Sunteți pe pagina 1din 6

Metan

Metan

Formula structural

I dentificare
Numr CAS ?
Informaii generale
Nume Metan
Alte denumiri ?
Formula chimic CH
4

Aspect gaz incolor
Mas molecular 16,042 g/mol
Proprieti
Densitate 0,717 kg/m
3
N

Starea de agregare gazoas
Punct de topire -182,5 C, 91 K
Punct de fierbere -161,6 C, 112 K
Solubilitate
35 mg/l (la 17 C)
nap
Hazard
Clasificare EU -
NFPA 704

Unitile SI i condiii de temperatur i presiune normale dac
nu s-a specificat altfel.





Atomul de carbon este hibridizat sp
3
, molecula de metan avnd conformaie tetraedric (verde)
Metanul (CH
4
) este o hidrocarbur saturat, componentul principal al gazelor naturale.


Generaliti
Metanul a fost descoperit de Alessandro Volta n 1778 n mlul blilor, din aceast cauz fiind
numit i gaz de balt. Metanul este capul de serie a alcanilor, o hidrocarbur saturat aciclic, n
care atomul de carbon este hibridizat sp
3
, avnd o geometrie tetraedric de hidrocarburi
parafinice.
Rspndire
Metanul se gsete sub form de zcminte naturale n stare destul de pur, la noi n
ar
[Unde?]
puritatea metanului fiind de 99%, ns se poate ntlni i n minele de crbuni unde n
amestec cu aerul formeaz amestecul exploziv numit gaz grizu(responsabil de exploziile miniere).
Metode de sintez
Fermentaia anaerob
Metanul este produs prin fermentarea resturilor vegetale sau animale mai ales pe fundul blilor,
metoda putnd fi folosit i in cazul epurrilor apelor reziduale din marile orae i nu numai.
Plantaiile de orez produc metan n timpul procesului de crestere a plantei.
Gazul de iluminat
n gazul de iluminat obinut prin distilarea uscat a huilei exist un procent de circa 20-30%.
Metode de laborator
Metoda Moissan
are la baz reacia dintre o carbur (de aluminiu, de beriliu) i ap
Al
4
C
3
+12H
2
O =3CH
4
+4Al(OH)
3
.
Metoda Dumas
folosete ca materie prim acetatul de sodiu (sau de potasiu) prin nclzire cu calce sodat:
CH
3
-COONa +NaOH =CH
4
+Na
2
CO
3


Proprieti fizico-chimice
Metanul este un gaz incolor, inodor, mai uor dect aerul. Este foarte puin solubil n ap (sub 1%),
dar solubil n alcool i eter. Arde cu flacr puin luminoas, cu degajare mare de caldur
(8560kcal/m
3
). Amestecul de metan i oxigen (sau metan i aer) explodeaz n prezena unei
scntei. Aa se explic exploziile care se produc uneori n minele de crbuni, unde se gsesc
cantiti nsemnate de metan sub form de gaz grizzu. Acesta are o comportare deosebit fa de
celelalte hidrocarburi, datorita faptului c legtura covalent existent n molecul este foarte
stabil, iar acest fapt influeneaz comportamnetul su chimic. Prin arderea complet a metanului
cu cantiti insuficiente de aer, n instalaii speciale, se obine negrul de fum -- o surs
important pentru sintezele chimice (n special cele pentru fabricarea cauciucului). Prin trecerea
metanului mpreun cu vapori de ap peste catalizatori de aluminiu la o temperatur de circa
850 C se obine un amestec de oxid de carbon i hidrogen care poate fi folosit drept gaz de
sintez:

Acest gaz de sintez trecut peste un catalizator de fier la 450 C sufer o transformare la
nivelul oxidului de carbon, acesta fiind transformat n dioxid de carbon

Atunci cnd catalizatorii nu sunt prezeni, metanul este stabil pn la circa 900 C. Prin
trecerea metanului prin tuburi de cuar la 1000-1200 C se formeaz, cu randamente relativ
mici, acetilen, eten, butadien, dar i hidrocarburi aromatice de tipul benzenului,
xilenuluin antracenului, etc. Ca orice hidrocarbur saturat, metanul poate suferi reacii de
substituie, reaciile de halogenare (clorurare) ale metanului fiind cele mai reprezentative
din acest punct de vedere. Acestea conduc n final la o compui mono-, di-, tri-tetra
substitui, ns mai poate suferi i reacii de amonooxidare (tratarea cu amoniac si oxigen,
respectiv aer), n urma crora se formeaz acid cianhidric (cianurile alcaline, diferite
produse intermediare pentru industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice, a
cauciucului sintetic), sulfura de carbon CS
2
(prin tratare cu sulf la 600-700 C, n prezena
catalizatorilor), nitrarea (se obine nitrometan, bun dizolvant). Metanul poate suferi i o
oxidare catalitic la temperaturi de 600-700 C, n urma creia rezult formaldehida.





Butan
I dentificare
Numr CAS 106-97-8
Informaii generale
Nume Butan
Alte denumiri n-Butan R 600
Formula chimic C
4
H
10

Aspect gaz incolor
Mas molecular 58,12 g/mol
Proprieti
Densitate
0,60 g/cm
3
(lichid),
2,71 g/l (gaz, 0 C,
1013 hPa)
Starea de agregare gazoas
Punct de topire 138,3 C
Punct de fierbere 0,5 C
Solubilitate slab n ap
Presiunea vaporilor

Hazard
Clasificare EU I nflamabil
Simbol hazard

NFPA 704

Unitile SI i condiii de temperatur i presiune normale dac
nu s-a specificat altfel.


Butanul este un compus chimic din categoria alcanilor, o hidrocarbur saturat aciclic,
cu o caten de patru atomi decarbon legai prin legturi simple. Se poate obine din
gazele de sonda, din gazul de cracare dar i din petrol. Se obine prin reacia de adiie
a hidrogenului la alchine.
Formula chimic: CH
3
-CH
2
-CH
2
-CH
3





Bocman Bianca
Pene Andreea
Clasa a 10-a I

S-ar putea să vă placă și

  • PV Teorie
    PV Teorie
    Document1 pagină
    PV Teorie
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Tema Si Viziune Moara Cu Noroc
    Tema Si Viziune Moara Cu Noroc
    Document1 pagină
    Tema Si Viziune Moara Cu Noroc
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Utilizarea Computerului
    Utilizarea Computerului
    Document58 pagini
    Utilizarea Computerului
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Ion
    Ion
    Document3 pagini
    Ion
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Germania
    Germania
    Document10 pagini
    Germania
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Laringita
    Laringita
    Document3 pagini
    Laringita
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Laringita
    Laringita
    Document3 pagini
    Laringita
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Laringita
    Laringita
    Document3 pagini
    Laringita
    Andreea Gabriela Pene
    Încă nu există evaluări
  • Latinitate Si Dacism
    Latinitate Si Dacism
    Document136 pagini
    Latinitate Si Dacism
    Doru Alin
    Încă nu există evaluări