LUCRARE DE ATESTAT

VREDNICIA HIROTONIEI
Cuprinsul
1
I. Introducere... ..3
II. Episcop/ preot................. ............ ...3
1.Terminologie: identitate sau distincie.....3
2. Libertate spre slujire.............4
3. eri!icarea "nsu#irii !iec$rei %irtui pentru slujire..
...........&
3.1. ' ($r$ de pri)an$*.......&
3.2. ' +$rbat al unei singure !emei*.....&
3.3. ' eg)etor*............,
3.4. ' -nelept*..........................................,
3... ' /u%iincios*......0
3.&. ' Iubitor de str$ini*.....0
3.,. ' 1estoinic s$ "n%ee pe alii*.........2
3.0. ' 3ebei%*.........14
3.2. ' 3edeprins s$ bat$*.....14
3.14. ' 3eagonisitor de c5#tig ur5t #i
'neiubitor de argint*.. .14
3.11. ' +l5nd*..........11
3.12. ' 6a#nic*.....12
3.13. ' (amilia preotului*........12
3.14. ' 7$ nu !ie de cur5nd bote8at*.......13
3.1.. ' 7e cu%ine lui #i m$rturie bun$ a
a%ea*..............................13
III. 1iaconi......1.
1. Terminologie.....................................1.
2. eri!icarea %redniciei pentru slujire.........1.
2.1.-nsu#irile ce se cer #i diaconilor.......1&
2.2.-nsu#irile ce se cere numai diaconilor......1&
2.2.1.*/ucernici*.....1,
2
2.2.23u %orbind "n dou$ !eluri..
.....1,
2.2.3.7$ p$stre8e taina credinei.
..................................1,
2.2.4.9legerea soiilor..
..10
I. -n loc de conclu8ie.................................12
+ibliogra!ie......21
3
I. Introducere
Tem$ de8%oltat$ o consider repre8entati%$ pentru mine deoarece mereu m:am g5ndit la
momentul c5nd %oi de%eni preot #i dintotdeauna am c$utat s$:mi re%i8uiesc comportamentul
dup$ spusele 7!5ntului 9postol 6a%el.
/apitolul III din Epistola c$tre Timotei este !olosit "n cadrul 7!intei Taine a ;irotoniei
drept jur$m5nt al candidatului !$cut episcopului #i lui ;ristos. -n aceste cu%inte se cuprinde
toat$ %iaa preotului #i !iina sa.
9cest capitol "ncepe cu o "ncurajare adresat$ de c$tre 9postol tuturor celor ce doresc s$
slujeasc$ altarului< ar$t5ndu:le c$ este lucru bun a dori aceasta <dar dup$ aceast$ "ncurajare
urmea8$ enumerarea calit$ilor ce nu trebuiesc s$ lipseasc$ din "nsu#irile clericului< "nc5t cel ce
cite#te s$:#i !ac$ o ade%$rat$ e%aluare a su!letului s$u< dac$ este !$r$ de pri)an$< nelipsindu:se
de niciuna din cele enumerate.
Enumerarea %irtuilor are ca #i piatr$ din capul ung)iului dorina de a sluji< %ocaia.
9cest cu%5nt "nseamn$ c)emare. La preoie c)eam$ "ntotdeauna 1umne8eu. Iat$ "n ec)iul
Testament "n cartea I a =egilor se spune:*1umne8eu l:a c)emat pe 7amuel. > =egi < 4?.6reoia
nu se d$. 3imeni nu #i:o "nsu#e#te< nimeni nu #i:o ia de la sine. -n 3oul Testament %edem cum
toi 9postolii au !ost c)emai >Matei 4, 18-22?. 7!5ntul 6a%el a !ost #i el c)emat. 7e nume#te pe
sine: *Eu< cel c)emat*> I Corinteni 1 ,1?. 1ac$ preoia ar !i de la sine< cum ar mai !i
sacerdoiu@ 3umai pentru nu este de la sine< ci de la 1umne8eu < ea e sacr$.
1
1ac$ nu ar !i c)emat de la 1umne8eu< dac$ nu ar eAista conlucrarea cu 1umne8eu< nu ar putea
"ndeplini niciun om prin e!orturile personale< toate cele spuse de 7!5ntul 9postol 6a%el< ar
trebui s$ !ie "nger< s$ !ie !$r$ de p$cat.
1ar tocmai pentru a ar$ta c$ preotul este totu#i om #i nu "nger a scris #i cu pri%ire la
!amilia #i la soia preotului< acord5ndu:i acestui subiect trei %ersete< nemulumindu:se doar s$
spun$:*se cu%ine a a%ea !amilia bun$*.
1
1r. 9ntonie 6l$m$deal$< Bitropolitul 9rdealului < /risanei #i Baramuru#ului ,Preotul n Biseric , n lume,
acas < Tiparul Tipogra!iei epar)iale< 7ibiu< 122&< p. 14,.
4
II. Episcop/preot
1. Terminoloie! identit"te s"u distinc#ie
Inscripii #i papirusuri cu circulaie larg$ !olosesc termenul de episcop pentru a
desemna magistraii care administrau de la templele p$g5ne. -n 3oul Testament termenul este
!olosit "n mod special pentru ;ristos >Fapte 1 ,20 ? #i "n !ine< pentru liderii unei adun$ri locale.
>Filipeni 1 ,1? Este improbabil c$ !olosirea cre#tin$ a termenului s$ !i !ost copiat$ din surse
p$g5ne sau iudaice < a !ost preluat c$ o descriere general$ a unei !uncii de r$spundere < iar
sensul a !ost de!init potri%it cu calit$ile cerute de +iseric$.
Este aproape cert c$ termenii episcop #i preot sunt sinonimi "n 3oul Testament. -n
Fapte 20,17 6a%el "i descrie pe presbiteri de la E!es ca episcopoi C el spune c$ 1u)ul 7!5nt i:a
!$cut supra%eg)etori ai turmei. 9m putea spune c$ aceasta ne d$ de "neles c$ abia acum< "n
absena lui< a%eau s$ preia indatoririle episcopale pe care le:a "ndeplinit p5n$ atunci 6a%el C dar
!olosirea termenului "n alt$ parte< ca un termen obi#nuit < contra8ice aceast$ interpretare.
9st!el "n Tit 1, este "ndemnat s$ ordine8e presbiteri #i imediat dup$ aceea re!erindu:se
"n mod e%ident la acelea#i persoane < sunt descrise calit$ile unui episcop #i aici %erbul
episcopein este !olosit pentru a descrie !uncia presbiterilor "n I Petru , 2 #i "n timp ce "n I
Timotei ! se limitea8$ numai la episcopi #i la diaconi C menionea8$ presbiterilor< "n Timotei,
17 sugerea8$ c$ pres"iter este un alt nume pentru episcop.
2
/u%5ntul presbiter care "n %ersiunile engle8e#ti este tradus prin "tr#ni este deri%at din
cu%5ntul grecesc pres"iteros. Termenul este !olosit cu sensul acesta "n $ene% 2 ,8 < iar el
mai poate "nsemna oameni &in 'ec(ime < a#a cum este ca8ul "n Marcu 7, ! #i poate "n
)pocalips 4 ,4. 6resbiteratul cre#tin are< ca atare sarcin$ de a:i "n%$a pe oameni de a decide
ce este bine #i ce este r$u #i de a "ndeplini munc$ de supra%eg)ere pastoral$ . /u toate c$
presbiterii sunt ordinate "n mod special< aceast$ slujb$ nu este de natur$ preoeasc$ sau
ceremonial$.
/5nd slujb$ de episcop de%ine o slujb$ separate de cea a unui presbiter "n secolul II<
sarcin$ de a:i "n%$a pe credincio#i< de "ngrijire pastoral$ #i de administrare a sacramentelor
re%in ambelor slujbe. 7arcin$ de a aciona ca judec$tor "n probleme de eAcomunicare #i de
reconciliere "i re%in "n primul r5nd episcopluiC tot el trebuie asiste pe diacon< pentru o perioad$
"n munc$ sa< la !el episcopului "i aparine sarcin$ de a ordina.
3
2
7ocitatea Bisionar$ =om5n$ < *ic+ionar Bi"lic < Editura /artea /re#tin$ < Dradea< 2440 < p. 32&.
3
I"i&em < p. 14&3.
.
$. Li%ert"te spre slu&ire
9cest capitol "ncepe cu Erednic de cre8are este cu%5ntul* ceea ce "nseamn$ c$ 7!5ntul
9postol 6a%el transmite aceste idei ca pe un testament !oarte preios pe care "l pecetluie#te cu
autoritatea sa de 9postol a lui ;ristos< ale c$rui cu%inte sunt demne de cre8ut.
9st!el ne "ncredinea8$ 7!5ntul 9postol 6a%el c$ este lucru bun dorina episcopatului:
E1e po!te#te cine%a episcopie< bun lucru dore#te*. Dricine este liber s$ po!teasc$ a !i slujitor al
1omnului s$ s$%5r#easc$ 7!intele Taine.
9tunci a dori episcopatului era lucru de l$udat< !iindc$ nu era nici o "ndoial$ c$ prin
lucrarea sa trebuie s$ suporte c)inuri grele. 9cesta este moti%ul pentru care episcopatul era
pre8entat cu cu%intele Ebun lucruE. 9cela care t5nje#te dup$ puterea pastoral$< nu numai c$ nu
iube#te deloc slujirea cea s!5nt$ dar nici nu o cunoa#te. -n cu%intele de Epo!te#teE #i Ecine%aE se
reg$se#te toat$ libertatea d$ruit$ oamenilor de c$tre 1umne8eu /are nu "ngr$de#te %oina
omului< ci "l las$ sa po!teasc$ a de%eni episcop< preot sau diacon< dar pentru a de%eni slujitor a
lui 1umne8eu este ne%oie de %ocaie< ca #i "n orice slujire.
6reoia nu e o slujb$ c$ oricare alta< care ar putea !i "ncredinat$ primului %enit Eei
unge pe acela pe care i:l %oi spune Eu* >I ,e-i 2., !/ spune 1umne8eu lui 7amuel. 1e aceea
7!5ntul 9postol 6a%el !$cea atent pe ucenicul 7$u Timotei< episcope "n E!es< re!eritor la
)irotonie. E3u:i pune degrab$ m5inile peste nimeni< nici nu te !ace p$rta# la p$catele altora*. >
I Timotei , 22?. 1ar cea mai mare %in$ "#i agonisesc "n primul r5nd aceia care dau bu8na peste
preoie !$r$ s$ aib$ nici %ocaie nici preg$tirea necesar$. 3imeni nu:#i poate cunoa#te mai bine
su!letul< nici %ocaia spre preoie< dec5t cel ce aspir$ la preoie.
4
1ar pentru preoie nu este necesar$ numai %ocaia< aceasta !iind doar prima cerut$< ci
pentru aceast$ este cerut$ #i o %ia$ "mpodobit$ cu %irtui care s$ deosebeasc$ pe candidat de
ceilali oameni. 7unt multe "nsu#iri pe care trebuie s$ le aib$ candidatul la preoie #i "nainte de
toate acestea: 7$ nu !i !ost su!letul cuprins de dorina de a dob5ndi "nalt$ dreg$torie. 1ac$ a
dorit cu "n!ocare aceast$ dreg$torie< apoi< c5nd a dob5ndit:o "#i aprinde mai tare !lac$ra #i robit
cu totul de dorin$< "ndur$ !el #i !el de neca8uri numai ca s$ nu o piard$.
.
/u%intele de "nceput sunt "ncurajatoare pentru cei ce citesc pentru prima dat$ acest
capitol< ele !iind conclu8ia plasat$ de c$tre 7!5ntul 9postol 6a%el "naintea cuprinsului. 3umai
dac$ ai "nsu#ite toate %irtuile enumerate abia atunci "i poi dori s$ !ii slujitor 9ltarului.
Buli se disting prin alese %irtui< !iind de recomandat. 7unt %rednici prin iubirea
!ecioriei pe care o doresc< prin "n!r5nare < "ndestulai de "n%$$turile dumne8eie#ti< smerii
prin r$bdare #i "nelegere. /u toate acestea< c)iar ei< odat$ c)emai s$ primeasc$ puterea
4
6r. 6ro!. 1r. Ene +rani#te< *espre preo+ie< Editura =ena#terea< /luj:3apoca< 2444< p. .4.
.
7!. Ioan Fur$ de 9ur< 7!. Frigorie de 3a8ian8< 7!. E!rem 7irul< Tratatul &espre preoie< Editura 7o!ia< +ucureti<
2444< p. 0,
&
slujirii pastorale< re!u8$< pier85nd ast!el acele daruri pe care le:au dob5ndit nu numai pentru ei
ci mai ales pentru alii.
1e aceea< 9de%$rul cel %e#nic le spune "n%$$torilor: 3u poate cetatea s$ se ascund$
c5nd st$ deasupra muntelui. 3ici nu aprind !$clie #i o pune sub obroc< ci "n s!e#nic #i
luminea8$ tuturor celor din cas$*. >Matei , 14-1?
&

-n special se cere celui c)emat la preoie n$dejde tare< dragoste c$tre 1umne8eu #i
c$tre semenii . /a unul ce este slujitor a -mp$r$iei lui 1umne8eu< preotul trebuie s$ nu se
lipeasc$ de cele lume#ti< c$ci orice "mp$rire cu cele lume#ti sl$be#te lucrarea lui 1umne8eu.
1espre orice preot s$ se poat$ spun$ de c$tre oricine caracteri8are de c$tre B5ntuitorul
ucenicului 3atanael: Eiat$ un Israelit "n care nu este %icle#ug.* >Ioan 1, 47?.
,

'. Veri(ic"re" )nsu*irii (iec+rei ,irtu#i pentru slu&ire.
!0 10 1Fr &e pri(an10
1up$ cum reiese din enumerarea %irtuilor din I Timotei !, 2< prima "nsu#ire care se
cere unui episcop / preot este s$ !ie !$r$ de pri)an$< iar prin aceast$ 7!5ntul 9postol 6a%el a
spus toate %irtuile. 1ac$ cine%a cunoa#te c$ poart$ unele p$cate< nu !ace bine dorind preoia<
de care s:a "ndep$rtat prin !apte. 7e cu%ine s$ !ie !$r$ de pri)an$. 6ri)an$ se nume#te orice
metea)n$ spiritual$ sau trupesc$. 7e cere s$ !ie !$r$ de pri)an$ oric$rei jert!e ce se aducea "n
legea ec)iului Testament c5t #i 3oului Testament< deci mai ales se cere sa%arsitorului< celui
ce aduce jert!$.
6reoia se s$%5r#e#te pe p$m5nt< dar are r5nduial$ celor cere#ti. 7lujba aceasta n:a
r5nduit:o un om sau un "nger sau un ar)ang)el< ci -nsu#i B5ntuitorul. 1umne8eu a r5nduit ca
preoii "nc$ de pe c5nd sunt "n trup s$:I aduc$ acea slujb$ pe care o aduc "ngerii "n ceruri<
pentru aceea preotul trebuie s$ !ie at5t de curat< ca #i cum ar st$ "n cer< printre puterile cere#ti.
0

!020 2Br"at al unei sin-ure 3emei40
=5nduiala de a !i b$rbat al unei singure !emei a !ost a#e8at$ de c$tre 1umne8eu "n rai<
c5nd i:a creat lui 9dam o singur$ !emeie >Facere 2, 24? < reali85nd "ntre ei o leg$tur$ !oarte
puternic$. Leg$tura aceasta este !oarte bine detaliat$ "n scrierile pauline asem$n5nd:o cu
leg$tura sacr$ dintre ;ristos i +iseric$. 1ac$ cel "nsurat se "ngrije#te de cele ale lumii< iar
episcopul nu trebuie s$ se "ngrijeasc$ de cele ale lumii< cum de 8ice b$rbat al unei singure
&
7!5ntul Frigorie cel Bare< Cartea re-ulei pastorale< Editura Institutului +iblic de Bisiune al +isericii
DrtodoAe =om5ne >E.I.+.B.+.D.=.?< +ucureti< 122&< p. 31.
,
6r. 6ro!. Ioan +uga< Pastorala, ncercri &e psi(olo-ie pimenic< Editura International 7corpion< +ucure#ti<
1222< p. 32.
0
7!5ntul Ioan Fur$ de 9ur< 7!5ntul Frigorie de 3a8ian8< 7!. E!rem 7irul< op0cit.< p.,4.
,
!emei@ Gnii 8ic c$ aici 9postolul a !$cut o alu8ie cel r$mas %$du% apoi la cel ce are !emeie ca
#i cum nu ar a%ea:o.
2

1eoarece 7!. 9p. 6a%el enumer$ aceast$ %irtute printre primele "nseamn$ c$ "i acord$
o atenie deosebit$ !iind "ncununarea celorlalte %irtui !iind plasat$ "nainte de a cere s$ !ie
%eg)etor "nelept sau bl5nd. 1ac$ nu %ei putea ca preot s$ r$m5i credincios unei singure !emei<
cu care te:ai unit din dragoste< "n +iseric$ #i care "i este "ntotdeauna al$turi atunci nu %ei putea
s$ r$m5i credincios nici dreptei credine #i nici +isericii Lui ;ristos. /5nd %or ap$rea ispitele
#i "ncerc$rile din credin$< repede %ei de8n$d$jdui #i %ei !ugi l$s5nd +iseric$ prad$ lupilor
"neleg$tori. 9ceast$ %irtute repre8int$ o prob$ de statornicie< de lupt$ #i de re8istent$ "n
ispitele ce %or %eni.
!0!0 25e-(etor40
1up$ spusele 7!5ntului 6a%el aceast$ %irtute este de mare pre pentru episcop/preot.
Gn cleric este dator s$ %eg)e8e asupra credincio#ilor ce pot !i r$pii de lupii %icleni ce %or s$:i
piard$ prin "n%$$turile lor. El este dator s$ %eg)e8e asupra st$rii su!lete#ti a p$storiilor s$i
pentru care %a da seam$ "n Hiua Iudec$ii de 9poi.
9#a trebuie s$ !ie conduc$torul de su!lete "nc5t nici acti%itatea din a!ar$ s$ nu:i sting$
grij$ pentru %ia$ interioar$. 1orin$ de a se "nc)ide "n sine "ntr:o %ia$ de rug$ciune nu poate
"ndep$rta pe p$stor de la problemele %ieii 8ilnice. E lucru drept c$ nu se cu%ine s$ jert!easc$
r5%na %ieii l$untrice pentru ne%oile materiale ale oamenilor.
/u toate acestea< e tot at5t de ade%$rat c$ nu trebuie s$ p$r$seasc$ grij$ treburilor
materiale pentru pl$cerea personal$ a %ieii interioare. 7e "nt5mpl$ multora s$ uite c$ sunt
r5nduii pentru su!letele !railor lor< c$ au !ost ale#i cu un scop "nalt.
14
!040 26n+elept40
9m putea s$ ne "ntreb$m de ce 7!5ntul 9postol 6a%el susine c$ preotul trebuie s$ !ie
"nelept din moment ce "n II /orinteni I< 21< 9postolul spune c$: E1umne8eu a bine%oit s$
m5ntuiasc$ pe cei ce cred "n nebunia propo%$duirii*@ 6reotul !iind conduc$tor unei paro)ii<
p$storiii c5nd %or a%ea %reo problem$ %or %eni la acesta pentru luminare. 1e aceea clericul
trebuie s$ aib$ cuno#tine "n di!erite domenii.
1ac$ orice c$rturar este un om luminat< cu at5t mai mult preotul care st$p5ne#te
#tiina #tiinelor< este socotit a !i alinarea pentru problemele ce ap$sa su!letele oamenilor. Ji
nimic nu este mai jenant dec5t un preot care nu cunoa#te calea care duce la ade%$r< ade%erindu:
se spusa unui "nelept p$rinte al pustiei care spune: *ai de cel al c$rui nume este mai mare
2
7!5ntul Ioan Fur$ de 9ur< T#lcuiri la 7pistola I ctre Timotei a 83#ntului )postol Pa'el< Editura 3emira< 244&<
p. 143.
14
7!5ntul Frigorie cel Bare< op0 cit< p. &2.
0
dec5t !aptele lui*. Este !oarte ade%$rat c$ nu este deloc comod s$ !ii pus la r$scrucea tuturor
"ntreb$rilor< dar dac$ cuno#ti ceea ce te a#teapt$< !ie te preg$te#ti pe m$sur$< !ie renuni la
aceast$ delicat$ situaie.
11

-nelepciunea preoilor trebuie s$ se mani!este #i "n lupta cu p$catele< s$ #tie cum s$
biruiasc$ ispitele #i c$85nd< s$ nu r$m5n$ prad$ dia%olilor. 9ceast$ %irtute se obser%$ #i "n %ia$
sa< c5nd se las$ "n m5n$ lui 1umne8eu< c$ci numai un om !$r$ minte se "mpotri%e#te lui
1umne8eu #i "#i pune n$dejdea "n sine.
7!5ntul 9postol 6a%el %orbe#te #i de o "nelepciune mai presus de orice
"nelegere<care %ine de sus<de la 1umne8eu< este un dar special. 9ceast$ "nelepciune< %enit$ de
sus <*curat$< pa#nic$< "ng$duitoare< ascult$toare< plin$ de mil$ #i de roade bune< ne"ndoielnic$
#i ne!$arnic$.*>Iaco' !, 17? au a%ut:o dinainte 9postolii< simplii pescari #i nec$rturari care au
umplut de uimire lumea #i pe sinedri#tii iudei.
12

3.5. Cuviincios.
/on!orm spuselor 9postolului >I Timotei 3<2? cu%iina este indispensabil$ preotului.
Ea este %irtutea ce te arat$ "n lume ca a%5nd o acumulare de multe %irtui< c)iar #i sociale cum
ar !i bl5ndeea < iubirea < cuminenia. 9ceast$ cu%iin$ se aseam$n$ preoilor cu !lac$r$ slujirii
ce curat$.
D slujire !$r$ pasiune< !$r$ !ocul iubirii m5ntuitoare de%ine ur5ciune< lucrul pe care
1umne8eu nu:l prime#te a#a cum spune preotului bisericii din 7ardes : EJtiu c$ ai nume < c$
tr$ie#ti dar e#ti mortK Iar preotul din Laodiceea prime#te ad%ertisment #i mai "n!rico#$tor pentru
lipsa lui de pasiune "n slujire: E(iindc$ e#ti c$ldicel nici !ierbinte< nici rece am s$ te %$rs din
gura mea* >)pocalips ! , 1?c$ci ceea ce nu !ierbe ca !ocul dragostei aduce cu sine boal$ #i
moarte .
13

6reotul trebuie s$ !ie un model pentru cei din jurul s$u prin purtarea sa cu%iincioas$<
!iind primul care sare "n ajutorul s$racilor #i care se "n!r5nea8$ de la !aptele rele.
3.6. Iubitor de strini
9ceast$ %irtute se arat$ prin dragoste !a$ de cei ce sunt str$ini !a$ de lume< neb$gai
"n seam$. Ei sunt cei din a8ile< din or!elinat< cei din col de strad$ #i cei ce ne cer#esc un strop
de atenie . -nsu#i B5ntuitorul ne este model pentru iubirea de str$ini< c$ci El a miluit pe
s$raci< i:a %indecat pe cer#etori #i i:a primit pe cei neb$gai "n seam$.
6reotul< ca #i ceilali cre#tini trebuie s$ !ie iubitor de cei str$ini de credin$< care se
"mpart "n dou$ grupe: /ei sectari #i cei str$ini de "n%$$tura ortodoA$ de#i se numesc cre#tini.
(a$ de ace#tia trebuie s$ se apropie cu iubire pentru a:i atrage la ortodoAie< po%$uindu:i pe
11
6r. 6ro!. Ioan +uga< op0 cit. p. .4.
12
6r. 1r. Ioan Bircea < *ic+ionar al 9oului Testament )-: < E.I.+.B.+.D.= .< +ucure#ti< 1204< p. 2.4.
13
6r. 6ro!. Ioan +uga< op0 cit. p. 44.
2
drumul cel drept< ar$t5ndu:le ade%$rul de credin$ a +isericii #i mai ales prin modul lor de
%ia$ #i slujire.
3. 7. Destoinic s nvee pe alii.
6reotul este mijlocul p$storiilor cel care "i po%$uie#te pe ace#tia pe drumul cel "ngust
#i plin de greut$i. 9cesta este "n primul r5nd conduc$tor "n rug$ciune. 6reotul nu spune
niciodat$: E 1omnului s$ m$ rog*< ci E1omnului s$ ne rug$m.E
14
6reotul se m5ntuie#te !oarte greu. 7!inii 6$rini spun c$ preoii se m5ntuiesc mult mai
greu dec5t mirenii< c)iar dac$ au o %ia$ pastoral$ curat$. B5ntuirea lor depinde mai ales de
c5te su!letele au adus la poc$ina #i c5te su!lete au pierdut prin sminteal$< prin nep$sare #i prin
lipsa de "n%$$tura.
1.
3u se mai poate !ace misiune numai cu epitra)ilul. 9cesta este ca )alatul
doctorului< iar Bolit!elnicul este stetoscopul. 1ar nu oricine poart$ )alat #i stetoscop dup$ g5t
e neap$rat #i doctor. 6reoia nu se poate !ace numai cu %ocea< uni!orma #i cu teAte sacre.
6reotul nu este numai "n%$$tor< ci #i medic al su!letelor< menit s$ %indece #i s$
prescrie reete pentru multitudinea de boli su!lete#ti. -ntr:un anumit !el medicul este mai
pri%ilegiat dec5t preotul. El %ede< c5nt$re#te< "ntreab$ ce doare. 6reotul trebuie s$ "#i
stabileasc$ diagnosticul pe "ntuneric. /el mai important este cunoa#terea pro!und$ obiectului
pro!esiei sale : Dmul.
1&
9rta de a "n%$a pe cine%a este !oarte mare #i nu poate !i st$p5nit$ de oricine. Este
ne%oie de su!let st$p5n pe sine #i care are eAperien$ du)o%niceasc$< c$ci cea mai bun$
"n%$$tura se prime#te de la cine%a ce a trecut prin aceea#i situaie #i a dep$#it:o.
6$storul trebuie s$ !ie "nelept la t$cere #i !olositor la %orba< pentru ca s$ nu descopere
ceea ce trebuie t$cut< sau s$ tac$ cu pri%ire la ceea ce ar !i bine s$ !ie spus pe !a$. 1up$ cum<
cu%intele nec)ib8uite pot duce la gre#eal$< tot a#a< t$cerea nepotri%it$ poate las$ "n gre#eal$ pe
aceia ce trebuiau l$murii. 1up$ cu%5ntul 9de%$rului< ace#tia nu sunt ade%$rai p$stori ci
slujesc "n mijlocul munilor< care %$85nd c$ %ine lupul< !ug ascun85ndu:se sub )ain$ t$cerii. 6e
ace#tia 1omnul "i ceart$ prin proorocul care 8ice:E/5ini mui care nu #tiu l$tra* >Isaia .,10?.
1,
-ndrum$torii du)o%nici de odinioar$ accentuea8$ #i at5rn$ de "neleapt$ socotin$ a
du)o%nicului< care e #i doctor< s$ procede8e de la ca8 la ca8. /elor cu inim$ moale #i care de la
sine se 8drobesc cu inima pentru p$catele s$%5r#ite< s$ le %$deasc$ iertarea p$catelor< pe cei cu
inima "mpietrit$ s$:I "n!rico#e8e cu amenin$rile pedepsei Legii. 6reotul nu trebuie s$ se mire
c5nd aude p$cate neobi#nuite< s$ nu alunge pe p$c$tos< ci s$:i insu!le "ncrederea "n bun$tatea
milosti%irea lui 1umne8eu.
10

14
1r. 9ntonie 6l$m$deal$< Bitropolitul 9rdealului < /ri#anei #i Baramure#ului < op0 cit< p. 2..
1.
I"i&em, p. 1..
1&
I"i&em< p. 111.
1,
7!5ntul Frigorie cel Bare< op0 cit< p. ...
10
6r. 6ro!. 1r. Ene +rani#te< op0 cit. p. 132.
14
!080 29e"e+i'4
+eia nu este %$t$m$toare numai trupului< "mboln$%indu:l< ci #i su!letului !iind
num$rat$ "ntre p$catele de moarte< care eAclud de la -mp$r$ia lui 1umne8eu. 9 se %edea:
,omani 1!,1!0
1ar beia "n sens !igurat este dup$ spusele %ec)ilor comentatori imaginea orgiilor #i
%iciilor. T5lcuind teAtul:E/ei ce dorm< noaptea dorm< #i cei ce se "mbat$ noaptea se "mbat$*>I
Tesaloniceni , 7 ?< 7!5ntul Ioan ;risostom spune c$ beie sunt #i toate %iciile: c$ci #i bog$ia
este o beie a su!letului< ca #i po!ta nes$ioas$ de a%uie< etc. <toat$ !iind pier8$toare de su!let.
12
9m putea spune c$ 7!5ntul 9postol 6a%el nu !ace re!erire strict$ la consumarea de
b$uturi alcoolice< ci la consumarea p$catelor care consum$ su!letele omului #i asemenea cu
beia de alcool< "ntunec$ mintea #i raiunea omului< ajung5nd prad$ dia%olului.
3.9. Nedeprins s bat.
7!5ntul 9postol 6a%el prin aceste cu%inte a%erti8ea8$ c$ preotul nu trebuie s$ !ie o
persoan$ %iolent$< ci un eAemplu pentru p$storiii s$i. Lo%irea aproapelui implic$ m5nia< p$cat
ce "ntunec$ !aa #i mintea omului< iar preotul trebuie ca prin c)ipul s$u s$ radie8e !ericire #i
bl5ndee. Gn om nu bate numai trupe#te< ci cea mai grea lo%itur$ se prime#te prin cu%5ntul #i
pri%irea ur5t$< ce r$ne#te su!letul omului l$s5nd urme ad5nci. (aptul c$ 7!5ntul 9postol 6a%el
acord$ o atenie deosebit$ acestei %irtui "l indic$ #i eAplicarea ei prin enumerarea a dou$ %irtui
apropiate< bl5ndeea #i pacea.
7$n$tatea omului este lipsa de su!erin$< s$n$tatea lumii este pacea "n care nimeni nu
pro%oac$ durere nim$nui< ci precum este "n ceruri pace "ntre "ngeri #i nu sunt "ntre ei nici lo%ii<
nici lo%itori< nici b$tui nici b$t$u#i< la !el #i "ntre oameni pe p$m5nt s$ se !ac$ %oia lui
1umne8eu< ca toate neamurile cu o gur$ #i o inim$ s$:L pream$reasc$.>7!5ntul Ioan
;risostom: /omentariul la Tat$l nostru?.
24

3.!. Nea"onisitor de c#$ti" ur#t $i neiubitor de ar"int.
Este de remarcat !aptul c$ 9postolul pentru patima banilor a enunat dou$ aspecte<
ar$t5nd multitudinea r$nilor pro%ocate de aceast$. 6reotul trebuie s$ se lase "n m5inile lui
1umne8eu< c5#tig5nd cele necesare prin munc$ cinstit$. 7!5ntul Frigorie Teologul os5nde#te
!oarte aspru pe cei ce sunt atra#i spre preoie numai de dorin$ de a !ace din ea un i8%or de
c5#tig. orbind de unii preoi din %remea lui< el spune c$ ace#tia se "ng)esuiesc "n jurul 7!intei
Bese ca #i cum ar socoti c$ preoia nu e c)ip de %irtute< ci mijloc de trai.
Iar (ericitul 9ugustin spune c$ pe cei ce se "ng)esuiesc spre diaconie< preoie #i
episcopie< !$r$ ungere de la 1umne8eu< !$r$ %ocaie "i %a ajunge aceea#i pedeaps$ c$ #i pe
12
6r. 1r. Ioan Bircea< op0cit. p. .4.
24
6r. 6ro!. Ioan +uga< op0 cit. p. 130.
11
le%iii /ore< 1atan #i 9biron< care au !ost "ngropai de %ii "n p$m5nt< pentru c$ au "ndr$8nit s$
re%ednice preoia< re8er%at$ !iilor lui 9aron>9umerii .?.
21
+og$iile dau griji #i tre8esc po!t$ l$comiei #i a de8m$ului< eApresie a egoismului
eAtrem. 9ceasta este o bog$ie "n#el$toare care in$bu#$ cu%5ntul lui 1umne8eu #i "l !ace
neroditor >Matei 1!, 12?. 9ceasta bog$ie atrage blestemul #i os5nda c5nd nu e pus$ "n slujb$
lui 1umne8eu #i a semenilor. 7e %orbe#te "n 3oul Testament #i de o bog$ie nedreapt$<
acumulat$ prin nedrept$i< %iclenii #i "n#el$ciuni #i !olosit$< egoist< pentru pl$cerile celui ce o
posed$.
22
6reotul trebuie s$ !ie lumin$< s$ !ie eAemplu. 9mintii:%$ de epistolele pastorale ale
7!5ntului 9postol 6a%el: L(acei:%$ pild$ turmei %oastre cu cu%5ntul< cu purtarea< cu dragostea<
cu du)ul*.>I Timotei 4,12? 1ar ideea e comun$ "n 3oul Testament. -n Epistola c$tre Tit< 7!5ntul
9postol 6a%el spune: L1$:te pe Tine "nsui pild$ de !apte bune "n toate pri%inele.* >Tit 2, 7?.
/omorile p$m5nte#ti pot ajuta la m5ntuire< c5nd sunt puse "n slujba lui 1umne8eu #i a
semenilor prin care se adun$ comoar$ ne"mpuinat$ "n ceruri.
23

3..%&l#nd%.
+l5ndeea este "nsu#irea lui Iisus< lui 1umne8eu< #i a 1u)ului 7!5nt pe care El o acord$
celor ce cred #i se silesc s$ o culti%e. -n acest sens< 7!5ntul 6a%el %orbe#te de *bl5ndeea #i
"ng$duina lui ;ristos* >II Corinteni 10, 1?. Ea este num$rat$ "ntre roadele 1u)ului:EIar roada
1u)ului este dragostea< bucuria< pacea< "ndelung$ r$bdarea< !acerea de bine< bl5ndeea*
>$alateni 1;-20?.
24

/ei ce au aceste daruri du)o%nice#ti lucrea8$ cu du)ul bl5ndeii< "ndrept5nd pe cei
gre#ii< ca cei ce poart$ bl5ndeea ca o )ain$. >Coloseni !, 2?. 6reotul trebuie s$:i trate8e pe
credincio#i cu bl5ndee. 1ac$ nu:l tratea8$ cu bl5ndee< cum %a mai %eni credinciosul s$:#i
spo%edeasc$ p$catele la el@ 3:o s$ %in$ <"i %a !i team$ c$ nu:l %a "nelege< nu %a a%ea "ncredere
"n "nelepciunea preotului.
2.
/lericul nu este bl5nd numai pentru ceilali< ci mai ales pentru
el <c$ci 1omnul ne spune:*(ericii cei bl5n8i c$ aceia %or mo#teni p$m5ntul* >Matei , ?.
3.'. (a$nic.
/u%5ntul pa#nic are "n r$d$cin$ sa pacea. Ea este o %irtute !oarte greu de dob5ndit #i
!oarte u#or de pierdut. 6acea apare "n gradul cel mai mare ca darul lui 1umne8eu<ca darul
"mp$c$rii oamenilor cu 1umne8eu #i a oamenilor "ntre ei. /$ci aduc5ndu:7e jert!$ Tat$lui #i
lu5nd asupra 7a p$catele lumii ;ristos 7:a !$cut pacea noastr$ <!$c5nd din cele dou$ lumi una.
21
6r. 6ro!. 1r. Ene +rani#te< op0 cit. p. .&.
22
6r. 1r. Ioan Bircea< op0 cit. p. .4.
23
I"i&em, p. &1.
24
I"i&em< p. 22.
2.
1r. 9ntonie 6l$m$deal$< Bitropolitul 9rdealului< /ri#anei #i Baramure#ului < op0 cit. p. 31.
12
6acea este de asemenea #i o road$ a 1u)ului.>$alateni , 22? <"ns$ nu un simplu dar< ci o
%irtute ca re8ultat al conlucr$rii cre#tinului cu )arul 1omnului.
2&
irtutea aceast$ este str5ns legat$ de )arul preoiei #i "n mod direct de preoi. Ea este o
binecu%5ntare speci!ic$ 9postolilor "n epistolele lor. >Ioan 14, 27< I Petru , 14?. -nsu#i
B5ntuitorul "i "n%a$ pe 9postoli s$ "mpart$ pacea oriunde se duc:* -nt5i 8icei pace casei
aceleia< iar dac$ %a !i acolo un !iu al p$cii <pacea %oastr$ se %a odi)ni peste el*.>=uca 10, -
.?.1ar pacea nu poate !i "mp$rit$ dec5t prin cel ce o posed$ <clericul !iind dator de culti%area
#i "nmulirea ei.
Gn preot nu poate sluji dac$ nu este "mp$cat cu toat$ lumea. B5ntuitorul spune celui ce
e certat cu cine%a:*Las$ darul t$u "naintea altarului #i sute #i "mpac$:te cu !ratele t$u #i apoi
%enind adu darul t$u*. >Matei , 24?./u at5t mai mult cel care aduce Iert!$ 1umne8eiasc$ pe
7!5ntul 9ltar trebuie s$ !ie "mp$cat cu toi #i s$ ierte din toat$ inima.
3.3. )a*ilia preotului
1e#i B5ntuitorul a spus c$ nu %a las$ cine%a !amilia pentru 1umne8eu nu %a
mo#teni "mp$r$ia /erurilor <asta nu "nseamn$ c$ omul trebuie sa se neglije8e de ea. 1ac$
pentru celelalte %irtui 7!5ntul 6a%el doar le:a enumerat la aceasta < de a a%ea o !amilie cre#tin$
popose#te< detaliind #i eAplic5nd cum se poate dob5ndi. 7!5ntul /lement 9leAandrinul nume#te
!amilia casa lui 1umne8eu < aplic5ndu:i cu%5ntul 7cripturii asupra pre8enei B5ntuitorului:*Eu
sunt "n mijlocul lor*.>Batei 10<24?./5nd sunt doi sau trei adunai "n numele lui ;ristos <"n
mijlocul lor st$ El. Dare nu sunt b$rbatul #i !emeia unii "n ;ristos@
/opii preoilor s$ nu le !ie ru#ine s$ spun$: Tata e preot. 7e cunosc ca8uri c5nd sub
%ec)ea dictatur$ atee< unii copii spuneau cu m5ndrie:Tata e preot< aceasta "nsemn5nd: Tata
ajut$ bolna%ii< s$racii< "n%a$ poporul !rica de 1umne8eu #i poruncile moral cre#tine< "i "n%a$
pe toi s$ !ie buni #i el "nsu#i e bun< cinstit #i drept
2,
.
1ac$ un preot nu se poate "ngriji de c5te%a persoane< cele din !amilie< de care este
"ntotdeauna aproape < atunci nu se %a putea "ngriji nici de +iserica lui ;ristos ai c$rei p$storii
sunt r$t$cii #i "n primejdie. 1ac$ ne amintim c$ "n doar dou$ locuri din paro)ie trebuie s$ stea
7!5nta /uminec$tur$< adic$ "n biseric$ #i "n ca#$ preotului< ne putem da seam$ de "nrudirea #i
similitudinea celor dou$ loca#uri de %ia$.
6rima #i cea mai gr$itoare carte de %i8it$ a preotului este !amilia lui< care:l poate
"n$la sau "l poate de!$ima. 1atorit$ !iilor prost crescui< %rednicul b$tr5nul preot Eli #i:a
dob5ndit dispreul oamenilor #i al lui 1umne8eu< a#a cum 7olomon a pierdut str$lucirea !$r$
perec)e de la 1umne8eu< din cau8a soiilor des!r5nate #i a copiilor pe care i:a a%ut ce au
2&
6r. 1r. Ioan Bircea< op0 cit. p. 3..1
2,
1r. 9ntonie 6l$m$deal$< Bitropolitul 9rdealului < /ri#anei #i Baramure#ului < op0 cit. p. 104.
13
pricinuit scindarea regatului din cau8a caracterului pe care l:au primit "n !amilie.
20
(amilia
preotului este "n trupul enoriei acel aluat care s$ dospeasc$ toat$ !r$m5nt$tura< !iind mult
dec5t orice con%ingere.
22

3.+. %, nu -ie de cur#nd bote.at %.
9ici ne spune 7!5ntul 6a%el nu de cei tineri< ci de cei cur5nd cate)i8ai< de cur5nd
introdu#i prin +ote8 "n +iseric$. (iindc$ muli dintre elini se apropiau pe atunci #i se bote8au<
nu de "ndat$< 8ice< s$ pun$ "n st$p5nire pe cel de abia bote8at. /$ci dac$ mai "nainte de a
de%eni ucenic< ajunge dasc$l< iute %a ajunge la gre#eal$C dac$ mai "nainte de a "n%$a s$
gu%erne8e< el ajunge "n r5ndul st$p5nitorilor< desigur c$ se %a tru!i. 6entru aceea a ad$ugat:
*/a nu cum%a tru!indu:se s$ cad$ "n os5nda dia%oluluiE< adic$ "n acea os5nda "n care a c$8ut
dia%olul din lips$ de minte.
34

3.5. /,e cuvine lui $i *rturie bun a avea.
Este de dorit ca cei drepi s$ aib$ m$rturie bun$ #i "n !a$ du#manilor credinei. 1ar
nici pe aceasta n:a l$sat:o 6a%el nel$murit$< c$ci n:a 8is: *7e cu%ine a a%ea m$rturie bun$E<ci
E7e cu%enea lui #i m$rturie bun$ a a%ea*< adic$ "mpreun$ cu celelalte #i pe aceasta. 1ac$ l:ar !i
gr$it de r$u ce:i cel pi8muiesc #i mai ales !iind elini@ 3u se poate aceasta< c$ci pe cel
nepri)$nit #i cu %ia$ curat$< c)iar #i aceia "l cinstesc. Ei nu se ag$au de %iaa lui< ci de
propo%$duirea e%ang)eliei pentru care #i 8ice:*6rin gr$ire de r$u * >II Corinteni .,8?. Erau
de!$imai ca "n#el$tori #i !ermec$tori< iar nicidecum nu se legau de %iaa lor. 1e ce oare nimeni
nu a spus despre 9postoli c$ sunt des!r5nai #i lacomi< ci "n#el$tori< ceea ce %enea numai de la
predic$@ /el ce are o %ia$ str$lucit$ este respectat #i de du#mani< !iindc$ ade%$rul c)iar #i lor
le "nc)ide gura.
1ar dac$ trebuie a a%ea m$rturie bun$ din partea du#manilor< apoi cu at5t mai mult din
partea prietenilor. /um c$ nu este cu putin$ a au8i %orbit de r$u pe cel ce are o %ia$
nepri)$nit$< ascult$ pe ;ristos ce spune:* 9#a s$ lumine8e lumina %oastr$ "naintea oamenilor<
ca %$85nd !aptele %oastre cele bune s$ preasl$%easc$ pe Tat$l %ostru cel /eresc*. >Matei ,
1.?.
31
B$rturia bun$ de la ceilali nu "nseamn$ c$ ei %or !i lipsii de ispite< de "ncerc$ri #i de
poticniri. /5nd trimite pe 9postoli "n lume< B5ntuitorul nu le !$g$duie#te niciun a%antaj #i nu
con%inge cu nicio putere de constr5ngere. 6erspecti%a acestei apostolii este de:a dreptul
descurajant$:*Iat$ %$ trimit ca pe ni#te miei*. Este cu ade%$rat drumul crucii. /a s$ accepi
totu#i acest drum trebuie s$ cuno#ti bine taina crucii< a jert!ei< a iubirii< pentru c$ 1umne8eu
20
6r. 6ro!. Ioan +uga< op0 cit0 p. &..
22
I"i&em, p. &4.
34
7!5ntul Ioan Fur$ de 9ur, op0 cit0 p. 14..
31
I"i&em, p. 14&.
14
este iubire. 6reotul trebuie s$ !ie ca "n Liturg)ie "n toat$ %iaa lui #i peste tot. 9ceasta
comportare este cerut$ ast$8i mai mult ca oric5nd.
1.
III. Di"conii
- 1. Terminoloie
-n esen$< diaconul este un slujitor< adesea un slujitor la mese. -n perioada elenistic$ a
ajuns s$ repre8inte anumii !uncionari de cult #i de la templu< anticip5nd !olosirea cu%5ntului
"n sens cre#tin. -n 3oul Testament se !olose#te de obicei "n sens general< !ie c$ este !olosit
pentru slujitorii regelui< !ie pentru slujitorii lui 1umne8eu.
EAist$ o analogie contemporan$ pentru diaconi ca #i persoane cu !uncii cultice. 6rin
urmare< atunci c5nd +iserica este salutat$ "mpreun$ cu Eepiscopii #i cu diaconii* >Filipeni 1,1?<
este !iresc s$ %edem "n aceasta o re!erire la dou$ categorii speciale din cadrul +isericii.
=elatarea din Faptele )postolilor, capitolul .< cu pri%ire la alegerea "n +iseric$ din
Ierusalim a #apte b$rbai care s$ supra%eg)e8e administrarea !ondului de ajutoare a %$du%elor
este considerat$ de obicei ca instituire o!icial$ a diaconatului. 6unerea m5inilor a a%ut o
semni!icaie special$< iar lucrarea lui Jte!an #i a lui (ilip arat$ c$ cei #apte nu s:au limitat doar
la slujirea la mese.
32

Gn lucru demn de obser%at este !aptul c$ 9postolul 6a%el "n capitolul III &in 7pistola I
ctre Timotei !olose#te termenul de diacon al plural< iar pe cel de episcop la singular. 9ceast$
deoarece 9postolul neamurilor se adresea8$ unui episcop ce !$cea parte dintr:o comunitate. -n
aceast$ comunitate< eAista un singur episcop< Timotei #i mai muli diaconi. 7copul epistolei
este acela de a pune r5nduial$ "n comunitate< adres5ndu:se !iec$rei trepte a clerului:
episcopului/ preotului #i diaconilor.
$. Veri(ic"re" )nsu*irii (iec+rei ,irtu#i pentru slu&ire.
'.. 0nsu$irile ce se cer $i episcopilor $i diaconilor
Trec5nd la diaconi< 7!5ntul 9postol 6a%el spune:*diaconii< de asemenea*< adic$
acelea#i "nsu#iri trebuiesc s$ le aib$. Ji ce "nseamn$ de asemenea @ 9dic$ 's$ !ie !$r$ pri)an$*<
'iubitori de str$ini*< *s$ nu iubeasc$ cearta*< *bl5n8i*< 'neiubitori de argint*.
33

Totu#i< 7!5ntul 6a%el a insitat asupra anumitor %irtui< pe care le:a enumerat #i "n
coninutul enumer$rii %irtuilor diacone#ti:*nu dedai la %in mult*< Enea-onisitori &e c#>ti-
urat*< Es$ !ie pu#i la "ncercare #i dac$ se do%edesc !$r$ pri)an$< s$ !ie diaconii*< E s$ !ie
b$rbai ai unei singure !emei*< Es$:#i c)i%erniseasc$ bine cas$ #i pe copii lor*. 7e poate
32
7ocietatea Bisionar$ =om5n$< op0 cit0 p. 330.
33
7!5ntul Ioan Fur$ de 9ur< op0 cit. p. 111.
1&
considera c$ aceste lucruri au !ost scrise deoarece "n cetatea condus$ de c$tre ucenicul Timotei<
aceste "nsu#iri lipseau unor clerici din comunitate.
6rima "nsu#ire repetat$ #i pentru diacon este: E9u &e&a+i la 'in mult*. 9ceast$ "nsu#ire
se reg$se#te "n "nsu#irile enumerate pentru episcop prin cu%5ntul Enebei%*. La o prima %edere
se poate considera c$ s:a spus diaconilor s$ nu bea %in deloc< iar diaconilor li s:a "ng$duit s$
guste din roadele %iei< dar cu m$sur$. 9cela#i lucru l:a "ng$duit #i episcopului< deoarece bei%
"nseamn$ s$ nu !ie prins de patim$ alcoolului. 1ar "nsu#i 6salmistul spune: *%inul %esele#te
inima omului* >Psalmul 10!, 1.?< !$c5ndu:se re!erire tot la consumul moderat. 75ngele
B5ntuitorului este simboli8at prin rodul %iei<ceea ce arat$ c$ %inul nu este un lucru r$u<c$ci
1umne8eu le:a !$cut pe toate <<bune !oarte*< ci "ntrebuinarea lui incon#tient$.
Grm$toarea %irtute este s$ !ie: E9ea-onisitori &e c#>ti- urat*. 1orina banilor #i mai
ales c5#tigul lor prin mijloace ur5te "ntunec$ mintea #i "ndep$rtea8$ pe om de 1umne8eu #i
r$m5n5nd !$r$ protecie< ajunge prad$ dia%olilor. /5nd a speci!icat acest lucru pentru episcop a
ad$ugat s$ !ie #i Eneiubitor de argint*. 9tunci c5nd ai su!letul lipit de bog$iile lumii #i nu de
1umne8eu< scopul pentru care a !ost creat< #i su!letul omului !iind predispus la un urcu#
continuu< el spore#te "n agonisirea de argint< c)iar #i prin mijloace ur5te din punct de %edere
moral< c5t #i religios.
D cerina important$ este ca: E i ace>tia s 3ie mai nt#i pu>i la ncercare, apoi &ac se
&o'e&esc 3r pri(an s 3ie &iaconi+i*. /erina aceasta este identic$ cu cea a episcopului Es$
nu !ie de cur5nd bote8ai*. Ji pri%e#te c$ eApresia Enu de cur5nd bote8at* este pus$ #i aici<
!iindc$ eApresia *#i ace#tia s$ !ie mai "nt5i pu#i la "ncercare* este spus$ pentru episcop< c5t #i
pentru diaconi< dup$ cum ne de "neles conjuncia E#i* pus$ "n !runtea propo8iieiC deci nu este
nici o deosebire intre modurile de alegere. (iindc$ la !el unei slugi intrate cur5nd in cas$<
c$reia nu:i "ncredin$m nimic din$untru p5n$ ce nu ne %a da do%ad$ de cuno#tina ei< prin
"ncercare< tot a#a pe cei abia intrai de a!ar$ in +iseric$< nu:i punem pe cele dint5i locuri.
1in nou se pune pre pe !amilie< pe copiii preoilor< 8ic5nd: EBinec(i'ernisin& casa
lui*< ei !iind ceea ce omul las$ in urma %ieii p$m5nte#ti #i dup$ cum se poart$< copiii se
poate "nelege comportamentul p$rintelui lor. 7i precum orice om trebuie se "ngrijeasc$ de
!amilia sa< mai ales preotul trebuie s$:#i !orme8e !amilia s$ !ie un eAemplu %iu pentru toate
celelalte !amilii din paro)ie.

$.$. .nsu*irile c"re se cer num"i di"conilor
'.'.. /Cucernici.
/ucernicia este sentiment #i inut$ sincer$ de ad5nc$ e%la%ie lucr$toare a unui ade%$rat
credincios. 7!5ntul 6a%el spune despre cucernicie:* /ucernicia curat$ #i ne"ntinat$ "naintea lui
1,
1umne8eu #i Tat$l< aceast$ este: s$ cercet$m pe or!ani #i pe %$du%e "n neca8urile lor #i s$ ne
p$8im pe noi !$r$ pri)an$ din partea lumii*. >Iaco' 1, 27?
34

1iaconii inc)ipuiesc "n +iseric$ pe 7!inii "ngeri< deci ei au datoria de a se purta
asemenea acestora. 9postolul neamurilor arat$ leg$tura dintre cucernicie #i "n!r5narea limbii #i
"n alt$ parte dec5t "n epistola c$tre Timotei: 1ac$ cine%a 8ice el< se socote#te c$ e cucernic< dar
nu "#i ine limb$ "n !r5u ci "#i am$ge#te inim$< cucernicia acestora este 8adarnic$.

'.'.' Nu vorbind n dou -eluri
1iaconii !iind slujitori ai lui 1umne8eu< trebuie s$ caute "n primul r5nd s$ plac$
9cestuia< c$ci nimeni nu poate !i pe placul oamenilor #i pe placul lui 1umne8eu. Ei nu trebuie
s$ %orbeasc$ cu dublu "neles< s$ semene 858anie "ntre oameni #i "ntr:un cu%5nt< s$ nu !ie
!$arnici< "ntr:un !el s$ se comporte "n lume #i "n alt !el "n biseric$.
($$rnicia a de%enit titlu pentru c$rturarii #i !ariseii iudei< care erau arti#ti "n a #ti s$ se
pre!ac$< ar$t5ndu:se pe dina!ar$ c$ sunt drepi #i cucernici< iar pe din$untru erau plini de
m5ndrie #i nelegiuiri. 9cest p$cat este unul gra%< !iind o piedic$ "n calea m5ntuirii. El a
molipsit pe unii cre#tini. 7!5ntul 9postol 6a%el spune c$ #i 7!inii 9postoli 6etru #i +arnaba au
!ost atra#i "n !$$rnicie< "mpreun$ cu ali cre#tini din 9ntio)ia>$alateni 2, 1!-14?< "n!runt5ndu:l
c)iar pe !a$ pe 6etru pentru aceasta. Bai t5r8iu 7!5ntul 6etru "ndeamn$ a !ugi de %icle#ug #i
de !$$rnicie.> I Petru 2, 1?
3.

'.'.3. , pstre.e taina credinei n cu"et curat
-n acest teAt< cu%5ntul tain$ semni!ic$ ce%a re%elat< dar ne"neles pe deplin de toi
credincio#ii. Termenul este !olosit "n 3oul Testament "n di!erite eApresii. -n unele teAte<
B5ntuitorul %orbe#te "n pilde< dar spune ucenicilor: *ou$ %i s:a dat s$ cunoa#tei tainele
-mp$r$iei /erurilor*>Matei 1!, 11?. Tot el %orbe#te despre tain$ credinei sau ar$tarea "n trup a
Logosului< /are 7:a "ndreptat "n 1u)ul a !ost %$8ut de "ngeri< 7:a propo%$duit "ntre neamuri< a
!ost cre8ut "n lume>I Timotei !, ;,1.?. 9ceasta este taina cre#tin$t$ii.
3&

/redina este r$spunsul nostru la c)emarea lui 1umne8eu #i la o!erirea )arului 7$u. Ea
este "ns$#i un dar al lui 1umne8eu. 3ici credina nu este de la %oi: 8ice 7!5ntul Ioan Fur$ de
9ur< c$ci de n:ar !i %enit ;ristos #i de nu ne:ar !i c)emat< cum am mai !i putut noi s$ credem@
/elui ce crede toate "i sunt cu putin$>Marcu ;, 2!?. Este prima dintre %irtuile teologale:*
/redina< n$dejdea #i dragostea*>I Corinteni 1!, 1!?.
3,

34
6r. 1r. Ioan Bircea< op0 cit. p. 141
3.
I"i&em< p. 11.
3&
I"i&em, p. 4,..
3,
I"i&em, p. 2,.
10
Gn asemenea lucru preios trebuie p$strat "ntr:un loc curat #i !$r$ de pri)an$ #i acest
loc a !ost creat de c$tre 1umne8eu< cugetul omului. /ugetul cre#tinului se poate sminti prin
comportamentul scandalos sau !aptele rele ale celorlali. Legea )arului urm$re#te s$ culti%e "n
cre#tini:*Inimi curate< cuget bun #i credin$ ne!$arnic$*> I Timotei 1, ?.
-nc)in$torii #i slujitorii lui 1umne8eu numai p$str5nd taina credinei "n cuget curat "i
pot sluji lui 1umne8eu cum se cu%ine< pe c5nd cei "ntinai #i necredincio#i #i:au "ntinat #i
mintea #i cugetul> Tit 1, 1?.
'.'.+. 1le"erea soiilor
7!5ntul 9postol 6a%el enumer$ printre "nsu#irile diaconilor #i a a%ea o soie
%irtuoas$. /u mult$ u#urin$ se poate atribui #i aceast$ "nsu#ire #i episcopului/preotului< c$ci #i
lor li s:a cerut s$ !ie*b$rbat al unei singure !emei*>I Timotei !, 2?.
1e mare important$ este #i locul "n care "i "nt5lne#ti %iitoarea soie. 1aca un actor "#i
poate descoperi soia "n lumea teatrului< un pro!esor se %a c$s$tori cu o coleg$< un teolog este
bine s$:#i descopere %iitoarea soie cu predilecie "n biseric$ sau la o mani!estare cu caracter
religios. 1esigur< aceast$ nu este dec5t o norm$< dar ca o recomandare poate !i de bun !olos.
30
irtuile ce li se cer soiilor de preot nu se pot dob5ndi dec5t numai "n +iseric$< prin
"nsu#irea lor "nc$ din tineree:*cu%iincioase< necle%etitoare< cump$tate< credincioase "ntru
toate*. 7e cere acestora< acela#i lucru ca #i diaconilor. 7!5ntul 9postol 6a%el pune mare pre pe
t$cere #i pe %orbirea cump$tat$.
Li se cere s$ !ie cump$tate< adic$ s$ aib$ "n comportamentul lor predominante
bl5ndeea #i r$bdarea< nu pornite spre m5nie #i nu grabnic pornite spre sup$rare. /redina este
un lucru ce nu trebuie s$ le lipseasc$ #i c)iar credina "n toate. 1ar ce "nseamn$ s$ !ie
credincioase "ntru toate@ 9dic$ toate cele ale credinei< s$ nu se "ndoiasc$ "n inim$ lor de
%eridicitatea propo%$duirii.
D soie bun$ este pentru slujitor un ade%$rat "nger p$8itor< !erindu:l de multe primejdii<
"n!l$c$r5ndu:l "n momentele mai grele c5nd se pare c$ potri%nicia din a!ar$ "l cople#e#te<
ar$t5ndu:i prin puterea ei de intuiie calea cea mai potri%it$ de urmat acolo unde el ca b$rbat
intuie#te mai puin.
6re8ena ei "n biseric$ este esenial$< a#a cum lips$ ei de la slujb$ este un a!ront. -n !elul
acesta< !emeia #i casa lui %or !i ga8da potri%it$ la care s$ s$l$#luiasc$ */)i%otul Legii s!inte*>I
,e-i 7, 1? .
30
6r. 6ro!. Ioan +uga< op0 cit0 p. &4.
12
IV. .n loc de conclu/ie! R+spl"t" %unei slu&iri.
9postolul "ncredinea8$ pe cei ce au dorina de a sluji la 7!5ntul 9ltar #i s:au
"ncredinat c$:#i au "nsu#it toate %irtuile enumerate mai sus< #i dac$ slujesc bine< c$ %or
dob5ndi rang bun. /e "nseamn$< "ns$< a sluji bine@ /5i reu#esc s$ slujeasc$ toat$ %ia$ cu
aceea#i cutremurare #i cu acela#i !ior s!5nt cu care au slujit "n 8orii preoiei lor@ 6uini reu#esc
c$ "mb$tr5nind ei< preoia lor s$ r$m5n$ %e#nic t5n$r$. Ji oare c5i reu#esc s$ se sustrag$
cumplitului diagnostic dat preotului din 7ardes: *Te cre8i %iu< dar e#ti mort* > 9pocalips$ 3<
1?.
32
+una slujire a preoilor nu se obser%$ numai "n cultul religios< ci mai ales "n slujirea lui
1umne8eu #i a oamenilor pe parcursul %ieii sale. 3u este de ajuns doar s$ slujeasc$< ci s$
slujeasc$ bine. Ji o bun$ slujire se !ace atunci c5nd ai d$ruire de sine #i dragoste pentru
1umne8eu #i pentru aproapele. (iecare sluje#te lui 1umne8eu cu )arul cu care a !ost "n8estrat<
pun5nd "naintea Lui tot ce are mai bun< 7!5ntul 9postol 6a%el a!irm$ c$:*sunt slujiri di!erite<
dar cu acela#i 1omn* >I /orinteni 12< .?.
Gnii slujesc bine prin %ocea cu care i:a "n8estrat 1umne8eu< unii cu c)emarea spre a
sluji aproapelui celui a!lat "n ne%oi< unul propo%$duie#te inimilor r$t$cite cu%5ntul lui
1umne8eu< iar altul se roag$ pentru ceilali. 1arurile sunt "mp$rite< !iecare a%5nd o slujire
aparte. 1umne8eu nu a dat unui singur om toate )arismele< ci "mp$rite< pentru c$ prin
comuniune s$ ne "mp$rt$#im unii altora din )arismele noastre< spre dob5ndirea m5ntuirii.>I
/orinteni 1< 3?
Totu#i< 7!5ntul 9postol 6a%el "ncredinea8$ pe cei ce %or sluji bine c$ %or dob5ndi rang
bun. 9cest bun rang de care %orbe#te nu se re!er$ strict la ridicarea "n treptele ierar)iei
biserice#ti< ci mai ales "n dob5ndirea m5ntuirii #i a preoiei %e#nice "n "mp$r$ia lui 1umne8eu.
7copul acestei %iei nu este c5#tigarea unor !uncii c5t mai mari pe p$m5nt< ci c5#tigarea
raiului prin lucrarea !aptelor bune prin credin$.
1e remarcat este c$ li se promite acestora #i curaj "n credina cea "n ;ristos. -n acea
perioad$< m$rturisirea credinei trebuia "nsoit$ de curaj< c$ci propo%$duitorii "n!runtau lumea
"ntreag$< cre#tinismul !iind o religie nou$< de#i a%ea un !undament %ec)i. B$rturie pentru
necesitatea curajului "n propo%$duire stau cetele de mucenici cei ce #i:au sacri!icat %ia$
p$m5nteasc$ pentru credin$. /unosc5nd at5t "n$limea< c5t #i greutatea r$spunderii celei mai
mari slujiri de pe p$m5nt< B5ntuitorul< Barele 9r)iereu< "ncredinea8$ grijii p$rinte#ti a Tat$lui
pe slujitorii cre#tini a#a cum 7:a "ncredinat pe 7ine "nainte de moartea 7a pe cruce>Luca 22<
32
I"i&em, p. 4&.
24
42?C Eu pentru ace#tia m$ rog: pentru cei pe care Bi I:ai dat< c$ci ei sunt ai T$i< 6$rinte 7!inte<
p$8e#te:I "n numele T$u>Ioan 1,< 2:11?.
21
0i%lior"(ie
1. Bi"lia sau 83#nta 8criptur< Tip$rit$ sub "ndrumarea #i purtarea de grij$ a 6rea (ericitului
6$rinte Iustinian< 6atriar)ul +.D.=.< cu aprobarea 7!5ntului 7inod< Editura Institutului
+iblic de Bisiune al +isericii DrtodoAe =om5ne< 12,.C
2. 0U1A2 6reot 6ro!esor< Ion< Pastorala, ncercri &e psi(olo-ie pimenic< Editura
International 7corpion< +ucure#ti< 1222C
3. 0RANI3TE< 6reot 6ro!esor 1octor< Ene< *espre preo+ie< Editura =ena#terea< /luj:
3apoca< 2444C
4. S45NTUL 1RI1ORIE 1ialogul< Cartea re-ulei pastorale< Editura Institutului +iblic de
Bisiune al +isericii DrtodoAe =om5ne< +ucure#ti< 244&C
.. S(6ntul Io"n Fur$ de 9ur< T#lcuiri la 7pistola ctre Timotei a 83#ntului )postol Pa'el<
Editura 3emira< 244&C
&. MMM S(6ntul Io"n Fur$ de 9ur< 7!5ntul Frigorie de 3a8ian8< 7!5ntul E!rem 7irul< *espre
preo+ie< Editura 7o!ia< +ucure#ti< 2444
,. 7IRCEA< 6reot 1octor< Ioan< *ic+ionar al 9oului Testament )-:, Editura Institutului
+iblic de Bisiune al +isericii DrtodoAe =om5ne< +ucure#ti< 1204C
0. 8L979DEAL9< 1octor Bitropolitul 9rdealului< /ri#anei #i Baramure#ului< 9ntonie<
Preotul n Biseric, n lume , acas< Tiparul Tipogra!iei epar)iale< 7ibiu< 122&C
2.MMM 7ocietatea Bisionar$ =om5n$< *ic+ionar Bi"lic< Editura /artea /re#tin$<
Dradea< 2440C
22