Comarul

Comarul este un tip de tulburare care nsoete somnul, tulburare numit parasomnie paroxistic (care mai include: somnambulismul, teroarea nocturn etc).

Comarurile au, de obicei, o cauz psihologic i apar cu preponderen n timpul stadiului de somn REM (micare rapid ale ochiului - rapid eye movement)
caracterizat prin micri rapide ale ochilor, puls i ritm respirator neregulat i vise (sau comaruri). Somnul care nu este REM este mai adnc, pentru c REM se afl la
prima etap a somnului.

Starea de somn REM ocup aproximativ 25% din somnul unui adult, adic aproxiativ 2 ore (la copii, acest stadiu al somnului ocup mai mult de 80%). n timpul
somnului, n etapa REM, activitatea neuronilor este aproximativ de aceeai intesitate cu aceea din perioada contient, de aceea acest stadiu al somnului mai este numit
i somn paradoxal. Perioadele REM pot aprea n mai multe etape n decursul somnului astfel nct comarurile se pot ivi de mai multe ori n timpul somnului.

Comarul poate fi declanat de traume psihice, preocupare intens pentru anumit problem, administrarea de medicamente care au ca efect advers tulburri de somn,
dezechilibre emoionale etc. Uneori, teama i nelinitea aprut n timpul comarului poate avea drept rezultat trezirea brusc i starea de agitaie i alert a respectivei
persoane, iar n momentul trezirii mai pot fi reinute doar fragmente din vis sau ntregul vis.

Dac comarurile se repet cu o anumit intensitate este necesar un consult de specialitate deoarece dac sunt lsate netratate pot duce la stri de depresie sau
disfuncionaliti pe plan social sau profesional: individul se poate confrunta cu somnolena diurn, scderea concentrrii, depresie, iritabilitate sau anxietate.
Semnificaia atribuit comarului este variabil n funcie de fondul cultural, unele culturi asociindu-l cu fenomene spirituale sau supranaturale, altele privindu-l ca pe un
indicator al unor tulburri mintale sau somatice.

O statistic privind apariia comarului nu este cunoscut n mod real ns, se apreciaz c din adulii tineri, aproximativ 3% au comaruri frecvent. Vrsta la care ncep
s apar comarurile este dup 3 ani. De asemenea, comarurile pot fi manifestri ale unor tulburri mentale: tulburrile afective, stress posttraumatic, schizofrenie,
tulburri anxioase, tulburri de personalitate.

Pentru tratamentul comarului (n cazul n care incidena este mai mare i necesit tratament) este util psihoterapia (una din metode folosete desensibilizarea ce
presupune recapitularea visului i modificarea sfritului acestuia).
Cosmarurile sunt destul de frecvente la copii, dar si la adulti. La copii cosmarul este adesea insotit de o stare de stress, si este o metoda folosita de copil
pentru a scapa de conflictele sale interioare. Aparitia cosmarurilor este o parte normala a dezvoltarii psihologice la copil.
Daca insa cosmarurile se repeta foarte des sau se transforma in terori nocturne atunci copilul are nevoie de ajutor in psihoterapie.

La adulti cosmarurile repetate , de multe ori cu aceeasi tema, reflecta de cele mai multe ori existenta unei perioade de stress crescut, dezechilibre emotionale,
probleme familiale sau personale sau perioada de doliu. Daca ele se repeta pe un interval mai mare de timp atunci este nevoie de tratamentul psihoterapeutic
al cauzei de aparitie a cosmarurilor.
Cosmarul este un vis care duce la un raspuns emotional neplacut, de obicei teama sau teroare, sau senzatia de durere, cadere, inecare sau moarte.
Cosmarurile sunt legate de cauze diverse:
- Cauze fizice, de exemplu febra.
- Cauze psihologice: traume psihologice sau stres, desi uneori nu au o cauza aparenta. Daca a existat o experienta traumatica in viata persoanei, aceasta
experienta va fi probabil retraita in cosmaruri.
- Boli mentale.
- Efectele secundare ale unor medicamente si droguri cum sunt: amfetaminele, antidepresivele, cocaina, antihipertensivele, medicatia administrata pentru
boala Parkinson, levodopa, prozac si effexor.
Simptomele in cosmaruri
Cosmarurile ocazionale sunt ceva uzual, dar cosmarurile recurente pot interfera cu somnul si din acest motiv persoanele care au frecvent cosmaruri apeleaza la
ajutor medical.
Cosmarurile apar cel mai frecvent in faza REM a somnului.
In timpul cosmarului persoana de obicei se misca si se trezeste datorita visului inspaimantator, adesea amintindu-si foarte viu experienta din vis. La trezire poate
apare o frecventa cardiaca crescuta si simptome de anxietate, cum este transpiratia. De obicei exista teama de a readormi pentru a nu avea un nou cosmar.
Atunci cand cosmarurile se repeta des apare lipsa de somn si anxietatea, astfel incat scade eficienta persoanei in general.
Aproximativ 3% dintre adulti au cosmaruri recurente, iar 1% din adulti au cosmaruri o data sau de doua ori pe saptamana. La copii cosmarurile pot apare cu o
frecventa intre 10 si 50%.
Studentii au de obicei 4-8 cosmaruri pe an, iar in mod normal la adult exista 1-2 cosmaruri pe an.
Tratamentul cosmarurilor
Un tratament propus recent este acela al repetitiei imageriei. Aceasta abordare pare sa reduca efectele cosmarurilor si altor tulburari legate de stres, cum este
sindromul de stres postraumatic.
Pentru indepartarea cosmarurilor este neecsar tratamentul stresului si anxietatii. Terapia prin relaxare se prescrie in mod obisnuit. Psihoterapia ajuta persoana sa
se descurce cu stresul, ajutand la gestionarea temelor cosmarurilor si la ameliorarea recurentei viselor. In general tratamentul are succes.