1

Lucia Stoicescu
First Steps in English Language
Primii pasi n limba englez...
2
3
Articolul
Articolul este partea de vorbire care individualizeaz obiecte si fenomene
indeplinind funcia de determinant. Este considerat determinantul propriu-zis",
pentru c el nu poale fi o parte de vorbire independent, el contribuie doar la
determinarea unic sau individual a substantivului pe care il insoeste.
Aproape fiecare substantiv dintr-o propoziie englez este insoit de un
articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide intotdeauna cu acela
din limba roman.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotrat the;
b) articolul nehotrat a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are poziie fix: inaintea substantivuJui.
Articolul hotrt (the)
- se pronun [] inaintea consoanelor: the look, the pupil, the window...
- se pronun [] inaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour...
- pronunarea []este, de asemenea, folosit pentru subliniere :
The is an article. The" este articol.
Articolul hotrat se utilizeaz cu substantive numrabile (au form atat la
singular, cat si la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se afl pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se afl pe jos.
The student is learning English. Studentul inva englezeste.
The boys were running fast. Beii alergau repede.
The apare dup prepoziii:
in the library (in bibliotec)
on the table (pe rnas)
to the museum (la/spre muzeu)
In mod obligaoriu folosim articolul hotrat cu:
substantive nume proprii de ape, muni,dealuri, oceane, mri, lacuri, insule,
golfuri, canale:
the Danube (Dunrea), the Thames (Tamisa),
the Carpathians (Carpaii), the Alps (Alpii),
the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagr),
4
the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
the English Channel (Canalul Manecii).
substantive compuse:
nume de ri:
the United States (Statele Unite),
the United Kingdom (Regatul Unit)
nume de instituii oficiale:
the W'hite House (Casa Alb)
the Kremlin (Kremlin)
the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
the British Museum (Muzeul Britanic)
substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
tile world (Lumea), the earth (pamantul)
nume de vase, ambarcaiuni:
the Titanic, the Christina
nume de evenimente istorice :
the First World War (Primul Rzboi Mondial),
the Gulf War (Rzboiul din Golf),
the Plague (Ciuma)
nume de ziare:
The Times, The Morning Star
construcii genitivale cu of:
the streets of the town (strzile orasului)
the waves of the sea (valurile mrii)
cu substantive urmate de o propoziie care rspunde la intrebrile: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;
Brbatul care vorbeste este fratele meu.
This is the house which I live in.
Aceasta este casa in care locuiesc.
the transform adjective in substantive
beautiful (adj. frumos)/the beautiful (subst. frumosul).
denumeste clase, grupuri, persoane de acelasi fel:
the rich (bogaii), the poor (sracii)
the blind (orbii), the sick (bolnavii)
the English (englezii), the French (francezii)
the Romanians (romanii)
ajut la formarea superlativului relativ:
the best (cel mai bun)
the earliest (cel mai timpuriu, primul)
ajut la formarea adjectivelor si numeralelor ordinale:
the second (cel de) al doilea
the fifty-sixth (cel de) al cincizeci si saselea
5
in expresii:
for the time being (deocamdat, pentru moment)
in the long run (pan la urm)
on the whole (in general)
at the beginning (la inceput)
in the end (la sfarsit)
by the way (apropo)
in thet seventh heaven (in al noulea cer)
on the rocks (pe geant (familiar))
the day after tomorrow (poimaine)
Not: De regul, numele de persoane nu primesc articol. Dar cand apare un nume
de familie la plural, numele capt sensul de familia...",
the Browns (familia Brown)
the Kramm (familia Kramer)
the Danes (danezii (popor))
the Poles (polonezii (popor))
Articolul nehotrt (a/an)
a cu substantive care incep cu o consoan:
a box, a child, a magazine
an cu substantive care incep cu o vocal:
an egg, an idea, an actor
Not: Se urilizeaz co substantive la singular! Presupune ideea de numr.
- poate intocui numeralul one:
a hundred (one hundred) una sut
a map (one map) and two paintings o hart si dou tablouri
- se foloseste cu substantive care se pot numra (countables):
a man (un om) an idea (o idee)
- se foloseste obligatoriu cu:
denumiri de meserii, profesii, naionaliti:
Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor.
My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic.
He is an Englishman. El este englez.
- numerale, pentru a indica o cifr aproximativ:
(about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane)
- pronumele little (puin) si few (puine), crora le oonfer un plus de cantitate:
I have little time. Am puin timp deloc.
- se foloseste cu denumiri de msuri (timp, distant, cantitate):
I have a little time. Am puin timp destul.
once a day (o dat pe zi), twice a week (de dou ori pe sptman),
three miles an hour (trei mile pe or)
- se foloseste in expresii:
6
to have a mind to (a avea chef de)
to take a fancy to (a indrgi)
once in a blue moon (din an in Paste)
to keep an eye on (a nu stbi din ochi)
all of a sudden (brusc)
Atenie! Articolul nehotrat nu se foloseste cu substantive nenumrabile:
I bought an iron yesterday. Am cumprat un fier de clcat ieri.
dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.
Articolul zero
Desemneaz lipsa articolului. Se folosesle:
cu substantive la plural (indic obiectele oarecare in general):
Clothes do not make the man. Nu haina face pe om.
Books aire on the table. Pe mas se afl cri.
I like milk, coffee, music. Thtatre, games.
Imi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile.
In proverbe si limbaj stiinific:
Haste makes waste. Graba stric treaba.
Light travels faster than sound.
Lumina se deplaseaz mai repede decat sunetul.
obligatoriu:
cu substantive ce denumese zilele sptmanii, lunile anului, anotimpurile:
I'll meet you on Monday. Ne intalnim luni.
He left in May and returned in March. A plecat in mai si s-a intors in martie.
I like spring. Imi place primvara.
cu denumiri de continente, ri, provincii, comitate; orase (exceptie: the
Hague (Haga). singurul oras cu articol), cldiri, strzi, poduri:
Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia si
Frana.
The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and
Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din Scoia, Anglia, ara Galilor si
Irlanda de Nord.
I live in Bucharest. Locuiesc in Bueuresti.
We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran.
Our house is on Oxford Street. Casa noastr se afl pe strada Oxford.
We went for a walk on London Bridge. Am fcut o plimbare pe Podul Londrei.
cu substantive nume de materie:
Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai usor decat apa.
cu denumirile limbilor:
I learn English. Inv engleza.
cu substantive abstracte care nu au form de plural:
love,hate. joy, happiness, wisdom etc.
7
Some people believe in love at first sight.
Unii oameni cred in dragoste la prima vedere.
- in expresii:
at random (la intamplare)
in time (la timp)
for good (pentru totdeauna)
hand in hand (man in man)
at dawn (in zori)
bag and baggage (cu cel si cu purcel)
by ear (dup ureche)
side by side (unul lang altul)
by mistake (din greseal)
Not: Articolul zero indeplinestc funcii precise, iar inlocuirea lui poate atrage
dup sine fie schimbri de ineles, fie pur si simplu grese1i de exprimare.
Cazuri cand omitem articolul (situaii care nu produc modificri de sens):
- in vorbirea familiar: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten deal
meu mi-a spus despre asta.
- in limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation.
Angajaii trebuie s respecte regulile de protecie a muncii.
- in indicaii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right.
Btrana se indreapt spre canapeaua din dreapta (scenei).
8
Substantivul
Denumeste obiecte in sens foarte larg, adic fiine, lucruri, fenomene, are
categorii de gen, numr si caz, si pe lang funcia de subiect in propoziie mai
poate fi echivalentul unei propoziii sau fraze.
Substantivele din limba englez pot fi clasificate din mai multe puncte de
vedere:
1. Dup form
simple: boy, meal, day
compuse (formate din dou elemente): childhood, schoolboy, classroom
prin conversie (din alte prti de vorbire):
- din adjective the good, the evil, the rich
- din verbe: cook, fall, reading, boxing
prin contragere, abrevieri: ad (advertisement), fridge (refrigerator), gym
(gymnastics, gymnasium), lab (laboratory), MP (Member of Parliament), Mr.
(Mister), Mrs. (Misses), Mirs sau Ms apelalive pentru femei cstorite sau
necsatorite.
2. Dup coninut
comune; denumesc:
- un element dintr-o categorie de obiecte de acelasi fel: table, school
- mai multe elemente de acelasi fel: family, people
- substana constitutiv a unor obiecte: wood, steel
- abstraciuni: difficulty, worry, peace
- nume proprii:
- persoane: Churchill
- localiti, ri, continente, ape, muni: London, Romania, Europe,the Danube, The
Alps
- diviziuni temporale, srbtori : January, Sunday, Independence Day
- nume de cri, ziare, reviste: Hard Times, The Sunday Times
- nume de instituii: the Grand Hotel, the British Museum
Not: in limba englez substantivele proprii se scriu cu liter mare, inclusiv
numele de naionaliti si limbi.
He speaks English. El vorbeste englezeste.
We are Romanians. Noi suntem romani.
9
Numrul substantivelor
Din punct de vedere al ideii de numr, substantivele in limba englez pot fi:
A. numrabile
B. nenumrabile
A. Substantivele numrabi1e au atat plural, cat si singular.
a boy two boys
museum museums
child children
Exist dou forme de plural:
- forme regulate
- forme neregulate
pluralul regulat: se formeaz prin adugarea lui -s la forma de singular:
book books (carte)
table tables (mas)
boy boys (biat)
class classes (clas)
nose noses (nas)
Exist substantive care au dou forme de plural:
banjo banjos, banjou (instrument muzical)
motto motlos, mottoes (moto)
volcano volcanos, volcanoes (vulcan)
zero zeros, zeroes (zero)
Not: Literele, numeralele si abrevierile formeaz pluralul prin adugarea unui
apostrof si -s.
As; 1920's; MP's etc.
There are two A's and three 2's in the number of that English car.
Sunt doi de A si trei de 2 in numrul acelei masini englezesti.
Atenie! Forma fr apostrof este mai frecvent folosit.
pluralul neregulat:
-th devine -ths: bath baths (baie) ; mouth mouths (guri)
-f; -fe devin -ves: half halves (jumtate); knife knives (cuit)
- schimbarea vocalei: man men (brbat)
foot feet (picior)
mouse mice (soarece)
- terminaia en : ox oxen (bou); child children (copil)
- aceeasi form la singular si plural:
baracles (baraci); headquarters (cartier general, sediu), series (serie). species
(specie), works (uzin) sheep (oaie). deer (cprioar)
Plurale strine (mai ales in limbajul stiinific):
us i stimulus stimuli
um a datum data
10
bacterium bacteria
us ora corpus corpom
us era genus genera
a ae alga algae
larva larvae
on a criterion criteria
phenomenon phenomena
o i graffito grsfliti
Not: Aceste plurale pot avea si forme cu -s', intalnite mai ales in vorbirea curent:
antenna antennas
antennae
Formula formulas
formulae
bureau bureaus
bureaux
B. Substantive nenumrabile au form nemodificat, deci au form doar de
singular sau doar de plural
numai form de singular: sugar, wisdom, bread, butter, chalk, food, fruit, gold,
jam, silver, advice, information
boli: meastes (pojar), mumps (oreion)
nume de stiine : aesthetics, economicsf, phonetics. politics
nume de jocuri : billards, bowls, cards, darts
nume proprii: Athens, Naples, Wales
Not: Pentru a delimita anumite,caantiti se folosesc cuvinte ca :
a piece of, an item of, a bar of, a bag of
piece bacon piece
a of a of bread
slice cake loaf
a bar of chocolate, soap o bucat de ciocolat, spun
a lump of sugar o bucat (cub) de zahr
a sheet of paper o foaie, coal de hartie
a piece of advice un simplu sfat
an item of information o fram de informaie
a bit of interest un pic de interes
numai form de plural:
unelte: binoculara, compasses, glasses, scissors
imbrcaminte : jeans, overalls, pants, pyjamas, shorts, trousers
Not: Aceste substantive se numr cu ajutorul cuvantului pair:
a pair of scissors (o foarfec, o pereche de foarfece)
a pair trousers (o pereche de pantaloni, un pantalon)
11
a pair of glasses (o pereche de ochelari)
Atenie! Exist numeroase substantive folosite doar cu forma de plural, de regul
terminate in -s
arms (arme) funds (fonduri bnsti)
colours (steag, drapel) manners (purtare)
damages (despgubiri) regards (salutri)
camings (cstig) remains (resturi)
fireworks (foc de artificii) savings (economii)
outskirts (periferie) archives (arhiv)
holiday (vacan) goods (marf)
Atenie! Exist suhstantive care au dou forme, cu inelesuri diferite:
advice (sfaturi) advices (instiintari, avize)
colour (culoare) colours (drapel)
glass (pahar) glasses (ochelari)
custom (obicei) customs (vam)
damage (avarie) damages (despgubiri)
pain (durere) pains (osteneal)
Genul substantivelor
In limba englez, in afara cazurilor in care genul este marcat formal:
boy girl (blat fat);
lion -lioness (leu leoaic)
genul substantivelor se identific de obicei cu ajutorul pronumelor care se refer
la ele si care au forme diferite dup gen:
he el; she ea;
it neutru
sau 1. substantive nume de persoane
2. substantive nume de animale
3. substantive nume de obiecte
1. substantivele ce denumesc persoane de sex brbtesc sunt de gen masculin:
man (barbat)
brother (frate)
cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin:
woman (femeie)
sister (sor)
Not:
masculin feminin cuvinte direrite
father mother (tat mam)
king queen (rege regin)
monk nun (clugr clugri)
12
uncle aunt (unchi mtus)
terminaia -ess
actor actress (actor actri)
host hostess (gazd)
negro negress (negru negresa)
terminaille -ine, -er, -groom
hero heroine (erou eroin)
widow widower (vduv vduv)
bride bridegroom (mire mireas)
Genul comun are o singur form atat pentru feminin, cat si pentru
masculin:
artist, chairman (presedinte), friend (prieten()),
neighbour (vecin()), professor, pupil (elev())
Diferenierea se face in context cu ajutorul pronumelor si a cuvintelor ca:
boy, male, female.
The teacher asked the pupil a question.
He asked her a question.
Profesorul (el) a intrebat elevul (ea).
boy-friend (prieten) male-student (student)
girl-friend (prieten) female-student (student)
2. numele de animale mari sunt in general de genul masculin (se intocuiesc cu
pronumele he)
numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se intocuiesc cu
pronumele it)
cuvinte diferite pentru sexe diferite
horse (he) cal cock hen (cocos gin)
mare (she) iap dog bitch (caine cea)
frog (it) broasc drake duck (ra)
gander goose (gascan gasc)
he-goat ap tom-cat motan
she-goat capra she-cat pisica
3. numele de obiecte sunt de genul neutru:
Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta?
It (umbrella) is in my bag. Este in geanta mea.
Not: In vorbirea curent se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca
diferite atitudini:
masculin: anger, fear, munfer, terror (violene)
ocean, river, sun, wind (fenomene naturale)
the Danube (fluvii)
the Alps (muni)
feminin: affection, devotion, faith, hope
ambition,jealousy, vanity
fortune, liberty, peace, mercy (abstracte)
}(blandee, trsturi de caracter)
13
Tendine n vorbirea curent:
atribuire de gen masculin sau feminin:
feminin semnific afeciune pentru:
- vehicule, masini, ambarcaiuni
- ri, localiti ca uniti politice
atribuire de gen neutru; marcheaz dispre.
Exemple :
I am very fond of my car and I wash her every day.
Iimi iubesc msina foarte mult si o spl in fiecare zi.
Where is the cat ? She is on the bed. Unde este pisica? Ea este pe pat.
You found the girl at last. Where did you find it ?
Ai gsit fata pan la urm. Unde ai gsit-o?
Cazul substantivelor
In limha englez existi patru cazuri:
nomimativul este calul de baz al substantivului, artand obiectul care desfsoar
aciunea exprimat de verb. Este deci cazul subictului si rspunde la intrebrile:
cine? ce?
genitivul arat posesiunea, apartenena. Este cazul atributului si rspunde la
intrebrile: al, a, ai, ale cui?
In englez exist dou tipuri de genitiv:
sintetic ('s) de obicei se foloseste numai pentru fiine (cazuri
excepionale la lucruri); dac substantivele au terminaia -s, se adaug numai
apostroful.
This is the students book. Aceasta este cartea studentutui.
These are the students books. Acestea sunt crile studenilor.
- analitic (of) se foloseste pentru fiine si lucruri:
This book is of the student. Aceasta este cartea studentului.
These are the books of the students. Acestea sunt crile studenilor.
This is the cover of the book. Aceasta este coperta crii.
These are the covers of the books. Acestea sunt coperile crilor.
dativul este cazul complementului indirect si rspunde la intrebarea: cui?
se indic prin prezena prepoziiei to:
Speak to me, please! Vorbeste-mi, te rog!
He brought the newspaper to me. Mi-a adus ziarul.
acuzativul este cazul complementului direct si rspunde la intrebrile: pe cine?
ce?
I met my brother yersterday. L-am intalnit pe fratele meu ieri.
Read the letter, please! Citeste scrisoarea, te rog!
14
Orice substantiv precedat de o prepoziie se afl in cazul acuzativ,
excepie fcand prepoziia to, specific pentru dativ.
Not: Dac in aceeasi propoziie apare un substantiv la dativ si unul la acuzativ,
poziiile lor in propoziie pot fi inversate, caz in care prepoziia to (specific) este
absent.
Tell me a story! Spune-mi o poveste!
The postman has given my neighbour a letter. The postman has given a letter to my
neighbour. Postasul i-a dat o scrisoare vecinului meu.
15
Pronumele
Este partea de vorbire care ine locul unui substantiv. Pronumele poafe fi
clasificat dup form si coninut.
1. Dup form:
simplu: I, you, he, she, which, what, who
compus: myself, yourself, somebody, anyone, each other, whatever, the same
2. Dup coninut:
PERSONAL: indic diferite persoane, are forme in funcie de numr si caz.
Pers. Nr. Nominativ
(cine? ce?)
Genitiv
(al, a, ai, ale cui?)
Dativ (+to)
(cui)?)
Acuzativ
(pe cine?
ce?)
1 sg. I (eu) Mine (al meu, a mea,
ai mei, ale mele)
(to) me (mie,
imi)
me (pe
mine, m)
2 sg. you (tu) yours (al tu, a ta, ai
ti, ale tale)
(to) you (ie,
ii)
you (pe tine,
te)
3 sg.
m.
sg.
f.
sg.
N.
he (el)
she (ea)
it (pt.
lucruri)
his (al, a, ai, ale lui)
her (al, a, ai, ale ei)
its (pt. lucruri)
(to) him (lui)
(to) her (ei)
(to) it (ii)
him (pe el,
il)
her (pe ea,
o)
it pt. lucruri
1 pl. we (noi) Ours (al nostru, a
noastr, ai nostrim,
ale noastre)
(to) us
(nou)
us (pe noi,
ne)
2 pl. you (voi) Yours (al vostru...) (to) you
(vou)
you (pe voi,
v)
3 pl. they (ei) Theirs (a lor...) (to) them
(lor)
them (pe ei,
ii)
Acestea sunt si formele pronumelui posesiv.
Not:
in limba englez genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv!
16
in limba englez, I (eu) se scrie intotdeauna cu majuscul.
He speaks English better than I do. El vorbeste englezeste mai bine decat mine.
disctincie de gen (masculin, feminin sau neutru) se face doar cu pronumele
persoanei a III-a singular.
in limba englez exist pronume de politee ca in limba roman. You poate
insemna atat tu, voi cat si dumneata, dumneavoastr, in funcie de context. La
fel, he, she pot insemna el, ea sau dumnealui, dumneaei.
it poate aprea si in construcii impersonale ca:
It rains. Plou.
It is cold. E frig.
It is late. E tarziu.
It is important to... Este important s...
It does not matter if... Nu conteaz dac...
POSESIV: dup cum am observat din tabelul anterior, pronumele posesive sunt,
de fapt, genitivele pronumelor personale.
DEMONSTRATIV: indic distana in spaiu sau timp a unui obiect fa de un alt
obiect sau identitatea acestuia cu sine insusi (pronumele si adjectivul demonstrativ
au forme identice).
- pentru apropiere: this (acesta, aceasta) / these (acestia, acestea)
- pentru deprtare: that (acela, aceea) / those (aceia,acestea)
- such: acesta, aceasta sau astlfel
Such was the situation. Aceasta era situaia.
- the same: acelasi lucro, aceleasi
The same may sbe said about the others. Acelasi lucru se poate spune si despre
ceilali.
RELATIV: se refer la un substantiv sau inlocuilor al acestuia care a fost deja
menionat si face astfel legtura intre cele dou propoziii:
who
I know people don 'I like 111is wriler.
that
Cunose oameni crora nu le place acest scriitor.
Pronumele relative sunt:
who care (pentru persoane)
which care, care dintre (atat pentru persoane, cat si pentru lucruri)
that care (atat pentru fiine, cat si pentru lucruri)
Not: That are o funcie restrictiva. Poate fi inlocuit prin who sau which.
Cand e la acuzativ, poate fi omis.
the man (that) whom you saw omul pe care l-ai vzut
'The question (that) you asked intrebarea pe care ai pus-o
Astfel de omisiuni au loc mai cu seam in limba vorbit. Dac se omite un
pronume relativ insoit de o prepoziie, aceasta se asaz dup verb:
the bok (...) he was looking for cartea pe care o cuta
{ }
17
the boy (...) you told me about biatul de care mi-ai vorbit
Atenie! Pronumele relativ trebuie asezat, pe cat posibil, lang antecedentul su.
Nerespectarea acestei reguli poate da nastere la confuzii:
He met the girl in the street that you know.
A intalnit fata pe strada pe care o cunosti.
He met the girl that you know in the street
A intalnit fata pe care o cunosti pe strad.
INTEROGATIV: Pronumele interogative in locul substantivelor sau
pronumelor asteptale ca rspuns la intrebare.
who cine (pentru persoane)
what ce (pentru lucruri)
which care (selecteaz dintr-un grup de fiine sau lucruri)
Who are you? Cine esti / suntei?
What have you got there? Ce ai acolo?
Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun?
how much cat de mult (pentru cantiti)
how many cat de mult (pentru numr)
what kind of ce fel de (pentru caliti)
Not: Who este singurul care are forme diferite in funcie de caz:
Nominativ: who (cine, care?)
Genitiv: whose (al, a, ale cui, crei, cror?)
Dativ: to whom (cui, cruia, crora?)
Acuzativ: who (pe cine, pe care?)
Atenie! Cand pronumele interogativ este insoit de o prepoziie, aceasta se afl
inaintea lui in limba scris, dar in limba vorbit se aseaz la sfarstilul prnooziiei:
From what country does she come? Din ce ar vine? limba scris
What country does she come from? limba vorbit
REFLEXIV: Pronumele reflexiv inlocuieste obiectul asupra cruia se excrcit
aciunea verbului. Apare dup cuvantul pe care il accentueaz si are sens de
intrire, de singur, de chiar, in persoan.
myself eu insumi
yourself tu insui
himself el insusi
herself ea inssi
itself el, ea insusi/insisi (pentru lucruri)
oneself el insusi (cu sens impersonal)
ourselves noi insine
yourselves voi insiv
themselves ei insisi / ele insele
Not: Precedat de prepoziia by, capt sensul de singur".
I saw him myself. Eu insumi l-am vzut.
He lived there by himself. Tria acolo singur.
NEHOTRT: nu ofer nici o indicaie precis asupra obiectului.
18
some ceva, cateva, niste. De obicei, apare in propoziii afirmative, dar
poate aprea in intrebri, atunci cand se exprim o rugaminte, o dorin sau o
ofert.
any ceva, niste, caiva, cateva, unii, unele, vreun, vreo, oarecare. Apare
in intrebri sau in propoziii negative.
no nici un, nici o, nu. Apare in propoziii negative (verbul la afirmativ).
none (no one) nici unul, nici una. Apare in propoziii negative
(verbul la afirmativ).
Where is the ink? I'll take some. Unde e cerneala? Am s iau puin.
Any will do. Oricare e bun.
I haven't any. Nu am deloc.
Not: Spre deosebire de limba roman, in limba englez nu este posibil existena
a dou negaii in aceeasi propoziie: se poate nega fie verbul, fie subiectul sau
obiectul.
I didnt see anybody = I saw nobody. N-am vzut pe nimeni.
Some, any si no ajut la formarea urmtoarelor pronume compuse:
someone cineva, careva
somebody cineva
something ceva
anyone oricare, careva, nimeni
anybody cineva, oricine, nimeni
anything ceva, orice, nimic
no one nici unul/una
nobody nimeni
nothing nimic
Alte pronume nehotrate sunt:
every fiecare (cu compusii: everyone toi, fiecare
everybody toi, toat lumea
everything tot, totul)
other alt, alt, ali, alte
another un altul, o alta, inc un, inc o
the other cellalt, cealalt
both amandoi, amandou, ambii, ambele
several caiva, cateva.
all tot, toat, toi, toate
one un, unul, una, cineva
much mult, muli
many muli, multe
(a) little puin, puine
either oricare (dintre dou elemente)
neither nici unul, nici una (dintre dou elemente)
Exemple:
Let me tell you something. S-i spun ceva.
19
He didnt know anything about it. Nu stia nimic despre asta.
Anybody can help you. Oricine te poate ajuta.
Everything is ready. Totul e gata.
Everybody wili be present. Toat lumea va fi prezent.
Somebody is knocking at the door. Bate cineva la us.
Something is better than nothing. Mai bine ceva decat nimic.
One says that... Se spune c ...
Neither is good. Nici una (dintre cele dou soluii) nu este bun;
20
Numeralul
Reprezint partea de vorbire care exprim o cifr, numrul sau ordinea
obiectelor. Deseori determin un substantiv, inaintea cruia apare.
Exist mai multe tipuri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt:
Numeralul cardinal: exprim o cifr sau numrul obiectclor:
1 one; 2 two; 3 three; 4 four; 5 five; 6 six; 7 -seven; 8 eight; 9 nine;
10 ten; 11 eleven; 12 twelve .
intre 13 si 19, numeralele se compun prin adugarea terminaiei -teen:
13 thirteen; 14 fourteen; 16 sixteen; 17 seventeen; 18 eighteen; 19
nineteen
Zecile (20-90) se rompun prin adugarea terminaiei -ty:
20 twenty; 30 thirty; 40 fony; 50 fifty; 60 sixty; 70 seventy ; 80 eighty;
90 ninety;
100 one hundred; 1000 one thousand.
intre zeci si uniti apare obligatorie liniua de unire: 21 twenty-one; 35
thirtyfive;
79 seventy-nine...
Intre sute, mii sau milioane si zeci apare obligatoriu and.
one hundred and twenty-one 121
seven hundred and thirty-five 735
one thousand and seventy-nine 1079
Atunci cand numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute,
acestea apar la form de plural: tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii),
millions (milioane).
Dac numerele sunt cunoscute, apar la form de singular:
three hundred trei sute
ten thousand zece mii
five million cinci milioane
Not: in limba englez, cuvantul care defineste miliardul este billion.
Spre deosebire de limba roman (unde se foloseste punctul), miile se separ prin
virgule.
Numeralul ordinal exprim ordinea obiectclor sau locul unui obiect intr-o seris.
In general, se formeaz prin adugarea terminaiei -th, la numeralul cardinal, eu
excepia primelor trei:
first (primul, prima)
second (al doilea, a doua)
21
third (al treilea, a treia)
fourth (al palrulea, a patra)
fifth (a1 cincilea, a cincea)
Abrevierea se face prin adugarea ultimelor dou litere la cifra: 1st, 2nd,
3rd, 4th.
Dup cum se poate observa, la unele numerale se produc modificri de
scriere: fifth, eigth, ninth.
La zeci, terminaia -ty devine -tieth:
twentieth, thirtieth, fortieth, sicitieth, seventieth, eightieth, ninetieth.
Numeralul ordinal este insoit de arilcolul the!
Alte tipuri de numerale sunt:
Numeralul fracionar, unde numrtorul este exprimat printr-un numeral
cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal:
1/3 one-third (o treime) 2/10 two-tenth (dou zecimi)
1/5 onte-fifth (o cincime) 3/4 three-fourth (trei ptrimi)
Numeralul colectiv:
couple (doi, dou)
pair, (pereche)
dozen (duzini)
score (douazeci)
Numeralul multiplicativ, format prin adugarea terminaiilor -fold sau -times la
numeral, excepie fcand numeralele one si two.
single, once (o dat)
double, twice (de dou ori)
threefold, three times (de trei ori)
fourfold, four times (de patru ori)
Numeralul distributiv, care arat repartizarea in grupe, se formeaz cu ajulorul
lui by sau and.
one by one (unut cate unul)
three by three (trei cate trei)
by twos (cate doi)
by threes (cate trei)
two and two (doi si cu doi)
three and three (trei si cu trei)
Not: Aproximarea numeric se exprim prin:
about (circa)
nearly (aproximativ)
almost (aproape)
Depsirea unei cifre se exprim prin:
over (peste)
more than (mai mult de)a
above (peste)
22
Exprimarea datei
Ordinea ohisnuit este: luna, ziua, anul pentru engleza american si: ziua,
luna, anul pentru engleza britanic, fiind exprimat prin numeralul ordinal:
June the 5th, 1992
April 22nd, 1978
December 1st 1997
Anii se citesc:
1. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial):
1966 one thousand nine hundred and fifty-six; nineteen hundred and
sixty-six
2. cu ajutorul zecilor (in limba vorbit):
1966 nineteen sixty-six
Anul 2000 sc citeste two thousend.
Atenie! Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love
zero: in matematic si indicarea temperaturii
oh: la numerele de telefon
nil si nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal
love: in tenis
Exemple:
It is four degrees below zero. Sunt minus patru grade.
Dial 6070... Formeaz...
Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Leeds a castigat cu 4:0.
Splarlea leads by 30:0 (thirty-love). Sparlea conduce cu 30 :0.
Exprimarea timpului cronologic
Ora intreag se exprima cu ajutorul formei o'clock, iar propoziia incepe
de obicei cu pronumele it.
It is ten o'clock.
It is five o 'clock sharp. Este cinci fix.
Jumtatea de or se exprim prin half, sfertul de or prin (a) quarter.
Funciile orare se exprim cu ajutorul prepoziiilor past (intre 1 si 29 de
minute trecute de ora fix) si to (intre 31 si 59 de minute cele rmase pan la
ora fix).
It is ten (minutes) past nine. Este nou si zece.
It is a quarter past nine. Este nou si un sfert.
It is half past nine. Este nou si jumtate.
It is twenty (minutes) to ten. Este zece fr douzeci.
It is quarter to ten. Este zece fr un sfert.
Se practic exprimarea orei si in felul urmtor:
2:15 two fifteen (doi si un sfert)
23
5:30 five thirty (cinci si jumtate) (mai ales cand este vorba de orarul trenurilor,
ora exact... ) si cu:
Abrevierile: p.m. (post meridiem) dup amiaza
a.m. (ante meridiem) dimineaa
24
Adjectivul
Este partea de vorbire care exprim insusirea unui obiect (fiin sau
lucru). Apare de obicei inaintea substantivului pe care il determin si rspunde la
intrebrile: care?, ce fel de? Spre deosebire de limba roman, in limba englez
adjectivul este invariabil (nu se modific in funcie de gen si numr).
Adjectivul prezint dou categorii de clasificare: dup form si dup coninut.
1. Dup form, adjectivele pot fi:
simple (formate dintr-un singur cuvant): simple, quick, nice, good, brave, bright,
real, right, beautiful, interesting
compuse (formate din dou cuvinte): good-looking, short-sighted, blue-eyed,
hard working, ready-made
2. Dup coninut, adjectivele se impart in:
propriu-zise (calificative), care arat o calitate a obiectului: red, white, bitter,
busy, dull, easy, fresh, happy, old, perfect, slow, tall
determinative, care confer precizie obiectului. Unele dintre acestea provin din
pronume. Deosebirea dintre pronume si adjectivele provenite din pronume este
funcional: in timp ce pronumele apar independent, adjectivele provenite din
pronume insoesc obligatoriu un substantiv.
Adjectivele determinative sunt:
posesive: indic posesorul unui obiect:
my al meu, a mea, ai mei, ale mele
your al tu, a ta, ai ti, ale tale, al, a, ai, ale d-voastr
his al, a, ai, ale lui (pentru persoane)
her al, a, ai, ale ei (pentru persoane)
its ai, a, ai, ale lui/ei (pentru lucruri)
our al nostru, a noastr, ai nostri, ale noastre
your al vostru, a voastr, ai vostri, ale voastre, al, a, ai, ale d-voastr
their al, a, ai, ale lor
relative: introduc o propoziie relativ:
whose al, a, ai, ale crui/crei/cror (pentru persoane)
what ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiine)
which care, care dintre (pentru lucruri si fiine, implicand selecia dintr-o clas)
The young man whose book is here was my classmate.
Tanrul a crui carte este aici a fost colegul meu de clas.
The story is about a girl whose brother is lost.
25
Povestea este despre o fat al crei frate s-a rtcit.
1 don't remember what / which address this is.
Nu-mi amintesc ce/care adres este aceasta.
She knows what / which book I am talking about.
Stie despre ce / care carte vorbesc.
interogative: apar in intrebri, pentru a determina substantivul asteptat ca rspuns:
whose al, a, ai, ale crui / crei / cror (pentru fiine)
what ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiine)
which care, care dintre (pentru lucruri si fiine, implicand selecia dintr-o
clas)
Whose car have you driven? A cui masin ai condus?
Whose brother are you? Al cui frate esti?
What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun?
Comparaia adjectivelor se refer la adjectivele propriu-zise (calificative).
Ca si in limba roman, in limba englez exist urmtoare grade de comparaie:
a) gradul pozotiv este forma de baz a adjectivului: wise, long, sthort, common
b) gradul comparativ indic insusirea unui obiect prin comparaie cu un alt
obiect.
- de inferioritate: not so / as... as (nu asa de... ca)
less... than (mai puin decat)
not so wise as less important than
not as short as not so beautiful as
- de superioritate:
adjectivele formate dintr-o singur silab, precum si cele formate din dou silabe
(cu terminaia in -y, -ble, -er) adauga -er la final:
- er than (mai ... decat)
wiser than easier than
shorter than abler than
- majoritatea adjectivelor formate din dou silabe, precum si cele formate
din mai muite silabe sunt precedate de more:
more ...than (mai ...decat)
more correct than more interesting than
more prudent than more beautiful than
c) gradul superlativ
- relativ: indic nivelul cel mai inalt sau cel mai redus al insusirii unui
obiect in raport cu un alt obiect:
adjectivele formate dintr-o singura silab, precum si cele formate din dou silabe
(cu terminaia in -y, -ble,-er) adaug -est la final:
the... -est of (cel mai... dintre)
the wisest of the easiest of
the shortest of the ablest of
majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum si cele formate din mai
multe silabe sunt precedate de most:
26
the most... of (cel mai... dintre):
the most correct of the most intersting of
the most prudent of the most beautiful of
absolut: indic cel mai inalt nivel al insusirii, fr a se mai face comparaie:
very... (foarte)...
Exemple: comparaie regulat
pozitiv comparativ superlativ
small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic)
big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare)
dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat)
noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil)
Un numr de adjective au o comparaie neregulat:
pozitiv comparativ superlativ
good better the best (bun)
bad, ill worse the worst (ru, bolnav)
much more the most (mult)
many
liltle less the 1east (puin)
old older the oldest (vechi, btran)
elder the eldest (pt. membrii mai varstnici)
far farther the farthest (deprtat)
further (suplimentar) the further (in timp)
late later the 1atest (tarziu)
the latter (ultimul din doi) the last (ultumul)
near nearer the nearest (apropiat)
the next (urmtorul)
Not: Cu ajutorul lui much, by far si far intrim ideea exprimat de adjectiv.
much more interesting than
far more interesting than
by far more interesting than (mult mai interesant decat...)
27
Verbul
Este partea de vorbire care exprim aciuni, procese care au loc in timp si
sunt legate de un agent.
1. Dup form, verbele pot fi:
regulate, formand trecutul simplu (Past Simple) si participiul trecut (Past
Participle)prin adugarea terminaiei -(e)d la forma de infinitiv:
to ask asked asked
to talk talked talked
to open opened opened
neregulate, cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu si participiul
trecut:
to be was been
to get got got
to shut shut shut
2. Dup coninut, verbele se pot clasifica dup cum urmeaz:
auxiliare (ajuttoare): to be, to have, to do,shall, will, should, would
Aceste verbe nu au ineles independent, neputand fi traduse, isi schimb forma in
funcie de modul, timpul, persoana si numrul cerute, in timp ce verbul de conjugat
rmane invariabil.
TO DO formeaz negativul si interogativul timpurilor prezent si trecut.
TO BE formeaz aspectul continuu, impreun cu participiul prezent -ing:
formeaz diatez pasiv impreun cu participiul trecut (-ed, la verbe regulate; a
treia form, la verbe neregulate).
TO HAVE formeaz timpurile perfecte, impreun cu participiul trecut (-ed sau
forma a-III-a a verbului).
SHALL, WILL formeaz timpul viitor.
SHOULD, WOULD formeaz modul condiional si modul subjonctiv analitic.
modale: can, could, may, might, must, shall, should, ought to, will, would, dare,
need.
Aceste verbe insoesc intotdeauna un alt verb, cruia ii modific sensul:
dac verbul comun exprim o aciune propriu-zis, in prezena verbului modal
capt o nuan deosebit (o aciune imaginar, posibil).
comune (obisnuite), care prezint cele trei forme (infinitiv, trecut simplu,
participiu trecut).
28
Verbul prezint cateva caracteristici specifice, care trebuie avute in vedere in
analizarea
aciunii: persoana care face aciunea, timpul cand se face aciunea, modul in
care se desfsoar aciunea, aspectul acesteia (durata in timp), diateza.
PERSOANA care face aciunea este subiectul propoziiei. In funcie de aceasta,
verbul dobandeste forme diferite pentru a indica indeplinirea aciunii de ctre
vorbitor.
TIMPUL aciunii reprezint momentul sau perioada in care se desfsoar aciunea.
In limba englez exist trei timpuri de baz trecut, prezent si viitor si trei
timpuri secundare: trecut perfect, prezent perfect si viitor perfect.
MODUL aciunii indic felul cum este conceput aciunea. Exist moduri
personale (care formeaz singure predicatul unei propoziii) si moduri impersonale
(care nu pot forma singure predicatul).
Moduri personale:
indicativ: arat o aciune real, sigur
subjonctiv: descrie o aciune ireal
conjunctiv: descrie o aciune dorit
imperativ: exprim un ordin, o sugestie direct, o rugminte, un sfat
Moduri impersonale:
infintiv: arat numele aciunii, strii
gerundul: indic aciunea verbal
participiul: cu forme de prezent (artand o aciune in desfurare) si trecut
(indicand insusirea rezultat dintr-o aciune)
Not: Gerundul si participiul prezint particulariti care se disting clar fa de
gerundul
si participiul din limba roman.
ASPECTUL aciunii reprezint o categorie verbal specific limbii
engleze, referitoare la durata unei aciuni. Poate fi de dou tipuri:
simpl (aciunea propriu-zis);
continuu (desfsurarea neintrerupt a aciunii intr-o anumit perioad de timp,
bine definit)
Aspectul continuu se formeaz cu ajutoruI verbului auxiliar to be si
terminaia -ing, adaugat la verb.
Atenie! Exist o serie de verbe care, de regul, nu pot fi folosite la aspectul
continuu (atunci cand totusi apar la acest aspect, isi modific sensul): to hear si to
see, to smell, to taste, to fell, to sound, to look, to appear; to belive, to consider; to
hope, to know, to think, to forget, to love, to want, to regret, to wish, to have, to be,
to own, to belong.
DIATEZA difer de cea din limba roman. Se refer la forma verbului in
funcie de aciunea indeplinit de subiect: dac subiectul este cel care face
aciunea, diateza este activ; dac aciunea este indeplinit de altcineva si este
numai suportat de subiect, diateza este pasiv; dac subiectul este cel care
indeplineste si, in acelasi timp, suport aciunea, diateza este reflexiv. In limba
englez diateza reflexiv nu exist ca atare, fiind fie inclus in sensul unor verbe,
fie introdus prin prezena unui pronume reflexiv plasat dup verb.
29
He grew fat. S-a ingrsat.
I am washing myself. M spl.
Formele persona1e ale verbului
MODUL INDICATIV prezint aciunea, starea exprimat de verb ca
real, indeplinit chiar. Are urmtoarele timpuri, pe axa lor cronologic:
Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului
Past Present Future
Past Perfect Present Perfect Future Perfect
He returned the book to the library after he had read it.
A inapoiat cartea la bibliotec dup ce a citit-o.
I can return the book to the library now. I have read it.
Pot s returnez cartea la bibtiotec (acum). Am citit-o.
He will return the book to the library next Monday. He will have read it by then.
Va inapoia cartea la bibliotec lunea viitoare. O va fi citit pan atunci.
Past Tense: desemneaz un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului
(evenimentul este amintit in prezent).
La verbele regulate se formeaz cu terminaia -ed.
play plaed arrive arrived
cross -crossed stop stopped
study studied move moved
La verbele neregulate nu exist o regul; au forme deosebite si trebuie invate pe
dinafar. (o list cu principalele verbe neregulate se afl la finalul capitolului.)
burn burnt; creep crept; hit hit;
meet met; sit sit; grow grew;
give gave; begin began; go went...
Not: Past Tense exprim o aciune svarsit si incheiat in trecut.
I went to the opera last night. Am fost la oper asear.
I often visited him. Il vizitam adesea.
He said goodbye and left. Spuse la revedere si plec
Past Perfect: se foloseste cand vorbitorul se plaseaz psihologic pe o ax a
trecutului si desemneaz un eveniment anterior unui eveniment trecut.
I had finished the book before you came. Terminasem cartea inainte s vii tu.
Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. Mama gtise deja
cina cand a ajuns tata acas.
Not: Este un timp mai utilizat in limba englez decat in 1imba roman pentru
exprimarea anterioritii.
Se formeaz din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
had called; had taken; had written
Future in the Past exprim ideea de viitor intr-o propoziie secundar, dependent
de o propoziie principal cu verbul la un timp trecut
I knew you would come. Stiam c vei veni.
30
I knew I would have finished the novel by ten oclock.
Stiam c voi fi terminat romanul pan la ora zece.
Not: Este un timp inexistent in limba roman, necesar in limba englez pentru
respectarea anumitor reguli de concordan a timpurilor. Se formeaz:
should/would + verb
should read; would go
should/would + have + forma a III-a a verbului
should have read; would have gone
Present desemneaza un eveniment, o aciune, o stare care are loc simultan cu
momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii.
I go to school. Merg la scoal
I watch TV in the evening. M uit seara la televizor.
Not: Ca form este identic cu infinitivul (forma de baz a verbului), la toate
persoanele. Persoana a III-a singular adaug terminaia -s (sau -es).
I go / read we go / read
you go / read you go / read
he, she, it goes / read, they go / read
Present Perfect desemneaz un eveniment, o aciune, o stare anterioar
momentului vorbirii, dar a crui anterioritate nu este fixat, avand un caracter
nedefinit.
Ive painted a picture. Am pictat un tablou.
Folosirea acestui timp este asociat cu adverbe care exprim o perioad de timp
deschis, neterminat:
- today, this week, this month
- just, already
Not: Present PerfecI e folosit si pentru evenimente care au avut loc: in trecut, dar
autorii sau efectele evenimentelor, aciunilor mai exist si in prezent.
Eugen Barbu has written several novels. Eugen Barbu a scris mai multe
romane.
(Eugen Barbu trieste.)
Have you seen the exhibition? Ai vizut expoziia? (Expoziia mai e deschis.)
John has injured his arm. John s-a rnit la man. (Inc il mai doare, se vede rana.)
Se formeaz cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
I have phoned / seen we have phoned / seen
you have phoned / seen you have phoned / seen
he, he, it have phoned / seen they have phoned / seen
Future desemneaz un eveniment, o aciune care are loc intr-un moment viitor,
apropiat de momentul vorbirii.
Se formeaz cu shall (pers. 1. sg./pl.) / will (restul persoanelor) +
infinitivul verbului.
In limba vorbit se foloseste will la toate persoanele.
I will go to the seaside tomorrow. Maine plec la mare.
Vom intalni des forma scurt: Ill go...
31
Not: Future este o form caracteristic limbii scrise (limbaj jurnalistic, emisiuni
de stiri, anunuri oficial, limbajul literar). In vorbire, se prefer viitorul cu going to
pentru exprimarea ideii de viitor apropiat.
Se formeaz cu: be going to la prezent + infinitivul verbului
I am going to read / write we are going to read / write
you are going to read / write you are going to read / write
he, she, it is going to read / write they are going to read / write
Atenie! Go si come nu pot fi folosite cu forma be going to.
Formele cu going to exprim o:
aciune viitoare intenie przent
We are going to spend our holiday in the mountains.
Intenionm s ne petrecem vacana la munte. (Am rezervat deja o
camer.)
aciune viitoare cauz prezent:
It is going rain. Cred c o s plou. (Uit-te la nori.)
Future Perfect exprim o aciune, un eveniment viitor care va avea loc inaintea
unui moment viitor sau ajungand pan la acesta.
He will have finished the book by the time you come back home.
El va fi terminat cartea pan cand te intorci tu acas.
He will have worked in this factory for forty years when he retires.
Va fi lucrat in aceast fabric timp de 40 de ani cand se va pensiona.
Not: Se formeaz cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului
I shall have written. Eu voi fi scris.
Este o form verbal caracteristic limbii scrise, fiind mai rar folosit in
limba curent.
Toate timpurile enunate anterior au si un aspect continuu, adic exprim
aciuni, stri in dessurare, repetate, neterminate si continuate pe axa prezentului, a
trecutului sau a viitorului.
Ele se formeaza cu: to be (conjugat) + forma in -ing a verbului.
a) Prezent Continuous: I am reading
b) Past Continuous: I was reading
c) Present Perfect Continuous: I have been reading
d) Past Perfect Continuous: I had been reading
e) Future Continuous: I will be reading
f) Future Perfect Continuous: I will have been reading
a) Present Continuous exprim o aciune in dessurare in momentul vorbirii, o
aciune repetat prezentat in desfsurarea ei, o aciune care nu a fost terminat la
momentul vorbirii.
De obicei, Present Continuous este insoit de adverbe de timp: now
(acum), right now (chiar acum), at this moment (in acest moment), always
(intotdeauna), all the time (tot timpul), continually, today (azi), this week
(sptmana aceasta).
He is singing in the bathroom now. Cant in baie.
32
I always take my umbrella when it is raining. Totdeauna iau umbrela cand plou.
He is doing his homework. Isi face temele.
He is knocking on the door. El bate in us.
He is crying all the time. El plange intr-una, tot timpul.
We are leaving tomorrow. Plecm maine.
b) Past Continuous exprim aciuni in desfsurare la un moment trecut.
I was walking at two oclock yesterday. Ierie la ora dou m plimbam.
He was reading a book last night. Citea o carte asear. (Nu a terminat.)
He was always coming late to the English lesson. Intoteauna intarzia la ora de
englz.
c) Present Perfect Continuous exprim o aciune, stare, inceput in trecut,
continuat in prezent, poate si in viitor. Este folosit in expresii adverbiale ca: for
ages (de mult vreme), for three hours (de trei ore), since 19... (din anul 19...),
since last year (de anul trecut).
I have been reading for three hours. Citesc de trei ore.
They have been playing tennis for half an hour. Joac tenis de o jumtate de or.
He has been living in Bucharest for ten years. A trit in Bucuresti zece ani.
Ive been working at this painting since five oclock. Lucrez la acest desen de la
ora cinci.
d) Past Perfect Continuous are aceleasi valori ca Present Perfect Continuous,
momentul de referin fiind inc axa trecutului.
I had been waiting for my friend since two oclock when he finally arrived.
Il asteptam pe prietenul meu de la ora dou, cand in sfarsit a sosit.
He had been writing poems for two years when I met him.
Scria poezii de doi ani cand l-am cunoscut.
e) Future Continuous exprim aciuni, stri, evenimente in desfsurare intr-un
moment viitor, posterior momentului vorbirii.
I shall / will be walking at two oclock tomorrow. M voi plimba maine la ora
dou.
When he comes, I will be eating. Cand va veni, eu voi fi in mijlocul mesei.
She will be walking while I am sleeping. Ea se va plimba in timp ce eu voi dormi.
f) Future Continuous exprim o aciune in desfsurare in viitor, inainte si pan la o
alt aciune viitoare (si poate si dup aceea).
When the bell rings, we will be writing for fifty minutes.
Cand va suna clopoelul, noi vom fi scris de cincizeci de minute.
MODUL SUBJONCTIV indic o aciune ireal, presupus, dar posibil,
realizabil. Dup form poate fi:
1. sintetic
prezent (identic in forma de baz a verbului); apare in expresii si exclamaii:
It is important that... Este important ca...
So be it! Asa s fie...
God bless you! Dumnezeu s te binecuvanteze!
Come what may! Fie ce-o fi!
33
Long live...! S trisc...!
trecut (identic cu past Tense); apare in expresii ca: I wish..., its time...
- if I were you / if you were me / he were you
- would rather, had better
I wish he understood. As dori ca el s ineleag.
Its time we left. Este timpul s plecm.
If I were you, I would tell him. Dac as fi in locul tu, i-as spune.
I would rather you left. As prefera s pleci.
2. analitic, care se formeaz cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is
important that; so that; in order that; to suggest, to insist, to demand, to order
(that).
It is important that he should come. Este important ca el s vin.
I shall speak so that he might understand. Voi vorbi astfel incat el s poat inelege
I insist that you should listen to me! Insist ca tu s m asculi.
MODUL CONDIIONAL exprim o condiie sau o aciune dorit.
Propoziia secundar, care indic o condiie a realizrii aciunii din propoziia
principal, poate fi introdus prin: if, if not, unless, if not, in case.
In limba englez exist trei tipuri de condiional:
condiie real: realizabil in prezent sau viitor. Ideea de viitor se exprim numai
in propoziia principal, niciodat in cea condiional.
He will / may understand if you talk to him.
Va inelege / poate inelege dac ii vorbesti.
condiie ideal: nu este realizabil in prezent, dar posibil s se realizeze in viitor.
In propoziia principal apare wouldl + verb la forma de baz (frr to). In
propoziia secundar verbul este la Past Tense.
If you talked to him, he would understand. Dac i-ai vorbi ar inelege.
condiie ireal: nu s-a realizat si este imposibil s se realizeze. In propoziia
principal apar would + have + forma a III-a a verbului, in propoziia secundar,
verbul la Past Perfect:
If you had talked to him, he would have understood. Dac i-ai fi vorbit, ar fi
ineles.
MODUL IMPERATIV exprim un ordin, o comand, un indemn, un sfat,
o urare. Are o singur form: persoana a II-a singular si plural si coincide cu forma
de baz (fr to) a verbului
Stop! Opreste-te !
Come here! Vino incoace !
Shut up! Gura!
Be quiet! Liniste!
Forma negativ cu ajutorul lui do + negaie + verb.
Do not push me! Don push me! Nu m impinge!
Dnt be affraid! Nu-i fie team!
Pentru persoanele I si a III-a singular si plural se foloseste construcia cu verbul let.
let (me, him etc.) + verb
34
Let him come in! S intre!
Lets go! S mergem !
Dont let him come in! Nu-l lsa s intre.
Formele impersonale ale verbului
Sunt: infinitivul, gerundul si participiul.
INFINITIVUL are dou forme:
- infinitivul lung: cu particula to (to call, to read)
- infinitivul scurt: fr particula to (call, read)
- mai exist infinitivul cu adverb intercalat:
to clearly understand a inelege clar
to fully appreciate a aprecia cum trebuie
to flatly refuse a refuza categoric
They come to fully realize the importance of the event.
Au ajuns s-si dea seama pe deplin de importana evenimentului.
Not: Aceast form este o construcie destul de frecvent in engleza
contemporan. La fel de uzuale mai sunt si construciile:
a) acuzativ + infinitiv dup verbe exprimand:
o activitate mzual: believe, consider, think
permisiune: allow, permit
ordin, ruginte: order, command, request, beg, ask
We request them to complete the survey. Le-am cerut s termine ancheta.
Atenie! Dup verbe de percepie: hear see, watch, notice, observe si
have, let si make se foloseste infinitivul fr to.
I heard them come. I-am auzit venind.
I made her work harder. Am fcut-o s munceasc mai mult.
b) infinitiv cu for ...to:
They were anxious for her to begin her song.
Erau nerbdtori ca ea s-si inceap cantecul.
Atenie! Verbul know cu sensul de a sti cum s este urmat de: how + infinitiv
She knows how to captivate her audience. Stie cum s-si captiveze auditoriul.
La fel verbele: forget, learn, teach
She taught me how to cath butterflies. M-a invat cum s prind fluturi.
Not: Particula to poate fi folosit pentru a inlocui un verb care a fost deja
menionat.
A. Let's go. Hai s mergem.
B. I don't want to. Nu vreau (s mergem).
GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing.
calling, talking; gerond perfect: having called, having taken
Aceast form nepersonal a verbulul englez nu are un corespondent in limba
roman. El nu trebuie confundat cu gerundul romanesc.
Gerundul este folosit:
35
- dup verbele: to begin, to start, (a incepe): to go on, to keep on (a continua);
to stop (a inceta)
- dup adjeclivul: wort" (vtednic de)
- dup substantivele: fun (amzament), good, use (folos) anticipat de it.
- dup there is no...
There is no contenting some people. Pe unii oameni nu-i chip s-i mulumesti.
- dup: to avoid (a evita), to bear (a suferi), to escape (a scpa de), to fancy (a-si
inchipui), to forget (a uita), to give up (a renuna la), to mind (a avea ceva
impotriv), to propose (a propune), to try (a incerca), to remember (a-si aminti),
- dup: to agree (on) (a cdea de acord s), to aim (at) (a inti s), to apologize (for)
(a se scuza pentru), to belive (in) (a crede in), to bother (about)(a se preocupa de),
to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva s), to excuse somebody (for) (a scuza pe
cineva c), to prevent somebody (for) (a impiedica pe cineva s), to thank
somebody (for) (a-i mulumi cuiva pentru)
- dup: alert in (iute in), capable of (capabil s), conscious of (costient c)
- dup: to force (a fora), to forsake (a se lepda), to talk (a discuta)
- dup: chance of (sns de), experience in (experien in), interest in
(interes pentru), idea of (idee de), objection to (obiecie impotriv), means of
(mijloc de), reason for (motiv pentru), right of (drept de), use of (utilitate)
She admitted being wrong. A recunoscut c a gresit.
It's not worth crying. Nu merit s plangi.
She feels like dancing. Are chef s danseze.
I am used to getting up early. Sunt obisnuit s m scol devreme.
This book is worth reading. Aceast carte merit citit.
Its no sense to try to mend the vacuum-cleaner. Degeaba incerci/nu are rost s
repari aspiratorul.
You must avoid being late in future. Trebuie s evii s intarzii in viitor.
I remember being disappointed. Imi amintesc c am fost dezamgit.
He is fond of reading aloud. Ii place s citeas cu glas tare.
I remember giving her the parcel. Imi amintesc c i-am dat pachetul.
They agreed to her coming. Ei sunt de acord ca ea s vin.
She was right in refusing him. Ea a fcut bine c l-a refuzat.
PARTICIPIUL. Verbul englez are dou tipuri de participiu: de prezent si de trecut.
a) participiul prezent are form identic cu gerundul (-ing,). Impreun cu to be
formeaz aspectul continuu al verbelor.
I am trying to learn. Incerc s inv.
El poate inlocui o propoziie:
While I was reading the newspaper, I remembered them (while reading the
newspaper...)
In timp ce citeam ziarul, mi-am amintit de el.
Not: Participiul este introdus prin while si who. (Gerondul numai prin prepoziii.)
The man crossing the street (who is crossing)...
Brbatul care traverseaz strada...
36
b) participiul trecut
- este forma cu terminaia -ed a verbelor regulate; cele neregulate au forma lor.
listen listened; move moved
- ajut la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have;
- este folosit in construcii absolute.
The customs cleared, we left the airport.
Formalitile vamale terminate, am prsit aeroportul.
Weather permitting, we shall sleep in tents.
Dac vremea va permite, vom dormi in corturi.
Diateza pasiv
Atunci cand subiectul sufer aciunea svarsit de obiect (nu o face), folosim
diateza pasiv.
Lucy has written a letter. Lucia a scris o scrisoare.
subiect obiect
Diateza pasiv:
The letter has been written by Lucy. Aceast scrisoare a fost scris de Lucia.
obiect subiect
Diateza pasiv se construieste cu:
to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului
Present: I am called / taken. Am fost chemat / luat.
Past: I was called / taken
Future: I shall be called / taken
Present Perfect: I have been called / taken
Future Perfect: I shall been called /taken
Future in the Past: I should be called / taken
Imperativ: Let me be called / taken
Conditional:
Present: I should be called / taken
Past: I should have been called / taken
Subjonctiv:
Present: (that) I (shall, might) be called / taken
Past: (that) I were called / taken
Present Continuous: I am being called / taken
Past Continuous: I was being called / taken
Not: Diateza pasiv este, de asemenea, folosit cand autorul aciunii nu este
cunoscut sau exprimat:
The battle was lost. Btlia a fost pierdut.
Atenie! In afar de verbul be se mai poate folosi si verbul get pentru formarea
diatezei pasive aceasta mai ales in vorbirea curent.
The skirt got caught in the door. I s-a prins fusta in us.
37
All our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele cand ne-am
mutat.
Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptat este verbul
become insoit de: more and more, increasingly.
The production of this factory is becoming increasingly specialized. Producia
acestei fabrici devine din ce in ce mai specializat.
Prepoziia by indic cine a svarsit aciunea suferit de subiect:
The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost recitat de
Maria (nu de Lucia sau Ana).
Not: By se omite cand nu se cunoaste cine a svarsit actiunea (A doctor has been
sent for. S-a trimis dup doctor.), cand vorbitorul nu doreste s menioneze, sau el
se poate deduce din context (He was elected President. A fost ales presedinte.)
By nu se folosesle in construciile cu get sau become.
Verbele modale
reprezint o categorie special cu urmtoarele catacteristici:
- infinitiv fr to (ca si verbele care le urmeaz);
- nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense;
- nu primesc -ing;
- formeaz singure forma interogativ si negaliv;
- au echivalente pentru diferite timpuri.
1. CAN = a putea, a sti (inlocuit cu: to be able to = a fi in stare, a fi capabil)
Exprim :
capacitate: I can run very fast. Pot s alerg foarte repede.
She cannot (cant) cook. Ea nu stie s gteasc.
posibilitate, presupunere:
They can be there now. E posibiJ ca ei s fie acolo.
She cant do that! Nu se poate s fac asta!
in limba vorbit inlocuieste may pentru a exprima permisiune:
Can I go home? Pot pleca acas?
You cannot come in! Nu poi intra.
Pentru alte timpuri folosim to be able to:
He was able to run very fast. Putea s alerge foarte repede.
He will be able to run very fast. Va putea s alerge foarte repede.
2. COULD exprim:
capacitate (ca trecut al lui can):
I could run very fast last year. Puteam s alerg foarte repede anul trecut.
permisiune mai formal:
Could I go home? As putea pleca acas?
3. MAY = a putea, a avea voie (inlocuit cu: to be allowed to, to be permitted to) = a
se putea, a fi posibil (inlocuit cu: to be possible to)
Exprim:
38
permisiune in limbaj formal:
May I go home? Pot pleca acas?
You may not come in. Nu poi / nu ai voie s intri.
sau: I was allowed to go home. Mi s-a ingduit s plec acas.
He will be permitted to come in. I se va permite s intre.
posibilitate, presupunere:
They may be there now. Se poate s fie / or fi acolo acum.
It may rain in the afternoon. Se poate s plou dup-amiaz.
sau: It was possible to rain. Era / a fost posibil s plou.
It will be possible to rain. Va fi posibil s plou.
4. MIGHT exprim:
permisiune (formal):
Might I go home? As putea pleca acas?
You might not come in. Nu ai putea / nu ai voie s intri.
posibilitate vag:
They might be there now. S-ar putea s fie acolo acum.
It might rain in the afternoon. S-ar putea s plou dup-amiaz.
5. MUST = a trebui (inlocuit cu: to have to = a trebui neaprat, a avea obligaia)
Exprim:
obligaie, datorie:
You must write to them. Trebuie s le scrii.
I must leave soon. Trebuie s plec curand.
posibilitate, presupunere:
You must be tired. Trebuie s fii obosit. Trebuie c esti obosit.
She must be at home now. Trebuie s fie acas acum.
Not: La solicitarea permisiunii, , rspunsul se formeaz cu may, can sau must not.
May I smoke in here? Pot s fumez aici?
Yes, you may Da, avei voie / vi se permite.
No, you musnt. Nu, este interzis.
Dac se pune la indoial obligaia, rspunsul se formeaz cu must (impunere) sau
need not (lipsa necesitii).
Must I really go there? Chiar trebuie s m duc acolo?
Yes, you must. Da, trebuie / este obligatoriu.
No, you needn't. Nu, nu este necesar / nevoie.
6. SHALL
Ca modal e folosit la toate persoanele si exprim:
promisiune, ordin:
I shall write the letter. Promit c voi scrie scrisoarea.
They shall come on time. Trebuie s ajung la timp.
o ofert, propunere, in care se asteapt opinia interlocutorului (apare in
special cu persoana I) in intrebri:
Shall I close the window? S inchid fereastra?
Shall we listen to him? Oare s il ascultm?
39
7. SHOULD = ar trebui, ar fi cazul
Exprim:
sfat:
You should talk to him. Ar trebui s-i vorbesti.
She shouldnt go to that party. Nu ar trebui s mearg la petrecerea aceea.
presupunere:
He should still be at home. Ar trebui s fie inc acas.
They should be on their way now. Ar trebui s fie pe drum acum.
8. OUGHT TO = ar trebui, s-ar cuveni (form literar, mai protocolar decat
should)
Exprim:
sfat:
You ought to talk to him. S-ar cuveni s ii vorbesti.
presupunere:
He ought be still at home. S-ar cuveni s fie inc acas.
9. WILL:
Ca modal apare la toate persoanele si exprim:
cerere, invitaie deosebit de politicoas (apare in special cu persoana a
II-a in intrebri):
Would you close the window? Ai vrea s inchidei fereastra?
Would you answer my question, please?Ai dori s-mi rspundei la
intrebare, v rog?
aciune repetat:
He would always ask this kind of question. Obisnuieste s pun tot timpul
astfel de intrebri.
Not: Aciunea repetat in mod frecvent, dar in trecut (acum incheiat), poate fi
exprimat prin construcia used to = obisnuiam s.
I used to ask this kind of questions. Obisnuiam s pun astfel de intrebri.
10. DARE = a cuteza, a avea curajl. Ca modal apare in propoziii negative si
interogative cu sensul: a indrzni, a se incumeta, a se aventura, a avea
indrzneala/neobrzarea.
How dare you? Cum indrznesti?
She darent say a word. Nu a indrznit s spun o vorb.
11. NEED = a avea nevoie. Ca modal apare in propoziii negative si interogative cu
sensul de a fi nevoie, a trebui:
Need you go now? E nevoie s pleci acum?
Verbele auxlliare
Sunt verbe cu sens lexical redus si marcheaz modul, timpul, aspectul,
persoana si numrul la verbele pe care le insoesc la fel si forma interogativ a
verbelor pe care le insoesc.
TO DO (a face) did, done
40
Do, did intr in alctuirea formei interogative si negative a verbelor la prezent si
la trecut.
Do you live in this town? Locuii in acest oras?
Did he attend this school? A urmat aceast scoal?
I dont like it. Nu-mi place.
They didn't go. Nu s-au dus.
Not:
be primeste do la imperativ negativ:
Don't be silly! Nu fi prost!
have formeaz interogativul si negativul cu do in limba vorbit:
I dont have enough time to do this. N-am destul timp ca s fac asta.
do intrebuinat pentru subliniere (pronunat accentuat):
She does make all her dresses herself. Intr-adevr isi face toate rochiile
singur.
Do read this letter to me. Citeste-mi, te rog, scrisoarea.
TO BE (a fi) was / were been
se foloseste la formarea timpurilor conjugrii continue si a diatezei pasive:
He is sleeping.
I am being examined.
He has been informed.
Not:
interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaz fr do:
Am I= Are you? Is he?
I am not. You are not.
imperativul se formeaz cu do:
Dont be afraid! S nu-i fie team!
Do be attentive, please! Fii atent, te rog!
TO HAVE (a avea) had, had
formeaz structura formelor perfecte (Present Perfect, Past Perfect...)
He has read.
He had read.
Not:
interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaz fr do:
Have I? Have you? I have not.
Had I? Had he? I had not.
Excepie: ca echivalent modal, to have este ins frecvent folosit cu do (exprim o
posesiune ocazional, nu permanent: a primi, a lua).
Did you have any luhch today? Ai luat masa de pranz astzi?
We didnt have any letters from him. N-am primit o scrisoare de la el.
Why do you have to be there? De ce trebuie s fii acolo?
41
Adverbul
Reprezint partea de vorbire care exprim caracteristica sau imprejurarea
unei aciuni. Determin un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbul prezint
dou categorii de clasificare: dup form si dup coninut:
1. Dup form, adverbele pot fi:
formate prin adugarea terminaiei ly la adjectivul corespunztor:
happilly, extremely, finally, immediately, slowly, truly, nicely, equaly, fully,
sincerely, simply
cu form identic cu adjectivul corespunztor:
back, deep, direct, early, enough, far, fast, hard, ill, just, late, left, little, long,
low,
much, more, near, pretty, right, short, still, straight, well, wrong
cu dou forme (una identic cu adjectivul, cealalt format prin adugarea
terminaiei ly la adjectiv) si sensuri deosebite:
deep (adanc) deeply (profund)
direct (direct) directly (exact, imediat)
hard (din greu) hardly (cu greutate, abia)
high (sus) highly (foarte)
just (chiar, tocmai) justly (drept)
late (tarziu) lately (recent, de curand)
near (lang) nearly (aproape c)
short (bruusc) shortly (pe scurt)
2. Dup coninut, exist adverbe:
de mod, care arat modul in care se desfsoar o aciune (rspund la intrebarea
cum?)
fast, hard, badly, easily, shortly
de timp, care arat timpul cand se desfsoar aciunea (rspund la intrebarea
cand?)
lately, ever, never, often, rarely, seldom, sometimes, usually, generally,
constantly, today, yesterday, tomorrow, ago, last, next, yet, still, since, before,
after...
de loc, care arat locul unde se petrece o aciune (rspunde la intrebarea unde?)
here, there, above, below, up, down, abroad, in, out, everywhere...
interogative:
how?, why?, when?, where?
42
de afirmaie si negaie:
yes, of course, certainly, naturally, sure, no, not, at all, by no means
Unele adverbe prezint restricii cu privire la poziia in propoziie.
adverbele de timp definit (yesterday, today, tomorrow, next week) pot aprea atat
la inceputul, cat si la sfarsitul propoziiei:
I shall be able to meet you next week. V voi putea intalni sptmana viitoare.
She is always asking a lot of questions. Intotdeauna pune o mulime de intrebri.
atunci cand in propoziie apar mai multe adverbe, ordinea lor este fix:
mod + loc + timp
She sang beautiful at the concert last evening. A cantat frumos la concert asear.
My brother worked hard at the office last week. Fratele meu a muncit mult la birou
sptmana trecut.
Comparaia adverbelor
Ca si adjectivele, adverbele prezint grade de comparaie, urmand aceleasi
reguli:
a) gradul pozitiv reprezint forma de baz a adverbului:
soon, hard, early, quickly, beautifully, importantly
b) gradul comparativ indic imprejurarea prin comparaie
de inferioritate: not so / as... as nu asa de... ca
less... than mai puin... decat
de egalitate: as... as (tot asa de... ca)
as hard as as quickly asa
as early as as importantly as
de superioritate
- adverbele formate dintr-o singur silab si adverbul early adaug er la final:
...-er than (mai... decat)
harder than earlier than
- advberbele formate din dou sau mai multe silabe sunt precedate de more:
more... than (mai... decat):
more quickly than more importantly than
c) gradul superlativ
relativ indic nivelul cel mai inalt sau cel mai redus al unei imprejurri in care
se desfsoar aciunea:
- adverbele formate dintr-o singur silab si adverbul early adaug est la finalS
the... est (of) (cel mai... dintre):
the hardest of the earliest of
- adverbele formate din dou sau mai multe silabe sunt precedate de most:
the most... of (cel mai... dintre)
the most quickly of the most importantly of
absolut indic cel mai inalt nivel al imprejurrii unei aciuni, fr a se mai face
comparaie. Se formeaz cu very (foarte)
43
very hard very quickly
very early very important
Not: Exist si cateva excepii la gradul comparativ de superioritate si la superlativ
relativ.
Pozitiv Comparativ Superlativ
(mai...) (cel mai...)
wll better the best
hardly worse the worst
much more the most
little less the least
far farther the farthest (in spaiu)
further the furthest (in timp)
44
Prepoziia
- reprezint partea de vorbire care face legtura intre dou cuvinte diferite din
punct de vedere sintactic: substantivul si articolul su, verb si complementul su. In
limba englez, prepoziiile uzuale sunt:
about despre
above deasupra
across peste
after dup
against impotriva
along de-a lungul
among printre
around in jurul
at la
before inainte(a)
behind in spatele
below sub
beside alturi
between intre
beyond in afar
by lang, de ctre
concerning privind
despite in ciuda
down jos
except in afar de
for pentru, de
from de la
in in
into in
inside in interiorul
near lang
of de
off de pe, din
on pe, deasupra
out din
outside in exteriorul
over peste, deasupra
per prin, din
till pan
to ctre, spre
under sub, dedesubt
with cu
without - fr
Deseori, prepoziiile isi pot schimba sensul in funcie de context:
through the window (pe fereastr)
in time (la timp)
for work (la lucru)
by bus (cu autobuzul)
on foot (pe jos)
Alteori, prepoziiile pot aprea dup verbe, crora le confer un sens diferit fa de
inelesul de baz (le transform in verbe frazale).
to look (a privi) - to look after (a avea grij de);
- to lok for (a cuta);
to go (a merge) - to go on (a continua);
- to go by (a trece);
to make (a face) - to make into (a transforma)
- to make up (a intregi, a fixa, a alctui, a se farda)
45
In alte cazuri, prepoziiile pot aprea dup substantive sau adjective si trebuie
reinute impreun.
at night (noaptea) safe from (ferit de)
at times (uneori) of old (pe vremuri)
at peace (in pace) proud of (mandru de)
by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu)
by the hour (cu ora) on sale (de vanzare)
by the way (apropo) pale with fright (palid de spaim)
Dup cum se poate observa, problematica prepoziiei in limba englez cuprinde o
mare diversitate de sensuri si funcii. expresiile ca atare trebuiesc reinute pe de
rost.
46
Ordinea cuvintelor n propoziie
In limba roman, poziia prilor de propoziie difer de cea a cuvintelor
englezesti in dou privine:
a) limba roman are mai multe forme flexionare decat limba englez si deci locul
cuvintelor in propoziie nu este atat de important.
Englez Roman
I never see him there. Niciodat nu-l vd acolo.
(Eu) Nu-l vd niciodat acolo.
(Eu) Nu-l vd acolo niciodat.
(In limba roman, subiectul nu este de obicei exprimat, verbul romanesc fiind
marcat formal pentru persoan si numr.)
Englez Roman
He speaks English well. El vorbeste bine englezeste.
(subiect + predicat + compl.direct + circ.mod.) (subiect + predicat +
circ.mod. + compl.direct)
I saw him at the cinema last night. L-am vzut asear la cinema.
(subiect + predicat + circ.de loc + circ.de timp) (subiect + predicat + circ.de
timp + circ.de loc)
Ordinea cuvintelor in limba englez prezint urmtoarele caractzeristici generale:
- in propoziii enuniative si exclamative: subiect + predicat + complement
Peter likes Algebra.
How beautiful she is!
- in propoziii interogatice: predicat + subiect + complement
Complementele urmeaz astfel:
complement direct + indirect + complement circumstanial de mod, de loc, de timp
I read the news quickly in the dining room after the dinner.
sub., pred., compl.dir., circ.de mod, circ.loc, circ timp
Not: Pentru subliniere, putem aseza alt parte de vorbire in poziie iniial.
After dinner I read the news quickly in the dining room.
- dou sau mai multe complemente de acelasi fel urmeaz regula: de la specific la
general.
He lives at 55, Franklin street, Bucharest.
- dac avem in propoziie dou adverbe (de loc si de direcie), ordinea este: adverb
de direcie + adverb de loc
47
The horse jumped over the fence in the garden.
direcie loc
Calul a srit peste gard in grdin.
- mai multe complemente circumstaniale de timp: se aseaz de la momentul precis
la cel general; de regul in ordinea: durat, frecven, moment.
I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood.
durat frecven moment
timp precizat perioad general
- atributul precede partea de vorbire pe care o insoeste:
a good ideea o idee bun
brick walls perei de crmid
a never-to-be-forgotten remark o remarc de neuitat
Atunci cand un substantiv este insoit de mai multe atribute, ordinea acestoea este
mai mult sau mai puin indiferent.
New, grey, silk stockings. Ciorapi noi, de mtase, gri.
Pentru realizarea ritmului propiziiei, unele pot preceda substantivul, iar altele il
urmeaz.
Before him was the vast forest, dark, dense and misterious.
In faa lui se afl pdurea vast, intunecat, deas si misterioas.
In concluzie:
Ordinea obisnuit a cuvintelor in propoziia afirmativ este:
subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepoziional +
circumstaniale de mod + loc + timp
She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner.
Ordinea cuvintelor in propoziia negativ este:
subiect + predicat + NOT + complemente
She was not afraid of him.
Ordinea cuvintelor in propoziia interogativ este:
predicat + subiect + complemente
Was she afraid of him?