Padurea

ROLUL PADURII
Tipuri de paduri
Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai
multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe
iomuri forestiere si anume! paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga,
padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care
sunt cel mai ine reprezentate in azinul amazonian, in Africa tropicala, in
Indonezia si in "alaezia. #egetatia este foarte ogata! peste $%%% specii de arori si
&'( eta)e de vegetatie. *auna este extrem de ogata si specializata.
In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice.
Padurea ecuatoriala. Padurile din zona calda ocupa doar + , din suprafata
uscatului, dar contin mai mult de )umatate din speciile de plante si animale de pe
Pamant. Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot
anul, se deoseeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin eta)area
sa in functie de inaltimea arorilor.
Primul eta) este format din arori mici, de -% m inaltime. Urmeaza eta)ul mi)lociu,
cu arori de .% m inaltime, a caror coroana formeaza o olta continua. Ultimul eta),
cel mai inalt, este format din arori de &%'+% m.
Printre arorii padurii ecuatoriale cresc ieruri si ferigi arorescente. Pe trunc/iurile
si ramurile copacilor se spri)ina si se incolacesc liane, lungi de peste -%% m. Din
aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de
straatut.
Arorii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte,
fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. 0ei
mai frecventi arori sunt! ma/onul, aca)uul, aanosul, palisandrul, arorele de
cauciuc, palmierul de ulei, ananierul, arorele de cacao, arorele de c/inina etc.
1umeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care
traiesc. 0orpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre
copaci, sa sara si sa se catare. 0ele mai ine dezvoltate simturi sunt auzul si
mirosul. Pentru a se prote)a de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale
iau culoarea mediului.
In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi 2cimpanzeul,
urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul3, serpi de mari dimensiuni, soparle,
pasari viu colorate 2papagali multicolori, pasarea coliri, pasarea paradisului3,
furnici, tantari si paian)eni uriasi. In Africa traieste musca te'te. Intepatura ei
omoara vitele, iar la om provoaca oala somnului. La marginea padurii traiesc
elefanti, rinoceri, /ipopotami si )aguari.
Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde at musonii si unde, intr'
un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice
se deoseesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arori
isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este
intrerupta de portiuni de savana. Arorii au trunc/iuri masive, cu inele de crestere si
scoarta aspra. 0urios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arorii infloresc. 0a si in
padurea ecuatoriala, pe trunc/iurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine
si au lungimi mai mici.
Arorii care alcatuiesc padurile musonice sunt! aanosul 2cu lemn negru3, tec4ul
2cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor3, santalul 2cu lemn parfumat3,
palmierul.
Padurile musonice sunt populate de maimute 2gioni, macaci3, elefanti indieni, tigri,
pantere, serpi, soparle, veverite zuratoare si diferite specii de pasari.
In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere.
Padurile de foioase 2cu frunze cazatoare3 se gasesc in zona climei temperate umede
2in partea centrala si vestica a 5uropei, in estul Americii de 1ord, in Asia de 5st3,
unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de ogate pentru ca arorii sa
creasca.
Arorii padurilor de foioase sunt! ste)arul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul,
frasinul etc. Toamna, cand arorilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza
inceteaza.
In aceste paduri traiesc! lupul, vulpea, caprioara, mistretul, )derul, veverita, pisica
salatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a.
Padurile de conifere 2sau padurile oreale3 apar doar in emisfera nordica, dincolo de
paralela de ((6, in America de 1ord, 5uropa si Asia, dar se extind si catre sud in
muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.
0oniferele 2radul, molidul, pinul, laricele s.a.3 sunt arori inalti, cu trunc/iul drept,
fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. 0onifele nu isi pierd
frunzele toamna. De la aceasta regula se aate doar laricele.
In 5uropa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga.
Padurea de conifere ofera animalelor un un adapost, mai ales iarna, si /rana tot
anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre
latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.
"aretia si decadenta lemnului
Poate ca n'a existat produs al 7uzinei verzi8 mai cautat ca lemnul.
*olosit din cele mai vec/i timpuri 9 am putea cita ata vanatorului, foisoarele sau
locuintele lacustre ale omului primitiv 9 lemnul a avut mii si mii de intreuintari!
porti de case si cetati, stalpi de pridvor, ingradituri si tarcuri, scari si arme de lupta 9
de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian, pana la arcuri si uzdugane,
poduri si pontoane peste ape, pava) pentru strazi 2asa'zisele strazi podite3,
instrumente casnice 2lingura, caus, plosca, utoi3, mi)loace de transport terestre 2car,
caruta, diligenta3 sau pe apa 2arci, coraii3.
Uriasele progrese te/nice ale secolului al :I:'lea au slait incetul cu incetul
atotputernicia lemnului, punand capat exploatarii lui intensive si salatice, salvand
ruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare prime)die insasi existenta
omului. ;etonul si fier'etonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor.
Otelul, aluminiul, sutele de alia)e metalice ' mai rezistente si mai duraile ' au luat
locul lemnului pe santierele navale ori in industria mi)loacelor de transport
2vapoare, trenuri, avioane3.
Astazi sectorul de folosire a lemnului s'a ingustat si mai mult prin explozia
industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii
unde acestea se dovedesc la fel de vulneraile ca si lemnul in fata agentilor naturali.
0/iar si parc/etul, usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice. 0u tot
asaltul aluminiului si maselor plastice, industria de moile inca nu s'a lipsit de lemn
2scandura, panel, placa), placi aglomerate3. Lemnul de rezonanta mai e inca
intreuintat la constriurea instrumentelor muzicale, iar faricile de c/irituri nu se
pot inca dispensa de el.
In -<=% s'a aplicat prima metoda industriala de otinere a matasii artificiale prin
tratarea celulozei otinuta din lemn 2 vascoza3. De asemenea vascoza tratata cu
glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan, mult folosit ca material decorativ
si de amala). In -=(% s'a otinut un nou tip de matase, prin dizolvarea celulozei in
acid acetic an/idru 2otet3, o matase foarte rezistenta, nesifonaila si transparenta
pentru razele ultraviolete, numita matasea acetat. Tot din celuloza de lemn se
prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si umacul. In
ultimele decenii, datorita actiunii de crutare a lemnului, c/imistii au intreprins
cercetari si au otinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari, foarte
apropiati de matasea artificiala preparata din lemn 2 n>lon, relon, melana3.
Despaduririle si urmarile lor catastrofale
Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le'a suferit padurea.
Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat'o
desertificarea.
0u un deceniu in urma, pe glo, padurile ocupau o suprafata de aproximativ .,< 9
&,? miliarde /a si reprezentau cam $,+ 9 .,& , din suprafata uscatului.
In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, ec/ilirul ecologic este foarte
lail, se verifica succesiunea! padure@ vegetatie ieroasa@ teren agricol@
eroziune@ desert.
In zonele temperate cu climat favorail, socul este mai scurt, oprindu'se la eroziune,
desi se poate a)unge si la instalarea unor semideserturi.
Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glo, padurea
planetara de azi ocupa suprafete incomparail mai mici, nu mai formeaza masive
mari si neintrerupte, refugiindu'se in munti si in locuri greu accesiile, cu soluri
sarace si climat neatragator pentru agricultura.
Din circa ?% ,, cat detinea padurea in perioada preistorica, proportia a scazut in
prezent la .% ,.
La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului,
agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri
economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta
doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu
au acelasi randament ecologic, ca stailitate, rezistenta si forta protectiva.
In functie de procenta)ul actual de impadurire, distingem!
tari cu paduri suficiente 2in Asia, Oceania, America 0entrala3A
tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de ec/iliru ecologic 2in 5uropa si
America de 1ord3A
tari extrem de sarace in paduri 2in Africa Tropicala, Australia3.
Pe ansamlu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Bud,
fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire 2&+,? ,3.
In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, 5gipt,
Africa de Bud. *oarte afectata a fost Ba/ara, care din zona fertila, partial impadurita,
a devenit un vast desert. In C/ana, 1igeria si Den>a se despaduresc zone imense
pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Repulica
"algasa, unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la
disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Bingura parte a
Africii relativ pastrata, cu un potential forestier apreciail, este zona ecuatoriala
2Eair, Caon, 1igeria, 0ongo3.
In Asia, pe locul padurii de odinioara s'a instalat desertul 2Findustan, Iranian,
Araic, Birian3. Talitele de lut ailoniene descoperite la "area "oarta voresc de
ogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri de cedrii, care
ocupau un areal continuu din "untii Taurus 2Turcia3 pana in "untii Lianului,
Amanului 2Biria3 si 0ipru. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui.
Astazi exista in Lian o modesta rezervatie cu cedrii. La fel de puternic a fost
impactul si in 5xtremul Orient. 0ele mai mari distrugeri au avut loc in 0/ina, in
azinele fluviilor Fuan/e si Iantzi.
In America de 1ord, desi padurea a fost ine conservata pana la venirea colonistilor
2sec. -<3, apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria
omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din .<$ milioane /a au mai ramas doar
.-- milioane /a, din care $-+ milioane /a productive, + milioane /a rezervatii si <=
milioane /a paduri degradate.
In America de Bud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul de
accesiiliate si directia de propagare a presiunii demografice. 0ea mai afectata zona
a fost ;razilia rasariteana, dar si 0olumia si 0/ile. Padurea amazoniana tinde si ea
sa fie distrusa din cauza mi)loacelor de transport 9 marea magistrala amazoniana.
In 5uropa, despaduririle s'au produs lent, dar 7moartea padurilor8 este aici
poluarea. Taierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor,
ci c/iar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s'a intamplat in
nordul Italiei, unde, din cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte
devastatoare.
In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. +,$ milioane /a,
reprezentand $+ , din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa ?%'
<% , din suprafata tarii, fapt pentru care in anul -($+, cand sultanul Boliman
"agnificul a repurtat victoria de la "o/acs asupra armatei ungare si a ocupat ;uda,
nu s'a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau ine aparate de muntii
cei mai arupti si de padurile cele mai greu de straatut 9 7 codrul frate cu
romanul8.
Denumiri ca Transilvania 2provine de la latinescul silva care inseamna padure3,
;ucovina 2provine de la cuvantul de origine slavona'u4, care inseamna fag3,
dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra.
Bu aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de
functii importante, unele vitale.
In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile
in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in
urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de
inundatii si eroziune a solului. Padurea prote)eaza lacurile de acumulare si
terenurile din lunca raurilor. Pentru a'si indeplini aceste functii, este necesar ca cel
putin (% , din suprafata azinului /idrografic care aprovizioneaza lacul de
acumulare, sa fie acoperita cu padure 2 la o acoperire de numai -( ,, deitele
maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii3.
Picaturile de ploaie 2care lovesc solul si erodeaza3 sunt interceptate de frunzele
copacilor si de litiera 2stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care
acopera solul din padure3, micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si
procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un /a de padure poate inmagazina in
sol, in primii sai (% cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ -&(% m. de apa
2ec/ivalentul a -&( mm precipitatii3.
Padurile produc unuri materiale deoseit de utile, cum ar fi! lemn pentru
constructii, pentru industria moilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, /artiei,
lemn pentru foc s.a. *auna padurii ofera vanat pentru carne si lanuri, dar si variate
fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.
In procesul de fotosinteza, padurea are o contriutie deoseit de importanta in
regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si gloal. Un /ectar de padure
produce annual aproximativ .% t oxigen, din care, acesta consuma cca -. t in
procesul de respiratie a arorilor sai. #egetatia aroriscenta a padurii pe suprafata
de un /ectar consuma in procesul de fotosinteza circa -+ t ioxid de caron, avand
un rol relevant antipoluant. Arorii si arustii din padure contriuie, de asemenea,
la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o
exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a
viratiilor aerului. In acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca
perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la -% decieliA in
B.U.A. s'a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ .% m, trasata de'a
lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia autove/iculelor cu <'-- ,.
Referitor la fenomenul de poluare c/imica si rolul depoluant al padurii, in literatura
de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu ioxid de sulf in
concentratie de %,- mgGm. poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste
un /ectar de padure. Padurea realizeaza si o epurare microiana, remarcata mai cu
seama la cea de conifere. Bpre exemplu, pe ulevardele Parisului s'au determinat
aproximativ (?% mii acteriiGm. aer, iar in unele magazine c/iar &'< milioane
acteriiGm. aer, in timp ce in padurea *ontain leau din apropiere se inregistrau
numai (%'(( acteriiGm. aer.
Ansamlul conditiilor favoraile vietii create in padure determina ca frecventa
pulsului sa se reduca cu &'< pulsatiiGminut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii
arteriale si sa favorizeze starea de una dispozitie. Pentru olnavii cu unele
afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din
zonele montane sunt enefice.
In zonele de campie, cu suprafete reduse de padure, perdelele forestiere de protectie
au o influenta deoseit de favoraila asupra mediului incon)urator.
Astfel, acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu ( pana la -% ori latimea
lor, determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului
arail, care prote)eaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor, marind
rezerva de apa a solului, prote)eaza caile de comunicatii, localitatile si unele ferme
zoote/nice contra inzapezirilor.
Pe cursurile de apa, perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul
sloiurilor de g/eata, aparand digurile de avarii.
Privita in ansamlu, contriutia padurii la mentinerea ec/ilirelor in iosfera
prezinta o importanta deoseita fie su forma de masiv, fie ca perdele de protectie.
Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, treuie
rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita,
pe cat posiil, reducerea fondului forestier. 0resterea suprafetelor de teren agricol,
nu mai este posiil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, a
dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor
terenuri neproductive.
Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a
pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingri)oratoare fenomenul de
desertificare, evident mai ales pe continentul African, unde daunele produse padurii
nu pot fi )ustificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic.
In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului,
care produce fenomenul de uscare al arorilor. In 5uropa, de exemplu, pe
aproximativ -% milioane /ectare de padure, s'a semnalat uscarea arorilor de molid,
rad, ste)ar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat -,+ , din
suprafata totala a padurilor. La uscarea arorilor a mai contriuit, de asemenea,
poluarea de mare altitudine, cat si cea produsa de industriile c/imica si petroliera,
de faricile de ciment, cominatele metalurgice si miniere.
Privite in ansamlu, importanta padurii si mentinerea ec/ilirului ecologic si
actiunile distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea
colaorarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite
sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul
prevenirii, refacerii si mentinerii ec/ilirelor ecologice, atat de importante vietii de
pe Terra.