Sunteți pe pagina 1din 11

Tehnologia meseriei - 1

1. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC


PENTRU MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL
1.1. Notiuni introductive
Lucrarile de canalizare si alimentare cu apa amplasate in general pe strazi
din zone populate prezinta cateva particularitati care le individualizeaza fata
de celelalte lucrari de constructii.
Aceste particularitati si implicatiile lor sunt:
- au termene de executie foarte scurte (pentru o strada circa 1 2 luni)
ceea ce impune organizarea perfecta a desfasurarii lucrarilor pentru a nu
se depasi termenele precizate in autorizatiile de constructie
- se realizeaza sub trac auto si pietonal, ind expuse circulatiei auto si
persoanelor atat ziua cat si noaptea, cu consecinte privind teama de a
nu intrerupe lucrul, de a nu exista coliziuni cu utilajele constructorului,
deteriorari ale lucrarilor sau mai grav teama de a nu exista accidente
umane.
- se desfasoara intr-un mediu in care de cele mai multe ori exista si alte
lucrari iar in subteran existenta altor utilitati, impune o perfecta identicare
si cunoastere a acestora, legatura operativa si permanenta cu detinatorii
acestor retele, protejarea si asigurarea lor pe perioada executiei.
- suporta obligatoriu vericarea etanseitatii prin probe de presiune, ceea
ce poate provoca importante perturbari ale programului de executie
datorita unor cauze uneori independente de constructor.
- fac parte dintr-un sistem general de canalizare sau de alimentare cu apa,
la care in nal se racordeaza la un sistem existent in conditiile in care
perturbarea acestui sistem existent trebuie sa e minima.
1.2. Proiecte de executie
Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se executa pe baza unui proiect
tehnic de executie intocmit de rme si persoane autorizate in a executa activitati
de proiectare. Se admit la executie numai proiecte vericate de vericatori
de proiecte atestati in domeniu. Acest lucru se poate observa prin prezenta
stampilei de vericator aplicata atat pe piesele scrise cat si desenate. Proiectul
de executie este alcatuit din doua parti si anume: parte scrisa si parte desenata.
1.2.1. Partea scrisa
Piesele cele mai importante din partea scrisa si care intereseaza executantul
de lucrari de alimentare cu apa si canalizare sunt:
- memoriul justicativ care cuprinde date generale despre lucrarea
respectiva (situatia existenta, clima zonei, natura terenului, adancimea
de inghet a zonei, acoperiri rutiere, nivelul panzei freatice, etc), date
despre lucrarea proiectata cu justicarea solutiilor alese (trasee ale
retelei, debite, presiuni pe zone, tip de retea de canalizare in sistem
2 - Tehnologia meseriei
separativ sau unitar, tip curgere gravitationala sau pompata, materiale
folosite, diametre, pante, lungimi de retele, camine de vane, camine
de golire, camine de aerisire, camine de vizitare, etc, guri de scurgere,
racorduri si bransamente, vane folosite, automatizari, probe, etc), date
privind protectia mediului, date privind sanatatea muncii pe perioada
executiei lucrarilor
- breviar de calcul unde sunt calculate detaliat debitele, pantele, vitezele
de curgere, sunt dimensionate statii de pompare, volume de incendiu,
de compensare a debitelor, volume in caz de avarie
- liste de cantitati de lucrari sau antemasuratori in care sunt prezentate
cantitati de lucrari pe domenii de activitate, montaj de materiale si
echipamente, probe si izolatii si unitati de masura pentru ecare
activitate. Pentru a putea evaluate aceste activitati sunt incadrate in
norme de timp in conformitate cu indicatoarele de norme de deviz pe
ecare tip de lucrare.
- Liste de echipamente cu montaj care cuprind denumirea echipamentului,
caracteristici ale acestuia, furnizor cu adresa acestuia si preturi unitare
informative
- Lista de reglementari tehnice care au stat la baza elaborarii documentatiei
respective (normative, STAS- uri, etc)
- Caiet de sarcini care cuprinde in detaliu urmatoarele:
trasarea lucrarilor
desfacerea imbracamintilor rutiere si pietonale
excavarea si sutinerea santurilor
protectia retelelor intalnite in sapaturi
vecinatati periculoase ale sapaturilor (cai ferate, trac foarte greu,
cabluri electrice de inalta tensiune montate ingropat sau aeriene, etc)
pregatirea patului conductei
pozarea conductelor
umplerea partiala in vederea probei
proba de etanseitate pentru retele canalizare
proba de presiune pentru retele de apa
umplerea totala a transeei
refacerea imbracamintii rutiere
sudarea conductelor din polietilena
imbinari la conducte
manevrarea, transportul si depozitarea tevilor
amplasarea conductelor in santuri
receptia lucrarilor
Alte piese scrise care fac parte din componenta unui proiect sunt:
- Foaie de semnaturi ce cuprinde lista persoanelor care au participat la
elaborarea proiectului si responsabilitatea ecarui proiectant asupra
pieselor din proiect intocmite
Tehnologia meseriei - 3
- Borderou cu piesele scrise si desenate continute in cadrul proiectului
1.2.2. Partea desenata
Sunt documente principale ale proiectului tehnic de exectie pe baza carora
se elaboreaza partile scrise ale proioectului si care de regula se compune din:
a. Plan de amplasare in zona (scara 1: 25.000 1: 5.000)
b. Plan de situatie (scara 1: 5.000 1: 500)
c. Plan principal de amplasare retele (scara 1:500 1:50)
d. Detalii de executie (scara 1:20 1:1)
e. Prole longitudinale
Planurile principale de amplasare a retelei de apa sau de canalizare cuprind:
- obiectele ce trebuie alimentate cu apa sau canalizate
- cotele de nivel ale terenului pe care se amplaseaza aceste retele
- trasarea retelelor
- intersectii cu alte retele
- subtraversari drumuri, ape, cai ferate, etc
- constructii anexe (camine, camere deversoare, etc)
- racorduri la proprietari
- lungimi de tronsoane
- diametre
- pante
- material conducte
Prolele in lung se incep de la partea superioara a retelei si se continua
pana la varsare in emisar. Prolul longitudinal contine urmatoarele rubrici:
- nr punct
- cota teren
- cota radier canal
- cota sapatura
- lungimea tronsoanelor
- lungimi cumulate
- panta radierului
- material colector
In prolul in lung se mai gasesc punctele de racord cu alte canale trans-
versale, conducte exsietnte interceptate, subtraversari, statii de pompare, etc.
2. Realizarea retelelor exterioare de canalizare
2.1. Cunostinte generale si principii de functionare a instalatiilor de
canalizare
2.1.1. Rolul si importanta retelelor de canalizare
Apele uzate sunt apele care prin continutul lor bogat in diverse substante
aate sub forma de suspensii sau dizolvate si a diverselor bacterii patogene
reprezinta un pericol grav pentru sanatatea publica.
4 - Tehnologia meseriei
Inltrarea acestor ape in sol poate conduce la infectarea apelor subterane,
facandu-le improprii pentru alimentari cu apa potabila.
De asemenea, descarcarea lor direct in cursurile de apa tulbure si
inrautateste calitatea acestor ape, cauzand moartea faunei acvatice (a pestilor)
si facand imposibila folosirea lor ca surse pentru alimentare cu apa sau pentru
agrement.
Stagnarea lor in diverse iazuri sau balti produce emanatii de gaze rau
mirositoare, facand zona respectiva insalubra iar prin continutul lor in germeni
patogeni constituie o sursa importanta de raspandire a o serie de boli, in special
a celor gastro intestinale (holera, tifos abdominal, dizenterie).
Colectarea si transportul acestor ape, care provin de la centre populate sau
de la procese industriale printr-o retea de canale si tratarea in instalatii speciale
de epurare, la un grad pana la care nu mai sunt periculoase pentru sanatatea
publica constituie canalizarea centrului populat sau a zonei industriale.
In prezent nu poate conceputa o asezare umana sau o activitate industriala
sau agrozootehnica fara constructii si instalatii corespunzatoare de canalizare.
La unele activitati industriale, unde este posibil, aceste ape sunt recirculate,
facandu-se o economie la folosirea apelor curate.
2.1.2. Conditii de descarcare a apelor uzate in reteaua de canalizare
Apele uzate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa nu atace materialul canalelor (sa nu contina acizi care ataca
materialul)
- sa nu contina ape erbinti care pot deforma canalele din PVC
- sa nu contina materii in suspensie in conditiile in care ar putea infunda
canalele prin depunere (corpuri solide) sau sa provoace eroziunea
acestora
- sa nu e periculoase, prin continutul lor, sanatatii publice si personalului
de exploatare a canalizarii (sa nu degaje gaze nocive, sa nu contina
microbi patogeni, substante toxice, materii inamabile)
- valoarea ph-ului sa e neutra sau bazica adica cu valori cuprinse intre
6.5 si 9.
Toate apele uzate care nu indeplinesc conditiile de mai sus vor trebui
supuse unui proces de preepurare locala, inainte de a descarcate in reteaua
de canalizare. O atentie deosebita trebuie acordata apelor uzate industriale
care trebuie neutralizate inainte de descarcarea lor in statiile de epurare sau in
receptorii naturali.
2.1.3. Clasicarea si caracteristicile apelor uzate
Un rol important pentru rezolvarea canalizarii unui centru populat, a unor
procese industriale sau a unui complex de consumatori il reprezinta cunoasterea
provenientei apelor uzate si caracteristicilor acestora, reprezentand date de
baza pentru:
- alegerea sistemului de canalizare
Tehnologia meseriei - 5
- alegerea materialelor pentru canale si conducte
- alegerea echipamentelor mecanice de la statiile d epompare
- alegerea masurilor pentru protectia canalelor si a altor constructii anexe
din sistemul de canalizare
- stabilirea conditiilor de epurare a unor ape industriale in vederea
descarcarii acestora in reteaua de canalizare publica
- stabilirea schemelor si dimensionarea instalatiilor de epurare
- stabilirea posibilitatilor de reciclare a apelor uzate industriale
- stabilirea masurilor de securitate in timpul exploatarii instalatiilor de
canalizare
Apele colectate prin reteaua de canalizare de la un centru populat, de la o
zona industriala sau organizatorica se impart in urmatoarele categorii:
- ape uzate menajere si fecaloide, rezultate din satisfacerea nevoilor
gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor
igienico-sanitare.
- ape uzate publice rezultate din satisfacerea nevoilor de apa publice
- ape uzate industriale rezultate din procesele de productie industriala
- ape uzate de la stropitul si spalatul strazilor precum si stropitul spatiilor
verzi
- ape meteorice (provenite din ploi si topirea zapezii)
- ape subterane provenite din drenaje si din coborarea stratului acvifer
Compozitia apelor de canalizare este denita de calitatile zice, chimice,
biologice si bacteriologice.
La proiectarea acestor indicatori este necesar sa se cunoasca elementele
principale.
a) Indicatori zici
- temperatura este un indicator important la alegerea materialelor
canalelor si a celorlalte constructii si instalatii ale canalizarii
- culoarea este un indiciu asupra provenientei apelor uzate
- mirosul este un indiciu asupra gradului de descompunere a substantelor
aate in suspensie sau in solutie. Astfel, mirosul de hidrogen sulfurat
indica, de regula, inceputul procesului de fermentatie
- turbiditatea indica gradul de substante in suspensie care pot :
substante care plutesc (hidrocarburi)
substante care se depun
substante n dispersate care se depun foarte greu sau deloc
Primele pot intra in contact cu azotul si pot produce explozii in reteaua de
canalizare. Substantele care se depun pot conduce la infundarea canalelor.
b) Indicatori chimici
- Ph-ul apelor uzate reprezinta un indicator ce arata cum sunt apele din
punct de vedere chimic (acid sau bazic)
6 - Tehnologia meseriei
- Substante toxice continute in apele uzate la o anumita concentratie
devin periculoase pentru personalul de exploatare
c) Indicatori biologici
- capacitatea de fermentare care arata daca si dupa cat timp apa uzata
incepe sa fermenteze, dezvoltand hidrogen sulfurat. Este un indicator
important atat in stabilirea schemei de canalizare cat si a modului de
epurare. Este de preferat ca apele sa e evacuate inainte de a intra in
fenomenul de fermentare pentru a nu deveni acide, agresive si greu de
epurat.
O metoda pentru intarzierea fermentarii este prin adaugarea de var.
d) Indicatori bacteriologici
Analizele bacteriologice au ca obiect determinarea bacteriilor din apele
uzate. Ele prezinta interes in special in legatura cu masurile ce trebuie luate
contra propagarii maladiilor contagioase si pentru protectia personalului de
exploatare a sistemului de canalizare.
2.1.4. Scheme generale de canalizare
Elementele principale care constituie un sistem de canalizare sunt
urmatoarele:
- Instalatii interioare aate in interiorul cladirilor social administrative
sau in interiorul halelor industriale
- reteaua de canalizare exterioara formata din colectoare stradale pentru
centre populate sau retele uzinale pentru zone industriale
- statii de pompare sau repompare
- conducte de refulare de la statiile de pompare
- constructii anexe (camine de vizitare, de spalare, de rupere de panta,
guri de scurgere, camere deversoare, etc)
- instalatii de preepurare folosite mai ales in cazul canalizarilor din
zonele industriale
- instalatii de epurare
- colector de descarcare cu gura de varsare in emisar.
Colectoarele de canalizare sunt, din punct de vedere functional, grupate in
urmatoarele categorii:
- colectoare principale
- colectoare secundare (de serviciu)
- canale de racord
- canale deversoare
Canalele de racord fac legatura intre canalizarea interioara a cladirilor cu
canalele secundare.
Canalele secundare primesc apele de la canalele de racord si le transporta
pana la colectorul principal.
Colectorul principal are rolul de a primi apele adunate de pe intreaga
suprafata a localitatii prin intermediul colectoarelor secundare si de a le
Tehnologia meseriei - 7
conduce in aval de localitate, la statia de epurare. Portiunea din colectorul
principal cuprinsa intre ultimul colector secundar si statia de epurare poarta
denumirea de colector de evacuare.
Partea de colector cuprinsa intre statia de epurare si emisar poarta
denumirea de colector de descarcare.
Constructia care trebuie executata la capatul aval al colectorului de
descarcare poarta denumirea de gura de varsare si are ca scop protectia malului
la intersectia colectorului cu emisorul.
Canalele deversoare se prevad, in sistemul unitar, pentru a se obtine o
reducere a sectiunilor colectoarelor principale. Separarea apelor in cadrul
sistemului unitar de canalizare se face prin intermediul caminelor deversoare.
Sistemul unitar de canalizare este ansamblul de colectare care transporta
prin aceeasi conducta atat apele uzate cat si apele pluviale.
Fig. 1. Schema retelei de canalizare a unei localitati
CR O- - camin de racord
------ - canale de racord
- colectoare secundare sau de serviciu
- statie de pompare
- statie de epurare
CV - camin de vizitare
GV - gura de varsare
Schema prezentata la g. 1 este o schema generala.
Pe teren canalele pot dispuse in diferite pozitii in functie de relieful
terenului, de dispozitia strazilor de pozitia emisarului si de amplasamentul
statiei de epurare.
8 - Tehnologia meseriei
Schemele cele mai intalnite care asigura, de regula, adaptarea favorabila la
teren a retelei de canalizare sunt urmatoarele:
a). Schema perpendiculara directa (g. 2)cu multiple descarcari transversale
pe dircetia de curgere a emisarului si cu orientarea canalelor in sensul pantei
terenului.
Schema se foloseste la retelele de apa meteorice in sistem separativ. Pentru
canalizarea apelor uzate menajere aceasta schema nu este rational de aplicat
pentru ca necesita un mare numar de statii de epurare.
b). Schema perpendiculara indirecta (g. 3) in care apele sunt conduse
in afara centrului populat printr-un colector principal care traverseaza centrul
populat in lungul cursului de apa si le conduce la statia de epurare aata in
aval de intravilan. Apele in acest colector provin prin colectoare (principale si
secundare) dispuse in schema perpendiculara directa.
Fig.2. Schema perpendiculara directa
colector secundar
colector principal
separator de grasimi si deznisipator
gura de varsare
Fig. 3 Schema perpendiculara indirecta
St. ep.
G.V.
Tehnologia meseriei - 9
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de epurare
- gura de varsare
Schema din gura 3 are dezavantajul ca la scurgerea gravitationala, in
special in cazul unei pante reduse a terenului conduce la adancimi mari pentru
acest colector si pentru statia de epurare; din acest motiv aparand deseori
necesitatea pomparii apelor e la inceputul colectorului, e pe parcursul lui.
In cazul unei canalizari sistem unitar aceasta schema face posibila
reducerea dimensiunilor colectorului principal, prin descarcari succesive ale
surplusului de ape de ploaie, prin intermediul camerelor deversoare.
Rolul acestor camere deversoare este acela ca la ape meteorice mari acestea
deverseaza peste un prag si sunt evacuate la emisar, iar la debite numai de ape
menajere (cand nu ploua) apele sunt conduse spre statia de epurare.
c). Schema ramicata sau in evantai (g. 4) in care reteaua este dispusa
convergent spre unul sau mai multe centre, iar de aici prin pompare sau
gravitational spre statia de epurare. Se aplica, de obicei, in zonele cu pante ale
terenulu, uniforme sau foarte mici si sunt indicate pentru sistemul separativ de
canalizare.
Fig. 4. Schema ramicata
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de pompare
- statie de epurare
- gura de varsare
10 - Tehnologia meseriei
Se pot intalni si alte scheme: Schema paralela sau etajata, Schema
ramicata, etc, dar trebuie stiut ca la rezolvarea retelei de canalizare a
unui centru populat nu trebuie sa se aplice in mod rigid una din schemele
mentionate; de regula, solutia cea mai indicata, din punct de vedere tehnico-
economic, rezulta din combinarea acestor scheme.
In ceea ce priveste dispozitia canalelor si colectoarelor in plan vertical,
aceasta se alege in functie de relieful terenului, adancimea subsolurilor, nivelul
apei freatice si de regimul nivelurilor cursurilor de apa in care se descarca
canalizarea.
Cea mai favorabila si economica montare a canalelor si colectoarelor este
aceea care poate conduce la evacuarea apelor prin gravitatie si in acelasi timp
sa e urmarita cat mai mult panta terenului.
Adancimea minima de fundare a canalelor si colectoarelor nu trebuie sa e
mai mica decat adancimea de inghet caracteristica a zonei respective.
Panta longitudinala minima de pozare a canalelor este aceea care asigura
viteza de cel putin 0,70 m/s numita si viteza de autocuratire. Sub aceasta viteza
de curgere a apelor uzate, materiile in suspensie se depun pe fundul canalelor
ducand in nal la infundarea lor.
Panta longitudinala maxima de pozare a canalelor este aceea in care viteza
apei conduce, prin actiunea mecanica a apei si a materiilor in suspensie tarate
pe fund, la eroziunea peretilor canalelor.
Vitezele maxime admise sunt in functie de tipul de canal (inchis sau
deschis) si de materialul din care este executat canalul.
In canalele inchise vitezele maxime admise pot ajunge pana la 5-7 m/s in
timp ce la canalele deschise acestea nu vor depasi 4m/s.
Referitor la materialul din care este confectionat canalul este de mentionat
faptul ca daca un material este mai usor supus eroziunii adminte viteze mai
mici si invers.
La canalizarea menajera, daca nu se pot obtine viteze suciente de
autocuratire la debite mici, in puncte convenabil alese, se prevad camine de
spalare.
Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante mici, in cazul apelor
uzate cu suspensii abundente si variatii mari de debite, pentru realizarea vitezei
de autocuratire se adopta sectiuni cu cunete, in care se scurg apele uzate, la
debite mici.
Pe traseele cu pante mari, care ar conduce la depasirea vitezelor de
scurgere maxime admise se prevad camine de rupere de panta astfel incat prin
reducerea corespunzatoare a pantelor sa se evite depasirea acestor viteze.
2.1.5. Sisteme de canalizare
2.1.5.1. Clasicarea sistemelor de canalizare
Sistemele de canalizare se clasica dupa modul de colectare si transport a
apelor uzate menajere si meteorice in:
Tehnologia meseriei - 11
Sistem unitar (g. 5) in care colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor
meteorice se face printr-o retea unica. In acest sistem, in vederea reducerii
dimensiunilor colectoarelor, se pot prevedea descarcari in emisar a apelor
meteorice dupa realizarea unui anumit raport de dilutie, lucru posibil prin
intermediul camerelor devarsoare.
Fig. 5. Canalizarea unui centru populat in sistem unitar
1)retea de canale; 2) statia de epurare; 3) colector de descarcare;
4) gura de varsare; 5) camere deversoare; 6) canale de bine
Reteaua de canale 1. colecteaza si transporta atat ape uzate menajere cat si
ape meteorice.
Sistem reparativ sau divizor (g. 6) in care colectarea si evacuarea apelor
uzate menajere se face printr-o retea independenta fata de aceea pentru ape
meteorice.
In acest sistem apele meteorice pot descarcate in interiorul localitatii, in
diverse cursuri de apa care strabat localitatea.
In functie de panta terenului, de specicul zonei strabatute de traseul
colectorului, de distanta de la zona initiala de colectare pana la varsare,
colectarea si evacuarea apelor meteorice se poate face prin rigole stradale sau
colectoare inchise montate subteran.
Fig. 6. Canalizarea unui centru populat in sistem separativ sau divizor
1) retea de canale pentru ape uzate menajere; 2) statie de epurare ape uzate menajere
3) colector de descarcare ape menajere; 4) gura de varsare;
5) retea de canale pentru ape meteorice