mare prin fasciculul Ris si reeaua PurUin%e, dect prin miocardul contractil arterial si
"entricular#;
- din momentul descrcrii nodulului sinusal si pn la completa in"adare a atriilor si "entriculelor de ctre stimul, trec ., )) s, traseul
impulsului fiind bine definit : se produce contracia "entricular.
C2ntrat"l"tat%a,
- este proprietatea miocardului de a de"olta tensiune ntre capetele fibrelor sale : n ca"itile inimii se generea presiune, iar, ca urmare
a scurtrii fibrelor miocardice, are loc expulsia sngelui;
- genea tensiunii si "itea de scurtare sunt manifestrile fundamentale ale contractilitii;
- fora de contracie este proporional cu grosimea pereilor inimii: mai redus la atrii si mai puternic la "entricule, respecti" mai mare la
"entriculul stng fa de cel drept;
- contraciile inimii se numesc sistole, iar relaxrile, diastole;
- fora de contracie a "entriculelor creste proporional cu alungirea diastolic a fibrelor componente;
''A
- cu ct inima se umple cu un "olum mai mare de snge n timpul diastolei, cu att ea poate pompa un "olum de snge mai mare n sistola
urmtoare.
*iclul cardiac
un ciclu cardiac este format dintr(o sistol si o diastol;
datorit ntrierii propagrii stimulului prin nodulul sino("entricular, exist un asincronism ntre sistola atriilor si cea a "entriculelor;
durata unui ciclu cardiac este in"ers propor ional cu frec"ena cardiac:
- la un ritm de B@ de bti*minut, ciclul cardiac durea .,C s;
- el ncepe cu sistola atrial care durea .,'. s.
"entriculele, la sfrsitul diastolei, sunt aproape pline de snge, iar sistola atrial definiti"ea aceast umplere;
n timpul sistolei atriale are loc o crestere a presiunii din atrii; sngele nu poate refula spre "enele mari, datorit contrac iei fibrelor
musculare din %urul orificiilor de "rsare a "enelor n atrii; singura cale deschis o repreint orificiile atrio("entriculare;
sistola atrial este urmat de diastola atrial care durea .,B. s;
n paralel si corespuntor nceputului diastolei atriale, are loc sistola "entricular care durea .,+. s si se desfsoar n dou fae:
- faza de contracie izovolumetric;
- faza de e,ecie.
: prima fa ncepe n momentul nchiderii "al"elor atrio("entriculare si se termin n momentul deschiderii "al"elor semilunare; n acest
inter"al de timp, "entriculul se contract ca o ca"itate nchis, asupra unui lichid incompresibil, fapt care duce la o crestere foarte rapid a
presiunii intraca"itare, moment n care presiunea "entricular o depseste pe cea din artere, "al"ele semilunare se deschid si are loc e%ecia
sngelui.
: faa de e%ecie ncepe cu deschiderea "al"elor semilunare si se termin n momentul nchiderii acestora; la nceput are loc o e%ecie rapid
!N )*+ din debitul sistolic este expulat n prima treime a sistolei#, urmat de o e%ecie lent. Holumul de snge e%ectat n timpul unei sistole
!"olum(btaie sau "olum sistolic# este de B@ ml n stare de repaus si poate creste pn la '@.().. ml n eforturile fiice intense.
urmea, apoi, diastola "entricular care durea .,@. s;
datorit relaxrii miocardului, presiunea intraca"itar scade rapid: cnd presiunea din "entricule de"ine inferioar celei din arterele mari, are
loc nchiderea "al"elor semilunare, care mpiedic rentoarcerea sngelui n "entricule; pentru scurt timp, "entriculele de"in ca"iti nchise
!diastol io"olumetric#; n acest timp, presiunea intra"entricular continu s scad pn la "alori inferioare celei din atrii, permi nd
deschiderea "al"elor atrio("entriculare; n acest moment ncepe umplerea cu snge a "entriculelor;
urmea o perioad de .,;. s numit diastol general, n care atriile si "entriculele se relaxea;
la sfrsitul acestei fae, are loc sistola atrial a ciclului cardiac urmtor.
Manifestri ce )nsoesc ciclul cardiac
n timpul acti"it ii sale, cordul produce o serie de manifestri electrice, mecanice si acustice:
''B
- maniftrile electrice repreint nsumarea "ectorial a bio(curenilor de depolariare si repolariare miocardic: nregistrarea grafic a
acestora repreint electrocardiograma, metoda foarte larg folosit n clinic pentru explorarea acti"itii inimii;
- manifestrile mecanice sunt redate de socul apexin, care repreint o expansiune sistolic a peretului toracelui n dreptul "rfului
inimii !spaiul cinci intercostal stng# si de pulsul arterial, care nfisea o expansiune sistolic a peretelui arterei datorit cresterii
bruste a presiunii sngelui;
: pulsul se percepe comprimnd o arter superficial pe planul dur osos !ex: artera radial#;
: prin palparea pulsului obinem informaii pri"ind "olumul sistolic, frec"ena cardiac si ritmul inimii;
: nregistrarea grafic a pulsului se numeste sfigmogram: ofer informaii despre artere si despre modul de golire a "entriculului stng.
- manifestrile acustice sunt redate de zgomotele cardiace:
& gomotul G, sistolic, este mai lung, de tonalitate %oas si mai intens; el este produs de nchiderea "al"elor
atrio("entriculare si de "ibraia miocardului la nceputul sistolei "entriculare;
& gomotul GG, diastolic, este mai scurt, mai acut si mai puin intens; este produs la nceputul diastolei
"entriculare, de nchiderea "al"elor semilunare.
: gomotele cardiace pot fi nregistrate grafic, reultnd o fonocardiogram.
4iziologia circulaiei sngelui
cu studiul circula iei sngelui se ocup hemodinamica.
sngele se deplasea n circuit nchis si ntr(un singur sens;
deoarece mica si marea circula ie sunt dispuse n serie, "olumul de snge pompat de "entricolul stng, ntr(un minut, n marea circulaie,
este egal cu cel pompat de "entriculul drept n mica circulaie.
*ircula ia arterial.
arterele 6 "ase prin care sngele iese din inim si au urmtoarele propriet i funcionale:
D elasticitatea 6 proprietatea arterelor mari de a se lsa destinse cnd creste presiunea sngelui si de a re"eni la calibrul iniial cnd presiunea
a scut la "alori mai mici. 2n timpul sistolei "entriculare, n artere este pompat un "olum de B@ ml de snge peste cel coninut n aceste "ase.
0atorit elasticitii, unda de soc sistolic este amortiat. ,re loc nmagainarea unei pri a energiei sistolice sub form de energie elastic a
pereilor arteriali. ,ceast energie este retro(cedat coloanei de snge n timpul diastolei. Prin aceste "ariaii pasi"e ale calibrului "aselor mari, se
produce transformarea e%eciei sacadate a sngelui din inim n curgerea continu a acestuia prin artere;
D contractilitatea 6 proprietatea "aselor de a(si modifica marcat diametrul lumenului prin contractarea*relaxarea muschilor netei din peretele
lor : permite un control fin al distribuiei debitului cardiac ctre diferite organe si esuturi;
- tonusul musculaturii netede depinde de:
- acti"itatea ner"ilor simpatici;
''C
- presiunea arterial;
- concentraia local a unor metabolii;
- acti"itatea unor mediatori.
- suprafaa total de seciune a arborelui circulator creste semnificati" pe msur ce a"ansm spre periferie;
- "itea de curgere "a fi in"ers proporional cu suprafaa de seciune;
- circulaia sngelui prin artere se apreciea msurnd:
- presiunea arterial;
- debitul sanguin;
- reistena la curgere a sngelui !reistena periferic#.
Presiunea arterial.
sngele circul n "ase sub o anumit presiune, care depseste presiunea atmosferic cu '). mm Rg n timpul sistolei "entriculare stngi
!presiunea arterial maxim*sistolic# si cu C. mm Rg n timpul diastolei !presiuea arterial minim*diastolic#;
n practica medical curent, la om, presiunea sngelui se aprecia indirect prin msurarea tensiunii arteriale;
determinarea presiunii sanguine se face msurnd contrapresiunea necesar a fi aplicat la exteriorul arterei, pentru a egala presiunea
sngelui din interior.
4actorii determinani ai presiunii arteriale sunt:
debitul cardiac , presiunea arterial fiind proporional cu acesta;
rezisten a periferic 6 totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin "ase care este in"ers proporional cu puterea a ;(a a raei
"asului si direct proporional cu "scoitatea sngelui si lungimea "asului:
- cea mai mare reisten se ntlneste la ni"elul arteriolelor;
- cu ct "asul este mai ngust si mai lung, cu att reistena pe care o opune curgerii sngelui este mai mare;
volumul sanguin !"olemia# este n concordan cu "ariaia lichidelor extracelulare !38C#:
- n scderi ale "olumului 38C, scade si "olemia si se produce o diminuare a presiunii arteriale !hipotensiune#;
- n cresteri ale 38C, creste "olemia si se produce o crestere a presiunii arteriale !hipertensiune#;
elasticitatea contribuie la amortiarea tensiunii arteriale n sistol si meninerea ei n diastol;
- scade cu "rsta.
ntre debitul circulant, presiunea sngelui si reiten a la curgere exist relaii matematice:
- debitul este direct proporional cu presiunea si in"ers proporional cu reistena: 0 6 P*J.
"itea sngelui n artere, ca si presiunea, scade pe msur ce ne deprtm de inim:
- n aort "itea 6 @.. mm*s;
- n capilare 6 .,@ mm*s, deci de o mie de ori mai redus.
''-
2icrocircula ia
cuprinde toate "asele cu diametrul sub '.. de microni si include:
- metarteriolele;
- arteriorele;
- capilarele;
- "enulele postcapilare.
capilarele se formea direct din arteriole sau din metarteriole;
la locul de origine al capilarelor exist sfincterul precapilar, constituit din fibre musculare netede;
nu toate capilarele unui esut sunt funcionale n acelasi timp:
- n condiii baale, ntre ' 5 '.K din capilare sunt funcionale;
- n timpul unor acti"iti metabolice intense, mult mai multe capilare de"in funcionale, ceea ce creste aportul de oxigen si
substane nutriti"e la esuturi : deschiderea si nchiderea acestor "ase si modificrile consecuti"e n debitul sanguin constituie
"asomotricitatea capilarelor.
microcircula ia 6 locul unde se realiea schimburile ntre snge si lichidele interstiiale care, la rndul lor, se echilibrea cu coninutul
celulelor; la acest ni"el, suprafaa total de seciune este de .,; 5 .,@ mT, ceea ce determin o "ite de circulaie a sngelui de .,+ 5 .,; mm*s n
capilare, dar aceasta poate "aria mult mai mult innd cont de "asomotricitatea acestui sector;
microcircula ia asigur o suprafa de schimb total de N B.. mT ntre sistemul circulator si compartimentul interstiial: schimburile care se
realiea la acest ni"el sunt posibile datorit permeabilitii capilare, aceasta fiind cea de(a doua proprietate a capilarelor, alturi de
"asomotricitate.
Permeabilitatea 6 proprietatea capilarelor de a permite transferul de ap si substane diol"ate prin edoteliul lor; ea se datorea structurii
particulare a peretelui capilar ai crui pori pot fi strbtui de toi componenii plasmei, cu excepia proteinelor
: schimburile capilare ( esut, difuiunea si osmoa se fac prin filtrare si, parial, prin pinocito.
-ifuziunea 6 principalul mecanism de schimb la ni"elul microcirculaiei si este caracteriat de rata de difuiune care depinde de:
- concentraia si de solubilitatea substanei respecti"e n esuturi;
- temperatur si de suprafaa de schimb disponibil;
- mrimea moleculelor;
- distana la care se realiea.
: deplasarea gaelor respiratorii se face n sensul dictat de diferenele de presiuni pariale;
: oxigenul difuea din sngele capilar, unde presiunea sa parial este de '.. mmRg, spre esuturi, unde acesta este de ;. mmRg;
: dioxidul de carbon difuea de la presiunea tisular de ;A mmRg spre capilar, unde presiunea sa parial este de ;. mmRg.
').
4iltrarea.
( existena unei diferene de presiune hidrostatic de o parte si de alta a endoteliului capilar determin filtrarea apei si a sol"iilor din capilare
n esuturi, la captul arterial al acestora;
( la captul "enos, fenomenele se produc n sens in"ers: apa intr n capilar si, odat cu ea, si produsii de catabolism celular;
ntreaga acti"itate metabolic celular depinde de buna desfsurare a acestui schimb necontenit.
*ircula ia venoas.
"enele sunt "ase prin care sngele se ntoarce la inim;
"olumul "enos este de trei ori mai mare dect cel arterial, nsemnnd c n teritoriul "enos se afl circa B@K din "olumul sang"in;
presiunea sngelui n "ene este foarte %oas;
datorit structurii pere ilor lor, care conin cantiti mici de esut elastic si esut muscular neted, "enele preint distensibilitate si
contractilitate.
caua principal a ntoarcerii sngelui la inim este nssi acti"itatea de pomp cardiac;
inima creea si men ine permanent o diferen de presiune ntre aort !'.. mmRg# si atriul drept !. mmRg#;
desi presiunea sngelui scade mult la trecerea prin arteriole si capilare, mai rmne o for de mpingere de '. mmRg, care se manifest la
nceputul sistemului "enos;
inima func ionea simultan ca o pomp aspiro(respingtoare: ea trimite snge spre aort, n timpul sistolei "entriculare si, concomitent,
aspir sngele din "enele ca"e n atriul drept.
4actorii determinani ai circulaiei venoase:
/ Aspiraia toracic repreint un factor a%uttor care contribuie la meninerea unor "alori scute ale presiunii n "enele mari din ca"itatea
toracic; ea se manifest mai ales n inspiraie.
/ Presiunea abdominal repreint presiunea poiti" din ca"itatea abdominal care mpinge sngele spre inim; n inspiraie, datorit
coborrii diafragmului, efectul de pres este accentuat.
/ Pompa muscular. 2n timpul contraciilor musculare, "enele profunde sunt golite de snge, iar n perioadele de relaxare dintre dou
contracii, ele aspir sngele din "enele superficiale; refluxul sanguin este mpiedicat de preena "al"elor !la ni"elul "enelor membrelor
inferioare#.
/Aravitaia fa"oriea curgerea sngelui din "enele situate deasupra atriului drept; are efect negati" asupra ntoarcerii sngelui din "enele
membrelor inferioare.
/ 2asa,ul pulsatil efectuat de artere asupra "enelor omonime, aflate mpreun n acelasi pachet "ascular, are efect fa"orabil asupra ntoarcerii
"enoase.
')'
: 2ntoarcerea sngelui la inim are o mare importan pentru reglarea debitului cardiac, deoarece o inim sntoas pompea att snge
ct primeste prin aflux "enos.
!eglarea neroas a circulaiei sangine
sistemul ner"os afectea n special func iile globale:
- redistribuia sang"in n di"erse teritorii ale organismului;
- cresterea acti"itii pompei cardiace;
- asigur controlul rapid al presiunii arteriale.
sistemul ner"os controlea circula ia exclusi" prin intermediul sistemului ner"os "egetati", mai ales prin sistemul ner"os simpatic, sistemul
ner"os parasimpatic fiind important n reglarea funciilor cordului:
- ner"ii simpatici conin un numr foarte mare de fibre "asoconstrictoare si doar puine fibre "asodilatatoare;
: Iibrele "asoconstrictoare sunt distribuite tuturor segmentelor aparatului circulator, gsindu(se n numr mai mare n unele esuturi
!rinichi, intestin, splin si piele#.
n substan a reticulat bulbar si n treimea inferioar a punii, bilateral, se afl centrul "asomotor care transmite impulsuri eferente prin
mdu"a spinrii si, de aici, prin fibrele simpatice "asoconstrictoare, la aproape toate "asele sanguine care preint o on "asoconstrictoare si o
on "asodilatatoare.
*ontrolul efectuat de ctre centrul vasomotor asupra activitii cardiace.
centrul "asomotor controlea, n acelasi timp, diametrul "ascular si acti"itatea cordului;
por iunile laterale ale centrului "asomotor transmit, prin intermediul fibrelor ner"oase simpatice, impulsuri excitatorii cordului, crescnd
frec"ena si contractilitatea cardiac;
por iunile mediale, situate n apropierea nucleului dorsal al "agului, transmit cordului, prin ner"ii "agi, impulsuri care determin scderea
frec"enei cardiace : centrul "asomotor poate fie s creasc, fie s descreasc acti"itatea cordului, aceasta intensificndu(se de obicei
concomitent cu "asoconstricia periferic si scnd concomitent cu inhibiia "asoconstriciei.
un numr mare de arii din substan a reticulat pontin, meencefalic si diencefalic pot s stimulee sau s inhibe centrul "asomotor;
hipotalamusul %oac un rol special n controlul sistemului "asoconstrictor, deoarece poate exercita efecte stimulatorii sau inhibitorii
puternice asupra lui:
'))
- regiunile postero(laterale ale hipotalamusului determin n special excitaie;
- regiunile anteriore pot determina fie o usoar excitaie, fie inhibiie, n funcie de ona stimulat a hipotalamusului anterior.
hipotalamusul asigur integrarea acti"it ii cardio"asculare cu alte acti"iti "egetati"e:
- termoreglarea;
- digestia;
- funciile sexuale.
stresul emo ional influenea, de asemenea, frec"ena cardiac si presiunea arterial.
PATOLOGIA APARATULUI CARDIO45ASCULAR
Gnima este o pomp puternic, muscular, de mrimea unui pumn, care pompea sngele prin sistemul circulator. 2n fiecare i, inima bate !se
dilat si se contract# de N '.. ... ori si pompea B).. litri de snge. 2ntr(o "ia de B. ani, inima bate de peste ),@ miliarde de ori. 0ac "asele
de snge ar fi puse cap la cap, ar a"ea '.. ... Um, suficient pentru a ncon%ura Pmntul de dou ori.
1. Ar"t'""l% se refer la orice modificare a ritmului normal al impulsurilor electrice care determin un ritm cardiac neregulat !ritm rrit,
accelerat, normal ns neregulat#. Cele mai frec"ente aritmii sunt:
- tahicardia sinusal;
- bradicardia sinusal;
- aritmia extrasistolic;
- tahicardia paroxistic;
- flutterul atrial;
- fibrilaia atrial;
- fibrilaia "entricular;
- blocul cardiac.
F"(r"la"a atr"al$ 5 repreint cea mai frec"ent tulburare gra" de ritm cardiac. 8a nu este un pericol n sine, dar poate conduce la alte
tulburri de ritm, oboseal cronic, insuficien cardiac congesti" si, cel mai gra", la accident "ascular cerebral !,HC#. 2n unele cauri,
impulsurile electrice din inim pot pierde ritmul normal. 2n aceast afeciune numit fibrilaie arterial !I,#, mai multe pri ale atriilor ncep s
generee impulsuri electrice necoordonate. ,triile pompea sngele prea repede si neregulat. 8le se pot contracta de @(B ori mai repede dect
normal !pn la +..(;.. bti*minut#. Pu toate impulsurile a%ung la "entricule, astfel nct acestea pot pompa sngele, desi cu un ritm neregulat.
F"(r"la"a #%ntr"ular$ 6 afeciune n care, datorit acti"itii electrice necontrolate a inimii, "entriculele se contract rapid, nesincroniat si
necoordonat. 2n acest ca inima pompea puin snge sau si ntrerupe complet acti"itatea de pomp. ,ceast afeciune poate pro"oca un colaps
cardio("ascular sau moarte subit dac pacientul nu primeste ngri%iri de urgen.
')+
)l2ul ar="a*atr"2#%ntr"ular !,H# se produce atunci cnd impulsurile din camerele superioare ale inimii !atrii# nu se transmit ctre
camerele inferioare !"entricule#; aceasta nu nseamn c "asele sanguine sunt blocate.
-. At%r2&l%r26a = caua principal de deces si in"aliditate n rile de"oltate. 8a const din ngrosarea intimei arteriale !stratul cel mai
intern al peretelui arterial care "ine n contact cu sngele# si acumularea de lipide. ,teroscleroa arterelor coronariene produce angina pectoral si
infarct miocardic.
/. Car="2pat""l% apar ca urmare a ateroscleroei arterelor coronare, care pro"oac stenoa*ngustarea acestora si la ischemia*diminuarea
irigrii miocardului. 8xist urmtoarele tipuri de cardiopatii:
- angina pectoral;
- sindromul intermediar;
- infarctul miocardic.
An."na p%t2ral$ 6 sindrom clinic datorat ischemiei miocardice, caracteriat prin disconfort sau presiune precordial, fa"oriat de efortul
fiic si ameliorat de repaus. Caua este repreentat de obicei de obstrucia critic a arterelor coronare datorit ateroscleroei. Poate fi o %en
surd, "ag, puin ngri%ortoare sau poate de"eni rapid o senaie se"er, intens, de presiune precordial. ,re localiare "ariabil, ns cel mai
frec"ent este resimit lng stern. Poate iradia n umrul stng si n %os pe marginea intern a braului stng, chiar si n degete. 9e mai poate
manifesta n spate, n gt, maxilare si dini, si ocaional n %os pe marginea intern a braului drept. 0eclansat de acti"itatea fiic nu persist
mai mult de cte"a minute, disprnd la repaus.
S"n=r2'ul "nt%r'%="ar este preludiul infarctului miocardic, n care durerea apare si n repaus si nu cedea la nitroglicerin.
In<artul '"2ar=" se produce atunci cnd muschiul inimii !miocardul# nu este irigat corespuntor. ,cest lucru se datorea faptului c una
sau mai multe artere coronare care hrnesc miocardul sunt obturate datorit depunerilor de grsimi !plci de aterom#, proces numit aterosclero.
Placa se poate rupe sau perfora, ducnd la formarea unui cheag de snge, care blochea artera : infarct*tromboa coronarian*ocluie
coronarian.
,pare ca o durere brusc, atroce, retrosternal, persistent, nsoit de anxietate, transpiraii reci si palpitaii.
D. 1"p%rt%n&"un%a art%r"al$ 91TAL repreint o crestere a tensiunii arteriale peste limitele normale. Halorile normale ale tensiunii arteriale:
4, 6 '+.*C. mmRg, iar tensiunea optim fr risc cardio"ascular 6 ').*C. mmRg.
NOIUNI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE A APARATUL RENAL0E:CRETOR
=etabolismul celular produce C7) si anumite substane finale pro"enite n special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realia
cantiti excesi"e de anumii electrolii !apa, Pa Cl, diferite sruri minerale# care trebuie eliminai.
');
Plmnii elimin C7) si alte substane "olatile, iar substanele ne"olatile inutiliabile sau n exces sunt eliminate mpreun cu o anumit
cantitate de ap, n cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale.
Prin eliminarea substanelor ne"olatile, rinichiul repreint principalul organ care menine constant "olumul, concentraia electrolitic si
reacia chimic a lichidelor organismului.
Jinichiul mai are si alte funcii:
- prin secreia de renin contribuie la reglarea tensiunii arteriale;
- prin eritropoietina contrlea eritropoiea;
- prin schimbrile ionice contribuie la meninerea echilibrului acido(baic.
,paratul excretor se compune din:
- rinichi 6 organe de excreie;
- ci urinare:
& calicele mici;
& calicele mari;
& uretere;
& "eica urinar;
& uretra.
!inichii,
sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alta a coloanei "ertebrale lombare;
au forma caracteristic a unor boabe de fasole cu o greutate de cca. +.. g;
au dou fe e !anterioar si posterioar# si dou margini !lateral con"ex si median conca"#:
- n ona marginii conca"e se gsesc hilul, sinusul care adpostesc pediculul renal format din:
- "asele renale !artera si "ena#;
- ureterul;
- fibre ner"oase "egetati"e.
sec ionnd rinichiul n lungul liniei mediane, din partea con"ex spre cea conca" se obser":
papilele si calicele renale: formaiuni membranoase prin care se scurge urina;
parenchimul renal cu structura onal cortical si medular.
Eona cortical este format n principal din:
- glomeruli;
- tubi uriniferi;
')@
- "asele de snge care le aparin.
Eona medular conine:
- A('C piramide renale 2alpighi, alctuite din tubi colectori care drenea mai muli nefroni;
- piramidele sunt orientate cu baa spre periferie si "rful spre sinusul renal, deschindu(se n papilele
renale;
- papilele renale se deschid n calicele mici care confluea formnd calicele mari !)(+# si apoi pel"isul
renal !bainet# continuat cu ureterul.
- o piramid =alpighi cu substana cortical din %urul su formea un lob cortical.
<efronul:
este unitatea morfofunc ional renal;
ndeplineste toate procesele complexe n urma crora reult formarea urinii;
este alctuit din:
- corpusculul renal =alpighi
- un tub unifer lung.
*orpusculul renal este alctuit din:
- *apsula 9oBman:
& repreint extremitatea proximal nchis a nefronului;
& are forma unei cupe cu pereii dubli, mrginind o ca"itate ce continu lumenul tubului;
& n adncitura capsular se afl un ghem de ; 5 ') bucle capilare !glomerul# reultate prin di"iiunea
arteriolei aferente care se reunesc la iesirea din capsul, n arteriola aferent;
& capsula mpreun cu glomerul alctuiesc capsulul renal =alpighi;
8ubul urinifer:
- are un segment proximal constituit dintr(o poriune contort, tubul contort proximal !aflat n cortica renal#, format dintr(un strat de
celule a cror memebran preint o margine n perii, format din micro"ili care mresc mult suprafaa membranei;
- segmentul intermediar, An&a 1%ul%, are epiteliul turtit, fr micro"ili, subire si format din dou brae !descendent si ascendent# unite
ntre ele printr(o bucl;
- segmentul distal este format dintr(o poriune dreapt, ascendent, carea a%unge n cortical n "ecintatea glomerului propriu, n
imediat contact cu arteriala aferent; la acest ni"el epiteliul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente,
preint modificri si formea aparatul %uxtaglomerular care secret renin; urmea o poriune contort situat n ntregime n
cortical;
- mai muli tubi distali se unesc si se deschid n tu(ul 2l%t2r din structura piramidelor =alpighi.
')A
5a&ular"6a"a r%nal$,
este asigurat de Aorta abdominal care se ramific n artera renal, ptrunde prin hil si apoi se mparte n ramuri interlobare !ntre
piramide# din care se desprind arterele arcuate si arterele interlobulare;
din arterele interlobulare se desprind arteriolele aferente care intr n capsula OoYman unde se capilariea si formea glomerulul renal
din care ia nastere arteriola eferent;
artera eferent se capilariea din nou n %urul tubului urinifer si se deschide n "enele interiolobulare, apoi n "enele arcuate, "enele
interlobare;
"enele arcuate si interlobare, a"nd un traiect aproape asemntor cu cel al arterelor, con"erg n "ena renal care se deschide n "ena ca"
inferioar.
In%r#a"a r%nal$,
pro"ine din plexul situat n hilul organului format din fibrele simpatice toracolombare, dar si din cte"a fibre parasimpatice "enite prin
ner"ul "ag;
fibrele ner"oase, situate peri"ascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.
4CECODOACA APA?AFHDHC @J*?@FO?
rinichii ndeplinesc n organism trei func ii de ba:
'. funcia de epuraie sanguin;
). funcia de meninere a echilibrului osmotic;
+. funcia de meninere a echilibrului acido(baic.
rinichiul 6 organ de importan "ital a crui funcie principal const n <2r'ar%a ur"n%" prin care se asigur curirea*epurarea
organismului de substane toxice;
formarea urinei se datorea unui mecanism complex de:
filtrare la ni"elul glomerulilor 6 faza glomelular este procesul de trecere a plasmei sanguine prin membrana
filtrant glomerular : ur"na pr"'"t"#$ !'@. litri*); ore : din filtrarea a ' @.. litri plasm#;
urina primar:
- are compoiia plasmei, dar fr proteine, lipide si elemente figurate;
- conine ap, gluco, uree, acid uric si toi electroliii sngelui;
urina primar din ca"itatea capsulei OoYman trece n tubul urinifer;
resorbia si secreia la ni"elul tubilor uriniferi 6 faza tubular din care reult ur"na =%<"n"t"#$ !',@ litri*i#;
mecanismul funcional este selecti":
')B
- tubii resorb total sau n mare cantitate substanele utile si n cantitate mic pe cele toxice:
& substanele utile sunt substanele cu prag, care sunt eliminate prin urin numai cnd concentraia lor sanguin
a depsit limitele fiiologice !apa, glucoa, PaCl, bicarbonai etc#;
& substanele toxice sunt substane fr prag, eliminarea lor urinar producndu(se imediat ce apar n snge:
- apa este reabsorbit n proporie de --K;
- glucoa se resoarbe n ntregime cu condiia ca n snge s existe mai puin de ',A. g gluco;
- srurile si n particular clorura de sodiu, n proporie "ariabil !-C 5 --K#;
- substanele toxice sunt reabsorbite n proporie mic: ++K uree, B@K acid uric.
Pr2pr"%t$"l% &%r%t2r"" al% r"n"!"ulu",
rinichiul elimin si secret unele substane:
- amoniacul cu rol foarte important n meninerea echilibrului acido(baic;
- aciii si crutarea baelor menin pR(ul 6 B,+@.
secretarea unor substan e ca renina are rol n meninerea constant a tensiunii arteriale.
caracterul de urin definiti" este dobndit de tubii distali prin procesul de concentrare, sub influen a hormonului retrohipofiar;
dup cantitatea de ap pe care o are la dispoi ie, rinichiul elimin unele substane ntr(o cantitate mai mare sau mai mic : urin are o
densitate "ariabil.
urina format permanent !diurea: ',@ 5 ),@ ml*min.# se depoitea n "eica urinar; cnd la ni"elul ei se acumulea o anumit cantitate
!)@. 5 +.. ml#, se declansea reflex miciunea !deschiderea sfincterului "eical si golirea "eicii#
mic iunea 6 act constient, deschiderea si nchiderea sfincterului "eical fiind comandat "oluntar;
factorii fa"orian i ai miciunii: contraciile musculare abdominale si ale diafragmei;
reflexul medular al mic iunii se afl sub controlul unor centrii ner"osi superiori din diencefal si din scoara cerebral cu rol excitator sau
inhibitor.
R"n"!"" a&".ur$ 2n&tant$ pr%&"un%a 2&'2t"$ a pla&'%" eliminnd sau reinnd, dup ca, apa, diferii alectrolii, unele medicamente,
substane toxice etc.
presiunea osmotic 6 presiunea care trebuie s fie exercitat din exterior asupra unei solu ii pentru a mpiedica o penetrare a sol"entului
prin osmo*printr(o membran semipermeabil !adic permeabil numai la sol"ent#.
1 alterarea funciilor rinichiului conduce la apariia sindromului de insuficien renal, urmat uneori de instalarea comei uremice.
PATOLOGIA APARATULUI RENAL
')C
1. Gl2'%rul2n%<r"ta aut$,
este o inflamaie a capilarelor glomerulare din caua streptococului beta(hemolitic care, elibernd toxine, sensibiliea aceste capilare.
-. Gl2'%rul2n%<r"ta r2n"$,
este consecina glomerulonefritei acute ne"indecate.
/. 1"=r2n%<r26a,
se caracteriea prin dilataia calicelor si a bainetului;
progresi" duce la insuficien renal prin distrugerea rinichiului;
determin uneori dureri paroxistice !colici renale#.
D. L"t"a6a r%nal$,
preena de calculi !pietre# situate n bainet sau de(a lungul cilor urinare;
caue: precipitarea unor sruri !oxala i de calciu, urai, fosfai#.
E. N%<r2pat""l%,
sunt stadii a"ansate ale unor inflama ii care n final interesea:
- "asele glomerulare !nefropatiile "asculare#;
- tubii glomerulari !nefropatiile cu predominan tubular#;
- stroma renal*interstiiu renal si n final nefronul !nefropatiile interstiiale#;
sunt pro"ocate de microorganisme, n special de streptococi;
sunt fa"oriate de: umeeal, rceli, traumatismele din regiunea renal etc;
simptome: cefalee, ame eal, grea, "rsturi spontane, dureri n lo%ile renale : edeme la pleoape si glene, urin rosiatic, tulburri de
"edere, palpitaii si nepturi precardiace.
G. P"%l2n%<r"ta,
este o nefrit intersti ial inflamatorie cauat de infecii cisto(uretero(pielitice;
este mai frec"ent la femei datorit structurii anatomice a aparatului uro(genital.
H. C"&t"ta,
repreint inflamaia "eicii urinare datorit microorganismelor;
se manifest printr(o %en dureroas n regiunea abdominal inferioar si urinare deas;
sur"ine mai ales la femeile gra"ide;
caue:
- afeciunile ginecologice;
')-
- frigul;
- menstruaia;
- constipaia;
- infecii ale cilor respiratorii superioare.
I. Tul(ur$r" On %'"&"un%a ur"n"":
- polachiurie !urinare frec"ent: cistite#;
- disurie !dificultate la urinare#;
- nicturie !urinare nocturn*enureis nocturn#;
- retenie*reinere de urin;
- incontinen urinar !eliminare in"oluntar de urin#.
J. Tul(ur$r"l% ="ur%6%" !tulburri ale "olumului urinii#:
- poliuria: cresterea cantitii de urin peste ) litri*); ore.
1K. In&u<""%n$ r%nal$,
este consecin a acumulrii n organism a produsilor toxici ce nu pot fi eliminai datorit scderii numrului
nefronilor;
se manifest prin tulburri cardio"asculare, digesti"e, neurologice, osteoporo etc.
11. )l2aAul r%nal,
repreint incapacitatea rinichiului de a mai asigura echilibrul electrolitic si de a elimina produsii de metabolism;
bloca%ul renal acut este determinat de soc, hemoragii sau traumatiarea fiic a rinichilor;
bloca%ul renal cronic este reultatul unor afec iuni care au distrus progresi" esutul renal:
: persoanele cu bloca% renal cronic pot supra"ieui prin diali sau transplant renal.
NOIONI DE ANATOMIE, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE A APARATULUI GENITAL
reproducerea 6 func ia care asigur perpetuarea speciei;
celulele sexuale, spermatooidul si o"ulul, sunt produse si con inute de organele sexuale care formea sistemul
genital.
9G948=Q3 J8PJ70QC_47J =,9CQ3GP
este alctuit din:
'+.
- testicule;
- ci excretoare;
- glande anexe:
& "eiculele seminale;
& prostata;
- organ copular !penis#.
T%&t"ulul
organe o"oidale aseate scrot !pung inghinal tegumentar#;
este n"elit de albuginee, ngrosat pe partea posterioar unde formea mediastinul testicular ce cuprinde:
- canale excretoare;
- "ase de snge;
- ner"i.
din mediastin pornesc septuri con%uncti"e care mpart testiculul n ).. 5 +.. lobuli;
lobulul testicular preint ' 5 ; tubi seminiferi contori n interiorul crora se formea spermatozoizii;
ntre tubii seminiferi se gsesc celulele interstiiale care secret hormoni androgeni;
tubii unui lobul se unesc ntr(un tub colector care de deschide ntr(o re ea de canale neregulate, apoi n '. 5 ')
canale eferente, care se ndreapt spre epididim, unde se deschid n canalul ependimar;
canalul ependimar se continu cu canalul e%aculator care, unindu(se cu canalul de excre ie al "eiculelor seminale,
strbate prostata si a%unge la uretr.
func iile testiculului:
- spermatogeneza 6 producerea de game i masculini !spermatooii#;
- secreia de hormoni androgeni " secre ia de testosteron de ctre celulele interstiiale DeIding.
5%6"a &%'"nal$
gland pereche care secret o substan ce ia parte la formarea lichidului spermatic;
are rol nutriti" pentu spermatooii.
Pr2&tata
gland "oluminoas, tubuloacinoas situat sub "eica urinar si ncon%urat de o por iune a uretrei;
secret un lichid lptos care n amestec cu lichidul seminal secretat de "eiculele seminale 6 sperma.
P%n"&ul
'+'
este organul copulator alctuit din:
- doi corpi ca"ernosi; acoper
- corpul spongios. uretra.
uretra se deschide n "rful penisului prin orificiul urogenital.
9G948=Q3 J8PJ70QC_47J I8=GPGP
alctuire:
- o"are;
- cile genitale:
& trompele uterine;
& uterul;
& "aginul;
- glanele anexe.
O#ar%l%
organe o"oide situate n pel"is;
produce game ii sexuali feminini 6 o"ule:
este format din:
- ona medular*stroma o"arian situat central conine: esut con%uncti"; "ase de snge, ner"i, muschi netei;
- on cortical care preint la suprafa epiteliu de acoperire si sub el foliculii o"arieni n care se gseste cte un o"ul.
o"ulul 6 celul sferic cu diamentrul de .,) mm ce preint n citoplasm reer"e nutriti"e care hrnesc embrionul n primele stadii de
de"oltare;
n fiecare lun se maturiea cte un folicul care expulea un o"ul mpreun cu lichidul folicular.
func iile o"arului:
- o"ogenea 6 producerea de game i feminini !o"ule#;
- secreia de hormoni o"arieni 6 secre ia de hormoni estrogeni si progesteron.
Tr2'pa ut%r"n$
este un conduct pereche situat ntre o"ar si uter;
'+)
extremitatea dinspre o"ar are form de plnie cu rol de a capta si conduce spre uter o"ulul expulat.
Ut%rul
este un organ muscular ca"itar situat median n pel"is ntre "eic si rect;
are form de par cu extremitatea mare n sus;
este format din:
- corp lit;
- colul uterin.
pere ii uterului preint:
- musculatur foarte puternic format din fibre netede dispuse longitudinal, radiar si spiralat;
- mucoas*endometrul aplicat pe musculatur care sufer modificri ciclice, lunare, de )C de ile, influenate de hormonii o"arieni,
transformri care trec prin urmtoarele fae:
& faza menstrual cu durata de ) 5 + ile n care stratul superficial al mucoase uterine distruse se elimin n "agin cu o cantitate de
snge;
& faza proliterativ pn n iua a ';(a n care mucoasa proliferea si se ngroas;
& faza secretorie de la a '@(a i pn la o nou menstruaie.
5a."nul
este organ ca"itar bulbar turtit anteroposterior care se inser pe laturile colului uterin, formnd funduri de sac si se deschide spre exterior la
ni"elul "ul"ei;
"ul"a este delimitat lateral de: labiile mari si labiile mici care n partea superioar preint o comisur la ni"elul cruia se afl un corp
erectil, numit clitoris, sub care se afl meatul urinar uretral.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN SI FEMININ
1. S"<"l"&ul
este o infec ie general datorat uni microb spiralat !0pirocheta palida*Freponema pallidum#;
are efecte gra"e n timp asupra organelor, n special asupra sistemului ner"os si cardio"ascular;
contaminarea:
- contact sexual neprote%at cu o persoan suferind de aceast boal;
- rareori, prin intermediul unor obiecte contaminate de bolna";
- pe cale congenital.
e"oluea n trei etape: primar, secundar si ter iar.
'++
a. perioada primar:
- perioada de incubaie 6 )' 5 )@ ile;
- apoi apare o eroiune nedureroas, rotund, mic, a"nd o ba indurat rosiatic inchis, fr supuraie;
- ganglionii limfatici regionali se mresc, de"in duri, ns rmn nedurerosi;
- dup ) 5 A luni, adenopatia dispare.
b. perioada secundar: apariia pe corp a unei erupii de pete roate !spirochetele trece n snge#;
c. perioada teriar: se manifest la ) 5 + ani de la contactul infestat prin leiuni profunde, distructi"e pe orice organ.
-. )l%n2ra."a 9.2n2r%%aL
este o inflama ie acut a uretrei la brbai si a "ul"ei, uretrei, "aginului la femei;
contaminarea:
- prin raport sexual;
- folosire prosopului sau a len%eriei intime a persoanei contaminate.
clasificare:
- blenoragia acut:
& la brbai se manifest prin senaii de mncrime la ni"elul meatului, senaii de arsur la miciune;
& dac nu se face tratament, infecia trece la prostat si testicule.
- blenoragia cronic:
& la brbai se manifest prin senaie de mncrime n canalul uretral, perineu si %en la e%aculare;
& la femei apar dureri si usturimi la miciune, scurgere abundent "eruie, uneori cu snge; infecia poate trece la restul sistemului
genital, inflamnd uterul, trompele, o"arele.
/. 5a."n"t%l%
sunt inflama ii "aginale pro"ocate de diferii ageni patogeni !stafilococ, streptococ, gonococ etc.#;
se manifest prin mncrimi intense, usturimi, dureri la mic iune si n timpul actului sexual.
D. M%tr"t%l%
sunt inflama ii ale uterului produse de di"ersi ageni patogeni;
n faa acut se manifest prin febr, secre ii purulente, sensibilitatea uterului si dureri radiante n seut;
la inflama ie puternic apar scurgeri de snge care nu au legtur cu ciclul menstrual.
E. An%+"t%l%
sunt inflama ii ale trompelor uterine si o"arelor;
'+;
n faa acut simptomele sunt: febr, dureri n eptoare n coapse si solduri, iritaie peritoneal, hemoragii, scurgeri albe abundente si
continue, greuri, "rsturi, balonri, constipaie, dereglri ale ciclului menstrual.
G. Sanlul '2al%
este pro"ocat de un microb;
se caracteriea printr(o ulcera ie dureroas n regiunea organelor genitale;
H. Tr"2'2n"a6a
este cauat de un parait care se localiea:
- la ni"elul mucoasei genitale la femei; produce mncrimi,
- la ni"elul uretrei la brbai. arsuri.
contaminarea se poate face chiar de la strand sau ZC(uri publice.
I. a=%n2'ul =% pr2&tat$
este o neoforma ie benicn produs la ni"elul glendelor genitale anexe situate n %urul uretrei si a gtului uretral 6 apare o %en n timpul
golirii "eicii;
cauele nu sunt bine cunoscute, totusi principala cau o repreint tulburrile hormonale ce apar n %urul "rstei de @. 5 A. de ani;
n etapa ini ial simptomele sunt:
- dificultate de micionare;
- scderea forei %etului urinar si reducerea calibrului acestuia;
- prelungirea perioadei de e"acuare si senaia de e"acuare incomplet.
n etape mai a"ansate apar:
- urinri mai dese;
- senaie de greutate n bain;
- incontinen urinar.
n aceste etape se poate instala:
- disfuncia renal;
- suprainfecii cu de"oltarea unor nefrite;
- insuficien renal;
- calculi urinari;
- infecii sau sngerri genitale.
J. SIDA
este o boal foarte gra" cu transmisie sexual !B) 5 C)K din cauri#;
"irusul care pro"oac boala 6 RGH !"irusul imunodeficien ei umane#;
'+@
infec ia RGH determin slbirea capacitii de aprare a organismului pn la pierderea acesteia;
perioada de icuba ie durea ci"a ani, timp n care persoana infectat arat si se simte bine, dar poate transmite
"irusul;
msuri de pre"enire:
- e"itarea contactelor sexuale neprote%ate;
- folosirea seringilor de unic ntrebuinare;
- folosirea instrumentarului medical corect si bine steriliat;
- control medical la orice semn genital deosebit de starea normal;
- tratarea timpurie a orice suferine genitale;
- clirea organismului prin miscare, practicarea exerciiului fiic, ap, aer, soare, alimentaie %udicioas pentru cresterea reistnei la
mboln"iri.
Jecomandri: pentru a nelege si pentru a fixa mai bine cunostinsele, acest curs se parcurge n paralel cu un atlas de
anatomie uman.
'+A