Dragomir Emanuela

An I A
COMUNICAREA INTERPERSONAL I ORGANIZAIONAL
Toate funciile managerului resurselor umane presupune formarea si implementarea unor
decizii la baza carora stau informatii pertinente. Deciziile luate trebuie concretizate n actiuni care
pentru a fi realizate trebuie cunoscute de cei nsarcinati cu executarea lor. Circulatia informatiilor
nspre si dinspre decidenti de la sau catre executanti sau ntre executanti este esentiala ntr-o
organizatie. n general, procesul de transmitere a informatiilor se numeste comunicare.
La nivel de organizatie comunicarea poate fi privita din doua perspective comunicare ntre
indivizi !interpersonala" sau comunicare ntre diferite subdiviziuni si grupuri ale organizatiei
!organizationala". #ceste doua forme sunt interdependente, de regula comunicarea interpersonala
este parte a comunicarii organizationale.
Comunicarea interpersonala este aceea c$nd un individ transmite o idee, un mesa% unui alt
individ sau grup de indivizi. #ctiunea este complexa si are un caracter procesual. &n element
important n acest proces este zgomotul. #cesta reprezinta ansamblul factorilor perturbatori care pot
afecta comunicarea. 'ste vorba de zgomotul propriu-zis !galagia" c$t si de alti factori generatori de
distorsiuni !erori de dactilografie, convorbire telefonica ntrerupta". Din punctul de vedere al
mi%loacelor de comunicare pot fi puse n evidenta mai multe tipuri
- Comunicarea orala foloseste ca vector pentru transmiterea ideilor. (mportanta acestui tip
de comunicare este deosebita) spre exemplu *enr+ ,intzberg n urma cercetarilor efectuate a gasit
ca ma%oritatea managerilor consuma ntre -. si /.0 din timpul lor de munca vorbind cu oamenii.
#ceasta forma este larg folosita desi printre numeroasele avanta%e !usurinta n utilizare, feed-bac1
rapid" se numara si dezavanta%e !erori de emisie-receptie, dificultati n memorarea mesa%elor
transmise".
- Comunicarea scrisa include rapoarte, memorii, scrisori, note si alte documente bazate pe
cuv$ntul scris. #ceasta are un fond mai mare de exactitate av$nd n plus si avanta%ul pastrarii facile
a informatiilor ve2iculate. Cu toate acestea ea nu este prea agreata de manageri din cauze multiple
!consum mare de efort, timp...".
- Comunicarea nonverbala consta n transmiterea unui g$nd sau a unei idei fara cuvinte, sau
daca sunt utilizate cuvinte se transmite mai mult dec$t simplul lor nteles literar. 3tilul de exprimare,
limba%ul corpului si ambianta spatiala !decorul" sunt formele principale ale comunicarii nonverbale.
3tilul de exprimare si expresiile utilizate pot transmite o idee din inflexiunile vocii, din intonatie.
Limba%ul corpului cuprinde elemente cum ar fi distanta fizica dintre persoane, modul de mbracare,
etc. Comunicarea nonverbala are un impact deosebit n transmiterea mesa%elor.
,anagerii resurselor umane fiind n contact permanent cu oamenii trebuie sa cunoasca
aceste amanunte ale comunicarii asa cum trebuie sa cunoasca si organizarea perceptuala care
reflecta procesele mentale de grupare si completare a informatiilor ntr-o maniera sistematica, ceea
ce poate duce la atitudini predeterminate.
Comunicarea organizationala este o alta perspectiva de abordare a procesului de circulatie
a informatiilor, cunosc$nd si aceasta mai multe forme
- Comunicarea formala se realizeaza atunci c$nd circulatia informatiilor se face ntre
subdiviziuni ale structurii organizatorice oficiale folosind canale de transmitere diferite. ,a%oritatea
proceselor comunicationale n firma sunt de acest tip pentru a le spori nsa eficienta se creeaza
sisteme informationale performante.
- Comunicarea informala functioneaza alaturi de cea formala, cu mici exceptii, aceasta
tranziteaza informatii ntre membrii unor grupuri create ad-2oc pe baza de simpatii, interese
comune, etc. #stfel de retele sunt foarte diferite, mai frecvente sunt cele n ciorc2ine. #desea
comunicarea informala are totusi un grad ridicat de acuratete. 4rincipala amenintare a ei este aceea
5
legata de contributia ei potentiala la formarea unor grupuri de interese divergente fata de obiectivele
organizatiei.
- Comunicarea verticala consta n transmiterea de mesa%e ntre sefi si subalterni, sensul
put$nd fi ascendent sau descendent. #stazi au crescut n intensitate fluxurile ascendente deoarece se
pune accent din ce n ce mai mare pe factorul uman si se ncearca a se culege de la el diferite
informatii.
- Comunicarea orizontala consta n transmiterea de mesa%e ntre colegi n cadrul aceluiasi
compartiment sau nu aflate pe acelasi nivel ierar2ic.
Comunicarea reprezinta elementul central, c2eie care sta la baza evolutiei si dezvoltarii nu
doar a organizatiilor ci a omenirii n general.

Combaerea !re!ului "e la lo#ul "e mun#a$ ma!uri la ni%el in"i%i"ual !i organi&aional
In primul rand se va actiona in sensul constientizarii importantei pe care o are trairea starii
de stres. 'ste foarte important de cunoscut faptul atat de catre anga%ati, cat si de anga%atori, ca
trairea starii de stres este in functie de personalitatea fiecarui om, de exemplu tipul extrovert sau
introvert reactioneaza diferit in aceleasi situatii de viata.
In al doilea rand se pot dezvolta abilitatile de reglare si control emotional. #cest lucru se
poate realiza prin gasirea de solutii comune eficiente, astfel incat sa se poata face fata situatiei
stresoare, fie ca ea se manifesta la locul de munca sau acasa. Controlul emotional il putem realiza
prin controlul gandurilor noastre o parere gresita sau o atitudine negativa fata de anumite persoane
poate influenta mersul unei relatii. #tunci cand comunicam celorlalti din %ur lucrurile care ne
deran%eaza este esential sa nu %ignim persoana cu care discutam si sa nu ne axam discut6a pe
persoana, ci pe comportamentul acesteia. 4rintr-un control mental repetat emotiile intens negative
cum ar fi furia, se pot ani2ila.
In al treilea rand, trebuie realizata optimizarea mediului de munca.
7 'ste indicat sa se identifice momentele de randament maxim ale anga%atilor pentru diri%area acelor
activitati care presupun sarcini mai dificile in momentele de randament maxim.
7 De asemenea trebuie facuta o apreciere corecta a timpului necesar pentru realizarea obiectivelor,
intr-un cuvant trebuie realizat un management al timpului eficient cu evitarea suprasolicitarilor de
orice fel.
7 8oxele existente la locul de munca trebuie reduse pana la limitele admise, pentru ca sa nu
influenteze starea de bine si sanatatea anga%atilor.
7 Constientizarea de catre anga%ator a importantei pe care o are pentru anga%at cunoasterea anticipata
a cerintelor postului ocupat si informarea prealabila a anga%atilor despre sc2imbarile organizationale
ce urmeaza sa aiba loc !reduceri de posturi, transformarea unor posturi, programul prelungit" va
reduce nivelul de incertitudine si va a%uta la construirea unor expectante realiste ale anga%atului.
7 (nlesnirea procesului comunicarii intr-o organizatie aduce beneficii atat in planul profesional cat si
in cel personal. Descoperirea nepotrivirilor din cadrul unui grup, dar si inlesnirea comunicarii cu
conducerea organizatiei pentru solutionarea diferitelor probleme ce apar ar insemna de fapt
inlaturarea unor posibile surse de stres.
7 9alorizarea individuala a fiecarui anga%at, stimularea materiala si oferirea de oportunitati pentru
dezvoltarea carierei ar fi alte cateva dintre solutiile care ar putea crea o stare de confort la locul de
munca si buna dispozitie.
4entru a obtine satisfactie la locul de munca, anga%atii trebuie in primul rand sa se simta
acceptati, iar acest lucru presupune un anumit nivel de informare. 4entru companie avanta%ul este
acela ca anga%atii informati pot sa gandeasca in stilul companiei, pot arata initiativa si pot fi
implicati in procesul decizional. Colateral, este incura%ata munca in ec2ipa si, astfel, efortul depus
de anga%at poate creste, ca si gradul de responsabilizare.
3atisfactia anga%atului presupune un %ob interesant, rezultate bune in munca si un mediu de
lucru placut, care sa il faca pe acesta sa se simta bine. Dar inainte de toate, acestea presupun
comunicare, si o buna relatie interpersonala. #cest lucru inseamna ca circulatia informatiei este o
conditie necesara a satisfactiei la locul de munca.
#nga%atii informati sunt in general mai satisfacuti de situatia lor profesionala, au un
sentiment contextualizat al valorii lor personale si profesionale si demonstreaza mai multa
:
responsabilitate. ;rientarea lor personala este mult mai bine aliniata cu cea a companiei si poate
contribui considerabil la atingerea obiectivelor de afaceri ale acesteia.
<oarte mult din timpul nostru ni-l petrecem muncind, de aceea este esential sa mergi la
munca cu placere. #bsolut orice munca facuta cu bucurie devine mai putin extenuanta c2iar si
atunci cand este grea, de aceea daca sta in puterea noastra de a ne face viata mai placuta merita sa o
facem pentru ca putem evita multe alte probleme viitoare.
'ariere (i #)i "e #re(ere a e*i#ien+ei #omuni#)rii
Cresterea eficientei comunicarii presupune n primul r$nd depasirea barierelor existente n
procesul de comunicare. Comunicarea interna are de trecut numeroase dificultati ca
-evitarea decala%ului ntre ceea ce salariatul traieste si g$ndeste despre ntreprindere si ceea
ce firma spune despre ea nsasi)
-transmiterea aceluiasi lucru publicului intern, dar utiliz$nd instrumente specifice, mesa%e
clare si emitatori diferiti)
-armonizarea comunicarii interne si externe) nu se poate o buna comunicare externa fara a
exista mai nt$i o buna comunicare interna.
La fel cum celelalte procese microeconomice necesita un cadru stabilit de reguli de
desfasurare, concretizate n strategii, politici. Tot la fel si procesul de comunicare presupune o
strategie care pentru a fi eficienta impune parcurgerea succesiva a trei etape
a" stabilirea a cinci probleme de baz=- mesa%ul,- emi=torul,- destinatarul, - scopul, -
timpul)
b" evaluarea exigentelor- ce se asteapt= de la mesa%,- ce buget se aloc=)
c" alegerea unui suport de comunicare.
;data pusa la punct aceasta strategie si odata implementata, aplicata sistemului comunicarii
mai reclama si un sistem de autocontrol al eficientei care se desfasoara n acelasi timp. #cest sistem
de autocontrol contureaza n consecinta urmatoarele principii ale comunicarii eficiente
- principiul coerentei
- principiul sc2imbului permanent
- principiul perceptiei globale
Comunicarea interna nu se defineste prin numarul de suporturi utilizate si de sistemul
informational al firmei. 3istemul de comunicare iriga diferitele centre de informare din firma.
(nformatiile au devenit tot mai importante, asadar, pentru firmele antrenate n competitia pe piata,
datorita cresterii complexitatii managementului si a dezvoltarii unor mi%loace perfectionate de
comunicare si decizie. ,anagerii trebuie sa cunoasca n profunzime mecanismele complexe ale
comunicarii pentru a ani2ila actiunea barierelor comunicationale generate de factorii de distorsiune
posibili.

>