Dupa cum am promis am scris prima parte a calatoriei in China cu Transiberianul.

Inainte de a citi
mai departe vreau sa fac clare doua lucruri :
1. Voi scrie urmatoarele parti doar daca imi spuneti ca intr-adevar vreti sa le cititi. Nu vreau sa
credeti ca am nevoie de laudatori dar am si altceva de facut decit sa scriu pagini interminabile doar
pentru a agasa membrii acestui forum pe care ii respect foarte mult cu grafomania mea.
. Nu sint familiari!at cu regulile forumurilor " in afara de daciaclub.ro mai citesc doar imdb.com #
asa ca daca dimensiunea te$telor depaseste o presupusa limita impusa ii rog pe moderatori sa le
scoata fara mare discutie.
Introducere
Toate cele povestite mai %os sint lucruri reale si traite ca e$perienta proprie. Cu toate acestea sint
lucruri care se afla doar in memoria mea& care oricit de buna ar fi uneori ma mai tradea!a. '$ista cu
siguranta citeva ine$actitati& e$agerari si inadverdente fie involuntare& fie voite datorate unui
anume farmec al povestirii asa cum il vad eu. In nici un ca! ceea ce scriu aici nu trebuie folosit de
altcineva ca informatie primara pentru a repeta aceasta e$perienta altfel spus& nu incercati asta
acasa. (u trecut de atunci prea multi ani pentru ca orice informatie sa mai fie valabila. )uati-o doar
ca o poveste frumoasa& sau nu dupa cum va indeamna propriul simt estetic.
De ce plecam de acasa
sau
cum sa-mi petrec sapte zile in tren
1. *regatirile
Ce faci cind ai + de ani& esti in vacanta de vara intrucit esti profesor si mai ales esti in nebunul an
1,,- . / revolutie sau ce fusese aia abia se petrecuse& ai ceva bani " nu esti insurat& fara copii si
mai stai si cu parintii #& te maninca talpile sa ve!i lumea care pina atunci iti fusese inter!isa& asa ca
te gindesti cam cinci minute si a%ungi la o deci!ie : plec in China. De ce in China . *entru ca e cel
mai departat punct de locul in care traiesti la care poti a%unge cu trenul. (m uitat sa spun ca trenul a
fost si a ramas - marea mea pasiune& inainte de avea carnet si masina.
/data hotarirea luata& restul e simplu. 0e& he& pare simplu acum in fata tastaturii& cind am Internet
de banda larga si pot afla orice despre orice punct al lumii. 1au in fine daca nu aflu informatii aflu
pareri. Dar povestea se intimpla in 1,,- cind nu prea stiam cum e cu lumea asta. (sa ca primul
drum il fac la (mbasada Chinei unde mi se cere sa complete! un formular pe vreo trei pagini& imi
cer doua fotografii recente& biletele de avion in original si ta$a de vi!a. )a observatia mea ca vreau
sa merg cu trenul& functionarul ramine inter!is si isi suna superiorul sau securistul de serviciu.
Dupa trei minute de conversatie in dulcea Chine!a 2andarin ma informea!a sa ii dau bataie : merge
si cu biletele de tren.
3ireste& urmatorul drum il fac la (gentia C34 unde le cer un bilet dus intors 5ucuresti 5ei%ing.
(ceeasi reactie de neincredere& citeva telefoane date si casiera ma informea!a ca imi pot lua biletul
abia peste o saptamina daca si insista D(C( - agentia din 4usia raspunde la tele$ in timp util. " va
mai amintiti ce e ala un tele$ .. # *lec acasa si incep sa-mi fac baga%ele : citeva tricouri& un fel de
punga din cirpa cu plastic la interior in care pun banii 678 91D mari si lati dupa ce platesc biletul
de tren si alte nimicuri. 1isteme de navigatie : o harta a 4epublicii *opulare Chine!e& scara 1 :
18.888.888 si un ghid de conversatie chine!- roman din 1,6: . (gentia C34 e prompta si imi da
biletul dupa , !ile& in aceeasi !i a%ung la ambasada unde fac prima gafa : la intrebarea pasa de
functionar ; unde vreti sa mergeti in China < eu raspund candid : ; in Tibet ; . Nu minteam& dar nici
un raspuns diplomatic nu era stiind problemele ivite cu citeva saptamini in urma cind tocmai le
dadusera tibetanilor citeva bastoane pe spate. 1e mai dau citeva telefoane si iata pasaportul verde&
cu po!a alb-negru mai stiti . cu vi!a chine!a pe o luna.
2a duc acasa& imi iau rucsacul cu care aratam ca un !eppelin si imi infome! parintii care ma
vad iesind pe poarta. ; 9nde te duci . ; intreaba mama cre!ind ca plec intr-una din e$peditiile mele
in balta. = In China = ii raspund eu. =2a intorc peste vreo luna>
-. 5ucuresti 2oscova
sau fratii moldoveni nu te cred ca nu le aduci daruri
Trenul 5ucuresti 2oscova pleaca din 5ucuresti Nord la -.88. Cusetele goale toate si imi !ic ca
daca tot drumul e asa mai bine stateam acasa si ma uitam la televi!or. Noaptea trece usor& in tren
dorm ca la mine acasa si astept dimineata ca sa trec granita. Dimineata nu se lasa asteptata si iata-
ma la vama romana. Controlea!a pasapoartele& unde mergeti & in China& drum bun& multumesc.
Trenul pufaie si trece dincolo. Il opresc& si la fiecare usa se postea!a cite un politai inarmat& cu cite
un ciine lup in lesa& pe amble parti ale trenului. *olitaii intra in compartiment& pasaportul il
adulmeca& il pipaie pagina cu pagina& mai ca l-ar gusta. In sfirsit pun vi!a in el& iata-ma in republica
sora. In timpul acesta vagonul se ridica usor de la pamint se schimba osiile& ecartament diferit&
stiti povestea. Intra in compartiment vamesii. De fapt un vames cu un politist gradat& ci
?alasni@ovul dupa el. Incepe cu o voce mieroasa : ; aveti ceva de declarat . ; Nu am ce sa declar.
Imi da un formular pe care trebuie sa declar ce bunuri am& ce am avut si cam ce as avea de gind sa
am& inclusiv banii. (ici am o sclipire de geniu : sint turist cinstit& nu fac contrabanda& ia sa declar eu
toti banii. Ceea ce si fac& la preci!ie 6:+ 91D iar ca obiecte de valoare un aparat foto 2inolta si un
Aal@man 1onB . 2a pune sa semne!& baga declaratia in port-hart dupa care incepe circul. Desfac
baga%ul& piesa cu piesa. Inteapa cu o andrea foarte subtire tot ce nu se poate demonta : sacul de
dormit& rucsacul& hainele. 1e enervea!a vi!ibil ca nu gaseste nimic compromitator si cu un ton
aproape amenintator imi spune : ; 1coate banii& sa ii numaram < 1i ii scot ce sa fac. Din portofel&
din bu!unar& din alt bu!unar si mai ales din talpa sandalelor da& puteti sa rideti unde pusesem o
parte din bani infasurati intr-o folie de plastic. Cind vede asta& vamesul miroase singe si se
luminea!a la fata din pacate pentru el nu pentru mult timp pentru ca in urma numaratorii ies e$act
6:+ 91D in diferite bancnote de 1& 7& 18 si 8 C. N-are ce face& isi ia militianul cu el& spune printre
dinti ; Drum bun < si ma lasa sa medite! la poduri de flori.
Dupa citeva ore de atirnat in aer& vagonul coboara pe pamint si porneste. (%ungem la Chisinau unde
vagonul se umple de oameni care merg catre metropola 2oscova dupa o bucata de piine mai dulce.
1int saraci si prietenosi carind dupa ei cantitati incredibile de baga%e. Compartimentul meu se umple
urgent& paturile de sus se string& cele de %os devin banchete si sapte oameni isi disputa o portie tot
mai sca!uta de aer. Noroc ca nu au fante!ia romanilor referitoare la curent si geamurile stau larg
deschise. Dupa ceva timp se a%unge la granita cu 9craina de care se trece rapid& fara mare bataie de
cap si apoi la granita cu 4usia unde militienii si vamesii au acel inconfundabil aer de comisar
sovietic. Cu toate astea nimeni nu se leaga de mine& iau vi!a de tran!it si nimic nu ma mai poate
opri sa a%ung la 2oscova. Ceea ce se si intimpla& a doua !i dimineata cind ma uit pe geam si vad
cum trenul se opreste incet incet la unul din peroanele garii ?ievas@aia. Cobor pe peron cu
rucsacul in spate si nu ma simt deloc ca /stap 5ender.
:. 2oscova I parada nu o voi comanda eu
(m coborit din tren si am luat imediat contact cu ; sufletul rus < altfel spus doi betivi care lalaiau la
intrarea pe peron. (m aplicat rapid o regula de aur la calatoria in locuri in care n-am mai fost
niciodata. Cit mai repede afara din !ona de influenta a garii D autogarii D aeroportului. Cu cit esti mai
departe cu atit lucrurile devin& hai sa !icem& mai normale. (m iesit din gara si am dat cu nasul in
0otel Turist unde am schimbat niste dolari in ruble& nu prea multi& ce sa fac cu prea multi bani doar
pentru citeva ore. 2a inselam amarnic. (veam sa constat pe propria piele adevarul istoric conform
caruia pe ce pune mina 2ama 2oscova nu prea ii da drumul prea repede.
*roblema pe care o aveam de re!olvat era aparent simpla. 'u a%unsesem in gara ?ievs@aia la ora
11.88 dimineata. )a ora -.88 pleca Transiberianul din gara Iaroslavs@aia. (veam la dispo!itie 1
ore sa ma misc intre cele doua gari. )a ghiseele garii engle!a sau france!a nu erau la mare prEt dar
am inteles Intourist. 5iroul Intourist se afla peste drum de gara dar se pare ca era operat de baieti
care sosisera in 2oscova cu citeva ore inaintea mea. )a intrebarea despre cum a%ung la gara
Iaroslavs@aia mi-au indicat ta$iurile din fata. Cum nu aveam bani de aruncat am locali!at metroul si
am cercetat putin o harta destul de in detaliu. (vea chiar ceea ce ma%oritatea hartilor de orientare din
5ucurestiul de a!i nu au : acel fascinant punct pe care scrie ; Fou are here <. )a ce bun e o harta
daca nu stii unde te afli . (m locali!at un punct numit Iaroslavs@aia stiu sa citesc doar in chirilice&
limba rusa habar n-am si am intrat in metru. Intrarea e imensa. 2etroul e imens. Dar isi face sau
isi facea treaba destul de bine. 1emnali!at asa cum trebuie& statiile anuntate clar& si dispunerea
liniilor intr-un cerc fac ca orice punct din 2oscova sa fie atins cu mare usurinta. 2ai putin gara
Iaroslavs@aia dupa cum aveam sa vad.
Ca sa fac dintr-o poveste lunga una scurta pot sa va spun ca in urmatoarele 6 ore a trebuit sa re!olv
urmatoarea problema geografico D lingvistica :
Ipote!a : avem trei gari - Iaroslavs@aia& ?a!ahstans@aia si )eningrads@aia. Cele trei gari sint
aproape identice ca dimensiuni& arhitectura si infatisare. Distanta intre ele e in %ur de 788 de m.
Nimeni nu vorbeste alta limba in afara de rusa iar un sofer de ta$i iti cere 78 C sa te duca la gara pe
care o cauti " care e la 788 m dar tu nu stii asta #
Intrebare : cit timp iti ia sa a%ungi la gara care trebuie
4aspuns : ba!at pe calcule -8 minute. 5a!at pe cruda e$perienta : 6 ore si asta dupa ce infrunti
soferi de ta$i& batrini cersetori& vin!atori de nimicuri& @a!ahi cu caciuli imense de oaie pe cap si
halate vatuite la -8 grade& negri dubiosi si mai ales o banda de baieti cu haine de piele& ci!me si
lanturi pe care le !ornaie agresiv catre tine. Dar daca n-ar fi toate acestea de ce am mai pleca de
acasa .
)a ora .17 Transiberianul e tras la peron& doi conductori la fiecare vagon iti iau politicos biletul si
te conduc la compartimentul tau. 4amin uimit cit de mare este si cit de confortabil. 1int patru paturi&
suprapuse& intr-un spatiu de doua ori mai mare decit meschinele cusete din trenurile romanesti. Imi
iau locul& descarc baga%ul si ma intind pe pat& rasuflind usurat. In compartiment intra un chine! in
virsta gro!av& incep sa cunosc oameni noi& bine ca am scapat de 2oscova. 2ai e o %umatate de ora
pina ar trebui ca trenul sa plece dar conductorul intra cu biletul meu in mina si cu un cuvint care
seamana cu ; *roblem ; pe bu!e. Ce se intimplase . Cam ce patise si *hileas 3ogg in ; /colul
pamintului in 68 de !ile ; Gresisem cu o !i. 5iletul meu era pentru H Iunie iar eu plecasem de
acasa cu o !i mai devreme. 'ram in 7 Iunie iar trenul meu pleca a doua !i. Cunosteam e$presia ; a
cade cerul pe tine < dar nu e$perimentasem sen!atia. 2i-am luat baga%ele si in mare vite!a am
coborit pe peron. (veam la dispo!itie e$act : de ore in cel mai periculos oras in care fusesem pina
atunci sa imi pling de mila.
7. 2oscova II vrabiei chioare ii face Dumne!eu cuib
Credeti in ingeri . Daca v-ati fi aflat in !iua aceea de Vineri 7 Iunie 1,,-& pe peronul garii
Iaroslavs@aia din 2oscova& ati fi avut privilegiul sa vedeti nu unul& ci trei ingeri dintr-o data. 1e
numeau 2iss Iennie& Tong si mister Chen.
)a citeva minute dupa coborirea pe peron am au!it in spatele meu ; pot sa te a%ut . < . 'ra o fata
care s-a recomandat miss Iennie si mi-a spus sa astept citeva minute pina ce trenul urma sa plece.
Nu aveam altceva mai bun de facut asa ca am asteptat. 1-a intors cu inca doi barbati si asa i-am
cunoscut. 2ister Chen era un chine! in virsta& cu ochelari& care ridea tot timpul si care ; avea
afaceri in 2oscova <. Tong era negricios la fata& tinar& student la 2atematica. Iar 2iss Iennie era
secretara si translatorul lui mister Chen. 2a va!usera cum coborisem cu calabalicul din tren& au
observat cit de darimat eram si s-au oferit sa ma a%ute. 1-au oferit sa ma conduca la un hotel iar eu
dupa trei secunde de gindire am acceptat. 3ilosofia din spatele raspunsului meu rapid a fost destul
de primitiva : ; daca tot e sa fiu %efuit barem sa se intimple in 2oscova& ca e mai aproape de casa <.
(sa ca mi-am luat baga%ul si am iesit cu ei din gara. Ne-am inghesuit toti patru intr-un ta$i& am mers
cam un sfert de ora cunoasterea limbii face minuni& m-a costat doar : C - si am a%uns la hotel 9ral.
3rumos chiar prea frumos pentru posibilitatile mele de atunci& mai ales dupa ce am aflat ca o
camera costa 17 C - o avere pentru mine. Iarasi in ta$i& hai la alt hotel. )a hotel Turist dupa alt
sfert de ora si alti : C - era si mai rau : nu aveau camere deloc. Din ce in ce mai darimat si cu
perspectiva dormitului in gara astept in hol sa ma gindesc citeva minute& cind o batrinica mica de
statura& aran%ata& fragila si suri!atoare daca ati citit 4odica /%og 5rasoveanu si stiti cine e 2elania
stiti despre ce vorbesc se apropie de mine si in cea mai curata limba 3rance!a ma intreaba ; 5una
seara domnule. Doriti o camera ieftina chiar in centru . = Ii raspund politicos si aflu ca e o camera
chiar pe strada (rbat la pretul de 7C pe noapte. 5atem balma& batrinica e numai !imbet& eu simt ca o
greutate mi s-a luat de pe inima. Cind iesim impreuna pe usa hotelului& 2iss Iennie vine spre mine
ca o furtuna& ma ia de brat si ma trage spre ta$i in timp ce intr-un amestec de chine!a si engle!a
incearca sa imi e$plice ceva. ' foarte surescitata& speriata as !ice& ma impinge in ta$i si tipa la sofer
sa porneasca. In timp ce masina ppleaca imi arata pe geam cum de batrinica se apropie doi barbati
masivi& imbracati in costume din piele si cu o figura care m-ar fi facut oricind sa le cede! locul in
autobu!. Ta$iul pleaca iar mister Chen imi e$plica nonsalant in timp ce Iennie traduce ca tocmai
am scapat dintr-una din cele mai periculoase curse ale acestui oras. /data urcat in masina cu
batrinica as fi fost dus undeva unde nu m-ar fi asteptat un pat cald ci cei doi malaci care m-ar fi
deposedat rapid de toate bunurile mele lumesti& posibil chiar viata. (sa cum se intimpla de obicei&
abia la ceva timp dupa ce am inteles prin ce era sa trec au inceput sa-mi tremure picioarele. Dupa o
scurta conferinta pe care cei trei chine!i au tinut-o in timp ce ta$iul mergea fara tinta& 2iss Iennie
m-a intrebat daca as fi de acord cu propunerea Domnului Chen de a imparti cu ei apartamentul de
doua camere pe care il aveau inchiriat undeva la marginea 2oscovei. Nu aveam de ales asa ca am
spus da& fireste. Ce a urmat . / seara in care Tong a facut cam cinci feluri de delicioasa mincare
chine!esca& am vorbit despre ei& despre mine& despre problemele pe care le aveau in 2oscova :
coruptie& birocratie& tilharie& violenta& hooligans& rasism si despre visul lor de a face suficienti de
multi bani pentru a putea pleca de acolo undeva in vestul 'uropei. (poi ne-am dus la culcare& iar
impedimentul ca aveau doar trei paturi a fost re!olvat delicat de mister Chen care si-a intins o
rogo%ina pe %os si s-a culcat acolo& spunind mereu cu !imbetul pe bu!e ca la virsta lui ii face bine sa
doarma pe ceva tare.
( doua !i s-a desfasurat cam la fel : mincare& discutii pina seara cind ne-am inghesuit iar intr-un ta$i
si m-au dus la gara. Inainte de gara am trecut printr-o piata unde au cumparat doua sacose cu
mincare si le-au carat cu ei pina la peron. Ne-am luat la revedere& m-am urcat in vagon
conductorul nu a comentat nimic de data asta. In timp ce locomotiva fluiera de plecare mister Chen
s-a ridicat pe virfuri si mi-a dat pe geam cele doua sacose de mincare pe care le cumparasera pentru
mine in timp ce miss Iennie imi spunea suav ca cinci !ile sint timp lung si voi avea nevoie de
mincare. 2arturisesc ca la asta nu ma gindisem.
Ceea ce credeam ca va fi un cosmar au fost de fapt printre cele mai placute e$periente pe care le-am
trait vreodata. 9neori in viata ai nevoie de ingeri si uneori chiar iti apar - sub multe forme& chiar de
chine!i.
. 2oscova 5ei%ing sau 71,1 @m in 6+ de ore
'$tras dintr-un fel de %urnal :
Duminica + Iunie 1,,-& ora -.18
; (m trecut fluviul /bi asa ca geografic si oficial sint in 1iberia. Tinuturi imense. 1e vad lacuri&
paduri& fluvii pina la ori!ont. 2erg de atita timp si nici un sat sau alt fel de ase!are umana. (u
inceput sa apara bra!ii. (fara miroase gro!av a rasina si e foarte frig. 2ergem spre Nord si asta se
vede. 1oarele a apus pe la ora 1.88 dar la -.-8 era inca lumina. ' fascinant si infricosator in
acelasi timp. 2a gindeam ce ar fi daca m-as tre!i afara& in pantaloni scurti si in tricou& fara bani&
fara acte fara nimic. (r fi momente tare grele& cu siguranta. Dar daca ma gindesc bine& asta imi
mareste sen!atia de confort din tren <
2oscova 5ei%ing sau ,881 @m in 178 de ore
'$tras dintr-un fel de %urnal :
Duminica + Iunie 1,,-& ora -.18
; (m trecut fluviul /bi asa ca geografic si oficial sint in 1iberia. Tinuturi imense. 1e vad lacuri&
paduri& fluvii pina la ori!ont. 2erg de atita timp si nici un sat sau alt fel de ase!are umana. (u
inceput sa apara bra!ii. (fara miroase gro!av a rasina si e foarte frig. 2ergem spre Nord si asta se
vede. 1oarele a apus pe la ora 1.88 dar la -.-8 era inca lumina. ' fascinant si infricosator in
acelasi timp. 2a gindesam ce ar fi daca m-as tre!i afara& in pantaloni scurti si in tricou& fara bani&
fara acte fara nimic. (r fi momente tare grele& cu siguranta. Dar daca ma gindesc bine& asta imi
mareste sen!atia de confort din tren <
Jiua I Duminica + Iunie 1,,-
In sfirsit am reusit sa plec din 2oscova. 1int in vagonul 7& locul 8 si nu pot spune ca nu eram
multumit. *rima sen!atie pe care am avut-o a fost aceea de confort. Dupa nebunia din 2oscova
aveam in sfirsit un pat al meu si numai al meu si eram sigur de el pentru o intreaga saptamina.
Cabina era foarte mare cu patru paturi largi si cu un fel de dulap in care iti puneai baga%ele. Imediat
dupa ce trenul a plecat am baut o bere pe care o luasem cu mine si m-am culcat imediat. Nici macar
tovarasii din compartiment nu am vut timp sa ii cunosc. (m dormit fara incetare toata noaptea am
simtit ca trenul a oprit intr-o singura statie a doua !i aflam ca fusese ?irov.
(bia dimineata am inceput sa e$plore! putin locurile. In primul rind vagonul era plin si daca ai
claustrofobie& mai bine stai acasa. 'rau in primul rind o multime de chine!i. Intrau si ieseau fara
incetare din compartimentele lor avind un aer oarecum misterios fara sa te lase sa ve!i ce era
inauntru. 'rau rusi nu foarte multi& citiva mongoli sau mai bine !is mongoloi!i urma sa aflu ca
sint buriati. 2ai erau citiva vestici plus eu singurul din partea mea de lume. I-am cunoscut si pe
cei cu care urma sa impart timpul in urmatoarea saptamina : un olande! care se numea 'Aald si-
inca-ceva " un nume generic pentru cei care nu inteleg avalasa de consoane din olande!a # & un
chine! in virsta si un chine! mai tinerel& cu ochelari care tinea neaparat sa vorbeasca cu mine.
3aptul ca nu intelegeam chine!a iar el nu stia engle!a nu parea sa constituie un impediment prea
mare pentru el atit timp cit dupa ce spunea ceva& incepea sa rida. 'Aald era un olande! grasut& mai
tinar ca mine& care terminase facultatea in /landa si acum isi facea calatoria rituala prin (sia. Ne-
am imprietenit rapid si am facut o buna parte din drum impreuna.
)a un capat al vagonului se afla toaleta si un dus iar la capatul celalalt nelipsitul samovar& adica o
instalatie bi!ara al carei rol era sa furni!e!e non stop apa clocotita oricui avea nevoie. Nu stiam
atunci cit de mare nevoie urma sa am de apa aceea pretioasa.
In %ur nu se vedea mare lucru cu binecunoscuta lor secretomanie de-a lungul caii ferate plantasera
o perdea compacta de arbusti daca ati fost cu trenul prin 5ulgaria stiti despre ce vorbesc. Vremea
era mohorita si numai buna de somn asa ca am recuperat toata oboseala din 2oscova.
Jiua II )uni 6 Iunie 1,,-
(m dormit iarasi foarte bine. Ieri am descoperit motivul comportamentului misterios al chine!ilor.
1eara& dupa ce toata lumea s-a linistit din foiala si a inceput sa intre in cusete s-au deschis pe rind
cele trei usi de la cusetele ocupate de chine!i. 'ram pe hol si fumam cind uitindu-ma in lungul
culoarului am %urat ca nu mai e$agere! cu berea cite !ile oi avea. In mi%locul culoarului se aflau cam
doua!eci de catelusi& nu mai mari de o luna doua care alergau cit ii tineau picioarele. 'rau toate
rasele si erau de rasa -& toate culorile si dimensiunile. Nu-mi venea sa cred& dar dupa ce au inceput
sa se gudure in %urul meu si am luat doi in brate mi-am dat seama ca nu era nimic in neregula cu
berea mea. Dupa ce i-au lasat cam 18 minute sa alerge& cei doi chine!i aflati strategic la capetele
culoarului au condus turma inapoi in cusetele din care iesisera. (bia a doua !i am aflat ca asistam la
o mostra de ingenio!itate comerciala. *olitica de natalitate restrictiva din China se aplica si asupra
animalelor de companie& in special ciinilor. (devarul este ca totusi sapte opt milioane de ciini ar
repre!enta un cosmar edilitar pentru primarul oricarui oras din lume. (sa ca in China si mai ales
in 5ei%ing statutul social se masura printre altele si in ciini pentru care trebuia sa platesti impo!ite
imense si mai ales trebuia sa il cumperi cu sume pornind de la +-688 C. (sa ca& au aparut citiva
chine!i intreprin!atori care cumparau sapte opt ciini pe nimic din 2oscova& traiau o saptamina cu ei
intr-un compartiment de : mp& plateau o mica avere vamesilor si conductorilor si ii vindeau cu
preturi astronomice celor care isi permiteau sa ii cumpere in 5ei%ing. 2ai usor era parca cu rulmenti
si cascaval la turci& nu credeti .
(m trecut fluviul /bi asa ca geografic si oficial sint in 1iberia.
Jiua III 2arti , Iunie 1,,-
(m palavragit toata !iua cu 'Aald. In compartimentul de linga noi se afla 5rian& un canadian
impreuna cu 1arah din Noua Jeelanda. (u impreuna mari si lati 88 de dolari cu care au degind sa
traverse!e China& sa treaca in Vietnam& Thailanda si de acolo inapoi in Canada. (m intrat in vorba
cu ei si mai trece timpul. De altfel aceasta e marea problema : sa faci sa iti treaca timpul. 1tai intins
in pat& mai dormi& mai iesi sa fume!i. Trenul opreste in medie cam de doua ori pe !i si toata lumea
asteapta asta ca pe un eveniment. Conductorul ne-a averti!at printr-o multime de semne ca in
gari sa avem mare gri%a cind trecem liniile. Garniturile trenurilor de marfa sint imense am va!ut si
trei locomotive cu poate 178 de vagoane si se misca foarte incet. Daca te-ai nimerit pe peronul
celalalt cind trece un astfel de mamult& trenul tau poate foarte bine sa plece fara sa te mai astepte.
(m trecut asta!i de Novosibirs@ si apoi de ?rasnoiars@ si a aparut o problema : fusele orare. 1e
shimba atit de incet dar sigur mergind catre 'st incit am intrat intr-o mare confu!ie. Ceasurile
garilor arata toate ora 2oscovei asa ca am inceput sa nu mai stiu cind trebuie sa dorm si cind nu.
*eisa%ul e acelasi : padure& padure& padure. 1ingura schimbare este ca au inceput sa apara dealuri.
(m traversat inca un fluviu : 'nisei. Chine!ii %oaca tot timpul carti si rid in hohote. Daca rid de %oc
sau de stupi!ii europeni care ii chibitea!a fara sa inteleaga nimic& asta nu o voi afla vreodata.
Jiua IV 2iercuri -8 Iunie 1,,-
(fara a inceput sa fie frig. Trecem printr-o padure imensa de bra!i acoperiti de ceata. Nu e ceva
foarte placut. Ne apropiem de Ir@uts@ si )acul 5ai@al. (sta!i mi s-a terminat mincarea. 2ult mai
repede decit am apreciat eu. 1e pare ca din lipsa de ocupatie am mincat mai mult decit calculasem.
)a prima vedere nu pare o tragedie la a doua e un adevarat de!astru. Dupa ce am descoperit ca nu
mai am ce minca mi-am !is ca pot sa maninc la restaurant in timpul care mi-a tamas. (m mers la
vagonul restaurant si am fost informat ca pot fi servit cu patru feluri : vodca& vodca& piine si paste
uscate. (m inceput cu paste& puse intr-o farfurie peste care am turnat apa fierbinte de la samovar.
Dupa care am continuat cu vodca. 1i iarasi cu vodca. 'ra pacat& tinind cont cit de multa aveau in
depo!itul acela. Noaptea trecuta am va!ut 1teaua *olara in cea mai inalta po!itie pe care am va!ut-o
vreodata. 2iine am sa vad lacul 5ai@al.
Jiua V Ioi 1 Iulie 1,,-
De dimineata m-a tre!it 'Aald am a%uns in Ir@uts@. Ca si in celelalte orase am va!ut doar gara
nu o priveliste tocmai placuta. ' ciudat afara e foarte cald si de%a nimeni nu mai stie ce ora este de
fapt. Toata lumea e afectata de tiritul acesta continuu catre 'st. / portie de paste uscate inmuiate in
apa fierbinte re!olva partial problema mincarii. Din pacate nu pot trai inca doua !ile cu vodca si
piine chiar daca mi-ar place. *lecam din Ir@uts@ si se pare ca ne apropiem de 5ai@al. *eisa%ul e
acelasi ca in ultimele cinci !ile : paduri de rasinoase pina la ori!ont. 1e pare insa ca am inceput sa
urcam& in Ir@uts@ s-au pus doua locomotive. Incepe sa se manifeste o stare oarecum neurotica un
fel de ; cabin fever <. Toti fara e$ceptie isi doresc sa a%ungem odata in 5ei%ing. Din pacate apar si
tot felul de teorii infricosatoare : ; ' aproape imposibil sa gasesti o camera intr-un hotel ;& ;
*returile au crescut de trei ori fata de anul trecut < ; Guvernul limitea!a circulatia prin multe locuri
in orase si prin tara < Jvonurile apar parca din senin si sint discutate si ras-discutate pina la
epui!are& fiecare isi aduce aportul in a de!volta scenarii cit mai tragice. Chine!ii sint singurii care se
simt de minune si rid in permanenta. 2ai ales cei care stau in compartimentele cu catei. Dar acestia
cred ca rid pentru ca pot sa respire pe hol o gura de aer curat. Nici nu vreau sa ma gindesc cum e la
ei in compartimente. (m a%uns in %urul prin!ului intr-o portiune foarte accidentata in care trenul
merge foarte incet. (tit de incet incit citiva localnici Dumne!eu stie de unde& pentru ca in %ur cit
ve!i cu ochii nu se vede nici o ase!are au pus la cel o mica afacere. Dumne!eu are iar gri%a de
mine K )inga linia ferata sint cam 8 de persoane care vind mincare celor din vagoanele in miscare.
*lacinta de peste& peste pra%it& niste clatite umplute cu ore! si borcane de 88 g umplute cu ceva
negru. 4usii si chine!ii din vagon stiu despre ce e vorba si sint primii care sar la ferestre : borcanele
sint cu caviar si se vind cu preturi ridicole. 1e pare ca trenul care trece de doua ori pe saptamina
transporta singurii clienti ai celor care vind asa ca piata lor este foarte limitata& de unde si preturile
mici. In plus& tran!actiile pot fi facute in acea %umatate de ora cind trenul se misca cu 8 @m D h iar
selectia naturala isi spune cuvintul : doar cei ageri si puternici isi pot vinde marfa. 4e!ultatul e ca in
scurt timp vagonul miroase ingro!itor a peste. Trecem pe linga lacul 5ai@al se intinde pina la
ori!ont si cu usurinta poti crede ca este o mare mincind caviar cu biscuiti. 2-am umflat cu peste si
caviar& mai am re!erve si pentru miine si viata e iarasi frumoasa. (m inceput sa am un sentiment
tare ciudat. 2i-as dori ca acest mers cu trenul sa nu se mai termine. (m un sentiment de siguranta&
sen!atia ca nu am nici o gri%a& nici o problema. 2i-e oarecum teama de momentul cind va trebui sa
cobor si sa o iau de la capat cu hoteluri& ta$iuri& oameni necunoscuti si locuri in care n-am fost
niciodata. (ici este cald si bine sau racoare cind afara e cald& mincare se gaseste& ii cunosc pe toti
din %urul meu& ma uit pe geam& dorm daca vreau& citesc daca vreau sau scriu sau fac oricealtceva
vreau sa fac in timp ce trenul isi face treaba si ma duce mai departe.
1imt totusi ca reveria asta trebuie sa incete!e si incerc sa fac un plan pentru mai departe. 'Aald are
o carte& un ghid de calatorie )onelB *lanet pentru China in care sint date cu foarte mare preci!ie
informatii despre China. )-am citit din scoarta in scoarta si cred ca am reusit sa pun cap la cap
citeva informatii si sa fac un traseu cel putin preliminar. (m sa stau in 5ei%ing citeva !ile si apoi
am sa merg in LiMan orasul armatei din teracota. De acolo am sa incerc sa a%ung in Chengdu
care este poarta catre Tibet pentru a a%unge in )hasa. 2ai departe Dumne!eu cu mila. (m
incercat sa scot din ghid distante& adrese de hoteluri& orarul trenurilor& preturi si lucruri din astea
sint sigur ca or sa-mi foloseasca.
Dupa amia!a am a%uns in 9lan-9de asta este capitala 4epublicii 5uriate. /amenii sint mongoloi!i
la sud se afla de fapt 2ongolia iar orasul e la fel de urit ca si celelalte prin care am trecut. Dupa
9lan 9de peisa%ul se schimba trecem printre niste dealuri scunde acoperite doar cu iarba care se
intind tocmai pina la ori!ont. (m trecut peste fluviul 1elenga si dupa cum se vede pe harta vom
trece foarte curind si peste (mur. Cred ca miine spre prin! voi trece granita in China asta da& este
o schimbare.
(!i am aflat cu siguranta cum il cheama pe chine!ul tinar din compartiment : Nin 0ong Fu. 2i-a
scris numele in chine!a in carnetelul meu nu trebuie sa mai spun ca ridea incontinuu.
'$tras din %urnalul original : = (!i I-am invatat pe Nin si 'Aald sa %oace septic. (m %ucat citeva
miini si nu m-am putut opri sa nu ma gindesc la absurdul situatiei un chine!& un olande! si un
roman %ucind septic undeva la nord de 2ongolia. Inca nu imi e dor de casa <
Jiua VI Vineri Iulie 1,,- dupa 0arbin
' seara si a fost o !i plina si marturisesc ca mai plina decit mi-as fi dorit. Noaptea trecuta a fost
linistita. 1au cit de linistita poate fi o noapte cu 'Aald si Nin intrcindu-se care sforaie mai tare.
Dimineata am a%uns in Jabai@als@ - orasul de la granita rusa cu China. (m asteptat noua ore in locul
acela uitat de Dumne!eu& intr-o gara rupta parca din filmul Calau!a al lui Tar@ovs@i. In piata din
fata garii se afla un tanc pe post de monument mindria orasului. In rest era praf& caldura& mi!erie
si agitatie. Tot felul de indivi!i trageau de tine literalmente& incercind sa te faca sa cumperi ceva de
la ei& chine!i incarcati cu baga%e imense pe care le tirau dupa ei cu ostentatie incurcau drumul& in
general o impresie de capatul lumii& ceea ce si era de fapt. (m stat cu 5rian si cu 'Aald si am cascat
gura la toata agitatia aceea si am ascultat ce povestea 1aBan. 1aBan era un tad%i@ sau asa sustinea
cel putin care era in Jabail@als@ cu afaceri sau asa credea el - si merita sa au!i importanta cu
care spunea asta si care astepta prin gara vorbitori de limba 'ngle!a pentru a-si e$ersa pronuntia. 1e
pare ca a fi businessman in Jabai@als@ nu este o activitate care sa te solicite prea mult intrucit dupa
trei ore de palavrageala continua a trebuit sa ne luam la revedere de la 1aBan mai mult fortat - si
sa ne refugiem intr-un ungher al garii de unde n-am mai iesit pina la plecarea trenului. ( fost prima
data cind am reali!at ca sintem in /rient si ca Timpul are cu totul alt inteles decit cel care eram
obisnuiti sa il dam. Dupa cele noua ore in care osiile trenului au fost schimbate China are alt
ecartament decit 4usia si daca nu ma insel este diferit si de cel european am pornit catre granita.
*rin vama rusa am trecut in vite!a fara mari complicatii si usor usor am trecut prin cei aproape 18
@m de transee& sirma ghimpata si alte lucruri pe care le banuiam infricosatoare in amurgul care
incepuse sa se lase. Inca o ora de mers ca melcul& de opriri in plin cimp si de asteptare am a%uns in
sfirsit in China.
)a granita am facut cunostinta pentru prima data cu comunismul cu fata umana " N/T( : facusem
asta din M,8 de%a dar asta a fost doar o figura de stil. # Inainte de vama Nin m-a rugat sa declar ca
masina lui de scris este de fapt a mea el ar fi trebuit sa dea o multime de declaratii si e$plicatii
pentru asta. Vamesii au venit insotiti de politisti& au cercetat cu atentie mare vi!ele din pasaport
dupa care baga%ele : o vamesa m-a pus sa desfac rucsacul si a inceput sa scotoceasca. In clipa in
care a gasit o punga cu seringi de unica folosinta si alta de medicamente s-a uitat la mine iar eu am
va!ut in ochii ei cele douaspre!ece arme ale unui pluton de e$ecutie credea ca am D folosesc D vind
droguri iar in China nu se glumeste cu asta. Nici ea nu a glumit cind impreuna cu alti doi colegi
vamesi secondati de un militian cu arma in mina au cautat baga%ul meu fir cu fir. Din pacate pentru
ei nu au gasit nimic altceva asa ca au confiscat fara alta e$plicatie seringile si medicamentele& au
trintit pe pasaport vi!a de intrare si au mormait de!amagiti printre dinti ; Oelcome to China < Nu
stiu ce s-a intimplat in compartimentele cu catei dar dupa !gomotele ce se au!eau de acolo se pare
ca au ca!ut destul de greu la o intelegere. Dar s-au inteles pina la urma pentru ca in scurt timp trenul
a pornit si o maree de chine!i a pornit sa se miste pe culoar. Nin mi-a e$plicat ca toti chine!ii satui
de paste cu apa fierbinte se incolonasera sa a%unga la vagonul restaurant. 1e schimbase si era
chine!esc. Cu mincare. Cu mincare chine!easca. Ne-am facut eu si 'Aald loc cu coatele pina
acolo si dupa o ora simteam ca plesnesc. 'ra prima masa adevarata dupa o saptamina de stare de
foame semi-permananta. (sa urma sa aflu cum e mincarea in China : complet diferita de ceea ce
stiam ca mincare chine!esca acasa& adica mult mai buna incomparabil mai multa si prostesc de
ieftina. Din fericire& am avut un talent inascut de a minca cu betisoarele asa ca asta nu a fost o
problema pentru foarte multi era o problema& nu gaseai o furculita in China sa dai cu tunul dar
am va!ut pe cineva& un european care era imaginea vie a frustrarii : avea citeva farfurii pe %umatate
goale in fata lui iar %umatatea de mincare se afla pe el& pe scaun & pe linga scaun si in general cam
peste tot. 1aracul om s-a resemnat in a minca cu mina& dar ce nu face omul cind ii este foame.
'ste ultima noapte pe care o petrec in tren. 'ra si timpul sa a%ung. 2iine dimineata& daca totul este
bine& sint in 5ei%ing
Jiua VII 1imbata - Iulie 1,,-
2-am tre!it foarte de dimineata si ma uit pe geam. 1eamana foarte mult cu Dobrogea. 1aracia in
schimb e mult mai mare. Dealuri cu porumb cit ve!i cu ochii& chiar si in pante de H8 +8 grade la
o asemenea populatie nu iti permiti sa irosesti nici un petec de pamint. Casele sint mici& facute din
pamint acoperite cu paie. )a vagonul restaurant am descoperit berea chine!esca TsingTao la sticle
de 8.HH l e gro!ava. Ne apropiem de 5ei%ing si abia astept sa continui calatoria aceasta. De fapt
daca ma gindesc bine abia acum incepe.
*artea a II a / parte din China
+. 5ei%ing orasul greierilor
2arti H Iulie 1,,-& ora 1.-8
Fong Ding 2en 0otel& camera :18
intersectia Fongdingmennei Iie cu (nlelin )u
5ei%ing
*eopleMs 4epublic of China
(sta a fost adresa mea in ultimele patru !ile. Jile in care chiar ca nu am fost in stare sa scriu un
rind. (m fost prea ocupat sa absorb ceea ce se afla in %urul meu si sa incerc sa nu iau tepe prea mari
ceea ce mi-a reusit pina acum.
1imbata dimineata am a%uns in sfirsit intr-o gara din care nu mai plecam. )a iesirea pe peron am
reali!at la modul e$trem de practic de ce China este tara cu cea mai mare populatie din lume : un
adevarat furnicar de oameni se imbrinceau si se inghesuiau catre iesire. 2ergind cu bage%ele in
spate ma simteam ca un marinar care n-a mai fost pe pamint o bucata de vreme. In ultimele !ile
petrecute in tren& cel mai mare efort pe care il facusem era sa ma urc in pat. 0otarisem de%a cu
'Aald ca vom imparti o camera de hotel asa ca impreuna cu 5rian si 1arah ne-am amestecat si noi
in fluviul care curgea catre iesire si ne-am indreptat catre tunelul care ducea catre afara. Toate garile
din China pe care le-am va!ut aveau aceasta particularitate accesul catre peroane nu se facea decit
subteran& printr-un tunel& de obicei pa!it de politie sau armata cu arma in mina. 2ai mult& la iesirea
din tunel ti se cerea biletul de tren asa ca blatistii daca ar fi e$istat vreunul aveau o viata foarte
grea. (m mers si noi dupa suvoi& am aratat biletul la iesire si gata am a%uns in 5ei%ing in piata din
fata garii. *rimul lucru pe care l-am simtit a fost caldura al doilea& ume!eala din aer. (sa intelegi
de ce aici s-a inventat matasea. 1tarea de nervo!itate pe care o simteam de citeva !ile& datorata
!vonurilor din tren legate de lipsa locurilor in hoteluri s-a accentuat cind am va!ut marea de oameni
care se pierdea pe stra!ile din %urul garii si care si ei trebuiau probabil sa doarma peste noapte. Din
fericire 5rian si 'Aald umblasera mai mult prin lume asa ca la primul colt s-au ase!at la o mica
terasa cu doua mese si au inceput sa manince un fel de gogosi umplute cu carne si fierte in timp ce
beau bere si incercau sa afle printr-o conversatie animata de semne largi schimbate cu cei de la
masa alaturata unde putem gasi un hotel bun si ieftin. 4eactia chine!ilor a fost sa vina linga mine si
sa-mi ceara prin semne sa ma ridic in picioare apoi sa se ase!e pe rind linga mine si sa isi verifice
inaltimea comparind-o cu mea& cu palma pe crestetul capului asa cum fac copii. Inclinau grav din
cap " eu am 1.,H m I # si se duceau la locul lor multumiti. 1i-au luat pachetele de tigari si fiecare a
insistat cu mare galagie sa iau cite o tigare brusc imi facusem patru prieteni si mi-am dat seama ca
in calatoria asta nu voi da prea multi bani pe tigari. (m aflat de la ei despre e$istenta unui hotel cam
la doua colturi distanta era de fapt la : @m si i-am lasat discutind aprins despre evenimentul care
li se intimplase. Ne aflam intr-o tara care se deschisese turismului pe scara larga doar de citiva ani
asa ca ii intelegeam foarte bine. 1i la noi era e$act la fel doar ca nu ne comparam inaltimea cu a
necunoscutilor de pe strada. " Intimplarea aceasta cu masuratul mi s-a intimplat dupa aceea de
nenumarate ori : in tren& pe vapor& in plina strada si de fiecare data era urmata de servitul cu tigari #.
Incet incet am a%uns si la hotel : o cladire veche& cu patru eta%e& un fel de hotelul sindicatelor la
fel de prafuit si darapanat. )a receptie& o femeie care rupea ceva engle!a ne-a e$plicat miraculosul
mecanism al circulatiei banilor in China. *e scurt& in China circulau pe scara larga doua tipuri de
bancnote : 425 - 4enminbi adica banii poporului si 3'C 3oreign '$change CurrencB. Teoretic&
orice strain trebuia sa schimbe la banca si sa primeasca si sa plateasca doar cu 3'C iar chine!ilor li
se permitea sa folosesca doar 425. 9n bilet de tren costa 18 sa !icem. 1trainul plateste 18 3'C iar
chine!ii 18 425. 3rumusetea sistemului era ca la banca pentru un dolar primeai cam 7 3'C in timp
ce pe piata neagra pentru un dolar primeai 18 425. (ltfel spus& intr-un mod foarte democratic si
avind aceleasi preturi oficial vorbind un strain platea dublu fata de cit platea un chine! pentru
acelasi lucru. Din fericire& erai obligat sa platesti cu 3'C doar in locurile operate de stat : hoteluri&
trenuri& transport in comun& avion& intrari in mu!ee& etc. In restul locurilor era liber la 425.
1istemul era destul de complicat dar cei care operau piata neagra aveau gri%a sa il faca cit mai
simplu pentru straini : dadeai dolari primeai 425 intodeauna prompt si corect. Nu cred ca
au!isera inca de 2aradona& cel putin mie nu mi s-a intimplat.
(m stat in camera cu 'Aald : doua paturi metalice cu paturi militare& doua dulapuri paraginite& un
ventilator in tavan si cam atit. Toata povestea asta ma costa 7 dolari pe noapte si beneficiam de
dusurile si toaletele care se aflau pe hol. (sta ma face sa povestesc despre al doilea soc cultural pe
care un strain il simte aici. Daca primul este numarul mare de oameni care te incon%oara pe strada in
fiecare moment al doilea in strinsa legatura cu primul este al dusurilor si toaletelor. 3acusem
armata si fusesem la dusuri comune asta nu era ceva nou. Dar prima data cind am intrat la toaleta
mi-am dat seama ca pentru a re!ista in aceasta calatorie trebuie sa citesti temeinic citeva pasa%e din
; *eripetiile bravului soldat 1v%e@ ; Imaginati-va ca intrati la toaleta hotelului cite una pe fiecare
eta%. Intrati intr-o incapere cam de 6 m lungime si : latime. *e partea stinga sint H cabine& separate
de cite un perete. /chii percep dar creierul refu!a sa procese!e : e ceva cu care nu ai mai avut de-a
face pina acum si termene de comparatie nu e$ista. *eretele despartitor dintre cabine are inaltimea
cam de un metru. Cabinele nu au usi. In cinci din cele sase cabine sta pe vine cite un chine!
multumit si suri!ator. Cei cinci chine!i aflati pe vine te vad cum stai prostit in cadrul usii si nu
reali!ea!a lupta titanica ce se da in tine sa plec " dar unde sa ma duc . # sau sa ramin " dar cum sa
fac #. 'i sint numai suri!atori si politicosi si cu strigate& e$clamatii si gesturi te invita sa te alaturi
fratiei lor si iti indica plini de solicitudine cea de-a sasea cabina care este libera. )upta din tine este
cistigata de o oarece forma de disperare asa ca te indrepti cu pasi apasati catre cabina inca indicata
frenetic de cei cinci si iti iei locul pe vine alaturi de ei& sperind ca in ochii tai inca se mai citeste o
urma de demnitate. Chine!ii rid& iti spun ceva care seamana a felicitari pentru deci!ia ta iar tu te uiti
la peretele din fata gindindu-te ca chiar daca se spune ; la 4oma& traiesti ca 4omanii ; in acele clipe
ceva iti lipseste ca sa intelegi in intregime aceasta !icala.
1eara am iesit cu 'Aald sa mincam ceva. )a iesire& hotelul avea niste trepte si ne-am ase!at sa
vorbim putin si sa luam un pic pulsul impre%urimilor. 9n grup compact de americani tocmai iesise
din hotel si trece cu galagie pe linga noi. 9nul din ei ne observa& pe mine si pe 'Aald vine direct
catre noi si ne intreaba ; 0i there. Oe are neA in toAn and Ae are hungrB. Does anB of Bou have
anB ideea Ahere is the closest 2cDonald . = 'u si 'Aald ne uitam lung unul la celalalt si 'Aald
raspunde cu o scirba cosmica intiparita pe fata : = Oe donMt have a clue. 5ut Bou @noA& there is
plentB of delicious chinese food around> (mericanul nu a gustat replica si s-a dus alaturi de
tovarasii lui in cautarea unui ilu!oriu 2cDonald iar 'Aald si cu mine ne-am dus la un restaurant din
colt de unde ne-am ridicat dupa doua ore timp in care mincatul se transformase din necesitatea celor
noua !ile in tren in bogatia de arome pe care numai mincarea chine!esca mincata in China o poate
da.
( doua !i& Duminica am fost la 2arele Jid.
Duminica m-am tre!it de dimineata poate chiar prea de dimineata. Diferenta de fus orar inca mai
are efect. 1i acum cind scriu asta& la patru !ile de cind am a%uns aici si inca nu imi e foarte clar ce
ora este de fapt. 1per sa nu ma obisnuiesc abia cind va trebui sa ma intorc si sa o iau de la capat. )a
ora + cind m-am tre!it hotelul era linistit. 1trada in schimb& nu. 1tra!ile in 5ei%ing nu cred ca sint
vreodata linistite. Chiar in fata hotelului se afla unul cu un carucior care fierbea intr-o oala pusa pe
carbuni niste galuste umplute cu carne si ceapa asa ca am re!olvat si prima masa a !ilei. De cind
cu foamea din Transiberian mi-a intrat bine in cap filosofia simpla de altfel ; maninca ce ai si
cind ai nu se stie cind mai maninci a doua oara ; In receptia hotelului se vindeau niste harti ale
orasului mi-am luat si eu una ca sa ma oriente! cit de cit. Numele stra!ilor erau atit in chine!a cit
si cu transcrierea romana sper ca ambele sa ma a%ute. In timp ce imi mincam galustile pe bordura
linga cladirea hotelului am va!ut un fel de intrind cu un mare semn scris cu vopsea pe o scindura : ;
bi@es to rent <. Dupa cinci minute& contra echivalentului a 7 425 " schimbasem pe strada cu o
seara inainte #& un mos chinuit de astm imi inmina o bicicleta care va!use probabil 4evolutia
Culturala din anii M78 si incerca sa imi e$plice ca trebuie sa o returne! pina la 6 in aceeasi seara. 2-
am urcat pe sa si pentru prima data in ultimele doua saptamini m-am simtit liber si fara gri%i : aveam
un loc sa dorm& aveam o harta a locului& aveam un mi%loc de transport si mai ales abia mincasem.
(m iesit pe strada principala si am a%uns in mai putin de !ece minute& mergind fara o tinta anume&
intr-un bulevard. 1en!atia era uluitoare : pentru citeva minute bune am simtit ceea ce o furnica
simte probabil toata viata ei eram o picatura intr-un fluviu si ma deplasam in aceeasi directie cu
alte citeva sute de mii de picaturi. (tunci am fost cel mai aproape de a intelege intr-un fel ce poate
insemna lipsa de individualitate " nota : acum& in 2ai 88+ gindindu-ma in urma la acea e$perienta
pot intelege mai bine de ce comunismul a prins in China si in 2area 5ritanie nu # Cit ma uitam in
fata si in urma mea erau sute de mii de chine!i calare pe biciclete& pe ambele sensuri ale
bulevardului& mergind in aceeasi directie& fara deosebire unul de celalalt sau fara ca eu sa imi dau
seama de diferentele intre ei barbati femei& copii& tineri si batrini toti erau picaturi in acelasi
suvoi. 9rmind harta si cu opriri dese am locali!at piata Tian (n 2en locul in care doream sa
a%ung. (m a%uns cam dupa o %umatate de ora de pedalat iar sen!atia nu era cu nimic mai putin
uluitoare decit cea data de mersul pe bicicleta. 'ra cel mai mare spatiu deschis construit pe care l-
am va!ut vreodata iar sen!atia era coplesitoare. Dintr-o margine se vedeau in !are !idurile rosii ale
fostului *alat Imperial iar singurul detaliu care se distingea de la acea distanta era giganticul portret
al lui 2ao atirnat pe !iduri.
2i-am tras sufletul dupa impresia facuta de imensitatea pietii si am va!ut al doilea lucru ce te face
sa te cre!i ca e ceva ciudat cu perspectiva : am va!ut !meiele. Tot cerul acela imens era intesat de
mii si mii de !meie de toate culorile& dimensiunile si formele. (bia atunci am va!ut ca multimea de
oameni din piata era impartita in doua : unii inaltau !meie iar ceilalti se intindeau pe %os pe paturi&
pe !iare sau pur si simplu pe pava%ul de piatra si se uitau in sus la %ocul !meielor. (m legat
bicicleta cu lantul de un stilp un politai din apropiere a dat aprobator din cap m-am dus pina in
mi%locul pietei unde intins pe %os m-am uitat cam o ora la cerul albastru plin de mii de puncte
multicolore. Dupa monotonia taigalei care a durat o saptamina era o schimbare binevenita.
Dupa ce am visat destul m-am urcat pe bicicleta si am pornit sa e$plore! mai departe orasul. 0arta
era destul de buna si am mers pina s-a lasat seara din cartier in cartier in cartier& pe bulevarde si pe
stra!i laterale& pe stradute unde trebuia sa cobor si sa merg pe linga bicicleta. (m a%uns intr-o mica
piata de fructe nu era nimic e$otic si am cumparat citeva mere. Cu oca!ia asta am descoperit
inca un lucru ce va urma sa imi ingreune!e e$istenta. Desi limba este un obstacol insurmontabil si
va mai fi mult timp de acum inainte& cred am constatat ca nici gesturile si semnele obisnuite nu
sint valabile. 1int eu din Calarasi si obisnuit cu bulgarii de peste Dunare care isi folosesc capul in
sens diferit de noi pentru a comunica Da sau Nu dar aici e mult mai greu. Chine!ii au un cu totul alt
mod de a numara pe degete si care in situatia in care vrei sa comunici un numar legat de prEt&
numar de bucati sau @ilograme esti urgent bagat in ceata. Dupa multe parlamentari& dat din miini&
strigate si e$clamatii am reusit sa cumpr sase mere si sa platesc pentru ele pretul corect " Nota : 2ai
88+ pentru mai multa claritate& am gasit asta
http:DDen.Ai@ipedia.orgDAi@iDChinesePnumberPgestures #
1tradutele pe care ma afundasem erau fascinante erau casute lipite una de alta& cu usa direct in
strada prin care se vedea un adevarat furnicar de oameni de toate virstele& familie probabil. Daca iti
pretuiesti intimitatea& China nu este pentru tine. De%a era tir!iu& asa ca a trebuit sa amin pentru miine
2arele Jid la urma urmei a asteptat atit timp venirea mea& poate sa mai astepte o !i.
/ data hotarirea luata m-am indreptat catre hotel& cu ochii in credincioasa mea harta.(m a%uns
destul de repede& i-am returnat bicicleta mosului & un dus intr-o camera plina de inca cinci insi
europeni toti - dupa care am iesit la restaurantul din colt. 5erea rece& mincarea super ca sa treaca
peste bariera de comunicare& am fost dus in bucatarie si trei oamenii au inceput sa ia capacele de pe
oale si cratiti ca sa imi aleg. (sta dupa ce am stirnit sen!atie la celelalte mese incercind sa reproduc
sunetele pe care le face un porc& o vita sau miscarile facute de un pui. Nu a trecut mult timp si a
aparut un chine! care prin gesturi de entu!iasm si o ; chingle!a < chinuita a cerut voie sa se ase!e la
masa mea pentru a-si e$ersa chine!a& pentru a ma a%uta sa ma descurc cu mincarea si mai ales
pentru a-si dovedi prietenia. 1e numea ceva foarte asemanator cu 0eng 4ong si din vorbele lui
reiesea ceva tare bi!ar& anume ca tara lui fusese inchisa turismului de masa pentru atit de mult timp
incit cetatenii chine!i aveau datoria patriotica de a-i a%uta pe turisti in orice fel pot. Iar cetatenii
chine!ii se pare ca isi luau tare in serios aceasta indatorire despre care guvernul le vorbea tinerilor
in scoli si muncitorilor in u!ine mai ales ca pentru multi dintre ei aparitia unui european umblind pe
stra!ile din 5ei%ing era o aparitie atit de e$otica incit nu putea sa nu dea curs atit directivelor
guvernului cit si curio!itatii personale. Nu strica sa am pe cineva care sa imi spuna mai multe
despre locurile in care ma aflam dar dupa ce a insistat ca el sa plateasca berea pe care o bausem m-
am gindit ca ori guvernul e$agerase cu propaganda de spri%inire a turistilor ori noul meu prieten era
mai slab de inger. 'ra student la 9niversitate nu am putut sa aflu oricit m-am straduit sa imi dau
seama ce studia!a si cind i-am spus ca sint de meserie profesor incintarea lui nu a mai cunoscut
margini. 2-am oprit din a ma lauda singur& de teama sa nu plateasca si mincarea. De la el am aflat
ca pentru a a%unge la 2arele Jid sint doua variante : ori platesti unei agentii de turism doar in
apropierea hotelului sint citeva !eci care iti asigura transportul pina acolo si un ghid ori iei o cursa
regulata de ma$i-ta$i care te duce in acelasi loc dar la o fractiune de prEt. Iar in ce priveste ghidul&
n-ai altceva de facut decit sa stai in apropierea unui grup care a fost destul de intelept sa inchirie!e
unul. Intrucit cum bine stiu nu ma dau banii afara din camera de hotel voi alege a doua varianta
mai ales ca am avut intodeauna oroare de ; grupuri organi!ate ; " Nota 2ai 88+ : asa cum am
despre ; all inclusive < - doar ideea de a purta o bratara de identificare ma deprima& indiferent cita
bautura gratis iti poate oferi # *ovestea asta am aflat-o dupa o ora de discutii aprinse cu mine& cu
proprietarul circiumii care s-a simtit onorat sa dea mina cu mine si sa isi compare propria inaltime
cu a mea si cu ceilalti oameni de pe terasa care se pare ca traiau evenimentul vietii lor. (m plecat
pe la mie!ul noptii condus de urarile de ; noapte buna ; - presupun . ale celor de la mese si ale
proprietarului care m-a pus sa platesc mincarea pina la ultimul banut. 1e pare ca asupra
proprietarilor de circiumi propaganda guvernului avea doar un efect limitat dar cum nu ma asteptam
la altceva& am a%uns multumit si putin ametit - in camera mea unde 'Aald dormea asa ca m-am
culcat si eu in vite!a si am dormit pina dimineata fara vise.
)uni de dimineata m-am tre!it tir!iu. 'aAald isi facuse baga%ul si se pregatea sa plece. 1e indrepta
catre 0ong ?ong si planuia sa stea mai mult timp in 5ei%ing la intorcere. Ne-am luat la revedere&
am schimbat adrese si telefoane si ne-am despartit avea sa-mi lipseasca grasutul olande!. )a
iesirea din hotel ma simteam ca acasa am mincat galustile mele si m-am dus incet catre statia de
ma$i ta$i urmind o schita facuta de prietenul meu de aseara. (m gasit-o destul de usor& am luat
biletul si dupa o ora de trafic nebunesc a%ungeam la poalele 2arelui Jid. 5iletele costau putin
afacerea era in alta parte& apa costa mult. *ortiunea de vi!itat era cam de 7 @ilometri in stinga si in
dreapta punctului de intrare si era intradevar impresionant. Nu puteam sa ma gindesc decit la
nebunia profunda a celor care au gindit si au e$ecutat constructia aceasta& care pina la urma s-a
dovedit inutila ca mai toate constructiile supradimensionate. Cit vedeai cu ochii in stinga si in
dreapta& urmind terenul deluros si apoi urcind in altitudine catre ori!ont era Jidul. *ortiunea de
vi!itat era intesata de oameni& chine!i costumati in costume medievale la fel de @itsch ca in orice
alta parte a lumii si vin!atori de apa anga%ati ai guvernului care vindeau o delicioasa apa potabila
si calda la pretul astronomic de - 3'C sticla de Q litru. Dar dupa ce urci si cobori cam 18.888 de
trepte nu este o numaratoare precisa dar e primul numar care iti vinde in mintea coplesita de
caldura intr-o atmosfera e$trem de uscata ai plati oricit pentru sticla de apa salcie. 2-am lipit de
un grup de americani veniti cu ghidul si am ascultat putin platitudinile pe care ghi!ii le spun in
oca!ii ca aceasta. Niciodata n-am avut incredere in ghi!i pentru a afla ceva despre locurile in care
mergi e$ista carti. )e pot citi inainte de a a%unge sau dupa aceea ce ma interesea!a in acel loc este
sa il vad si sa il simt istoria lui se poate afla din multe alte surse decit din discursul papagalicesc al
unui ghid e$asperat de repetarea la nesfirsit al acelorasi povesti. 2arele Jid este impresionant insa
doar atit. 9neori& lucrurile sau locurile prea impresionante sint de!bracate de alte atribute iar asta le
face mai sarace. " Nota 2ai 88+ : am va!ut maree Jid din China si Catedrala 1f. 2arcu din
Venetia - amindoua impresionante in felul lor. Dar imi aduc aminte cu infinit mai mare placere si
intensitate de rasaritul 1oarelui va!ut dintr-o barca pe Fangt!e sau de o cafea bauta dimineata pe o
terasa insorita la marginea unuia din miriadele de canale ale Venetiei #
Dupa cele 18.888 de trepte si inca o sticla de apa cumparata cu scrisnet de dinti la adresa unui
guvern lacom am hotarit ca e timpul sa vad China reala& asa ca m-am intors la hotel unde am stat pe
terasa pina la mie!ul noptii cu prietenul meu. Dupa a treia bere a inceput sa imi e$plice diferentele
fundamentale dintre diferite stiluri de ?ung 3u asa ca am hotarit ca e timpul sa ma retrag la mine
in camera. 1e pare ca n-a mai venit nimeni in locul lui eAald asa ca in prima noapte dupa aproape o
luna de !ile dorm singur-singurel intr-o camera. *arado$al& in loc sa ma bucure lucrul acesta m-a
intristat putin in China& pare un e$ces sa dormi singur.
(!i dimineata m-am tre!it devreme& la H.-8 nu mai devreme decit vin!atorul meu de galuste.
*rietenul meu de la terasa incercase sa imi spuna despre un parc pe care ar fi trebuit sa il vad
neaparat dimineata acolo se adunau se pare practicantii de Ni pentru a-si face e$ercitiile. (m
urmat o harta rudimentara desenata de el si dupa doua!eci de colturi si o ora de plimbare prin orasul
care se tre!ea la viata am a%uns : Temple of 0eaven. / placa la intrare imi spune ca intreg
comple$ul are +8 de hectare si ca a fost construit in 1:8 in timpul dinastiei 2ing. Dimensiunea
lui imi taie orice speranta ca l-as putea vi!ita in intregime sau cel putin o parte semnificativa a lui.
2i-am petrecut acolo intreaga !i& pina seara. *ina la ora ,.88 dimineata era plin cu poate sute de mii
de oamenii care faceau diverse forme de gimnastica inainte de a merge la munca. 3ie 88 de perechi
dansau vals pe mu!ica unui casetofon ase!at pe o bordura nu stiu cum puteau au!i si tine ritmul
fie se plimbau pur si simplu& fie faceau e$ercitii cu sabii& lanci& bete si Dumne!eu mai stie ce& fie
batrini care se plimbau si rostogoleau o pereche de bile in miini& fiecare facea ceva. Totul se facea in
ordine& disciplina si in scop. 1e faceau e$ercitii de respiratie& miscari de Tai Ni& sau sareau la groapa
de nisip. Dupa ora noua au inceput sa plece si au ramas numai batrinii. 1e plimbau pe alei& stateau
pe terase si in coridoare umbrite si %ucau table& sah & mah %ong sau carti. Iar cei mai interesanti erau
cei care se plimbau cu niste colivii din bambus in mina. 2-am apropiat de unul si m-am uitat cu
atentie in colivie : avea inauntru doi greieri. 5atrinul crestea doi greieri in colivie si in dimineata
aceea ii scosese la plimbare. *obabil ca greierii simteau aerul curat& mirosul ierbii proaspat taiate si
al florilor si aveau impresia ca sint liberi. 1emanau intr-un fel cu !ecile de mii de oameni care
dansau vals intr-o ordine perfecta& intr-un parc imens& la +.-8 dimineata si dansau cu acea preci!ie
pe care numai datoria o poate insufla. Dansau in aer curat si in mirosul de iarba proaspat taiata si
traiau ilu!ia ca sint liberi. 5ei%ing era fara doar si poate un oras al greierilor. Numai ca spre
deosebire de fabula /ccidentala& greierii astia mai si munceau. 2unceau si credeau ca sint liberi.
1eara am fost in gara si mi-am luat bilet de tren pentru LiMan. Incercarea mea de a plati cu 425 a
fost sortita esecului asa ca bugetul meu a sca!ut simtitor. Trenul este miine dupa amia!a ma
despart cu greu de 5ei%ing dar cine stie ce ma asteapta in viitor. 9ltima masa pe terasa& schimb de
adrese cu prietenul meu si inapoi in hotel& la somn. 2iine plec iar la drum.
6. LiMan soldati si @arao@e
2iercuri + Iulie 1,,-& noaptea tir!iu& undeva intre 5ei%ing si LiMan
1int in tren. (m plecat la ora 1H.88 din 5ei%ing. 4itualul din gara cu trecerea prin tunelul subteran
care leaga sala de la intrare de liniile la care sta trenul& biletele controlate de citeva ori inclusiv de
politie si in sfirsit am a%uns in vagon. 1tiam ca drumul durea!a de ore si mi-am luat bilet intr-
un vagon de dormit clasa a II-a nu stiam ce inseamna asta dar acum am aflat. 1tau ghemuit sub o
patura pe un pat rabatabil din lemn care e legat de peretele vagonului cu niste curele din piele.
1alteaua e din buret si e ingro!itor de cald. In compartiment sint sase paturi identice& trei pe o parte
si trei pe cealalta. De prisos sa spun ca am patul de %os asta e un avanta% ma%or. Ce e interesant in
vagonul acesta este ca despartiturile numite compartimente nu au usi. Nu e$ista de fapt perete
despartitor intre coridor si compartimente sint doar niste pereti cu paturi atirnate de ei. Consecinta
este ca cei mai putin norocosi care nu au un pat stau pe hol si se uita la cei intinsi in pat. *ot spune
ca pre!enta mea in vagon a stirnit sen!atie : strins de miini& batai pe umar& toata lumea ma serveste
cu tigari de altfel toti lumea fumea!a in vagon si mai ales clasica de acum& comparare a
inaltimilor. In citeva minute de la plecarea trenului aveam vreo cinci prieteni care se inghesuiau in
%urul meu& incercind sa lege o conversatie. Cu ghidul de conversatie si cu gesturi e$ersate le-am
e$plicat de unde sint )uo-ma-nia atentie la accente& ce sint )ao shi profesor " din pacate
3i!ica a fost imposibil de e$plicat # ceea ce mi-a adus o crestere nemasurata a respectului ce mi se
arata si in general am insailat o conversatie. N-a trecut o ora de la plecare si a inceput nebunia
mincatului : la capatul coridorului apare un individ cu un carucior de plastic plin cu recipiente de
plastic. N-are loc sa treaca cu caruciorul din cau!a aglomeratiei asa ca se naste un vacarm care imi
aduce aminte de licitatiile de la 5ursa : fiecare striga ce vrea sa manince cu gesturi si miini fluturate
deasupra capului. Imediat un spectacol suprarealist se naste un fluviu de recipiente de plastic
curge din mina in mina dinspre carucior catre clienti si un fluviu similar de bani se misca tot din
mina in mina in sens invers. Nu pot sa-mi imagine! cum poate sa tina procesul acesta sub control&
dar se pare ca intr-un fel sau altul se descurca nu mi-ar place sa fac meseria lui. Noii mei prieteni
considera ca dupa ce am fumat trebuie sa si maninc asa ca pun mina de la mina& striga& dau din
miini si o cutie cu mincare imi ateri!ea!a in brate. Vreau sa proteste!& sa platesc dar sint incon%urat
de !imbete largi ale unor guri pline de ore! asa ca renunt. 2i-am adus aminte ca sint de ceva timp
pe aici si nu am scris nimic despre ore!. ' una din cele mai raspindite pre%udecati despre China si
am fost destul de uimit sa constat asta. /re!ul nu constituie in nici un mod un fel de mincare ci este
doar un substitut pentru piine. Nu ; se maninca ore! ; ci ; se maninca ceva cu ore! < R 1e serveste
la masa doar daca il ceri si este cu un bob lung& tare si fara nici un gust. Chine!ii pun unul din cele
7-18 sosuri disponibile de pe masa sau dn cele care vin cu mincarea peste ore! si il maninca asa
cum eu de obicei maninc piine. / alta calitate a bolului de ore! este ca la sfirsitul mesei cind in
farfurie mai ramin citeva resturi de mincare taiata in bucatele mici si sos se toarna amestecul
asta peste ore!& se amesteca si astfel i se creste consistenta pentru a putea fi apucat cu betisoarele.
1pectacolul cu mincarea s-a repetat de doua ori a doua oara am fost intrebat daca mai vreau ceva
si am refu!at net nu vreau sa fiu obligat sa respect vreo regula de politete si sa cumpar mincare
pentru tot vagonul. Drumul merge printr-un tinut semidesertic& cu pamint de o culoare rosie si prin
sate unde e o saracie lucie. 3iecare coasta de deal e terasata si fiecare palma de pamint e folosita.
(m traversat inca un fluviu ma%or 0uang he & 3luviul Galben pot spune cu adevarat ca sint in
China acum. )a lasarea noptii foitul s-a mai domolit& toata lumea doarme sau cel putin sta linistita
in paturile lor si pe hol. )a noapte am sa ma confrunt cu doua probleme : prima ca n-am rucsacul
linga mine ci pe hol. In compartiment nu e$ista loc de baga%e ci doar pe hol e un raft lung dintr-un
capat in altul al vagonului. 2i-am luat pasaportul& banii si aparatul foto linga mine stirnind o
furtuna de !imbete si batai asiguratoare pe spate. Daca e sa-mi fure rucsacul citeva tricouri gasesc
eu pe undeva. ( doua problema e si mai mare : daca ma intind in pat picioarele imi ies pe hol. (u
trecut citiva si au trebuit sa sara peste mine asa ca va trebui sa stau toata noaptea ghemuit desi cei
din compartimentul meu mi-au dat de inteles ca nu e nici o problema. (m sa inchei si am sa incerc
sa adorm. 2iine& in LiMan.
Ioi 6 Iulie 1,,-& seara& Iian Tian 0otel& LiMan
(m a%uns in LiMan la 1:.-8 mort de oboseala si de caldura. Nu am mai stat sa caut si am mers direct
la hotelul in care stau si care este chiar direct peste drum de gara. (m luat o camera , dolari cam
scump dar merita. (re doua paturi si minune a minunilor aer conditionat. Dupa ce am intrat in
camera am pornit aerul si am facut 8 grade. Caldura e diferita de cea din 5ei%ing& e foarte mare
ume!eala. Dupa vreo ora a aparut inca un individ in camera sustine ca e %apone! si e de!gustat ca
trebuie sa imparta o camera cu cineva. (m incercat o conversatie cu el dar dupa o serie monotona
de Fes si No l-am lasat in plata lui si am iesit pe afara. /rasul e mare foarte mare de fapt. (re
citeva lucruri celebre de vi!itat : vechiul !id al orasului pe care l-am va!ut in seara asta& (rmata de
Teracota din pacate nu am sa pot sa merg& intrarea de 78 de dolari e prea scumpa pentru mine si
un mormint al unui rege antic chine! am sa incerc miine. Deocamdata (@ihito asta al meu si-a pus
castile in urechi si nu da semne ca ar vrea sa vorbeasca. Inca ceva& era sa uit : hotelul in care stau e
gro!av dar cam scump pentru mine. (sa ca in seara asta mi-am gasit un loc in alt hotel& cu : dolari
pe noapte& asa ca miine ma mut scap si de de %apone! si fac si economie.
Vineri , Iulie 1,,-& seara tir!iu& VictorB 0otel& LiMan
(sta!i s-au intimplat citeva lucruri e$traordinare. 1per sa am timp in seara asta sa le scriu pe toate.
In primul rind& m-am tre!it dimineata& mi-am luat baga%ele si m-am mutat. ' destul de curat
toaletele si dusurile comune in buna traditie chine!a si stau in camera cu un om normal. 9n
belgian& il cheama (ndre si e venit in LiMan cu afaceri. Ce fel de afaceri& habar n-am. Dar nu e
calatorul tipic& intrucit are baga%ele intr-un geamantan in care am va!ut ca are si un costum. (ndre e
simpatic& a au!it de 4omania& n-a a%uns niciodata acolo. ' casatorit& are doi copii si a calatorit destul
in tineretea lui. (re cam :8 :7 de ani acum si presimt ca ne vom intelege bine.
(m iesit afara sa incerc sa maninc ceva si m-a lovit ca din cer o pofta imensa de piine. Vroiam sa
maninc piine& piine calda& alba sau neagra& pufoasa sau aspra& oricefel de piine dar daca nu mincam
piine simteam ca mor. (m inceput sa caut prin maga!ine ceva cit de cit asemanator si am sfirsit pe o
banca intr-un parc cu 7 cornuri umplute cu ciocolata gasite cu greu intr-un maga!in cu produse de
import. (m scos ciocolata din ele si le-am mincat visind la o piine rotunda si calda& scoasa din
cuptor.
2i-am luat o harta de la un vin!ator ambulant si am luat-o incet catre ce se parea ca e centru. /rasul
este oarecum mai occidental decit 5ei%ing-ul. 2aga!ine cu vitrine mari& produse mai scumpe si
lume mai bine imbracata. In timp ce mergeam la pas prin oras& ma opreste un individ si urmatoarea
conversatie are loc S
; 0ello <
; 0ello <
; 'sti de mult in LiMan . =
=De ce intrebi asta .=
; (i vi!itat (rmata de Teracota . <
; Nu inca& dar cred ca ma duc miine ;
; 1tii cit te costa pe tine& ca strain . ;
; 0abar n-am& dar o sa incerc <
; +8 de dolari. Dar daca vrei& eu pot sa fac sa te coste mai putin <
; Nu !au. Chiar asa . 1i cum faci tu asta . <
; Iti fac un carnet de student& 'sti student in China si platesti ca orice student chine!. /riunde te
duci& mu!ee& locuri de vi!itat& orice. Doar sa nu incerci sa il folosesti pentru bilete de tren sau de
avion ca te arestea!a. Imi dai o po!a de-a ta si te costa 18 dolari <
2-am gindit rapid ca e o economie frumoasa asa ca am batut palma. Nu aveam fotografie dar
pentru alti dolari m-a tras pe o straduta laturalnica unde am po!at ase!at pe un scaunel in mi%locul
trotuarului in timp ce binefacatorul meu imi facea o po!a cu un aparat antic. 2iine urma sa ne
intilnim in acelasi loc la aceeasi ora sa imi dea permisul catre comorile culturale ieftine ale Chinei.
)-am lasat sa-si faca meseria si am plecat mai departe.
*este inca doua!eci de minute dau nas in nas cu 'Aald hotarit lucru& lumea e tare mica. 'ra insotit
de un individ maruntel& slabut si cu ochelari. 1e numea Chris& era engle! " si dupa cum urma sa
constat mai tir!iu - la fel de nebun ca oricare altul # si era student la 3ilologie. Isi pastra tot avutul
intr-o geanta imensa si %erpelita din piele maro si era imbracat in pantaloni negri din stofa si o
camasa alba cu mineci lungi. *rivindu-l iti dadeai seama imediat de ce (nglia fusese la un moment
dat un imperiu. 'Aald mi-a povestit in citeva cuvinte cu tactul acela olande! de care nu se putea
de!bara ca prietenul lui Chris dorea sa a%unga la )hasa& in Tibet insa nu avea un permis si mai ales
nu avea cu cine. 'l& 'Aald ar fi mers dar avea niste intilniri in 0ong ?ong de la care nu putea sa
intir!ie si in clipa in care ne-am intilnit i-a trecut prin cap ca daca am fost destul de nebun sa a%ung
pina aici cu o harta veche as fi suficient de nebun sa merg cu Chris in Tibet. In timpul acestei
e$plicatii prelungite& Chris isi intorcea ochelarii de la mine la 'Aald si invers si la unele pasa%e
dadea aprobator din cap. Cind a sfirsit& Chris mi-a intins mina iarasi si m-a intrebat ; 'h& friends . ;
I-am strins mina si am spus friends& friends dar trebuie sa ma gindesc putin. In primul rind cum
a%ungem acolo . ' simplu : cu trenul citeva sute de @ilometrii pina in Chengdu si de acolo in
remorca unui camion care face pina in )hasa 7 !ile. Cu putin noroc& camioanele nu sint controlate la
trecerea in Tibet si trebuie doar sa gasim un sofer care sa vrea niste bani e$tra ca sa-si tina gura.
/ricum& mai mult decit sa ne intoarca inapoi& nu aveau ce sa ne faca. Desi perspectiva de a a fi
trimis inapoi dupa cinci !ile de stat intr-un camion nu era chiar asa de ro!a am luat hotarirea pe loc.
Cind plecam . Nu miine& poimiine dimineata luam trenul. 9nde ne intilnim . In gara. Inca o
stringere de mina cu Chris si 'Aald era ultima data cind ne intilneam si am plecat sa-mi continui
plimbarea gindindu-ma ca a inceput ca o e$cursie& s-a transformat treptat intr-o calatorie& e pe cale
sa devina o e$peditie si ca ar trebui sa ma rog sa nu se transforme intr-o aventura. Cufundat in
gindurile acestea placute am au!it o voce inconfundabila de femeie tinara ciripind intr-o engle!a cu
un accent acceptabil ; 0ello& hoA are Bou . Ohere are Bou from . = *rietenosi oamenii din orasul
asta mi-am !is eu& mai ales a!i cind hotarit e !iua intilnirilor. Cine ma oprise pe strada sa vorbim .
Ni Liao nan " 2icul arbore de bambus sau cel putin asa sustine # !isa )eslie& studenta la
'conomie& imbracata in galben si draguta foc. Cum putea cineva sa refu!e sa vorbeasca cu ea -
chiar daca ar fi trebuit sa faca orice pentru a reusi sa refu!e .
4estul !ilei a fost o incintare am beneficiat de un tur complet al orasului alaturi de un localnic
care stie de unde se ia un autobu!& de unde se iau bilete& unde se coboara si asa mai departe. (m
va!ut un parc& *agoda Gistii 1albatice si mormintul regelui antic. )eslie ciripea incontinuu si imi
e$plica tot ce vedeam& toate inscriptiile si tot ce spuneau ghi!ii.
Continuarea !ilei de Vineri , Iulie
1pre seara )eslie s-a oprit din turuit si m-a anuntat ca trebuie sa plece acasa. (bia asteptam sa spuna
asta pentru ca si eu eram obosit mort. (m mers cu un autobu! pina in fata hotelului unde am coborit
amindoi& i-am spus la revedere si am intrebat-o daca a doua !i urma sa o mai vad si daca ar fo vrut
sa mergem impreuna la (rmata de Teracota. 2i-a spus ca nu stie inca sigur daca poate sa vina dar a
venit cu o propunere mai buna !icea ea. De ce nu& ea si cu mine urma sa mergem in seara aceea sa
ne plimbam prin oras iar ea urma sa imi arate minunatiile de noapte ale stralucitorului oras LiMan .
1i acum va intreb : sinteti singuri la citeva mii de @ilometrii de casa& nu sinteti implicat in nici o
relatie& nu ati mai schimbat o vorba cu cineva de citeva !ile ce ati fi spus . (ti fi spus ; Da& sigur.
)a ce ora sa te astept . ; 1i eu am spus la fel.
)a ora 1,.-8 fi$ Liao Li nan )eslie era in fata hotelului imbracata intr-o rochie alba si radiind
toata. (vea cu siguranta motivele ei. (m intrebat-o unde mergem si mi-a spus ca vom incerca sa
mincam ceva. (m luat un autobu! si am a%uns undeva aproape de centrul orasului. 2-a tras dupa ea
intr-o cladire darapanata in care intr-o camera cam 7 pe 7 m cam :8 de oameni isi disputau in
picioare dreptul de a minca celebrii coltunasi cu carne& fierti intr-o oala imensa si unsuroasa aflata
intr-un colt si din care doi baieti cu gesturi de scamatori puneau cite cinci coltunasi pe o foaie de
hirtie si ti-i inminau cu un !imbet pina la urechi. /ala fierbea pe un foc de lemne. Nu era tocmai
ideea mea de cina romantica dar m-am gindit ca asta o fi obiceiul locului& am inghitit rapid
coltunasii si am iesit afara la aer. ; 1i acum& incotro . < am spus eu& oarecum de!amagit de prima
parte a programului. ; 'ste un bar care a deschis doar de citeva saptamini. Toate colegele mele de la
scoala mi-au povestit de asta& dar nu am putut sa a%ung pina acum niciodata. Nu ai vrea sa mergem
impreuna . ; 9n bar de noapte intr-o tara straina& in care sa mergi cu un localnic nu este o
oportunitate pe care sa o ai in fiecare !i& asa ca am acceptat rapid. 2ai ales ca ingenuitatea lui )eslie
nu era depasita decit de aparenta ei naivitate.
(m mers citeva colturi si iata si barul cel vestit. Intrarea se facea pe scara care pornea direct din
strada si a%ungea intr-o sala destul de mare& cu mese %oase& fotolii si canapele confortabile& %ocuri de
lumini& semi-obscuritate ce mai& (msterdam curat. Nu eram singurii clienti& alaturi de noi era o
masa mai mare& in %urul careia se stringeau cam 18-17 persoane& de toate virstele& de la copii pina la
un batrin cu o infatisare e$trem de fragila. )eslie a spus doua cuvinte si ne-au fost aduse doua
menu-uri. (veam sa aflu ca faimosul bar avea trei sortimente mari si late ceai& alcool si nu e o
generali!are& alcool de H8 de grade care se servea amestecat cu apa si bere. (lcoolul nu era de mine&
berea nu vroiam sa aflu cit costa si cind )eslie mi-a spus ca vrea un ceai& am hotarit ca vreau si eu
unul. Nu ca n-as fi baut vreo 18 beri dar bugetul meu era e$trem de limitat iar asta e putin spus.
Cit putea sa coste un ceai .
Ceaiurile ne-au fost aduse si ne-am inscris si noi la concursul de fumat care era in plina desfasurare.
/amenii de acolo fumau dupa principiul unui fost coleg de scoala de-al meu care refu!a sa deschida
geamurile : <De ce sa-l dau afara daca am dat bani pe el <. In scurt timp ce de la masa vecina
incepura sa vorbesca tare& sa rida si in general sa isi simta alcoolul pe care il beau din niste pahare
inalte ca sa incapa apa probabil. )eslie mi-a spus ca aparent era !iua de nastere a unuia dintre ei&
un barbat de vreo -8 de ani si ca acesta ar fi e$trem de onorat impreuna cu toata familia lui de
altfel& daca m-as duce si i-as spune citeva cuvinte si as accepta sa fac o po!a cu el. (m spus ca n-am
o problema cu asta& asa ca si ritualul acesta a fost indeplinit. Ciudat cind ma gindesc ca undeva in
China& un individ are in albumul de fotografii la loc de cinste o imagine mine un complet
necunoscut& de doua ori mai inalt ca el si care rin%este prosteste in fata aparatului de fotografiat.
Cind m-am intors la masa am va!ut ca aparusera inca doua menu-uri si m-am gindit ca e timpul sa
mincam ceva. 2a inselam erau intra-adevar niste liste& dar nu de mincare ci de mu!ica. 'rau
titluri de melodii& cele mai multe in chine!a& citeva in engle!a si era menu-ul de @arao@e. Din acel
moment lucrurile au iesit de sub control. )eslie a facut un semn& i-a fost adus un microfon& mu!ica a
inceput si )eslie a inceput sa cinte un popular citec chine!esc. Cei de la masa de alaturi au cerut si
ei microfonul& s-au mai adunat si la alte mese alti clienti. 3inalul apoteotic asa credeam - a fost
atunci cind eu cu un microfon in mina si acompaniat de aplau!ele si risetele convulsive ale
intregii sali a trebuit sa cint pe melodia =)et it be> uitindu-ma in televi!or sa vad versurile si ritmul.
1arbatoritului de alaturi i s-a adus tortul din care mi-a adus o felie insotit de !imbetele si
plecaciunile intregii sale familii inclusiv batrinul fragil era timpul sa ne retragem. (m cerut nota
de plata& mi-a fost adusa si am au!it atunci un cor de trompete care cintau finalul. Nota de plata
arata cam asa :
Ceai TTT. 8.7 C $ - T. 1.7 C
?arao@e T.. 18 C $ 1:T.1:8C
Total TTTTTTTTT1:1.78 C
2ai era ceva de spus . Nu atunci si nu acolo. (m !imbit slab& am scos banii& am platit " urma sa
aflu ceva timp dupa aceea ca intuitia imi functionase iarasi fara greseala si ca facusem e$act lucrur
pe care trebuia sa il fac # am salut generos pe toata lumea si am plecat. )eslie era in urma mea si ma
intreba cu aceeasi ingenuitate daca nota a fost prea mare. (m spus ca nu intre timp )eslie oprise
un ta$i& am urcat doar eu am au!it-o cum ii ciripea ceva soferului& a trintit usa si asta a fost tot.
9rmatoarea data cind am au!ut ceva de Li Liao nan )eslie a fost peste patru ani cind am primit o
scrisoare de la ea in care imi spunea ca si-a terminat studiile si ca e anga%ata unei companii de
import-e$port. Nici un cuvint despre escrocheria dintr-o noapte de vara in LiMan in care un roman
sarac a fost luat drept un occidental bogat si %ecmanit de o buna parte din banii pe care ii avea. *este
doar citeva saptamini urma sa citesc in ; )onelB *lanet China < ca ceea ce mi se intimplase in
cel mai mic detaliu - era o escrocherie obisnuita si cunoscuta care isi avea originile in LiMan )eslie
avea o mare e$perienta se pare& in care profitul era impartit intre proprietarul barului si fata care ii
aducea clienti. 2-am gindit dupa aceea daca in felul acesta si-a platit studiile& cel putin am pierdut
banii aceia pentru o cau!a buna.
( doua !i m-am tre!it ametit cu siguranta ca nu de la ceai. 2i-am facut socotelile si mi-am dat
seama ca fusesem %efuit de cam doua saptamini de stat in China asa ca adio hoteluri de 18 C pe
noapte. (veam intilnire cu falsificatorul meu. )-am gasit in locul promis si a scos din bu!unar un
carnet rosu& cum altfel care proclama ca subsemnatul este student in anul I la 9niversitatea din
0ainan. 3alsificatorul si-a laudat istetimea : ; anul I ca tu nu stii chine!a inca si 9niversitatea
0ainan ca nici macar chine!ii n-au au!it de ea < (vea fotografia mea& o stampila valabila asa ca mi-
am platit omul si am plecat catre 2u!eul (rmatei de Teracota.
N-am multe de spus aici ca si 2arele Jid e ul loc in care %udeci cu alte masuri decit cele cu care ai
fost obisnuit. Timpul& cum curge si ce faci cu el are cu totul alte semnificatii fata de cele cu care ai
crescut si ai fost educat.
Ca sa a%ung la mu!eu am trecut prin trei cordoane de pa!a primul vindea bilete au verificat
carnetul de student si li s-a parut in regula& al doilea cordon verifica biletele si carnetul si al treilea
cordon din militari inarmati care verificau tot ce puteau si vroiau ei. 9nul din ei s-a uitat la
carnet s-a uitat la mine& m-a intrebat ceva la care am raspuns cu unul din cele cinci cuvinte
cunoscute ; )uo-ma-nia < - 4omania. ( parut satisfacut de raspuns& a dat din cap si iata-ma admis
sa admir una din minunile Chinei. (m admirat in tacere pentru doua ore si m-am intors in oras. /
fausem si pe asta.
1e lasase seara si am inceput sa merg fara tinta prin oras doar doar dau de un loc mai ieftin in care
sa maninc. Din intimplare il vad pe (ndre& belgianul cu care imparteam camera cum imi face semn
de pe o terasa. Ii fac si eu cu mina si merg la el era la o masa cu doi barbati. Ii salut& imi raspund
ma invita sa stau cu ei si iata-ma in plin Iules Verne. Cei trei se intilnisera absolut din intimplare
(ndre il va!use pe Clive ca e european si se ase!ase cu el la masa . DaAar nu mai gasise un alt loc
si se ase!ase cu ei. Clive avea in %ur de 77 de ani. *ina la virsta de :- de ani fusese un functionar de
succes al unei banci din )ondra. Necasatorit& fara copii& la un moment dat il apucase dorul de duca.
Vinduse tot ce avea si isi petrecuse ultimii 1 ani pe drumuri. 1e simtea acasa oriunde& se putea
duce oriunde. Ca sa poata a%unge la 2ecca studiase Coranul timp de trei ani in Cairo& trecuse la
Islam si a%unsese in singurul loc care ii era inter!is iar el nu suporta asta. (vea de gind ca odata cu
venirea toamnei si a iernii sa se traga incet catre Vietnam& )aos si mai in sud catre Thailanda unde
sa petreaca iarna.
DaAar era alt persona%. 'ra din *eshaAar in *a@istan& facea parte din tribul *ashtu si dupa cum se
e$prima el mostenise de la bunicul sau o poteca ce trecea granita din nordul *a@istanului in China.
De ce o mostenise . *entru ca era o poteca a familiei lor nimeni altcineva nu stia de ea. 3olosea
poteca care traversa 0imalaBa pentru a face contrabanda cu soimi de vinatoare. 1oimii ii lua din
China si ii ducea pina in (rabia 1audita unde ; o pasare cu toate penele perfecte poate face pina la
-8.888 de dolari < 'ra o afacere buna dar oarecum riscanta. ; Ce se intimpla daca te prind chine!ii .
; ; Inchisoare pe viata of course& daca am noroc . Dar nu ma prind ei. Nu stie nimeni de poteca
bunicului meu. < 'ra povestea lui DaAar adevarata . Nimeni nu poate stie. Dar eu in noaptea aceea&
in caldura si ume!eala aceea aproape insuportabila& din povestile lui Clive si ale lui DaAar am
descoperit cit de mare si cit de fascinanta este este lumea si cit este de important este pentru mine sa
descopar o parte cit de mica din ea.
( doua !i de dimineata& pe 11 Iulie 88-& (ndre belgianul s-a tre!it& s-a dus in piata din LiMan unde
si-a vindut costumele& camasile si geamantanul a telefonat la firma de unde si-a dat demisia& a
telefonat acasa si mi-a marturisit ca vrea sa-si petreaca urmatorii doi ani pe drumuri. I-am urat mult
noroc si m-am dus la intilnirea mea cu Chris trebuia sa a%ung in )hasa.
,. 1pre )hasa T si inapoi LiMan Chengdu
1a pleci e tare usor. ' mult mai greu sa stii unde si mai ales cum. 2a aflam in vagonul unui tren
si incercam sa raspund la toate intrebarile astea. Incepeam sa ma simt in trenuri ca in propria mea
casa. 1imtul intimitatii mi se atrofiase aproape complet. 4espirai& gindeai& te de!bracai& te imbracai
si iti suflai nasul cu alti cinci !ece oameni in apropierea ta. Chris dormea pe bancheta din fata
mea& cu servieta lui anacronica tinuta strins in brate. 1int sigur ca nu are nici un fel de intrebari
nici raspunsuri. 'l are doar o obsesie& sa a%unga in )hasa. Ce va face mai departe de )hasa& nu ii
este foarte clar. 1int sigur ca odata a%uns acolo va de!volta o alta obsesie pe care sa o urme!e.
*ina in Chengdu facem cu trenul 1H ore sau cel putin asa arata tabela in gara din LiMan. Din
Chengdu
pina in )hasa sint 788 de @ilometrii si nici un serviciu regulat de transport. Chris sustine ca se
gasesc cu usurinta camioane care fac regulat ruta asta& cu soferi dispusi sa ia pasageri. Drumul ar
trebui sa dure!e intre 6 si 18 !ile& depin!ind de vreme& numarul de opriri si maiestria soferilor pe
drumurile de munte din 0imalaBa. Durata nu ma ingri%orea!a nu-mi dadeam inca seama dar
distanta& da. 3iecare @ilometru pe care il parcurg& trebuie sa il socotesc dublu pentru ca trebuie sa
ma si intorc. 1i bugetul meu scade cu fiecare !i care trece. Incep sa am prea multa incredere in
Chris si asta nu imi place. Daca tot e sa patesc ceva barem sa patesc din propriile greseli nu ale
altora. Deocamdata nu imi este foarte clar cum poate cineva sa stea doua saptamini in spatele unui
camion dar urmea!a sa traiesc si asta.
Cele 1H ore s-au transformat usor in 16 dar am a%uns in Chengdu pina la urma. N-am luat cuseta si
asta se vede& sint obosit mort. 2-am obisnuit cu toti cei care te intreaba de vorba& in chine!a cu
!imbetul pina la urechi. De mamele care vin cu copii de +-6 ani si ti-i imping in fata si ii
inghiontesc sa spuna ; hello < . De barbatii care iti dau tigari& mindrii de noua lor cunostinta.
Ciudat& Chris nu beneficia!a de acelasi tratament si aceeasi atentie. 1a fii strain e una& sa fii strain si
sa ai 1.,H inaltime pare cu totul altceva. In spatele garii din Chengdu& Chris scoate ghidul lui de
conversatie si incepe cautarea. Care chiar da roade si in mai putin de doua ore gaseste un camion. In
timpul asta am dormit pe un petic de iarba cu rucsac-ul in brate si am visat ca gasisem cea mai mare
cafea din lume.
(facerea lui Chris era foarte simpla. Camionul pleca in seara aceea si in 6 !ile spuneau cei doi
soferi trebuia sa a%ungem in )hasa. 2arfa principala erau baloti cu tesaturi& dar urma sa se
schimbe de citeva ori pina la destinatie& inlocuita de alte si alte lucruri care isi croiau drum catre
destinatia noastra. 9rma ca eu si Chris sa platim cite 78 C de fiecare si sa beneficiem de cite un loc
inghesuiti in spate printre baloti. 2incarea si apa erau treaba noastra desigur& dar soferii ne asigurau
ca ; No problem < . De fapt& cuvintele astea doua avusesera cea mai mare frecventa in conversatia
noastra chinuita. Chris era incintat& cei doi soferi la fel asa ca banii si-au schimbat stapinii si cu totii
eram gata sa pornim intr-o calatorie care parea o simpla e$cursie de placere.
Despre ce a urmat nu am multe de povestit. Nu se pot spune prea multe lucruri despre patru !ile
petrecute sub prelata unui camion care mergea cu vite!a melcului pe drumuri din ce in ce mai
proaste. (m dormit probabil cite 16 ore pe !i& tinind cite un balot de stofa in brate. Cam de doua ori
pe !i in alte !ile mai des camionul oprea in cite un sat cu case facute din lut si nuiele unde
descarca cite un balot cu stofa si incarca un colet cu Dumne!eu cine stie ce altceva. *rofitam de
oca!ie sa cautam un loc unde sa ne umplem sticlele cu apa sau sa mincam citeva oua fierte de cele
mai multe ori. 2ergeam catre Vest si altitudinea creste incontinuu. (m gasit o taietura in prelata si
in rarele momente cind nu dorm incerc sa vad ce este prin %ur. Dealurile au fost inlocuite de munti in
toata regula.
In seara celei de-a patra !i soldatii de la punctul de trecere in 4egiunea (utonoma Tibet au dat la o
parte prelata camionului. Ne-au invitat politicos afara pe mine si pe Chris& ne-au cerut pasapoartele
si au ris cu pofta cind la cererea vi!ei le-am aratat vi!a chine!a din pasaport. Intrarea in Tibet este
conditionata de o vi!a speciala& emisa de un birou special din 5ei%ing. Nu aveam vi!a& desigur. )a
fel de politicosi& soldatii au dat drumul camionului sa plece si ne-au aratat drumul inapoi catre
Chengdu. In citeva ore& o puternica sen!atie de de%a-vu punea stapinire pe mine. 1tringindu-si
servieta la piept& Chris negocia cu soferii !imbitori ai unui camion intoarcerea noastra in Chengdu.
Dupa alte : !ile& pe 8 Iulie dimineata ma uitam la gara din Chengdu. (ventura tibetana luase sfirsit
inainte sa inceapa. Chris a plecat spre 5ei%ing ca sa-si ia permisul pentru Tibet. Cu obsesii de felul
acesta 2area 5ritanie devenise un Imperiu. Ne-am strins miinile& ne-am imbratisat si ne-am
despartit. Nu ne-am mai va!ut dupa aceea niciodata.
18. *rea multe trepte catre nori Chengdu - 'meishan
'ram in gara din Chengdu si trebuia sa iau o deci!ie. / aminasem destul si acum imi trebuia o
directie.
Dupa de!astrul din Tibet aveam nevoie de o mica pau!a. 2-am uitat pe harta care incepuse sa se
descompuna& m-am uitat peste insemnarile pe care le facusem din )onelB *lanet si am decis. 2erg
in 'mei. 2untelele 'mei& unul din cei patru munti sacri ai budismului chine!. /rasul 'mei e doar la
178 @m distanta. 2a cam saturasem de distante lungi si nopti si !ile pierdute prin trenuri. (sa ca am
luat biletul si in aceeasi seara eram in gara din 'mei. 1e pare ca gara era la oarece distanta de oras
asa ca )ing noul meu prieten& cunoscut in tren tocmeste un vehicul care sa ne transporte. *entru
- 425 imi cistig un loc intr-un scuter de care e atasata o remorca in care mai intra alti trei
oameni& rucsacul meu plus o bicicleta. Cu vite!a ma$ima si cla$onind incontinuu& a%ungem teferi in
'mei. (ici sintem acostati de mister Jheng. ' profesor de engle!a sau cel putin asa sustine si isi
cistiga banii de bu!unar facind tot felul de servicii strainilor care au inceput sa a%ung in numar din
ce in ce mai mare prin !ona. *rintre altele& ma poate duce la un hotel care mi-ar lua doar 8 425
pe noapte. 2ister Jheng e negricios& cu o barbuta formata dor din citeva fire si imbracat intr-un
costum cu doua numere mai mari decit el. Dar imi inspira incredere si asta e tot ce contea!a. 1e
formea!a un adevarat alai : eu& mister Jheng& prietenul meu )ing& un var de-al lui cu care abia se
intilnise si inca doi gura-casca pe care nu-i cunoaste nimeni si cu totii ne indreptam catre hotel.
Trebuie sa luam un ma$i-ta$i& locul e in 5auguosi& un sat la vreo 7 @m unde a%ungem in 8 de
minute. Imi iau un loc intr-o camera de : paturi& mister Jheng isi ia comisionul si gasca se sparge.
3ac primul dus dupa o perioada periculos de lunga si ies pe afara sa vad pe unde ma aflu. 1int
undeva la munte dar nu sint bra!i ci palmieri& bambusi si o vegetatie nebuna in culori pe care nu le-
am mai va!ut pina acum. 9miditatea este e$traordinar de mare si in aer se aude un !um!ait
constant& facut de insecte probabil. (m mers la un mic restaurant sa maninc si acolo l-am intilnit pe
'ric Chilens@is. ' american& are cam -8 de ani si si-a petrecut ultimii trei ani in TaiAan pentru a
invata chine!a. ( terminat (dministrarea (facerilor si imi spune ca afacerile cu China vor fi cele
mai profitabile in urmatorii ani " N/T( dupa 1H ani 'ric a avut dreptate #. )ucrul cel mai bi!ar in
toata povestea este ca 'ric e surd adica surd de-a binelea. 3oloseste o prote!a auditiva dar si asa
trebuie sa vorbesc tare ca sa inteleaga ce spun& far a fi nevoit sa citeasca pe bu!e. Cum Dumne!eu o
fi invatat chine!a e un fapt care ma depaseste. 1i a invatat-o& pentru ca toata seara a facut tot felul de
glume cu cei de la restaurantul unde mincam. 1ta la acelasi hotel in care sint si eu si hotarim ca a
doua !i sa pornim catre virful 'mei. )a ora H.88 'ric batea la usa camerei mele si porneam pe
munte.
'mei este unul din cei patru munti sacrii ai traditiei budiste chine!e. De la poale si pina in virf sint
imprastiate de-a lungul drumului minastiri la care vin din motive religioase sau turistice caravane
intregi de pelerini. Chiar in virf la -8,, m - este ultima si cea mai importanta minastire& finalul
pelerina%ului. (m pornit de dimineata cu 'ric si am luat un autobu! care ne-a dus printre dealuri
inalte pina la Oaunian 1i Templul Celor 18888 de 5uddha minastire aflta la inaltimea de 768 m.
Chiar in spatele templului incepea urcusul catre virf. Nu eram un impatimit al muntelui& nu fusesem
niciodata. 3acusem drumurile aproape obligatorii prin 5ucegi& in timpul facultatii& de vreo doua ori
prin fagaras odata chiar in *aring. Imi placea dar nu eram un impatimit. (s fi dat oricind marea
pentru munte. Dar nimic nu ma pregatise pina atunci pentru ce avea sa imi re!erve muntele 'mei.
In primul rind urcusul se facea pe trepte. Trepte solide& late& din piatra. Nu una& nu doua& nu in
portiunile dificile ale drumului ci de %os pina sus. De la 768 m altitudine pina in virf la -8,, m
drumul se face pe pietre. *rima data e placut& iti spui ca esti ca pe strada. Dupa o %umatate de ora&
incepi sa te opresti si iti promiti ca daca nu te lasi de fumat cel putin raresti tigarile. Dupa trei ore
simti ca picioarele iti plesnesc de umflate ce sint& articulatiile dor si iti doresti sa te opresti la fiecare
18 trepte pe care ai inceput sa le numeri cu doua ore in urma. Dupa patru ore blestemi China&
chine!ii si pe oricine a inventat treptele si iti %uri ca nu vei mai urca o scara in viata ta. Incerci sa
iesi din drum si sa mergi normal fara a alterna continuu picioarele treapta dupa treapta dar nu
poti pentru ca drumul trece printr-o padure impenetrabila de bambus. Nu ve!i nimic decit un sir de
trepte care par ca duc catre cer si daca asta e urcarea catre *aradis cum o fi coborirea in Infern .
In al doilea rind era cea mai nenorocita clima in care fusesem vreodata. Cerul este acoperit de un fel
de ceata& suficient de groasa pentru a nu lasa sa se vada 1oarele. Caldura este probabil catre :8
grade dar nu asta e problema ci umiditatea care cred ca este 188 U. 0ainele se uda in primele
minute si apoi refu!a se se usuce. De!bracam tricourile si le stoarcem& dupa care le imbracam si nu
se usuca nici macar un pic.
In al treilea rind este fauna. *e linga !um!etul continuu care iti face impresia ca se merge printr-un
generator electric in functiune se trece prin !one unde diverse vietati incearca sa iti intre in ochi& in
gura& in urechi si in orice orificiu gasesc disponibil. (m mers o distanta destul de mare printr-un
covor de crabi mari cit o farfurie care incercau sa se urce pe noi. )ibelule mari cit o vrabie se
invirteau in %urul capetelor si incercau sa ni se ase!e pe cap. Dar toate astea au palit cind am intilnit
babuinii. *rima data au aparut la distanta& fie sarind prin copacii care incepusera sa inlocuiasca
bambusii& fie traversind drumul in vite!a. (poi au inceput sa se inmulteasca si sa se apropie de noi
din ce in ce mai mult. 'rau grupuri din ce in ce mai mari& ase!ate in mi%locul drumului& femele cu
pui si mai ales cu coltii rin%iti si infricosatori. Cu 'ric nu mai vorbeam de mult& ume!eala ii afectase
prote!a auditiva si ca sa inteleaga ceva trebuia sa imi citeasca pe bu!e dar l-am va!ut ca nu se
simtea deloc in siguranta. Cu toate astea& cind un mascul deosebit de mare si agresiv a refu!at sa se
dea la o parte din drum si a inceput sa se indrepte miriind spre noi 'ric a uitat de frica si de tot si si-
a deschis umbrela pe care o carase cu el pina atunci& speriind maimuta care s-a intors la clanul sau si
au iesit din drum lasind calea libera. Dupa inca o %umatate de ora& timp in care ingri%orarea noastra
crescuse in punctul in care nu ne dadeam seama cum ne vom continua drumul printre sutele de
maimute care se stringeau& am fost a%unsi din urma de un mare grup de pelerini si turisti. Galagia si
!ecile de oameni au fost suficiente ca sa avem drumul liber pina la urmatoarea oprire.
In noaptea aceea am stat la o minastire aflata in drum. / camera de : pe 7& cu 18 paturi suprapuse si
o singura fereastra cit o palma& dar cine eram sa ne plingem . 2inastirea iti dadea si mincare
contra cost desigur& doar ca fiind budista nu gaseai nimic ce provenea de la un animal. (sa ca dupa
niste legume fierte si o mina de caise ne-am dus la culcare& numarind in continuare trepte.
( doua !i de dimineata ne-am tre!it& am mincat cite doua oua fierte si am pornit iarasi la drum.
Tricourile le lasasem la uscat afara pe o piatra dar erau la fel de ude ca seara dinainte. )e-am
imbracat si am inceput sa luam iarasi treptele la picior. *e masura ce urcam se inmulteau si cei care
doreau sa a%unga in virf. (parusera si furni!orii unui serviciu bi!ar : erau echipe de cite doi barbati&
imbracati sumar si in picioarele goale& care carau pe umeri un soi de targa cu doua minere din lemn
si un se!ut din pin!a in care te puteai ase!a iar ei se ofereau sa te care pina in virf. 'rau multi
chine!i care apelau la caratorii acestia si multe echipe si-au oferit serviciile " am 1.,H si pe vremea
aceea aveam cam ,8 188 @g # dar m-am tinut tare si la sfirsitul celei de-a doua !ile a%ungeam cun
un eric desfigurat de oboseala intr-un fel de sat-statiune aflat chiar sub virf. 9rma sa dormim intr-un
hotel care arata mai degraba ca un gra%d si sa bem in seara aceea cea mai buna bere pe care o
bausem pina atunci. (m gasit chiar o masa de biliard si am %ucat cu 'ric& incon%urati de citeva !eci
de chine!i incintati. 5eam bere& %ucam biliard& la -888 m inaltime& viata era frumoasa si un million
de trepte se gaseau in urma mea.
Dimineata devreme eram la minastirea din virf si vedeam un rasarit de soare fabulos care se ridica
usor deasupra plafonului de nori de dedesubt. 2eritase si drumul si insectele si ume!eala si
babuinii. Calugarii bateau in clopotele lor din bron!& multimea aprindea betisoare parfumate iar eu
va!usem cu coltul ochiului o bucatica de paradis. Coborirea a fost mult mai usoara eram antrenat
de data asta astfel ca seara& tir!iu eram la hotelul din vale si imi luam la revedere de la 'ric. 'l pleca
in 5ei%ing si apoi catre casa& eu vroiam sa a%ung in )eshan. 'ra aproape si era acolo ceva ce vroiam
sa vad.
Cit de mare poate fi 5uddha . 'meishan )eshan - ChongVing
In )eshan am a%uns repede& cu un autobu! prapadit. (m intilnit-o pe 1heila& arhitect in 2elbourne
care calatorea singura si care era incintata de putina companie. 'u eram incintat ca avea )onelB
*lanet si mai aflam pe unde eram si mai ales incotro urma sa ma indrept. (m coborit amindoi in
statia de autobu! si am decis sa stam impreuna pentru a micsora cheltuielile. 1heila isi lua rolul in
serios si s-a tocmit la singe cam doua!eci de minute cu proprietarul unei ricse ca sa ne duca la un
hotel. (%uns acolo am avut cea mai placuta surpri!a din toata calatoria un loc intr-o camera cu trei
paturi era doar 1 425 ieftin chiar si pentru mine. Ne-am lasat baga%ele si am iesit sa mincam.
'ra un oras mic& pe malul fluviului 2in cu dealuri de %ur impre%ur. *e strada principala care era
chiar pe malul apei erau o multime de tarabe care vindeau crabi pescuiti chiar din fluviu& in toate
formele imaginabile : fierti& pra%iti& fripti la po!itie pe carbuni. (m mincat citiva crabi& am strimbat
din nas la puternicul miros de namol dupa care ne-am retras in camera. ( doua !i la prima ora luam
un vaporas care traversa fluviul si ne ducea la una din minunile lumii& pentru care a%un%esem pina
aici. / sculptura gigantica a lui 5uddha& taiata chiar in piatra malului de deasupra fluviului. 3usese
facuta cu ,88 de ani in urma la sugestia unui calugar& avea inaltimea de 61 m si era cunoscuta ca cea
mai mare statuie a lui 5uddha in po!itie se!ind. 1i era mare. Din departare& cind incepeai
traversarea nu parea ca ar fi ceva deosebit& nu percepeai foarte bine scara. Dar pe masura ce te
apropiai si incepeai sa iti iei repere vi!uale& totul devenea asa cum fusese proiectat sa fie
impresionant. Vaporasul traversa fluviul cu o apa e$trem de galbena si de vi%elioasa si te lasa la un
mic ponton aflat chiar la ba!a statuii. De acolo se deschidea un sir de trepte de ce nu ma mirau .
care urcau toata inaltimea& pina in virful statuii. (colo se afla o platforma unde puteai sa stai si
admiri dimensiunile neomenesti ale urechilor lui 5uddha si sa te uiti in %os& la cei care soseau la
ponton ca la niste furnici care se vin!oleau in %urul picioarelor inteleptului. 'rau si citeva minastiri
am fost si am aprins citeva betisoare parfumate. Intr-una din ele se aflau cele / mie de trupuri ale
lui 5uddha literalmente 1888 de statui in marime naturala& cu haine si diferite e$presii intiparite
pe fata& puse siruri dupa siruri pe coridoarele inguste si intunecate ale cladirii.
(m coborit si m-am intors la vaporas care m-a adus din nou in oras. Va!usem cu ochii mei una din
minunile mai putin cunoscute ale lumii. Dupa ce am mincat la prin!& unul s-a apropiat de mine si
mi-a e$plicat prin semne daca doresc sa fiu curatat in urechi. Nu doream asa ca si-a intetit atacurile
pina m-a convins sa ma tund si sa fac un masa%. (sa ca a imprumutat un scaun de la proprietarul
restaurantului& m-a ase!at in mi%locul drumului si a inceput sa ma tunda cu o pereche de foarfeci
imensi si un pieptene ruginit. 3ireste ca o %umatate de ora am fost atractia citorva !eci de oameni
care rideau cu gura pina la urechi& ma bateau pe spate& imi dadeau tigari si cautau sa vorbeasca cu
mine& toti in acelasi timp. Dupa tuns& fri!erul meu bun la toate mi-a facut si un masa% care a scos
toata oboseala din mine si m-a facut sa privesc viata cu mai mult optimism. Toata distractia m-a
costat 18 425 si ceva ma facea sa cred ca fusese cea mai buna afacere pe care fri!erul meu o
facuse in ultimul timp.
( doua !i dimineata plateam hotelul& imi luam la revedere de la 1heila si plecam in drumul meu.
Cautasem prin )onelB *lanet si hotarisem unde vreau sa a%ung trebuia sa merg in ChongVing cu
un autobu! iar acolo sa incerc sa iau vaporul care mergea pe fluviul Fangt!e pina in Ouhan. 2ai
departa& urma sa vad.
1. (lbastru murdar )eshan ChongVing - Ouhan
Jiua a inceput prost. 1i a continuat si mai prost. Ieri am citit aiurea pe tabela din autogara ora
plecarii ca
fiind +.88. (sa ca la H.88 m-am tre!it& am dat camera si la +.88 eram in autogara. Ca sa aflu ca
autobu!ul spre ChongVing pleaca de doua ori pe !i& la H.88 si la 1H.88. (sa ca m-am pus pe asteptat
in caldura& cu rucsacul dupa mine si fara sa am altceva de facut. (m scris citeva scrisori dar in cea
mai mare parte a timpului am motait pe iarba din fata autogarii. 1-a facut si timpul plecarii si m-am
urcat intr-un ma$i ta$i inseamna ca ChongVing nu e foarte departe. De aici au inceput surpri!ele
si nu placute. 2a$i ta$i a plecat& incarcat la ma$im cu oameni si baga%e care mai de care mai mari
si mai voluminoase. *roblema era ca nimeni nu a fost in stare sa ma lamureasca ce distanta e pina la
destinatie sau macar apro$imativ cind vom a%unge acolo. /rice incercare a mea de a ii face sa
inteleaga conceptul de ; cit timp ; atragea priviri de!gustate si discutii interminabile cu privire la
calitatea ceasului meu de mina /re$. Dupa doua ore in care frustrarea mea a%unsese la ma$im& am
a%uns. Dar nu la destinatie& dupa cum prea repede ma bucurasem. Ci la o autogara aflata undeva in
plin cimp sau asa arata cel putin de unde urma sa ne imbarcam in adevaratul autobu! de
ChongVing. Ce a urmat e greu de descris. Intrarea in autobu! si ase!area pe locuri se facea invers
proportional cu inaltimea si direct proportional cu tupeul si capacitatea de a te inghesui. Copii si
baga%ele erau dati din mina in mina pe deasupra capetelor& lupte spontane se declansau pentru
ocuparea celor mai bune locuri. (m sfirsit pe scaunul de deasupra rotii& linga o batrina care imi
!imbea continuu. 4ucsacul il inghesuisem cu forta sub scaun iar in spatiul din mi%loc aveam o cusca
din sirma cu patru rate inebunite de caldura& carora proprietarul le dadea sa bea apa dintr-o sticla de
plastic. Cind fiecare centimetru cub disponibil s-a umplut cu calatori sau baga%e autobu!ul a pornit.
Ca la un semnal toata lumea a aprins tigarile si a inceput sa sporovaiasca in voie& toti plini de o buna
dispo!itie care mie imi lipsea. Ce era cel mai grav era ca inca nu stiam cit aveam sa merg in acele
conditii asa ca am incercat sa uit asta si sa ma simt cit mai bine. Nu aveam unde sa imi intind
picioarele si stiam ca vreo doua !ile o sa le am umflate si o sa merg cu mare greutate. *eisa%ul
incepuse sa se schimbe& si pina la lasarea serii am inceput sa mergem printr-un soi de desert cu
stinci si nisip de culoare rosie. 1atele erau din ce in ce mai rare si mai sarace& cu case ca niste
bordeie pe %umatate ingropate in pamint. In curind s-a lasat noaptea si batrina de linga mine isi
pusese capul pe umarul meu si incepuse sa doarma. Treptat toata lumea a incepind sa motaie&
tigarile s-au stins rind pe rind si linistea a pus stapinire pe tot autobu!ul. 2-am lasat si eu usor in
%os& centimetru cu centimetru pina cind m-am intins cit eram de lung pe holul dintre scaune& cu
rucsacul sub cap si cu ratele uitindu-se la mine de la citiva centimetrii prin plasa custii lor. (m
adormit doar de oboseala crunta pe care o acumulasem si cu gindul la un pat normal& oriunde ar fi
fost acesta.
2-au tre!it strigatele soferului care anunta ca am a%uns in ChongVing. 2-am uitat la ceas& era :.-8
dimineata. (fara era intuneric& ploua iar eu habar n-aveam unde ma aflu. Nu aveam harta& nu aveam
absolut nici o informatie. Doar pe un petic de hirtie aveam numele unui hotel& luat din )onelB
*lanet. (m coborit din autobu! si am incercat sa ma oriente! putin. *arca mai mult decit niciodata
simteam acut distanta imensa care ma despartea de casa. 1tarea de confu!ie la care contribuise din
plin si drumul de 1 ore in autobu!ul plin se facea simtita. 1tra!ile erau pustii& doar citeva tarabe se
pregateau de deschidere iar eu ma simteam mai pierdut ca oricind. 9n ta$i parasit pe marginea
drumului mi s-a parut ca este salvarea pe care o cautam. 2-am urcat si cu ultimele puteri i-am spus
soferelui numele hotelului. ( pornit in tromba si in 18 minute eram pe o strada intunecata& in fata
unei cladiri care avea o firma la intrare. (m dat sa cobor& dar soferul a insistat sa ii platesc. *usese
ceasul de marcat si mi-a aratat suma. (m incercat sa platesc dar pe sofer l-a apucat nebunia.
1ustinea ca suma de pe ceas este in 3'C si daca nu ii dau repede banii mergem la politie. 'u abia
asteptam asta stiam ca teoretic chine!ii nu au voie sa posede si sa faca tran!actii in 3'C insa i-am
%ucat mai departe %ocul. (m desfacut portofelul si i-am aratat continutul& aratind ca n-am 3'C ci
doar renminbi. )-am va!ut ca se uita in portofel si incep sa ii sticleasca ochii. Va!use una din cele
doua bancnote vechi de 188 lei " N/T( : albastre& cu 5alcescu& pentru cine le-a apaucat # si al
apucase amocul. Vroia drept plata una din cele doua bancnote. N-aveam ce sa fac cu el& cum sa-l
conving ca n-are nici o valoare& asa ca i-am dat banii pe care ii vroia si l-am trimis fericit in drumul
sau. 2ai facusem pe cineva multumit& fara prea mare efort. Dupa ce ta$iul a plecat& am regretat ca
nu il tinusem linga mine. 0otelul era inchis. Inchis de-a binelea& ca. Cu un lant si un lacat infasurate
in %urul usii principale. Doar disperarea incepuse sa imi fie mai mare decit enervarea.
2i-am luat rucsacul in spate si am inceput sa merg pe stra!i& fara tinta. /ricum era mai bine decit sa
stau degeaba. (m a%uns intr-o strada mai luminata si chiar in fata unui hotel. Cind am va!ut cele trei
stele pe fatada entu!iasmul mi s-a redus as fi vrut eu orice pat& dar nu puteam sa platesc chiar
pentru orice pat. 2i-am continuat drumul si am va!ut in fata mea o multime de oameni care
traversau o piata si se indreptau aparent toti in aceeasi directie. 2-am alaturat lor si am mers fara
tinta& dus de multime. Incepuse sa rasara 1oarele si incepeam sa vad figurile fantomatice ale celor
din %ur. (m a%uns in final in fata cladirii care atragea toata acea multime si dintr-o data m-am
lamurit unde vroiau toti sa a%unga. (veam in fata una din cele mai bi!are lucruri pe care le va!usem
vreodata : cladirea unei biserici catolice chine!e. Inalta cam cit o cladire obisnuita cu doua eta%e& cu
turnuri si cruci dar vopsita in e$terior in rosu& negru si auriu culorile atit de dragi chine!ilor. Cu
lampioane din hirtie rosie la intrare& chiar cu doua turnuri din lemn spiralate si vopsite in rosu si
auriu& ca sa poarte noroc. / clipa am cre!ut ca oboseala& confu!ia si ploaia %oaca feste perceptiei
mele dar m-am lamurit rapid ca nu e asa. 5iserica din fata mea continua sa e$iste in tot absurdul ei.
1tarea asta mi-a fost risipita de o stringere de mina neasteptata. / batrina& dintre cei care intrau in
biserica& m-a luat de mina si m-a condus incet incet in spatele bisericii& intr-un hol si o cladire lipita
de biserica& in care se afla un hotel. I-am multumit oricarui Dumne!eu se inchina batrina si am cerut
o camera. Tipul de la receptie mi-a cerut pasaportul si a facut o chestie care nu mi se mai intimplase
pina atunci. ( scos de sub te%gheaua receptiei o foaia mare de carton& ca o harta& pe care se aflau
imagini ale pasapoartelor diverselor tari. Culmea& pasaportul rominesc nu aparea acolo& asa ca o
noua discutie a inceput in timpul careia i-am dat pasaportul rugindu-l sa faca ce vrea cu el dar sa-
mi dea un pat in care sa adorm. 1-a convins in cele din urma ca e$ista si tari care nu apar pe hartile
lui si mi-a dat cheia. *entru : 425 am primit un pat intr-o camera cu alte sase libere& slava
Domnului in care m-am prabusit si m-am tre!it doar la ora 6.88 seara. / !i proasta& am mai spus.
2-am tre!it seara cu ceasul intern complet dat peste cap. De citeva ori pina acum noaptea s-a
transformat in !i si invers. /rasul este urit. 5ei%ing era foarte inghesuit& LiMan era prea occidental
dar ChongVing este de-a dreptul urit. Numai blocuri de peste 18 eta%e& decrepite si prost intretinute.
2ulte dintre ele la marginea unor ripe de pamint galben transformate ad-hoc in gropi de gunoi. 1e
pare ca fiecare isi re!olva problema gunoiului aruncindu-l direct pe geam. *rin oras reclame atirnate
in absolut fiecare centimetru liber& la limita suportabilitatii. /amenii preocupati si lipsiti de
amabilitatea pe care o intilnisem pina atunci. ' ceata& e frig si ploua. 5ine ca nu mi-am propus sa
ramin aici prea mult. De fapt singurul lucru pe care il am de facut este sa imi iau bilete la vaporul
care merge pe fluviul Fangt!e pina in Ouhan.
( doua !i dimineata ma urnesc destul de greu si in %ur de ,.88 incerc sa gasesc locul de unde pot sa
imi iau bilet. Ca pentru orice alt bilet pe care trebuie sa il iei in China si cumpararea acestuia se
dovedeste o intreaga aventura. (m descoperit cu greu locul in care se vindeau biletele pentru
cursele fluviale. / incapere de 7 pe 7 m& cu doua ghisee in care 88 de oameni isi disputa dreptul de
a lua un bilet. )a intrare si in interior sin politai dar eficienta loe este !ero. 2ultimea nu tine cont de
nimic si sint momente in care mi se pare ca am nimerit in mi%locul unei revolte. 9n grup de
americani& tipul de calatori cu agentia& probabil plecati pentru prima data in afara tarii sint oripilati
de spectacol. Incearca sa-si pastre!e valorile anglo-sa$one si sa forme!e un firicel de coada
ordonata in mi%locul unei revolte. Incercarea lor e din start sortita esecului si se tre!esc pe
neasteptate in spatele multimii care se lupta pentru intiietate in fata unui ghiseu. Dupa o %umatate de
ora renunt nu m-am apropiat de ghiseu nici cu un centimetru macar. Trebuie sa ies afara si sa ma
gindesc la o alta strategie. Norocul imi apare sub forma unui chine! care ma acostea!a si imi
propune sa-mi vinda un bilet pentru Ouhan la vaporul care urma sa plece a doua !i. Il intreb de pret
si pare /?& dar asta nu se stie niciodata pina in clipa in care ai luat marfa si ai dat banii. /mul doar
pune in aplicare schema biinecunoscuta in China. 3irme sau indivi!i particulari cumpara bilete en-
gros la orice " /pera& monumente& situri istorice& tren& avion& vapor # de la agentiile de stat si le
revind mai ales strainilor. *retul e acelasi dar smecheria lor e ca vind doar pentru 3'C sau dolari.
*robabil ca in continuare cumpara produse din maga!inele re!ervate strainilor si le revind cu un
profit bunicel. /mul ma ia cu el si mergem impreuna in !ona portului. Cind a%ungem intr-o !ona
complet pustie& printre macarale si bar%e de!afectate si ruginite& ocolind mormane imense de
carbune sau minereu de fier& incep sa ma intreb daca am ca!ut cu atita usurinta intr-o tentativa de
%af. Dar norocul imi functionea!a pina la capat& asa ca dupa :8 de minute de mers pe %os printr-o
!ona care parea un soi de tara nimanui a%ung la bordul unui poton ruginit unde se afla sediul firmei
0appB Travel. 1au cel putin asa sustine chine!ul care m-a adus pina acolo& un pustan care nu cred
ca are mai mult de 1: 17 ani. *e ponton ma intilnesc cu boss-ul care ride cu gura pina la urechi&
intreaba de doua ori de unde sint si 4omania nu se pare ca i-ar spune ceva dar e gata sa isi respecte
partea de intelegere si sa imi vinda un bilet pentru cursa ChongVing Ouhan de a doua !i. Contra
sumei de 188 de dolari& platiti in moneda americana sau echivalent 3'C. Imi da ceva care seamana
vag a bilet oficial& incearca sa imi e$plice unde e ase!at patul in care voi dormi voi avea clasa a III
a& 1 paturi intr-o cabina si asteapta sa ii dau banii. *roblema in China cu biletele este ca niciodata
nu stii daca ai cumparat un bilet valid sau o bucata de hirtie decupata dintr-un !iar. Increderea
uneori prosteasca pe care o am in oameni ma face sa intorc pe toate partile bucata de hirtie numita
bilet& sa scot din strafundurile ascun!isurile pe care le am asupra mea o hirtie nou-nouta de 188 C si
sa i-o dau chine!ului care continua sa rida cu gura pina la urechi si sa ma bata incintat pe spate. *lec
de acolo cu un puternic sentiment ca tocmai am fost inselat si ma intorc la hotel& unde imi petrec
restul !ilei dormind& uitindu-ma in tavan si e$aminind cu un soi de stupoare noul meu bilet de
vapor. 1tarea aceasta de stupoare imi afectea!a probabil creierul pentru ca spre seara ma duc si fac
un dus& purtind in %urul gitului punga din pin!a groasa in care imi tin pasaportul& biletele de intors
pentru Transiberian si toti banii pe care nu ii schimbasem inca. In timp ce fac dus uit punga agatata
intr-un cui in cabina& termin si plec in camera hotarit sa dorm pina a doua !i. Nu se intimpla asta&
pentru ca intr-o %umatate de ora cineva bate la usa. ' un chine! care !imbeste larg si imi arata punga
cu toate posesiunile mele pamintesti. / iau de la el parali!at de ideea ca as fi putut ramine acolo& la
multe mii de @m de casa fara bani& fara pasaport& fara bilet de intoarcere& fara nimic. 2a apuca un
tremur nervos si simt brusc nevoia sa ma plimb. (m iesti din hotel si m-am ase!at sa maninc la un
restaurant cu trei mese puse pe trotuar. In spatiul dintre mese se afla un ceaun pus pe un trepied cu
un foc de carbuni dedesubt. In ceaun fierbe un lichid al carui principal ingredient sint ardeii iuti.
*ractic& orice iese din bucatarie se pune intr-o lingura mare cu gaurele si se scufunda citeva minute
in fiertura diavoleasca. Cer o chestie din carne de porc si legume& totul trece ritualistic prin ceaun
dupa care 7 beri se lupta sa imi stinga focul de pe git si din stomac. )umea inclusiv ChongVing
devine mai frumoasa iar eu merg in camera mea si adorm cu pretioasa mea punga din pin!a ascunsa
sub perna.
( doua !i de dimineata& la ora sase eram la docul 1 gata de imbarcare. 5iletul de care ma temusem
atit e acceptat fara multa vorba si dupa inca o %umatate de ora de cautari imi gasesc cabina si patul
in care urma sa imi petrec urmatoarele trei nopti. Vaporul e cam vechi si cu siguranta ar avea nevoie
de multa vopsea ca sa acopere rugina care il acopera& dar in rest este /?. Cabina e plina de inca 11
oameni& intre 7 si 68 de ani care cu galagia care insoteste orice in China se pregatesc de plecare.
Toti privesc la mine !imbind& barbatii aprind tigarile si toata lumea e vesela. 1irena suna si ne
desprindem incet de mal. 1int o gramada de pasageri am banuiala ca sint cu mult mai multi decit
numarul pentru care vasul a fost proiectat. *untea superioara este intesata de oameni barbati&
femei& copii care isi vor petrece urmatoarele !ile ghemuiti pe unde apuca. *utinele banci sint de%a
ocupate cu un aer de permanenta si ca se mergi pe oricare din punti trebuie sa fii atent pe unde calci.
)ocali!e! in scurt timp si un restaurant si stiu ca urmatoarele !ile nu o sa sufar de foame. In scurt
timp orasul dispare si sintem in mi%locul fluviului mergind cu vite!a in aval. 9rmea!a sa treceam
printr-o !ona asa !isa ( celor Trei Defilee& renumita pentru peisa%ele pe care le ofera. Intr-adevar&
mergem toata !iua si seara vasul acostea!a la mal unde si ramine peste noapte. 2a lamuresc cu greu
ca noaptea nu este permisa circulatia prin defilee si a doua !i aveam sa si vad de ce.
Dimineata la rasaritul 1oarelui vaporul s-a pus cu incetineala in miscare. 1-a desprins de pontonul
improvi!at si s-a po!itionat pe mi%locul fluviului continuindu-si drumul catre aval. *e masura ce ne
deplasam se vedea ca malurile incep sa se apropie unul de celalalt. Ne apropiam de primul dintre
cele trei defilee. Ca prin miracol& pe parcursul a aproape un @ilometru& distanta dintre maluri a
sca!ut de la aproape doi @ilometri pina la citeva !eci de metrii. (pa avea un aspect solid& cu o
culoare rosiatica luata de la aluviunile de mil. Curgea cu o vite!a fantastica printre malurile care
erau doi pereti verticali de stinca. Nu mi-e frica de apa si stiu sa inot destul de bine dar cind vasul a
inceput sa scirtiie din toate incheieturile mi-a disparut si ultima bruma de siguranta pe care o mai
simteam. 3iecare pasager era pe punte si stringea cu hotarire orice piesa din metal care se afla in
apropiere. Vite!a vasului crestea in fiecare minut si incepea sa aibe dificultati in a pastra drumul
drept din cau!a unor puternici curenti laterali probabil. Nimeni nu mai ridea iar eu personal am
inceput sa ma rog sa iesim odata teferi din infernul acela de apa. Dar treptat& latimea fluviului a
inceput sa creasca& vite!a apei sa scada si !giltiindu-se ca o pasare vaporul a reinceput sa mearga
linistit la vale. Toata lumea a rasuflat usurata si au inceput sa se auda iarasi risete si discutii aprinse.
2i-am aprins o tigara si am %urat ca nu voi mai repeta niciodata e$perienta aceasta " N/T( nici
nu as mai fi avut cum. 3ara sa stiu& ma aflam intr-una din ultimele curse care trecea prin cele trei
defilee. )a mai putin de o luna dupa trecerea mea& circulatia pe fluviu urma sa fie inchisa. Incepea
constructia la unul din cele mai ambitioase proiecte& bara%ul si lacul de acumulare de pe fluviul
Fangt!e. Daca am inteles eu bine& la ora actuala cele trei defilee se afla sub apa bara%ului.
/peratiunea a presupus mutarea citorva sute de localitati& milioane de oameni si distrugerea unuia
din cele mai spectaculoase formatiuni naturale #.
)a putin timp dupa ce am trecut prin primul defileu vasul a acostat si cei care au vrut au putut sa
mearga sa vada pestera lui )i 5ai& un celebru poet. Nimic interesant& doar obisnuitul urcus pe sute
de trepte si la capat o pestera sapata in stinca& decorata cu lampioane rosii si aurii. (ici se pare ca
trait mare parte din viata celebrul poet care a avut ca inspiratie fluviul si cele trei defilee. Celelalte
doua defilee au fost la fel& cu aceleasi trosnituri ale vaporului si cu aceleasi miini inclestate pe
balustrade. Doar ca lungimea defileelor era din ce in ce mai mica& pina cind muntii s-au transformat
in dealuri si dupa multi alti @ilometri delaurile s-au transformat in cimpie. Noaptea tir!iu& toata
lumea a fost tre!ita din somn si adusa pe punte. 2embrii echipa%ului verificau daca a ramas cineva
in cabine. 2otivul era ca trebuia sa trecem printr-o eclu!a si asta se pare ca nu era un lucru chiar asa
de sigur. Intr-adevar& cind vasul a a%uns in ba!inul eclu!ei si apa a inceput sa scada lasind in spatele
vasului un perete din lemn captusit cu metal prin care treceau suvoaie de apa m-am gindit inca
odata ca mi-as fi dorit sa fiu in alta parte. Dar si de data asta se pare ca chine!ii stiua ce fac pentru
ca trecerea a decurs fara incidente. 2-am tre!it de dimineata a doua !i si cind am a%uns pe punte nu
mi-a venit sa cred ochilor. 2ergeam aproape de un mal iar latimea fluviului era atit de mare incit
malul opus doar se ghicea ca o linie la ori!ont. Nu ma puteam opri sa nu ma gindesc cum toata
aceasta cantitate de apa putea trece prin cei citeva !eci de metri cit aveau latime defileele. Calatoria
a decurs linistita& toata lumea era vesela si toti mincau pe rupte iar !iua a trecut pe nesimtite. Inca o
noapte inghesuita si a doua !i eram in Ouhan. Calatoria mea se terminase& la fel si banii pe care ii
aveam asa ca trebuia sa ma gindesc la intoarcere. In Ouhan m-am orientat rapid si in aceeasi seara
eram in trenul catre 5ei%ing. 'ram plin de praf& de amintiri si de e$periente. (%uns in 5ei%ing m-am
dus direct la hotelul in care statusem la venire dar din pacate nu am gasit nici un loc. (sa ca am mai
cautat putin in 5ei%ing ma simteam ca acasa si am gasit un alt hotel& la fel de bun Iing Tai& care
imi dadea o camera pentru HH 425. 'ra o avere pentru mine dar pentru doua nopti pot sa suport
pretul. ( doua !i am mers prima data si mi-am luat loc pentru Transiberian. Cu norocul meu& am
gasit imediat pentru a doua !i acum sint sigur ca a%ung acasa. 2i-am petrecut restul !ilei vi!itind
*alatul si Gradina de Vara un spatiu imens& un parc intins pe multe hectare unde mii de localnici
isi petrec timpul. 1eara eram obosit dar am gasit in holul hotelului un pliant despre /pera
chine!easca si mi-am spus ca ar fi super pentru ultima seara petrecuta aici sa incerc si asa ceva. (m
fost la un spectacol seara tir!iu o e$perienta interesanta& macar prin culoarea pe care o avea& chit
ca nu intelegeam nimic nici din ce se vorbea si nici din logica spectacolului.
(ventura in China s-a terminat ma gindeam eu in patul meu din Transiberian& in timp ce trenul se
punea usor in miscare. 9nde sa plec anul viitor . In India . *e Drumul 2atasii . *oate in 3ilipine .
Nu stiam inca dar aveam un an la dispo!itie sa ma decid. 'ram in compartiment cu trei mongoli :
1oto& Ganaa si 0uslen. 3aceau comert intre China si 4usia. Cumparau marfa ieftina in 5ei%ing si o
vindeau scump in 2oscova. 'rau trei tineri& nu mai mult de 1, 8 de ani. 1tringeau bani ca sa
poata pleca intr-o calatorie prin 2ongolia si 1iberia pentru a gasi un saman autentic de la care sa
invete tainele spiritului. *areau pierduti intr-o lume doar a lor si vorbeau des cu capetele apropiate
in limba lor guturala. (veau un mare respect pentru mine ca avusesem cura% sa a%ung acolo de la o
asemenea distanta. Nu au!isera niciodata de 4omania si aveau o imagine foarte vaga despre 'uropa
si europeni. *e rusi ii urau dar se foloseau de ei pentru a-si indeplini visul pe care il aveau& cu
samanul. Ne-am imprietenit destul de repede si asta mi-a folosit in urmatoarele !ile. 4amasesem
fara bani si fara nici un fel de mincare asa ca dupa a treia !i in tren foamea devenise de-a dreptul
rea. Dupa cea de-a treia !i cind au va!ut ca nu bagasem nimic in gura in afara de ceai& cei trei
mogoli m-au luat pe sus pina la vagonul restaurant si mi-au platit o masa cu tot ce trebuie& inclusiv
votca. (sta s-a repetat in fiecare !i& din cele sapte cite ne-au trebuit sa a%ungem in 2oscova. Vremea
se stricase& ploua incontinuu& era ceata si frig asa ca in afara de somn si discutii mai mult prin semne
cu mongolii mei nu prea aveam multe de facut. (sa am a%uns pe peronul garii din 2oscova. De data
asta nu aveam mult de asteptat in gara& legatura cu trenul de 5ucuresti era peste doar 1 ore asa ca
am ramas acolo.
*este inca doua !ile eram in gara din Ciulnita& asteptind trenul de Calarasi. 1tateam pe o terasa la
circiuma din gara si beam cu resturile de lei gasite prin bu!unare o bere la halba acra. Imi lipsea
berea chine!easca Ning Tao& imi lipsea mincarea& imi lipseau oamenii care !imbeau. 'ra o lumina
frumoasa de sfirsit de (ugust& eu fusesem la capatul *amintului si ma intorsesem. )a masa mea se
asea!a o cunostinta& e mult spus prieten& ne cunosteam de prin oras& ne salutam si cam atit. Cu
familiaritatea aceea enervanta a celor care au sen!atia ca sint cunoscuti de toata lumea& imi spune : ;
(i va!ut ce-au facut astia din partidele politice . Iar au marit preturile. ; In clipa aceea& in linistea
aceea angelica din gara& am avut revelatia gasirii unui raspuns. 9n raspuns pe care nu-l gasisem in
pietrele 2arelui Jid& in nemarginirea 1iberiei& in inaltimile 0imalaBei. 4aspunsul la intrebarea atit
de simpla dar care ma framinta de atit timp = De ce plecam de acasa . ;
6 Iul 88,& 1::76:
*ovestea aceasta s-a incheiat. Inca odata multumesc tuturor celor care au avut rabdarea sa o asculte.
Nu am intentionat ca povestea mea sa aibe o morala ci doar sa spuna mai departe o lectie pe care am
invatat-o acum aproape 8 de ani si nu am incetat niciodata sa o impartasesc si altora W *oti foarte
bine sa ve!i lumea si pe bani putiniW. Daca macar unul din cei care au citit cele scrise de mine isi va
lua un rucsac in spate si copii de mina pentru a porni sa vada macar o parte din lume consider ca
povestea mea nu a fost spusa degeaba.