Eroarea purifcarii sau a slefuirii oglinzii mentale / The error of polishing

or cleaning of the mental mirror (mirror-wiping Zen)

"Aceasta eroare apare din cele mai vechi timpuri atat in !rient cat si
in !ccident" !amenii cred ca meditatia are scopul de a curata oglinda
mentala de impuritati de a o face perfecta ( ca sa re#ecte fdel
realitatea fara distorsiuni) findca nu inteleg ca maladia este chiar
indreptarea atentiei catre oglindirea realitatii de catre minte
( realitatea secunda virtuala - oglinda grosiera materiala-caramida $%&
in care se re#ecta impulsurile senzoriale)" Cartea lui Ram Dass
intitulata "Slefuirea oglinzii /Polishing the Mirror" [2],
reprezinta o virusare a caii e eli!erare in minte "trezire,
iluminare#[$], ca si cum aceasta eroare nu ar % fost e&a
cunoscuta in taoism si !uhismul zen " "Mirahorian#
Acest articol apare in paragraful %%"'$ "Eroarea purifcarii sau a slefuirii
oglinzii mentale"& din "! realitate separata/ A (eparate )ealit* (articol
despre captivitatea in realitatea virtuala a mintii) $%&
+!,E(TEA -./ 0!1.2.
"! s3 v3 spun o poveste Zen" 0o4u5u medita foarte ad6nc cu 7ntreaga
lui fin83" 9aestrul lui venea 7n fecare zi r6dea de fecare dat3 :i se
7ntorcea" 0o4u5u s-a sup3rat foarte tare" ;nv383torul nu-i spunea nimic
venea doar :i r6dea apoi pleca" /ar 0o4u5u se sim8ea foarte 7ncrez3tor
7n medita8ia lui care era tot mai profund3 :i sim8ea nevoia ca cineva
s3 7l aprecieze pentru asta" A:tepta ca 7nv383torul s3 7l <at3 u:or pe
um3r :i s3 7i spun3=
"0ine 0o4u5u" Te-ai descurcat foarte <ine"" >ar 7nv383torul doar r6dea"
)6sul i se p3rea 5ignitor ? ca :i c6nd 0o4u5u nu ar f f3cut niciun
progres iar el sim8ea c3 face" +e m3sur3 ce progresa r6sul devenea
din ce 7n ce mai zgomotos :i mai 5ignitor"
Era de5a imposi<il de tolerat"
/ntr-o zi c6nd 7nv383torul a venit 0o4u5u era a<sor<it 7n t3cere nu era
niciun g6nd niciun fel de tr3ire 7n mintea lui" 9intea 7i era complet
transparent3 nu e@ista nicio <arier3" Era cople:it de fericire intens3
dar t3cut3 <ucuria d3dea pe afar3 era 7n e@taz"
Ai s-a g6ndit= "Acum 7nv383torul nu va r6de" A venit momentul 7n care o
s3 7mi spun3= B0o4u5u e:ti cu adev3rat 7n lumin3"C"
/n ziua aceea 7nv383torul a venit cu o c3r3mid3 7n m6n3 :i a 7nceput s3
o frece de piatra pe care st3tea 0o4u5u" Era at6ta lini:te iar c3r3mida
frecat3 de piatr3 f3cea at6ta zgomotD
0o4u5u s-a sup3rat" >e5a nu mai putea tolera a:a c3 a deschis ochii :i
l-a intre<at pe 7nv383tor=
"Ee faciF"
/nv383torul a spus= "/ncerc s3 fac din c3r3mida asta o oglind3 :i
frec6nd-o 7ncontinuu sper ca 7ntr-o zi s3 reu:esc""
0o4u5u i-a r3spuns= "Te por8i proste:te" +iatra asta c3r3mida asta nu va
deveni oglind3" /ndiferent c6t o freci tot nu va deveni oglind3""
/nv383torul a r6s :i a zis= "Ai atunci tu ce faciF
Mintea nu poate % luminat', ar tu continui s' o lustruie(ti
)ntruna* + lustruie(ti (i te sim,i at-t e !ine )nc-t, ac' r-, te
superi*"
;n momentul 7n care 7nv383torul a aruncat c3r3mida 0o4u5u :i-a dat
seama dintr-odat3 c6t3 dreptate avea mentorul lui iar mintea lui s-a
eli<erat" Din acea zi nu au mai e.istat nici g-nuri, nici
meita,ie* S/a luminat*
/nv383torul i-a spus= "Acum te po8i duce oriunde" 9ergi :i 7nva83-i :i pe
al8ii" /nt6i 7nva83-i s3 meditezeG apoi 7nva83-i nonmedita8ia" 9ai 7nt6i
7nva83-i cum s3 7:i -/H/(TEA(EA mintea pentru c3 numai o minte
foarte limpede poate 7n8elege c3 p6n3 :i eli<erarea min8ii poate f o
<arier3" Humai o minte care a meditat ad6nc poate 7n8elege c3 vine
clipa 7n care tre<uie s3 se renun8e p6n3 :i la medita8ie"" Eapitolul 'I
/Ehapter 'I = >e la val la oceanul cosmic / Jrom the wave to the
cosmic ocean $%&$K&$'&$L p" MNO&
A-TE ,A)/AHTE A-E +!,E(T// 9AE(T).-./ ZEH 0!1.2.
"Am auzit povestea unui maestru Zen 0o4u5u care s-a z<3tut din
r3sputeri s3 a5ung3 un iluminat dar nimic nu i s-a 7nt6mplat" Ai-ntr-
adev3r uneori prea mult zel nu duce la nimic pentru c3 <3t3lia cea
mai grea se d3 cu eul" /ar o lupt3 aprig3 va 7nt3ri :i mai mult eul"
9aestrul 0o4u5u 7ncercase tot ceea ce se putea dar 7mplinirea 8elului
nu se apropia defel" 0a dimpotriv3 se tot 7ndep3rta era cu mult mai
departe dec6t atunci c6nd 7ncepuse c3l3toria" (e sim8ea nedumerit
confuz a:a c3 s-a dus la maestrul s3u* Maestrul i/a spus0 "1reme
e c-,iva ani e acum )ncolo, )nceteaz' orice efort, las'
eoparte orice ,int', orice estina,ie* 2it' pur (i simplu (i
tr'ie(te al'turi e mine %ecare moment* 3u face nimic*
M'n-nc', ormi, plim!'/te, stai pe l-ng' mine* 4i nu riica
niciun fel e )ntre!'ri, urm're(te/m', urm're(te/mi prezen,a*
4i s' nu faci niciun efort, pentru c' nu ai nimic e realizat* 2it'
e mintea care vrea s' realizeze ceva, o minte care vrea s'
realizeze ceva se raporteaz' )ntoteauna la viitor (i e aceea
rateaz' mereu prezentul* Pur (i simplu uit' c' tre!uie s'
realizezi ceva"*
0o4u5u a crezut 7n maestru s3u" A 7nceput s3 tr3iasc3 al3turi de el"
/deile au continuat s3 pluteasc3 g6ndurile au continuat s3-l
urm3reasc3 zile :i luni" .neori se sim8ea st6n5enit :i se mai g6ndea=
"+ierd vremea" Hu fac nimic" Eum s-ar putea 7nt6mpla ceva nef3c6nd
nimicF >ac3 nu s-a 7nt6mplat nimic dup3 at6ta trud3 cum a: putea
oare a5unge cu u:urin83 la iluminare nef3c6nd nimicF"
Ai totu:i 7nc3 mai credea 7n maestrul s3u" /ncet-7ncet mintea :i-a mai
potolit ritmul iar 7n prezen8a maestrului a 7nceput s3 simt3 un calm
su<til o lini:te ce co<ora dinspre maestru" /ncepuse s3 simt3
contopirea cu acesta"
Anii au trecut" A uitat cu totul c3 e@ista" 9aestrul devenise centrul iar
el tr3ia ca o um<r3"
Ai atunci minunea devine posi<il3 ? 7nt6mplarea 7n sine este miracolul"
/ntr-una din zile maestrul l-a strigat pe nume= "0o4u5u e:ti aiciF"
>oar at6t= "0o4u5u e:ti aiciF" El a r3spuns= ">a maestre"" Ai se spune
c3 a devenit iluminat"
Hu a fost vor<a despre nicio tehnic3 nu a fost nici m3car o sugestie"
.n simplu "0o4u5u e:ti aiciF"" Jusese invocat3 prezen8a total3= "E:ti
aici n-ai plecat nic3ieri nu te-ai dus altundevaF
E:ti prezent aici cu toat3 intensitateaF" /ar 0o4u5u a r3spuns= ">a
maestre""
Eu acel "da" devenise pe de-a-ntregul prezent"
9AHT)A J!-!(/TA EA TEPH/EA !)/ >E EATE !)/ TE +)/H>E J/-9.- (/
./T/ (A J/ +)EZEHT = Q( H.9E-E TA.) E(T/ A/E/ F
(e spune c3 maestrul a 7nceput s3 r6d3 la fel a f3cut :i 0o4u5u iar
maestrul i-ar f spus= "Acum po8i pleca" Acum po8i merge 7n lume s3-i
a5u8i pe oameni cu prezen8a ta""
0o4u5u nu a predat niciodat3 vreo metod3"
Eerea doar at6t= ")3m6i 7n prea5m3" Jii prezent"" /ar c6nd sosea
momentul potrivit pentru vreun discipol acesta era strigat pe nume :i
7ntre<at= "E:ti aiciF" Asta era toat3 tehnica"
>ar aceast3 tehnic3 are nevoie de o profund3 inocen83" " (!sho ,0)
"E6nd iu<e:ti unicul timp este timpul prezentG totul este acum ? nu
e@ist3 trecut nu e@ist3 viitor"
>eci ,0 spune c3 atunci c6nd mintea nu se manifest3 v3 a#a8i 7ntr-o
stare de 0haivara ? o stare de nonminte o stare 7n care mintea
lipse:te" +entru prima dat3 privi8i lumea lumea a:a cum este ea" >ac3
mintea este prezent3 nu face8i altceva dec6t s3 continua8i crearea
unei lumi= ve8i continua s3 pune8i condi8ii s3 face8i proiec8ii" >eci mai
7nt6i trece8i de la starea dominat3 de prezen8a min8ii la acea stare 7n
care mintea lipse:te
Hu po8i f sigur de ea" ! minte care pune totul su< semnul 7ntre<3rii nu
poate f sigur3 nici m3car de 7ndoial3" A:a c3 vor e@ista multe straturi
de confuzie fecare strat se va suprapune peste un alt strat de 7ndoial3
:i confuzie"
Tipul intelectual simte 7ntotdeauna a:a" Acest sentiment va f
7ntotdeauna acolo acel= "Hu sunt nic3ieri nu apar8in nic3ieri" sau
"E6teodat3 sunt aici :i c6teodat3 acolo c6teodat3 una :i c6teodat3
alta""
Tipul emo8ional este 7mp3cat cu sine 7nsu:i" >eoarece 7ncrederea este
fundamentul emo8ia nu este divizat3 este 7ntreag3 individual3"
/HTER)A-A
!mul :i-a dat seama c3 :i a spune "93 d3ruiesc pe mine" este tot pur
egoism"
Ehiar :i a spune "Acum sunt aici m3 a<andonez 7n voia ta" nu
7nseamn3 c3 te-ai a<andonat"
A:adar a c3zut la p3m6nt" 0uddha a z6m<it :i a spus= "Ai 7n8eles <ine""
>ac3 nu renun8a8i chiar :i la aceast3 idee de a<andon de renun8are
dac3 nu renun8a8i chiar :i la ideea de a f cu m6inile goale nu sunte8i
capa<ili s3 v3 a<andona8i" Tre<uie s3 sc3pa8i p6n3 :i nimicul din
m6inile goale" E u:or de 7n8eles renun8area la diversele o<iecte pe care
le 8ine8i 7n m6iniS dar c6nd regele nu mai avea nimic 7n m6ini 0uddha
a spus= "-as3 5osD" adic3 "Hu te ag38a nici de acest nimicD"
>eci indiferent ce am spune neg3m ceva"
Asta 7nseamn3 c3 lim<a5ul nu poate niciodat3 s3 cuprind3 via8a 7n
7ntregul ei"
!r dac3 7ncerca8i s3 acoperi8i via8a 7n 7ntregul ei lim<a5ul devine ilogic
:i ira8ional" >ac3 spun= ">umnezeu este 7n mine :i 7n afara mea" nu
are niciun sens" >ac3 spun= ">umnezeu este totul" nu are sens" >ac3
spun= "Jie c3 te interiorizezi fe c3 te e@teriorizezi po8i do<6ndi
t3cerea" spun un lucru f3r3 sens deoarece sus8in simultan dou3
lucruri opuse" -e pun al3turiG se neag3 unul pe altul ?:i atunci de fapt
nu am spus nimic"
Acest lucru s-a 7ncercat de5a" (-a 7ncercat de mai multe ori acoperirea
vie8ii cu e@presii lingvistice" Hu s-a reu:it niciodat3 nu are cum s3
reu:easc3" ,oi pute8i s3 face8i acest lucru dar atunci afrma8iile
voastre devin misticeG ele nu pot avea 7n8eles" 5ogica are regulile ei,
iar lim!a&ul este logic*
>ac3 m3 7ntre<a8i pe mine= "E:ti aiciF" iar eu r3spund= ">a 7ntr-un fel
sunt aici iar 7n alt fel nu sunt aici" sau dac3 spun= "Ai da :i nu"
atunci dac3 m3 iu<i8i ve8i spune c3 sunt un misticG dac3 nu m3 iu<i8i
atunci ve8i spune c3 sunt ne<un ? c3ci cum a: putea s3 fu :i prezent
:i a<sentF
Jie sunt aici ? :i-atunci tre<uie s3 spun daG fe nu sunt aici ? :i-atunci
tre<uie s3 spun nu"
>ar dac3 spun ":i da :i nu" atunci p3r3sesc structura logic3 a
lim<a5ului"
-im<a5ul este mereu o alternativ3" >atorit3 acestui lucru toate
culturile toate societ38ile toate civiliza8iile devin asimetrice" Ai nicio
cultur3 nu poate e@ista f3r3 lim<a5" -im<a5ul este cel care creeaz3
cultura" +mul nu este ec-t un animal vor!itor6 niciun alt
animal nu a creat o cultur', o societate, o civiliza,ie* 3umai
omul poate crea o cultur', o civiliza,ie, o societate*" "+sho 17#
,ia8a 8i se 7nt6mpl3 numai atunci c6nd e:ti un nimeni" E6nd e:ti at6t
de gol 7nc6t nu e@ist3 nimeni tot plinul vie8ii 7n#ore:te 7n tine f3r3 nicio
<arier3 f3r3 o<stacole f3r3 piedici"
Atunci curgerea este deplin3 :i complet3"
E6nd e:ti cineva devii o st6nc3 :i 7mpiedici curgerea ? via8a nu poate
trece prin tine" E@ist3 o lupt3 o rezisten83 o 7mpotrivire :i evident
faci mult zgomot"
Ai s-ar putea s3 78i 7nchipui c3 dac3 faci at6ta g3l3gie e:ti cineva ceva
e@traordinar"
Jii un vas gol o trecere li<er3 ce nu opune rezisten83 a:a 7nc6t via8a
s3 poat3 curge cu u:urin83 prin tine" /ar atunci nu se va produce niciun
sunet" (-ar putea s3 nu sim8i c3 e:ti pentru c3 ai senza8ia c3 e:ti
numai c6nd lup8i" Eu c6t lup8i mai mult cu at6t sim8i mai mult"
,ia8a curge at6t de lin prin tine 7nc6t s-ar putea s3 ui8i de tot c3 e@i:ti"
Hu mai e@ist3 <ariere opreli:ti 7mpotriviri negare" Ai e:ti at6t de
primitor 7nc6t chiar ui8i c3 e:ti"
(e povestea despre un maestru Zen c3 o<i:nuia s3 7:i strige numele de
c6teva ori pe zi" >iminea8a striga= "0o4u5uF" dup3 care r3spundea=
">a sunt aici""
;l chema 0o4u5u" /ar discipolii s3i l-au 7ntre<at de ce f3cea asta" -e-a
r3spuns= "Tot uit" Am devenit at6t de lini:tit 7nc6t tre<uie s3 7mi
amintesc de mine 7nsumi ? 0o4u5uF
>up3 care tot eu spun= B>a sunt aici"C"" (!sho ,0)
.n lucru important""" c6nd interiorul este 7ntr-adev3r gol tu nu e:ti tu
e:ti ceea ce umplea interiorul" >in cauza ta nu este golG din cauza ta
spa8iul nu este li<er ci este ocupat" Humai c6nd tu te dizolvi c6nd tu
dispari pur :i simplu numai atunci apare acolo neantul interior"
A:adar nu vei putea vedea misterul nu vei f un martor al lui" E6t3
vreme e:ti p6n3 ce nu dispari misterul nu se dezv3luie" +rin urmare
dac3 spui c3 sim8i vidul interior 7nseamn3 c3 nu e:ti vidul neantulG
neantul este ceva ce 8i se 7nt6mpl3 8ie se 7nt6mpl3 7n raport cu tine
dar tu nu e:ti golit" A:adar acest gol este de fapt doar un "g6nd"
despre neant ? de aceea po8i spune c3 acum spa8iul t3u interior este
gol" Este un g6ndG aceast3 golire nu este real3 acest vid 8ine de
mintea ta" E@ist3 cel care o<serv3 a:adar tre<uie s3 e@iste :i o<iectul"
+o8i face din neant un o<iect un g6nd"
(e spune c3 0o4u5u ar f atins acest nivel de golire"
+ro<a<il a5unsese la acest tip de neant" (-a dus la maestru :i i-a spus=
"Acum nu mai este nimic" Acum sunt gol"" 9aestrul i-a r3spuns= "Acum
ie:i afar3 :i arunc3 :i nimicul din tine" Himicul 7nc3 este ceva de ce 7l
cari dup3 tineF >ac3 7ntr-adev3r ai f a5uns nimic nefin83 nu ai f 7n
stare s3 poveste:ti despre asta" Eine este cel care poart3 nefin8aF
Eine este cel care vede o realizare 7n g3sirea nimiculuiF"" (!sho ,0)
------------------
">up3 care maestrul i-a mai spus lui 0o4u5u= "E <ine p6n3 acum te-ai
golit acum mergi :i scap3 :i de acest neant din tine""
+o8i f plin de nimic de neant ? aceasta este pro<lema"
>ac3 e:ti plin de neant 7nseamn3 c3 nu e:ti gol"
Al doilea lucru""" Ee vreau s3 spun prin misterF
!ricum nu ceea ce a8i 7n8eles voi indiferent despre ce ar f vor<a
pentru c3 voi v3 7nchipui8i c3 misterul este ceva uluitor :ocant care 78i
taie r3su#area te zguduie din 8686ni" Ai nu asta este ideea" 9isterul
este doar e@isten8a simpl3 :i pur3 7n care nu este nimic uluitor nimic
uimitor" Hu ve8i c3dea pe spate nu v3 :ocheaz3 nu v3 tul<ur3 nu v3
uluie:te" >e fapt misterul nu are nimic misterios" E@isten8a cea mai
freasc3 cea mai o<i:nuit3 ? acceptat3 a:a cum este f3r3 a provoca
niciun fel de pro<leme" E6nd voi nu crea8i pro<leme aceast3 e@isten83
este un adev3rat misterG c6nd crea8i pro<leme distruge8i acest mister"
+entru c3 acum sunte8i 7n c3utarea unei solu8ii a unui r3spuns" Aceea:i
minte continu3 s3 7:i fac3 de cap" Auzindu-m3 vor<ind despre mister
v3 7nchipui8i c3 este vor<a despre ceva foarte special" Hu e@ist3 nimic
special nimic deose<it 7n e@isten83" Euv6ntul "special" cuv6ntul
"deose<it" e@ist3 numai pentru ego"
(e spune c3 atunci c6nd -in Ehi a atins iluminarea a r6s" >iscipolii l-
au 7ntre<at= ">e ce r6ziF" iar
el a r3spuns= ")6d de ceea ce s-a petrecut" 9-am str3duit mii :i mii de
ani s3 a5ung aici ? :i este ceva at6t de o<i:nuit""
Acesta este misterul ? nimic deose<it"" (!sho ,0)
9irahorian Eop*right T KO%L All )ights )eserved
http=//www"danmirahorian"ro/
0/0-/!R)AJ/E
%" E-/0E)A)EA >/H )EA-/TATEA ,/)T.A-A (E+A)ATA +E EA)E ! H.9/9
9/HTE / EQ/T J)!9 TPE (E+A)ATE ,/)T.A- )EA-/TU VE EA-- 9/H>
(EQ/T J)!9 TPE 9AT)/Q )
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWX'IX%%MYI'XNYKXZsetWa"X'IX%%KOKXOIKOI"%OX'XLKOMY"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW'Ztheater
Acest articol apare in paragraful %%"'" "Eroarea purifcarii sau a slefuirii
oglinzii mentale" din "! realitate separata/ A (eparate )ealit* (articol
despre captivitatea in realitatea virtuala a mintii)
A>)E(A >E >E(EA)EA)E
https=//www"face<oo4"com/download/N'XNMM'%'OL%IKN/!-)EA-/TATE-
(E+A)ATA-A-(E+A)ATE-)EA-/TU"pdf
+EHT). 9E90)// R).+.-./ = 9/)AP!)/AH= -ao Tzu - The Va* to the
Jlowering of -ife / Ealea catre /n#orirea vietii
)ETEA.A TA!/(TA ZEH AE.+.HET.)A [/R!HR 1/-1!. JEHR (P./
A-EP/9/E /HTE)HA (HE/ TAH) - Ealea catre cerul nostru interior/The
Va* to our /nner Peaven
http=//www"face<oo4"com/groups/cerulinterior
K" )am >ass "(lefuirea oglinzii - cum sa traim din inima noastra
spirituala /+olishing the 9irror= Pow to -ive Jrom Uour (piritual Peart
http=//www"readthespirit"com/e@plore/the-ram-dass-interview-on-
polishing-the-mirror-*ou-cant-help-<ut-smile-hes-still-teaching-us/
'" Ee este trezirea spirituala sau iluminarea F / Vhat is (piritual
Awa4ening or Enlightenment F/ [u\est-ce ]ue l\^veil spirituel ou
l\/llumination F
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWXKN'OMXMOY%M'KOZsetWa"X%LIXY%%%YLI%YN"%OX'XLKOON"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
-i4e-i4e _ _ (hare
E-/0E)A)EA >/H )EA-/TATEA ,/)T.A-A (E+A)ATA +E EA)E ! H.9/9
9/HTE / EQ/T J)!9 TPE (E+A)ATE ,/)T.A- )EA-/TU VE EA-- 9/H>
9intea- o realitate virtuala separata / 9ind - a separate realit* (articol
despre captivitatea in realitatea virtuala a mintii)
)ealitatea separata- propria realitate virtuala construita de minte
intemeiata pe sistemul de conceptii (credinte) si pe procesarea
semnalelor senzoriale in <aza acestei programari / The (eparate
)ealit* - the mind\s own constructed virtual realit* <ased on *our 0(
(0elief (*stem) and what *our senses perceive $%&
9/HTEA - .H (E),/T!) T)AH(J!)9AT /H (TA+AH >/H EA.ZA
+AEAT.-./ A0(EHTE/ (-/+(A +)EZEHTE/ E!H(T/EHTE)
" 9intea intuitiv3 este un dar sacru iar mintea ra8ional3 este un
servitor credincios ( c6nd nu ne este st3p6n- vede8i coinciden8a
contrariilor)" Hoi am creat o societate care onorez3 servitorul ( din
cauza prizonieratului in minte ) :i care a uitat de dar ( darul divin=
intui8ia)"/ "The intuitive mind is a sacred gift and the rational mind is a
faithful servant" Ve have created a societ* that honors the servant and
has forgotten the gift"" (Al<ert Einstein)
/n minte traim separati de noi insine si de ceilalti ca niste straini" "Tu si
Eu suntem in esenta una dar aceasta e@perienta este posi<ila doar in
starea de trezire de iluminare de functionare divina (holografca) in
cursul e@tazului din transa mistica(samadhi) sau din adevarata
iu<ire""$K&
"! fin83 uman3 este parte a unui 7ntreg numit de noi univers o parte
limitat3 7n timp :i spa8iu"
He e@perimentam pe noi 7n:ine gandurile :i sentimentele noastre ca
ceva separat de restul universului" .n fel de iluzie optica a constiintei"
Aceasta iluzie este un fel de 7nchisoare pentru noi care ne limiteaza la
dorin8ele noastre personale :i la afec8iunea pentru c6teva persoane
mai apropiate de noi" "/"A human <eing is part of the whole called <*
us universe a part limited in time and space" Ve e@perience ourselves
our thoughts and feelings as something separate from the rest" A 4ind
of optical delusion of consciousness" This delusion is a 4ind of prison
for us restricting us to our personal desires and to a`ection for a few
persons nearest to us"" (Al<ert Einstein %INL)
"(arcina sau datoria noastr3 tre<uie s3 fe aceea de a ne eli<era din
7nchisoarea (realitatii separate a min8ii) prin l3rgirea cercului nostru de
compasiune pentru a im<ratisa toate creaturile vii si intreaga natura in
frumuse8ea ei """ Adev3rata valoare a unei fin8e umane este
determinat3 7n primul r6nd de m3sura :i sensul 7n care a o<8inut
eli<erarea de ego (centrul virtual al min8ii)"" ,om avea nevoie de un
mod su<stan8ial nou de g6ndire dac3 vrem ca umanitatea sa
supravie8uiasca"/ "!ur tas4 must <e to free ourselves from the prison
(of mind) <* widening our circle of compassion to em<race all living
creatures and the whole of nature in its <eaut*S The true value of a
human <eing is determined primaril* <* the measure and the sense in
which the* have o<tained li<eration from the self" S Ve shall re]uire a
su<stantiall* new manner of thin4ing if humanit* is to survive"
(Al<ert Einstein %INL)
" 9intea intuitiv3 este un dar sacru iar mintea ra8ional3 este un
servitor credincios ( c6nd nu ne este st3p6n- vede8i coinciden8a
contrariilor)" Hoi am creat o societate care onorez3 servitorul ( din
cauza prizonieratului in minte ) :i care a uitat de dar ( darul divin=
intui8ia)"/ "The intuitive mind is a sacred gift and the rational mind is a
faithful servant" Ve have created a societ* that honors the servant and
has forgotten the gift"" (Al<ert Einstein)
0/0-/!R)AJ/E
%" ! realitate separata/ A (eparate )ealit* (articol despre captivitatea
in realitatea virtuala separata a mintii)
A>)E(E >E >E(EA)EA)E
http=//www"danmirahorian"ro/)EA-/TATE-(E+A)ATA"pdf
https=//www"face<oo4"com/download/N'O%KIMNO'N%Y'O/!-)EA-/TATE-
(E+A)ATA-A-(E+A)ATE-)EA-/TU"pdf
http=//www"scri<d"com/doc/KXLMLYNN/
K" EE E(TE T)EZ/)EA (+/)/T.A-A (A. /-.9/HA)EA F
Ee este trezirea spirituala sau iluminarea F / Vhat is (piritual
Awa4ening or Enlightenment F/ [u\est-ce ]ue l\^veil spirituel ou
l\/llumination F
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWXKN'OMXMOY%M'KOZsetWa"X%LIXY%%%YLI%YN"%OX'XLKOON"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
-i4e-i4e _ _ (hare
9irahorian 9/HTEA -.E)EAZA AHE!)ATA /H T)EE.T EA ! !R-/H>A
)ET)!,/Z!A)E
(trategia ancorarii in minte este umplerea permanenta" (trategia
eli<erarii din minte este golirea uitarea dezvatarea la care se refera
-ao Tzu in capitolele %%$L& si LY$N&" -a acelasi lucru face referire si
9a7tre Ec4hart a(9aster Ec4hart /9eister Ec4hart) atunci cand vor<este
despre sfntenie= "/ndumnezeirea nu este atinsa printr-un process de
ad3ugare a ceva 7n su#et ci printr-un proces de golire"" / "Rod is not
attained <* a process of addition to an*thing in the soul <ut <* a
process of su<traction"" /">ieu n\est pas atteint par un processus
d\addition de n\importe ]uoi dans l\6me mais par un processus de
soustraction" [uand toutes choses sont r^duites b n^ant en vous alors
vous pouvez voir >ieu""" >ieu est ]uand vous n\ctes pas"" $L&
"9intea functioneaza dupa principiul parasutei doar daca este
deschisa iar nu inchisa in dogme (trecut) "/ 9intea este ca o parasuta"
Hu lucreaza daca nu este deschisa "/ "The mind is li4e a parachute" /t
doesn\t wor4 if it\s not open" (Jran4 Zappa)"
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWYLKMO'XOIOYMMKLZsetWp<"'LIKY'%M%XNKO%X"-
KKOXNKOOOO"%'ILYO%YYI"Zt*peW'Ztheater
+hoto
E-/9/HAT/ />EHT/J/EA)EA E. 9/HTEA
9/HTEA -.E)EAZA AHE!)ATA /H T)EE.T(9E9!)/E /(T!)/E) EA !
!R-/H>A )ET)!,/Z!A)E
"""
Eontinue )eadingE-/9/HAT/ />EHT/J/EA)EA E. 9/HTEA (/ E.
AET/.H/-E AEE(TE/A "!amenii nu sunt prizonierii destinului ci doar ai
propriei lor minti"/ "9en are not prisoners of fate <ut onl* prisoners of
their own minds"" (Jran4lin >" )oosevelt ) >e ce este eronata propozitia
flosofca a lui )en^ >escartes prin care s-a formulat identifcarea cu
mintea ( cu o actiune sau o activitate a mintii)= "Euget deci e@ist" /
"Eogito ergo sum"/ "l thin4 therefore l am" F 9intea nu este un o<iect
(cum este creierul corpului fzic ) ci un proces un trafc de ganduri"
Eorpul mental continua sa e@iste si dupa detasarea de corp (calatorie
in afara corpului moarte clinica moarte)" Eorpul energetic al fintei
umane (du<lul) nu se dezintegreaza atunci cand parasim corpul si nu
mai e@ista plamani" Tot asa corpul mental nu se dezintegreaza atunci
cand organul fzic numit creier este distrus complet G e@ista oameni
fara creier fzic sau in care acesta este inlocuit de apa- cazuri descrise
in lucrarea lui >avid Vilcoc4 intitulata "/nvestigatii asupra campului
sursa / The (ource Jield /nvestigations(The Pidden (cience and -ost
Eivilizations <ehind the KO%K prophecies) +entru a sesiza eroarea
inlocuiti ver<ul care indica actiunea de a gandi specifca mintii cu un
alte ver<e care indica actiuni care arata identifcarii = %" cu simturile
( vad simt aud) K" actiuni ale corpului ( merg respir mananc) sau '"
cu alte capacitati ale mintii ( visez imaginez vor<esc sta<ilesc
o<iective tinte scopuri) " ,or rezulta afrmatii de genul= " )espir
( mananc merg simt aud vad visez vor<esc sta<ilesc scopuri) deci
e@ist"" >in cauza asta unii considera ca scopul vietii este sa
implineasca scopurile sta<ilite de minte in functie de programarea care
le-a fost inoculata in cursul procesului de dresare (conditionare)=
\\(copul vietii este o viata de implinire a scopurilor"()o<ert 0*rne)
Aceasta eroare este e@plicata de Ec4hart Tolle in capitolul % "T. H.
E(T/ 9/HTEA TA / U!. A)E H!T U!.) 9/H>" din cartea sa "+uterea lui
AE.9/ The +ower of H!V" si este redata in AHEQA% din articolul= "!
realitate separata/ A (eparate )ealit*" (articol despre captivitatea in
realitatea virtuala a mintii) $%& Randitorul de la Pamangia (The Thin4er
of Pamangia) care apartine culturii neolitice de la Pamangia (c" NKNO-
LNNO 0E) s-ar putea sa reprezinte un om care mediteaza sau
contempla universul iar nu un ganditor cum au crezut cei care l-au
<otezat azi in acest fel din cauza identifcarii lor cu mintea findca sa
nu uitam= "conceptia comanda perceptia" si se su<stituie realitatii $L&"
Eei care au afrmat precum +lutarch ca= "9intea nu este un vas care
tre<uie umplut ci un foc care tre<uie aprins"""""/ "The mind is not a
vessel to <e flled <ut a fre to <e 4indled" sunt e@act cei care va
viruseaza si care intaresc gratiile inchisorii ( identifcarea cu mintea )""
%" mintea nu este un foc ci o oglinda in care se re#ecta focul" !amenii
au crezut ca planetele sunt stele pana au descoperit ca ele sunt
oglinzi care doar re#ecta lumina soarelui""" K" pro<lema nu este
aprinderea sau trezirea mintii ( ecranului sau oglinzii mentale) ci
golirea ei findca fara tacere nu putem auzi muzica sferelor iar fara
intuneric nu putem vedea stelele de pe cer " )ela@area inseamna
practic stingerea activitatilor mintii stingerea um<rei( egoul) pt a
vedea soarele sau adevaratul (ine" 0/0-/!R)AJ/E %" ! realitate
separata/ A (eparate )ealit* (articol despre captivitatea in realitatea
virtuala a mintii) http=//www"scri<d"com/doc/KXLMLYNN/
http=//www"danmirahorian"ro/)EA-/TATE-(E+A)ATA"pdf K" 9/HTEA
-.E)EAZA AHE!)ATA /H T)EE.T EA ! !R-/H>A )ET)!,/Z!A)E
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWXK'YI''YXMKL'KLZsetWa"X%LIXY%%%YLI%YN"%OX'XLKOON"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW'Ztheater '" T. H. E(T/ 9/HTEA TA /U!. A)E
H!T U!.) 9/H> https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWX%I%IYLXLXMOLYKZsetWp<"'LIKY'%M%XNKO%X"-
KKOXNKOOOO"%'XMLX'L'N"Zt*peW'Ztheater L" Eonceptia comanda
perceptia (ceea ce percepem vedem auzim gandim simtim
intelegem si facem) /Eonception commands / controls perception/ -a
conception contrdle la perception Eredintele comanda ceea ce vedeti/
0eliefs commands what *ou see "!mul este o divinitate 7nl3n8uit3 de
puterea condi8ion3rii" ( 9arin +reda) "!amenii nu sunt niciodata
capa<ili s3-:i dep3:easc3 imaginea lor despre ei insisi "/ "+eople are
never a<le to outperform their self-image"" (2ohn E" 9a@well) "Hoi nu
vedem lucrurile asa cum sunt vedem lucrurile asa cum
suntem( programati)"/ "Ve don\t see things as the* are we see things
as we are (programmed)" https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWM'OLIKN%MIMLL%KZsetWa"M'OLIKLIMIMLL%L"%OONX'MYI"'LIKY
'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
<*= 9irahorian
' 2une at OL=NI _ Edited _ -i4e _ L
9irahorian EA)E E(TE EA.ZA -/+(E/ JE)/E/)// A.TEHT/EE
HEE!H>/T/!HATE F
"-ipsa este motorul cautarii (apei hranei fericirii) dar e@ista o
deose<ire esentiala intre lipsa resurselor conditionate (materiale= apa
hrana si energetice= caldura lumina) si lipsa res"""(ee 9ore
+hoto
Piding unconditional Pappiness
EA)E E(TE EA.ZA -/+(E/ JE)/E/)// A.TEHT/EE HEE!H>/T/!HATE F
"Jericirea autentica"""
Eontinue )eadingAscunderea fericirii neconditionate / Piding
unconditional Pappiness "Jericirea nu este ceva gata facut" Ea vine din
propriile tale fapte""/ "Pappiness is not something read* made" /t
comes from *our own actions""( >alai -ama) Hota >9= "+entru a
ascunde faptul ca fericirea este natura noastra si ca se a#a inlauntrul
nostru suntem indemnati sa o cautam in afara si in timp in efectele
sau in rezultatele unor actiuni" Aceasta afrmatie eronata a fost tradusa
in lim<a romana drept = "Jericirea nu o primesti de-a gata" Ea vine din
actiunile tale "" Jericirea care vine ca rezultat/ efect / reactiune a unei
actiuni nu este neconditionata (preafericire ananda) ci o um<ra
adevaratei fericiri ( fericirea efemera conditionata)G adevarata fericire
isi are izvorul inlauntrul tau si este dreptul tau din
nastere"(9irahorian)" "Jericirea este natura ta" Hu este gre:it s3 o
dore:ti" Eeea ce este gre:it este s3 o cau8i 7n afar3 atunci c6nd ea se
a#3 7n interiorul t3u"/ "Pappiness is *our nature" /t is not wrong to
desire it" Vhat is wrong is see4ing it outside when it is inside"" ((ri
)amana 9aharshi)" B -e <onheur a les *eu@ ferm^s" C(+aul ,al^r* )
"Eei care cauta fericirea in afara sau in efecte ( reactiuni) ale unor
actiuni sunt prizonieri ai programarii reactive pe care o intretin
gardienii inchisorii Terra" E@ista doar o singura fericire si ea este
permanenta si neconditionata" Jericirea efemera creata prin actiuni
este o um<ra a adevaratei fericiri iar nu o fericire autentica" Aceasta
asa zisa fericire nu este reala decat pentru cei care iau o um<ra a unui
lucru drept lucrul in sine" (9irahorian)" A>)E(A >E(EA)EA)E /t is
for<idden to read this article a<out >alai -ama\s errors Este interzis sa
cititi acest articol despre erorile lui >alai -ama
https=//www"face<oo4"com/download/MLKL'Y%%KLYOILX//t-is-
for<idden-to-read-this-article-a<out->alai--ama-s-errors"pdf
http=//www"scri<d"com/doc/%'YYL'OLN//t-is-for<idden-to-read-this-
article-a<out->alai--ama-s-errors 0/0-/!R)AJ/E %" Eliminarea <om<ei
nee@plodate care este programarea reactiva
https=//www"face<oo4"com/groups/zamo4sha/doc/%O%N%%XN%YKI%%OMN
/ J!A)TE /9+!)TAHT E(TE J!)9AT.- A.>/! %'"%(+A)TEA /-A)
http=//*outu"<e/9sgH'a%'J<9 http=//www"*outu<e"com/watchF
vW9sgH'a%'J<9ZfeatureWrelated J!)9AT A.>/! %'"K (+A)TEA A //-A)
http=//*outu"<e/Mt5mA%)onzg http=//www"*outu<e"com/watchF
vWMt5mA%)onzgZfeatureWrelated K" "+rogramarea reactiva- Eele trei
programari ale fintelor umane si trezirea" sau ")ugaciunea
reactivului"= %" su<iectivi (non-reactivi creativi lideri )G K" o<iectivi
(reactivi sclavi)G ' " divini (eli<erati treziti) de 9irahorian
http=//www"scri<d"com/doc/%%YL%ONIO/ %"
E!9EHTA)// (/ )A(+.H(.)/ %"
U = >a" Jericirea vine dar pleaca atat de repede incat n-ai avut timp sa
te <ucuri" Jericirea o capeti dar iti este si furata" Jericireaiu<irea D
(unt atat de rare D +utini le au" (i mai putini le-au putut pastra" )estul
"sunt doar vor<e ca atatea altele" Trairea-i doar una D E ceea ce esti D
Hu ceea ce vrei sa pari" 9ultumirea D Ar f de a5uns" >ar pentru a f
multumit tre<uie sa pastrezi masura lucrurilor echili<rul armonia"
,iata este o lupta dar si arta" Arta se desavarseste in timp" Eand sa-ti
admiri opera pleci" Asta-i viata D Japta ce-ai lasat rodul samantei tale"
Himeni nu ia nimic de pe pamant" +e toti ne asteapta un singur
mormant"
Mirahorian 0 8* Care fericire pleaca intoteauna si care
ramane 9 Cea conitionata este efemera6 cea
neconitionata nu ti/o ia nimeni ( /isus se refera la asta cand
vor<este despre comori efemere si eterne care nu pot f furate
pierdute care nu ruginesc nu se strica)G Adev3ratele comori" -
Heputin8a de a slu5i la doi st3p6ni" - Rri5ile :i 7ngri5or3rile ( 9atei M"%I"
Hu v3 str6nge8i comori pe p3m6nt unde le m3n6nc3 moliile :i rugina
:i unde le sap3 :i le fur3 ho8ii) K" mormantul este al corpului nu al
tau """/dentifcarea cu trupul efemer ii determina pe oameni sa creada
ca sunt finte muritoare adica sa creada e@act contrariul fata de ceea
ce a spus /isus si parintele Arsenie 0oca ( vedeti sfatul L)in articolul de
la adresa de decarcare"
K" E!9EHTA)// (/ )A(+.H(.)/ Q= Hicio stare nu este permanenta
fericirea este cea mai trecatoare" Este ca o adiere de vant" (pui= Ee
fericit(a) sunt D >ar in clipa urmatoare poate veni necazul" Jericirea iti
este spul<erata" !mul este incercat in viata de multe stari" Eel mai
important este sa stii sa le faci fata fara a te pierde fara a cadea in
prapastie" Jiecare are o soarta un destin un drum de parcurs" Hu toti
stim sa-l parcurgem drept intelept" Eand te ratacesti poti gasi drumul"
Eautand apeland la a5utor alteori ramai in <ezna daca nu faci niciun
pas spre lumina"
9irahorian= %" nu vedem realitatea findca conceptia ( programarea)
comanda perceptia = vedeti articolul= Eonceptia comanda perceptia
/Eonception commands / controls perception/ -a conception contrdle la
perception/ +roiectia creaza perceptia/+ro5ection 9a4es +erception/ -a
pro5ection fait la perceptionG Eredintele comanda ceea ce vedeti/
0eliefs commands what *ou see
http=//www"scri<d"com/doc/%KLKMIYKY/Eonceptia-comanda-perceptia
K" e@emplul cu necazul care spul<era fericirea este <un doar in cazul
programarii reactivilor care au <utoanele de comanda in periferie la
dispozitia oricuiG vedeti articolele citate su< imagine"
'" "Hicio stare nu este permanenta" asta este o dogma a celor
prizonieri in minte si in realitatea secunda" Aceasta dogma in care totul
pare a curge""" se transforma""" in care nimic nu este permanent este
datorata neintelegerii parado@ului enuntat de Peraclit care nu se
rezuma la "panta rei"( totul curge) findca el zice = " Hu te scalzi si te
scalzi de doua ori in aceeasi apa" findca e@ista ceva care nu se
schim<a si nu apune niciodataG /n realitate ceea ce este neconditionat
este permanent ( de pilda programul sau codul genetic al universului
este invaria<il)G vedeti doua articole despre realitatea permanenta si
um<ra ei ( realitatea efemera iluzorie)= %" Hichita (tanescu -
/ntunecand intunericul iata portile lumini""" )ealitatea sursa
(permanenta) si um<ra ei (realitatea fenomenala) / (ource )ealit* and
its (hadow (+henomenal )ealit*)G 9odelul realitatii in care traim si
tipurile de actiune ( regimuri de functionare)G Eare este deose<irea
dintre dharana (concentrare) dh*ana(meditatie) si samadhi(transa
misticaG enstaza) (transa mistica) F
http=//www"scri<d"com/doc/%%KL'MXXK/ K" K" Traducerea capitolului K
din Tao Te Ehing ( >ao >e 2ing) al lui -ao Tzu ( -ao Zi ) -ao Tzu Ehapter
K >incolo de dualitate= (tiinta eli<erarii/0e*ond >ualit*= The (cience of
Transcendence E6mpul surs3 :i calea orizontal3 :i vertical3 de
cunoa:tere :i de ac8iune (ource feld and the horizontal and the
vertical path of 4nowledge and action Ealea c3tre izvorul vie8ii/The Va*
to the (ource of -ife /-e chemin vers la source de la vieG Eele trei c3i
cunoscute de civiliza8iile avansate de ie:ire din timp :i spa8iu/Three
wa*s to transcend time and space that are 4nown to all highl*
advanced civilisations http=//www"scri<d"com/doc/MXKNYMO'/
http=//www"danmirahorian"ro/K-aoTzu"pdf
http=//www"scri<d"com/doc/XNKILXNY
'" E!9EHTA)// (/ )A(+.H(.)/ Z= ,or<eam de fericirea din viata" +e
cea de pe alte taramuri n-a venit nimeni s-o descrie nici cat dureaza"
Asa o sa vor<im pana murim tot nu vom sti nimic despre cealalta
lume" H-am rezolvat-o pe aceasta ne gra<im s-o descriem pe
cealalta F 9irahorian= va multumesc ca e@istatiG fara rezistenta dvs nu
puteam arata ca lumea cauzelor este invizi<ila pentru cei care se
marginesc sa priveasca doar periferia sau suprafata lucrurilor care nu
vad decat lumea afsata a efectelor" -umea reala permanenta este
acum si aici ( si devine accesi<ila celor care s-au vindecat de or<ire sau
care s-au trezit)" ,iata este ancorata in aceasta lume permanenta"
Toate progresele stiintei si tehnologiei actuale ( in telecomunicatii
transport vindecare) se datoreaza descoperirilor legate de lumea
invizi<ila a cauzelor" >oar cei prizonieri in realitatea secunda sau in vis
cred ca realitatea permanenta va f intalnita dupa moarteG asta este o
eroare discutata in articolul de mai 5os de unde citez= ">aca nu te-ai
eli<erat din minte in cursul vietii atunci nu te-ai eli<erat nici dupa
moarte findca si dupa eli<erarea din corp se pastreaza identifcarea
sau captivitatea in minte" >in aceasta cauza +arintele Arsenie 0oca
spunea ca = "Eine nu se eli<ereaza aici nu este eli<erat nici dupa
moarte "/ "(a nu credeti ca veti intra dupa moarte in imparatia in care
n-ati trait pe pamant" "/adul si raiul sunt doua programari ale transei
sau ale visului individual si colectiv" >oar atunci cand alegi sa practici
asezarea in prezenta constienta poti sa transformi iadul in rai si sa te
eli<erezi din vis sa te trezesti " / "Pell and heaven are two
programmings of the collective and individual trance or dream" !nl*
when *ou choose to settle *ourself in aware presence *ou can turn the
hell into heaven and then *ou can <e free from the dream and to wa4e
up"(9irahorian) +ortile raiului si iadului / The Rates of Peaven and Pell
-es +ortes du +aradis et de l\Enfer +ortile raiului si iadului / The Rates
of Peaven and Pell/ -es +ortes du +aradis et de l\Enfer 9intea
(prizonieratul in minte) este iadul iar non-mintea(eli<erarea din minteG
trezirea) este raiul /9ind is hell and no-mind is heaven
http=//www"scri<d"com/doc/%'MO%NYY'/+ortile-raiului-si-iadului-The-
Rates-of-Peaven-and-Pell--es-+ortes-du-+aradis-et-de-l-Enfer
<*= 9irahorian
' 2une at OY='Y _ -i4e _ '
9ind= "Ever*thing / sa* is a lie"/ 9intea= "Tot ce spun este o minciuna"
+arado@ul mincinosului sau parado@ul lui Epimenide(MOO i"e"n)
The -iar +arado@ or the parado@ of Epimenides (circa MOO 0E)
Afrmatia "E. 9/HT" facuta de catre un mincinos nu poate f nici
adevarata nici falsa pt ca in am<ele cazuri se auto-contrazice"
Aceasta este e@plicatia pt care un mincinos nu va putea recunoaste
niciodata natura proprie fata de sine sau de altcineva fara sa renunte
la ea" .n mincinos ramane un mincinos pana in clipa in care renunta la
a mai f mincinos" e
H!TA 9/)AP!)/AH= 9/HTEA 9/HTE EA E(TE 9/HE/H!A(A- Aceasta
este e@plicatia pt care un !9 />EHT/J/EAT E. 9/HTEA nu va putea
recunoaste niciodata natura proprie fata de sine sau de altcineva fara
sa renunte la aceasta identifcare" +atan5ali se refera la iesirea din
minte atunci cand e@pune in instructiunea U( K"'O (ahifsg-sat*g-
aste*a-<rahmacar*a-gparigrahg *amgh) referitoare la Uama (cele N
porunci pt realizarea pacii cu lumea pt eliminarea ancorarii in afara)
a<tinerea de la minciuna
Te@tul in l<" sans4rita te@tul transliterat si traducerea convergenta in
articolul=
/H T!ATE EA/-E 9/(T/EE 9ET!>E-E >E /H>.ET/E A-E T)AH(E/ 9/(T/EE
A+A)T/H EE-!) X 0)ATE ( EQE9+-/J/EA)E >/H U!RA (.T)A -./
+ATAH2A-/) / /H A-- 9U(T/EA- VAU( T)AHEE /H>.ET/!H TEEPH/[.E(
.(E> 0U P.9AH( 0E-!HR T! TPE X 0)AHEPE( (EQE9+-/J/EAT/!H
J)!9 TPE U!RA (.T)A !J +ATAH2A-/ )
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWY%%%LXNKYYIYIOIZsetWp<"'LIKY'%M%XNKO%X"-
KKOXNKOOOO"%'YIXOIKXI"Zt*peW'Ztheater
/9AR/HEA .T/-/ZATA =
imaginea utilizata este defnitia mintii= "9intea este trafcul de ganduri
un proces iar nu un o<iect "
>an 9irahorian Eop*right T KO%L All )ights )eserved
http=//www"danmirahorian"ro/
0/0-/!R)AJ/E
%" Ealea indoielii / The Va* of >ou<t / -a ,oie du >oute- >espre
indoiala (neincredere) si credinta (incredere) ca modalitati de eli<erare
trezire si trecere la regimul direct de functionare
>espre centrarea in centrii secundari (minte inima) si in centrul
e@istential
" Eand nu mai crezi in tot ce gandesti iesi din minte si vezi clar ca tu
nu esti ganditorul "/
"Vhen *ou no longer <elieve ever*thing *ou thin4 *ou step out of
thought
and see clearl* that the thin4er is not who *ou are"" ( Ec4hart Tolle)
" Ealea de trezire sau de eli<erare din minte a rationalilor este prin
indoialaG dar nu o indoiala localizata la un singur su<iect ( si in rest
raman acelasi seturi de credinte conceptii si modele despre realitate)
ci o indoiala e@tinsa asupra tuturor um<relor pe care le furnizeaza
mintea" ( 9irahorian)
http=//www"scri<d"com/doc/%%YL%'OKN/>espre-centrarea-in-centrii-
secundari-minte-inima-si-in-centrul-e@istential
https=//www"face<oo4"com/download/N''%LN%LOOLKLY%/>espre-
indoiala-neincredere-si-credinta-incredere-ca-modalitati-de-
eli<erare"pdf
http=//reteaualiterara"ning"com/group/caleaeli<erarii/forum/topics/despr
e-indoiala-neincredere-si-credinta-incredere-ca-modalitati
K" +arado@ul mincinosului sau parado@ul lui Epimenide (circa MOO 0E)
"Eretenses semper mendaces malae <estiae ventres pigri" (Rraece
ijklmn omp qmrsltu vtvw xyjzt {tsl|jmn oj{tz= ,orso4r" MY 0 %) est
versus saepius a< anti]uis citatus !raculis Epimenidis a ]ui<usdam
adscriptus" (ententia inter philosophos posteriores nomine "+arado@i
Epimenidei" recipitur"
http=//en"wi4ipedia"org/wi4i/Epimenides}parado@
http=//www"logicus"ro/inde@"php/parado@uri/M%O-parado@ul-
mincinosului-sau-parado@ul-lui-epimenide
'" Articles !n +arado@es including= Epimenides +arado@ -iar +arado@
+arado@ +ro<lem !f Evil Ehic4en !r The Egg ,oting +arado@ Zeno\s
+arado@es )aven +arado@ .ne@pected Panging +arado@ !mnipotence
+arado@ )ussell\s +arado@ <* Pephaestus 0oo4s
http=//www"<arnesandno<le"com/w/articles-on-parado@es-including-
hephaestus-<oo4s/%%%OKLK%'%FeanWIXY%KL'KY'X''
L" "All Eretans Alwa*s -iars" A )esolution to the Epimenides\ +arado@
(Transformations (eries on Eosmolog*) $1indle Edition& Ehandrashe4ar
Tamirisa (Author Editor Joreword)
http=//ctamirisa"wordpress"com/KO%%/OM/KN/~cretans-alwa*s-liars-a-
resolution-to-the-epimenides-parado@/
-i4e-i4e _ _ (hare
'L people li4e this"
NK shares
9irahorian >oua lucruri esentiale= %" +arado@ul lui 0ertrand )ussel
indica modalitatea de trezire a celor centrati in minte ( calea indoielii
recomandata de 0uddha) iar nu un adevar care ne indeamna sa ne
manifestam intoleranta fata de cei diferiti pe care mintea ii percepe
drept inferiori ( cei centrati in inima sunt eronat etichetati drept prosti
ori fanatici de catre cei centrati in minte printre care s-a a#a si
0ertrand )ussel) findca printre cei care au urmat calea inimii s-a a#at
si /isus"
+arado@ul lui 0ertrand )ussel / 0ertrand )ussell\s +arado@= "/ntreaga
pro<lem3 cu lumea este c3 pro:tii :i fanaticii sunt 7ntotdeauna at6t de
siguri de ei 7n:i:i in timp ce oamenii 7n8elep8i sunt at6t plini de
7ndoieli"/"The whole pro<lem with the world is that fools and fanatics
are alwa*s so certain of themselves and wise people so full of dou<ts""
K" /n practica indoielii nu este vor<a de a nu crede pe nimeni si de a
5icni oamenii printr-o astfel de atitudine ci de a nu crede in propria
minte" /ndoiala este o metoda de separare de eliminare a identifcarii
care nu se practica in cadrul relatiilor interumane ci pentru eliminarea
fnantarii o<sesiilor gandurilor credintelor eronate" >aca indoiala nu ar
f o arma de o putere teri<ila( ca si credinta) in eliminarea fnantarii
gandurilor atunci nu ar avea sens atentionarea facuta de 0uddha ca
sa nu fe practicata in cadrul relatiilor interumane=
"Hu este nimic mai nociv in relatiile sociale decat o<iceiul de a te 7ndoi"
/ndoiala separ3 oamenii este o otrav3 care dezintegreaza prietenii :i
rupe rela8iile pl3cute Este un ghimpe care irit3 :i doare""" Este o sa<ie
care ucide""/ "There is nothing more dreadful than the ha<it of dou<t"
>ou<t separates people" /t is a poison that disintegrates friendships
and <rea4s up pleasant relations" /t is a thorn that irritates and hurtsG it
is a sword that 4ills"" /"/l n\* a rien de plus terri<le ]ue l\ha<itude de
douter" -e doute s^pare les gens" E\est un poison ]ui d^sintgre
l\amiti^ et rompt les relations agr^a<les" E\est une ^pine ]ui irrite et
<lesse c\est une ^p^e ]ui tue"" (0uddha)
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWM%O'I'IMYIXLKMXZsetWp<"'LIKY'%M%XNKO%X"-
KKOXNKOOOO"%'YIXKNNNK"Zt*peW'Ztheater
0/0-/!R)AJ/E
Ealea indoielii The Va* of >ou<t -a ,oie du >oute
A>)E(E >E >E(EA)EA)E
https=//www"face<oo4"com/"""/>espre-indoiala-neincredere"""
http=//www"scri<d"com/doc/%%YL%'OKN/
%L 2anuar* at K%=NI _ -i4e _ M
9irahorian E@ista aici o cone@iune cu "+uterea lui (ocrate -+uterea
acceptarii propriei ignorante/ The power of (ocrates- The +ower of
accepting our own ignorance" findca fara eli<erare din minte nu ne
vindecam de or<ire (ignoranta) nu putem trece de la cunoasterea
mi5locita(a privi) la cunoasterea directa(a vedea)
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWX'O%XKOYO'KIXYYZsetWa"X'O%XKOLMIIMLNY"%OX'XLKOLL"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
%L 2anuar* at KK=OI _ Edited _ -i4e _ K
9irahorian 9irahorian= >espre /dolatria mentala (ver<ala senzoriala
conceptuala)
" >egetul care arata -una nu este insasi -una" / "-e doigt montrant la
-une n\est pas lui-mcme la -une"/ "The fnger showing the 9oon is not
the 9oon itself " (Taoist and zen wisdom)
">aca un om ii arata -una un idiot se va uita la deget"/ "(i un homme
indi]ue la lune un idiot va regarder le doigt"/" Eelui ]ui regarde le
doigt ]ui montre la lune est un im<^cile"/ -e ma7tre montre b l\im<^cile
la lune et l\im<^cile regarde le doigt""" /"/f a man points at the moon an
idiot will loo4 at the fnger"" ((uf wisdom)
A>)E(E >E >E(EA)EA)E
http=//www"scri<d"com/"""/Jinger-+ointing-at-the-9oon"""
https=//www"face<oo4"com/"""/JingerKOpointingKOatKOthe"""
! referire la idolatria mentala se poate citi sau asculta in videoclipul =
Alan Vatts= >egetul care indica -una / A fnger pointing at the 9oon
>espre idolatrie in afara (statui icoane) si inauntru ( imagini concepte
idei senzatii perceptii sentimente)
http=//www"*outu<e"com/watchFvWw[TJOYO*T+o
Alan Vatts serie de conferinte intitulata "/n afara mintii/ !ut of Uour
9ind" (din sectiunea ".n deget arata catre -una")/ Alan Vatts lecture
series !ut of Uour 9ind (from the section "A Jinger +ointirg at the
9oon")
(/n 0i<liografe $%K& se a#a adresele de unde pute8i descarca in format
mp' intreaga serie de conferin8e
%N 2anuar* at OO='% _ Edited _ -i4e _ %
"Adev3rul v3 va eli<era"/ ,eritas li<era<it vos "/"The truth will ma4e
*ou free""
(vindecarea or<irii va va eli<era)
Eum se raspandeste eroarea si culpa<ilizarea prin neintelegerea
semnifcatiei termenului si practicii (at*a F
"+7n3 c7nd un om nu spune Adev3rul :i nu devine onest el se a#3 7nc3
la un nivel al con:tiin8ei 7n care discern3m7ntul este diminuat :i limitat""
Aceasta afrmatie este o eroare findca cei prizonieri in minte sunt or<i
nu vad ci privesc um<re pe ecranul mental si nu au cum sa spuna
adevarul" A spune adevarul este un efect al eli<erarii din minte iar nu
o cauza"
9/HTEA 9/HTE EA E(TE 9/HE/H!A(A- Aceasta este e@plicatia pt care
un !9 />EHT/J/EAT E. 9/HTEA nu va putea recunoaste niciodata
natura proprie fata de sine sau de altcineva fara sa renunte la
aceasta identifcare" A spune adevarul este efectul eli<erarii din minte
al resta<ilirii adevaratei ierarhii in finta umana atunci cand mintea nu
mai este stapan ci slu5itorul nostru mi5locul prin care se e@prima
sinele real" +ana atunci minciuna este la li<er" Jacultatea de
discriminare (vive4a) intre sine (atman) si nonsine $anatman= invelisuri
( 4oshas) tendinte ( gunas) simturi (5nana indri*a) organe de actiune
(4arma indri*as) si tipurile de energii su<tile (pranas)& este esentiala pt
eli<erare (mo4sha) in flosofa Advaita ,edanta" Aceasta capacitate de
discriminare este efectul prezentei constiente impartiale
+atan5ali se refera la iesirea din minte atunci cand indica sat*g
(acceptarea si e@primarea realitatii/ adevarului= ancorarea "in ceea ce
este" fara comentarii comparatii) in loc de distorsiunea
culpa<ilizatoare a moralistilor imposi<il de realizat din moment ce
mintea minte ("a<tinerea de la minciuna" ) in instructiunea U( K"'O
(redata mai 5os) referitoare la Uama (cele N porunci pt realizarea pacii
cu lumea si pt eliminarea ancorarii in afara) " (at*g respectul pt
adevar e@primarea adevarului face parte din cele cinci *ama
(interdictiiG a<tineri) pt a realiza pacea cu semenii (lumea din afara) si
reprezinta una dintre regulile 9aha vratam (9arelui -egamant) U(
K"'% care desemneaza regulile universale $ sarva <hauma (reguli
respectate in fecare taram si in fecare stadiu de e@istenta)&"
(pre deose<ire de celelalte *ama (interdictiiG a<tineri) care sunt
e@primate negativ prin pref@ul "a"( non lipsa fara) ca in cazul
ahimsa(non- ucidereG non-lezareG non-violenta) aste*a (non furt)
aparigraha (non-posesieG non-acumulareG non-lacomie) in cazul
"a<tinerii de la minciuna" s-a procedat altfel utilizandu-se forma
pozitiva (sat*a) tocmai findca acest lucru ("a<tinerea de la minciuna")
este imposi<il de realizat fara iesirea/eli<erarea din mintea care minte"
(a ne reamintim ca realizarea adevarului (vindecarea or<iriiG acesul la
cunoasterea directa) inseamna eli<erare atat in traditia hindusa
("(at*am mu4ta*e" = adevarul eli<ereazaG truth li<erates) cat si in
mesa5ul lui /isus=
",e8i cunoa:te adev3rul :i adev3rul v3 va face slo<ozi"" (/oan Y"'KG
Eornilescu )
",e8i cunoa:te adev3rul iar adev3rul v3 va eli<era" ( /oan Y='KG Hou3
Traducere in -im<a )om6n3)
"Et cognoscetis veritatem et veritas li<era<it vos "(/oannes Y='KG 0i<lia
(acra ,ulgata)
"Uou will 4now the truth and the truth will ma4e *ou free"" (2ohn Y='KG
Vorld English 0i<le )
"Then *ou will 4now the truth and the truth will set *ou free"" (/oan
Y"'KG 2ohn Y='K Eommon English 0i<le )
"And the truth shall ma4e *ou free"\(2ohn Y='KG Uoung\s -iteral
Translation)
",ous conna7trez la v^rit^ et la v^rit^ fera de vous des hommes li<res"
(2ean Y='KG -a 0i<le du (emeur )
",ous conna7trez la v^rit^ et la v^rit^ vous a`ranchira"(2ean Y='%-'KG
Houvelle Edition de Renve %IXI)
"Eos conoscerete la veritb e la veritb vi li<ererb " (Riovanni Y='K -a
0i<<ia della Rioia)
"Eonoscerete la veritb e la veritb vi farb li<eri (Riovanni Y='KG
Eonferenza Episcopale /taliana )
(at*a sau (ath*a este un concept central 7n religiile hinduse" Acesta
este un cuv6nt sans4rit care se traduce vag 7n lim<a englez3 ca "ceea
ce este" neschim<ator" "ceea ce im<i<3 universul 7n toata constanta
sa (codul genetic invaria<il al universului)"" Traducerea actuala a
acestui termen doar prin adevar (Pindi= G lit" "Truth") pierde
semnifcatia de "adev3r a<solut" sau "realitate""
Eeea ce numim practica (at*g desemneaza strategia de "asezarea in
ceea ce este" invaria<il atemporar ( respectul pt ceea ce este
e@primarea a ceea ce este) iar nu "a<tinerea de la a minti" Aceasta
strategie este folosita in intreg hinduismul vedic in 5ainism in
<uddhism si in si4hism" (at*a desemneaza accesul la taramul
neschim<ator de dincolo de minte timp spatiu curgere si tacere in
care se situeaza temelia informationala a universului "
>in acest motiv = (at*a ( adevarul nemi5locit) este superior tacerii /
(at*a is superior to silence (9anusmriti)"
Ea sa ne dam seama ca intrarea in adevar (sat*a) este efectul trezirii
eli<erarii din minte trecerii la regimul direct de functionare iar nu
efectul unei practici morale +atan5ali indica U( K"'M efectul paranormal
(puterea divinaG perfectiuneaG siddhis) o<tinut prin aceasta practica=
implinirea intentiilor cuvintelor si faptelor"
"(at*aW eliminarea separarii de realitate inseamna eli<erare din
realitatea virtuala secunda a mintii iesirea din oglinda falsa a
realitatii(mintea) accesul la regimul direct de functionare" " "Euvintele
se implinesc pt cel ancorat in realitatea invaria<ila ((at*aG ceea ce
este) pt cel care s-a eli<erat din lumea separata a mintii ( care a
resta<ilit legatura cu realitatea din afara timpului spatiului si
schim<arii) "(U( K"'M)
/n mod similar si practica ahimsa (non-violentei) este insotita de o
puteri divina (siddhisG desavarsireG perfectiune ) care ii caracterizeaza
pe oamenii indumnezeiti (sfntii ) U( K"'N= +rin inradacinare in ahimsa
$non-violenta in gandcuvant gesturi si fapteG "a nu ucide"G a nu rani
ori leza in vreun fel"& se a5unge la (darul) incetarii vaira $dusmanieiG
ostilitatii animozitatiiG urii discordiei & in vecinatatea sa (oamenii si
animalele nu-l ataca) "
>an 9irahorian Eop*right T KO%L All )ights )eserved
http=//www"danmirahorian"ro/
0/0-/!R)AJ/E
%" 9ind= "Ever*thing / sa* is a lie"/ 9intea= "Tot ce spun este o
minciuna"
+arado@ul mincinosului sau parado@ul lui Epimenide(MOO i"e"n)
The -iar +arado@ or the parado@ of Epimenides (circa MOO 0E)
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWY%%IKKNLYYK%LOXZsetWa"Y%%IKKNKK%NLXL'"%OX'XLK%NN"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
)E>A)EA /H(T).ET/.H/-!) -./ +ATAH2A-/ /H>/EATE /H TEQT
-----------------------------------------------------------------------------
U( K"'O"
ahifsg-sat*a-aste*a-<rahmacar*g-aparigrahg *amgh
Traducerea convergenta/Eonvergent translation=
)= Uama (poruncile negativeG interdictiiG ce sa nu faci- atitudini practici
spirituale pt"
pacifcarea cu semeniiG regulile de impacare de iertare si de dezlegare
a individului de organismul social) sunt=
%" ahimsa $ "a nu ucide"G a nu rani ori leza in vreun fel"G non-violenta in
gand cuvant gesturi si fapteG a nu raniG a nu dauna vietiiG a respecta
viata tuturor fapturilor ("a-himsa" inseamna non- himsaG unde "himsa"=
"a rani" a provoca leziuni in5uriiG violenta)&
K" sat*a (adevarulG practicarea adevarului in gand cuvant si fapte )
'" aste*a ( a nu furaG a nu ravni la <unul altuiaG a<tinerea de la furtG
respecta teritoriul propriu al celorlalti)
L" <rahmachar*a $castitateaG practica a<tinerea de la risipirea energiei
vietiiG elimina senzualitatea (pornografaG se@ualitateaG vulgaritatea
o<scenitatea trivialitatea)G practica a<tinerea de la se@ualitate in
ganduri perceptii lim<a5 si fapteG nu transforma alte finte in o<iecte
de satisfacerea a placerilorG "ce tie nu-ti place altuia nu-i face"G celi<atG
moderatie in dorinte practica a<tinerea de la risipirea energiei vietiiG
controlul energiei se@ualeG dedicarea vietii pentru realizarea menirii
omului= realizarea adevaratei sale identitati de manifestare a
Eonstiintei universului- 0rahman& si
N" aparigraha $a<tinerea de la dorinta de a poseda de a acumula
vizeaza detasarea de posesiuni a atentieiG eliminarea lacomiei
avaritieiG amintiti-va ca suntem posedati de ceea ce posedamG "unde ti-
e comoara acolo iti e si inima" ( atentiaG fnantarea energetica )G nu
transforma creatiile divine ( plante animale oameni pamanturi fintele
din univers) in o<iecte si marfuri care sa fe posedateG nu trai in iluzia
ca "a avea" poate sa se su<stituie menirii omului care este de "a f"&
E= The fve Uamas (the commandmentsG the restraintsG the principles of
respect for others Ge@ternal disciplinesG) are= ahimsa (nonviolenceG not
harmingG non in5ur*) sat*a (truthfulness) aste*a(non-stealingG
a<staining from stealingG honest*) <rahmachar*a (chastit*G celi<ac*
a<stention from incontinenceGa<stention from se@ual engagementsG
moderation) and aparigraha (nonpossessiveness G not <eing
ac]uisitiveGnon covetousnessG greedlessness a<staining from
covetousness)"
J= -es cin] Uamas (restrictionsGlimitations) sont= Ahimsa (la non
violenceG Hon-nuisance) (at*a (la v^rit^G v^racit^) Aste*a
(l\a<stention de volG ne pas voler) 0rahmachar*a (chastet^
Gcontinence) et Aparigraha (l\a<stinence d\avariceG d^sint^ressement)
(= -as cinco Uamas (a<stenciones refrenamientos Gprohi<icionesGauto-
limitacionesGactitud social) son= ahimsa (no violencia no causar dao)
sat*a (no mentira<stencin de falsedadGla veracidad (sat*a) consiste
en hacer coincidir la pala<ra * el pensamiento con los actos" -a pala<ra
* el pensamiento corresponden a lo ]ue se ha visto odo o deducido))
aste*a(la honestidadG no ro<arG Hota %) <rahmachar*a (control de la
energa se@ual a<stinenciaG la a<stinencia se@ualG ser moderado en los
placeres sensualesG conducta <rahmnica aun]ue en la prctica
signifca<a celi<ato * estudio de los ,edasG Hota K) * aparigraha (la no-
posesividadG poseer lo 5usto * necesarioG no ser avaroGno apegarseG
Hota ' )
U( K"'%" !"#$ ! %& ! '
(etad) 5gti-dea-4gla-sama*g-anavacchinngh sgrva< haumg mahg-
vratam
Traducerea convergenta/Eonvergent translation=
)= Acestea $ *ama (poruncile practicile atitudinile pt" pacifcarea cu
semenii)= %" Honviolenta (Ahimsa)G K" Adevarul ((at*a)G '" Hon-furtul
(Aste*a) L" Eastitatea (0rahmachar*a)G N" Hon-posesia/>etasarea
(Aparigraha)& reprezinta 9aha vratam (9arele -egamant) reguli
universale $ sarva <hauma (reguli respectate in fecare taram si in
fecare stadiu de e@istenta)& findca nu depind de= 5ati (felul nasteriiG
forma de e@istenta casta familie) desha ( loc regiune localitate
tara) 4ala (timp epoca) si de sama*a (conditii de momentG
impre5urariG circumstante)G
U( K"'N" () $*& !+ ,
ahifsg-pratihg*gf tat-safnidhhau vaira-t*ggah('N"%)
Traducerea convergenta/Eonvergent translation=
)= +rin inradacinare in ahimsa $non-violenta in gandcuvant gesturi si
fapteG "a nu ucide"G a nu rani ori leza in vreun fel"& se a5unge la (darul)
incetarii vaira $dusmanieiG ostilitatii animozitatiiG urii discordiei & in
vecinatatea sa $ cone@iuni = U( %"''G U( '"KL(U( '"K' in alte editii ale
Uoga (utra)&G
E= !n <eing frml* esta<lished in ahimsa (non-violence) there is
a<andonment(t*aga) of vaira (hostilit*G enmit*G hatred) in (his)
presence J= +ar un enracinement ferme dans la non-violence (ahimsa)
tous les ctres ]ui sont sannidhau(dans son pro@imiteGen pr^sence de
celui ]ui est fermement ^ta<li en non-nuisance) a<andonneront vaira
(lhostilit^Glanimosit^)G (= Estando frmemente esta<lecido en ahimsa
(la no violencia) ha* a<andono de la hostilidad en su cercana $el
poder divino-siddhi para (provocar) la cesacin de la violencia en su
pro@imidad&G$see also U( '"KL&
U( K"'M" () - ! .
sat*a-pratihg*gf 4ri*g-phalg-ra*atvam ('M"%)
Traducerea convergenta/Eonvergent translation=
)= +rin inradacinare in sat*a (ceea ce esteG realitatea invaria<ilaG
acceptarea si respectul pt ceea ce esteG adevarG practicarea adevarului
in gand cuvant si fapte ) se realizeaza darul implinirii intentiilor ( fe ca
ele im<raca haina gandurilor vor<elor cuvintelor faptelor ori a
actiunilor corpului)G
E= !n <eing frml* esta<lished in sat*a (truthfulnessG truth-assertion)
events confrm his words $ the e`ectiveness of his words and acts is
immediatel* to <e seenG ever* action and its conse]uences are im<ued
with truth&G /Esta<lished in sat*a events confrm his words/ Vhen sat*a
is frm in him events confrm his words"
J= +ar un enracinement ferme dans la v^racit^ (sat*a) les actes et les
mots (du *ogi ) ac]uirent le pouvoir de fructifer" (= (iendo
frmemente esta<lecido en la verdad (sat*a) las acciones resultan en
frutos dependiendo enteramente de ella"
-i4e-i4e _ _ (hare
%Y people li4e this"
'I shares
9irahorian 9ind= "Ever*thing / sa* is a lie"/ 9intea= "Tot ce spun este o
minciuna"
+arado@ul mincinosului sau parado@ul lui Epimenide(MOO i"e"n)
The -iar +arado@ or the parado@ of Epimenides (circa MOO 0E)
https=//www"face<oo4"com/photo"phpF
f<idWY%%IKKNLYYK%LOXZsetWa"Y%%IKKNKK%NLXL'"%OX'XLK%NN"'LIK
Y'%M%XNKO%XZt*peW%Ztheater
%O 9arch at %'=KK _ -i4e _ %
9aria 9arcu 9ultumesc
(ee Translation
%O 9arch at %Y=OK _ -i4e
(tephanie Vhite Tulip +opescu