UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCII









PROIECT
INSTALAII DE NCLZIRE


















Coordonator :
As. Ing. Clin SEBARCHIEVICI
ntocmit :
Covaci Vlad Andrei

TIMIOARA 2013



1. FOAIE DE CAPT







PROIECT NR.: 01/05.06.2012
DENUMIRE PROIECT:
INSTALAIE DE NCLZIRE PENTRU OBIECTIVUL:
S+P+4
AMPLASAMENT: LOCALITATEA: TULCEA
BENEFICIAR: CATEDRA INSTALAII PENTRU CONSTRUCII
FAZA: PROIECT TEHNIC
PROIECTANT INSTALAII DE
NCLZIRE:
STUDENT: UNGUREANU ANDREI
COORDONATOR: AS. ING. CLIN SEBARCHIEVICI




2. BORDEROU


A. Piese scrise

1. Foaie de capt
2. Borderou
3. Tema proiectului
4. Memoriu tehnic justificativ
5. Breviar de calcul
5.1. Calculul necesarului de cldur
5.2. Alegerea corpurilor de nclzire
5.3. Calculul hidraulic al instalaiei interioare
5.4. Alegerea cazanelor
5.5. Dimensionarea vasului de expansiune
5.6. Alegerea pompelor de circulaie i adaos
5.7. Alegerea cosului de fum
5.8. Alegerea panourilor solare termice pentru prepararea apei calde menajere
5.9. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura in placi petru prepararea apei menajere
5.10.Dimensionarea sistemuli de incalzire in pardoseala (pentru o casa famileala). Pompa
de caldura sol-apa
6. Partea economic antemsurtoare

B. Piese desenate

1. Planul de situaie (01T)
2. Instalaii de nclzire. Plan subsol (02T)
3. Instalaii de nclzire. Plan parter (03T)
4. Instalaii de nclzire. Plan etaj curent (04T)
5. Instalaii de nclzire. Plan ultimul etaj (05T)
4. Centrala termic. Plan amplasare utilaje (06T)
6. Centrala termic. Schema funcional (07T)
7. Instalaii de nclzire. Schema coloanelor (08T)
8. Instalaii de nclzire. Plan parter.Instalatie in pardoseala (09T)

ntocmit,
Covaci Vlad Andrei








3. TEMA DE PROIECTARE




Sa se dimensiona instalatia de incalzire, ce va deservi cladire de tip S+P+4, precum si
centrala termica ce va asigura agentul termic pentru incalzire si prepararea apei calde menajera.
Cladirea va fi incalzita prin 2 metode:
- cu corpuri statice tip panou (din otel, iar conductele ce vor realiza distributia, coloanele si
respectiv legaturile la corpurile de incalzire vor fi din cupru)
- cu serpentine tip dubl i spiralat prin pardoseala (din polietilena de tip PE-Xa)

Cladirea este situata in localitatea Tulcea, judetul Tulcea.
Instalatia de incalzire se dimensioneaza tinand cont de prescriptiile tehnice ale:
-SR-EN 1907-1997
-Normativ I13-2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
-Manualul de instalatii-Instalatii de incalzire (I).












ntocmit,
Covaci Vlad Andrei


4. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

n proiectul de fa se va dimensiona instalaia de nclzire cu ap cald bitubular pentru
o parte din cldire tip S+P+4 i centralele termice situate ntr-o anex exterioar cldirii. La
cererea proprietarilor, la o parte din cladire va fi dimensionat o instalaie de nclzire prin
radiaie executat prin pardosea.
La instalaia de inclzire centralizat, s-au utilizat doua cazane cu combustibil solid, unul
de 60 kW si unul 40 kw, agentul termic utilizat este apa cald cu parametri 90/70 C, incalzirea
incaperilor se face cu corpuri statice tip panou din otel, iar conductele ce vor realiza distributia,
coloanele si respectiv legaturile la corpurile de incalzire vor fi din cupru de diferine diametre.
Pentru preparea apei calde menajere s-a utilizat un schimbator de caldura cu racord la
cazane, deasemenea prin tevi de cupru.
La instalaia de inclzire locala s-a adoptat metoda incalzirii prin suprafata cu serpentine
tip duble i spiralate prin pardoseala, cu teava din polietilena de tip PE-Xa, distributia prin
apartament pornind dintr-un distribuitor/colector cu robineti de reglaj si termometre de retur pe
fiecare circuit
n cadrul calculelor pentru aflarea necesarului de cldur s-a inut cont de mai muli
factori: precum zona climatica, structura si compozitia peretilor, izolatia folosita, temperaturile
de confort si temperaturiile conventionale de calcul si anume:
- localitatea Tulcea, conform SR1907-1, se afla in zona III climatica, adica sa considerat o
temperatura exterioara conventionala de calcul este de -15
O
C;
- temperaturile interioare conventionale de calcul sunt de 20
O
C pentru camere de locuit si
holuri, 18
O
C pentru bucatarii, 22
O
C pentru camere de baie si 10
O
C pentru scari, coridoare
exterioare apartamentelor si subsolul blocului;
- peretii exteriori au in compozitie urmatoarele straturi:
o tencuiala exterioara din mortar de ciment =3cm;
o Termoizolatie din polistiren expandat =15cm;
o caramida cu goluri verticale =25cm;
o tencuiala interioara din mortar de ciment si var =2cm;
- peretii interiori au in compozitie urmatoarele straturi:
o tencuiala interioara din mortar de var =2cm;
o caramida cu goluri verticale =10cm;
o tencuiala interioara din mortar de var =3cm.
- planseul intermediar are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet,gresie =3cm;
o sapa de egalizare beton simplu =5cm;
o termoizolatie din polistiren extrudat =5cm
o placa beton armat =13cm;
o tencuiala interioara din mortar de var =3cm.
- planseul peste subsol are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet sau in baie si bucatarie gresie =3cm;
o sapa de egalizare =5cm;
o termoizolatie din polistiren extrudat =8cm;
o placa din beton armat =13cm;
o tencuiala interioara din mortar de var =1cm.
- terasa necirculabila are in compozitie urmatoarele straturi:
o pietris margaritar =5cm;
o hidroizolatie =1cm;
o sapa de protectie beton simplu =5cm;
o strat de difuzie a vaporilor din polietilena =5cm;
o termoizolatie polistiren extrudat =8cm;


o beton de panta sin beton simplu =10cm;
o placa de beton armat =13cm;
o tencuiala interioara din ciment si mortar de var =3cm.
- planseul peste sol are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet sau gresie =2cm;
o sapa de egalizare =5cm;
o termoizolatie din polistirent expandat =8cm;
o placa de beton armat =15cm;
o hidroizolatie din polietilena =5cm.
- ferestrele sunt cu tamplarie PVC si geam termopan.
Pe baza acestor date initiale sa trecut la calculul necesarului de caldura. n urma
calculelor s-au obiut valorile cldurilor necesare pentru fiecare ncpere n parte, n baza carora
s-a efectuat dimensionare corpurilor de incalzire.
Dup dimensionarea corpurilor de nclzire s-a trecut la determinarea pierderilor de
sarcina din instalatia interioara, pierderile de presiune din reteaua interioara, determinarea
inaltimilor de pompare si a debitelor necesare pentru echilibrarea coloanelor si instalatiei.
Dupa echilibrare, functie de necesarul de caldura pentru incalzire si preparare apa calda
menajera s-au determinat volumele de agent termic vehiculat prin instalatie si s-au dimensionat
cazanele pt incalzire, boilerul pt preparare apa calda menajera si vasul de expansiune pentru
cazane si bolier. Datorita necesarului mare de caldura a fost necesara folosirea a doua cazane pt
incalzire, iar la prepararea apei calde menajere s-a hotarat alegerea unui boiler bivalent pt care s-
au dimensionat si doua circuite de panouri solare, cu 3 panouri pe fiecare circuit, la care s-au
dimensionat si cate un vas de expansiune.
In functie de puterile si marimile cazanelor si boilerului, de pierderile calculate, debitele
necesare si inaltimile de pompare determinate s-a trecut la alegerea pompelor. Au fost alese un
numar de 7 pompe si anume:
P1 - Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de incalzire;
P2 - Pompa circulatie agent termic pentru prepararea a.c.m.;
P3 - Pompa circulatie cazan in caz de avarie;
P4 si P5 - Pompa circulatie agent termic pentru circuitul 1, respectiv 2 de panouri solare;
P6 - Pompa recirculare a.c.m.;
P7 - Pompa pentru umplerea instalatiei.
La apartamentele cu instalatie de incalzire locala, in functie de necesarul de caldura al
apartamentului, s-au dimenionat cazanele pt fiecare apartament in parte, iar in functie de
destinatia si necesarul de caldura al incaperii s-au dimensionat diametrele si lungimile
serpentinelor pt fiecare incapere.
In urma calculelor, toate elementele amplasate in centrala termica, dimensiunile si
lungimea tevilor, marimea radiatoarelor si lungimile serpentinelor s-au ales in varianta cel mai
bun raport calitate-pret.
Precizari finale:
Proiectarea lucrrilor de nclzire central i de preparare a apei calde de consum s-a
fcut n conformitate cu prevederile normativelor I 13 i I 9/94 precum i cu cele la care
respectivele normative fac trimitere. Toate acestea se vor respecta i n execuie i n exploatare.
Se vor respecta de asemenea :
Normele de Protecia Muncii aprobate cu Ord. Ministerului Muncii i Ministerului
Sntii nr.34/75 i 60/95;
Normele Specifice de Protecia Muncii pentru lucrrile de instalaii tehnic-sanitare i de
nclzire, nr.117/96
Regulamentul de Protecia i Igiena Muncii n Construcii, elaborat de MLPAT i aprobat
cu H.G.775/94
Normele de Prevenirea i Stingerea Incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr.381 i
MLPAT nr.1219/NC/94


Normele Departamentale de PSI aprobate cu Ordonana de Guvern nr.60/97
Indicaiile din fiele tehnice ale utilajelor i materialelor.
ntocmit,
Covaci Vlad Andrei



5. BREVIAR DE CALCUL

5.1. Calculul necesarului de caldura

1. Generalitati
Prezentul standard stabileste modul de determinare a necesarului de caldura de calcul
pentru cladirile civile si industrial, in vederea proiectarii instalatiilor de incalzire.
Referinte:
- STAS 6472/3-1989 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructive ale cladirilor
- SR 1907-2:1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi
interioare conventionale de calcul.

2. Determinarea necesarului de caldura de calcul

Necesarul de caldura Q, exprimat in [W] al unei incaperi se calculeaza cu relatia:
i
o c
T
Q
A A
Q Q + |
.
|

\
| +
+ =
100
1
unde:
Q
T
= flux termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar, corespunzator
diferentei de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza
incaperea;
Q
i
= sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul a
aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea
acestora;
A
o
= adaosul pentru orientare;
A
c
= adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci;

Fluxul termic cedat prin transmisie Q
T
, exprimat in [W], se calculeaza cu relatia:
S
e i
m T
Q
R
A m C Q +
'

E =
u u

unde:
m = coeficientul de masivitate termica al elementelor de c-tii exterioare (STAS 6472)
- pt usi si ferestre m=1,2
- pereti si plansee m=1
A = aria suprafetei fiecarui element de constructie [m
2
];

i
= temperatura interioara conventioanal de calcul [C];

e
= temperatura spatiilor exterioare incaperii considerate, in [C], care se ia dupa caz:
-temperatura exterioara conventionala de calcul
-temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate;
R = rezistenta termica specifica corectata a elementului de constructie considerat [m
2
K/W];
Q
S
= fluxul termic cedat prin sol;
C
M
= coeficientul de corectie al necesarului de caldura de calcul functie de masa specifica a
constructiei;

Fluxul cedat prin transmisie, Q
T
este afectat de urmatoarele adaosuri:

A
o
= adaosul pentru orientare, in scopul diferentierii necesarului de caldura de calcul al
incaperilor diferit expuse radiatiei solare


A
c
= adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, in scopul corectarii bilantului
termical corpului omenesc in incaperile in care elementele de constructie cu rezistenta specifica
redusa,favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului prin radiatie;
- afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale incaperilor a caror
rezistenta termica medie, R
m
, nu depaseste 10 m
2
K/W.
( )
T
M e i T
m
Q
C A
R

=
u u

In care:
A
T
= aria suprafetei totale a incaperii [m
2
];

i
,
e
,C
M
- au semnificatiile anterioare;

Sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara la temperatura interioara a
aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora
Q
i
, se determina ca valoarea maxima intre sarcinile termice Q
1i
, Q
2i
, exprimate in [W].
Q
1i
= sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la
temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si
ferestrelorsi a aerului patruns la deschidera acestora, determinata tinand seama de numarul de
schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic;
( ) |
.
|

\
|
+ + =
100
1 ] [
0 1
c
u e i p M a i
A
Q c V C n Q u u [W]
Q
2i
= sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la
temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si a
ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a
vantului;
|
.
|

\
|
+ + E =
100
1 } )] ( [ {
3 / 4
1
c
u e i M i
A
Q v L i E C Q u u

In care:
n
a0
= numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic [m
3
/s/m
3
]
N
p
= numarul de persoane;
V = volumul incaperii [m
3
];
c
p
= caldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura
i
[J/kgK];
= densitatea aerului la temperatura
i
[kg/m
3
];
E = factor de corectie de inaltime;
i = coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi [W/mK];
L = lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunii vantului [m];
v = viteza conventionala a vantului de calcul [m/s];
Q
u
= sarcina termica pentru incalzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare [W];

M e i u u
C n A Q = ) ( 36 , 0 u u

In care:
A
u
= aria usilor exterioare care se deschid [m
2
];
n = numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora,in functie de specificul cladirii;











5.2. Alegera corpurilor de nclzire

Pentru dotarea imobilului cu corpuri de incalzire am ales pentru instalatia interioara de
incalzire firma PURMO. Radiatoarele se folosesc in instalatiile de incalzire cu pompa si
executate cu tevi din otel, cupru sau plastic cu bariera antidifuzie in care agentul termic este apa.
Radiatoarele PURMO se folosesc in incaperi de locuit, de birouri, de prestari de servicii in
care nu exista influenta daunatoare coroziva a substantelor aflate in aer si mai ales nu se
inregistreaza umezirea permanenta sau periodica a suprafetei radiatorului.
Corpuri de nclzire statice utilizate sunt radiatoare din tabl de oel PURMO COMPACT
tip 22 respectiv radiatoare de baie SANTORINI C tip port-prosop care sunt alimentate cu agent
termic (ap cald 90/70C).
Radiatoarele tip panou vor fi din tabla de otel, au inaltimea H = 600 mm si lungimea
variabila in functie de necesarul de caldura al incaperii in care urmeaza a fi montat.




5.3. Calculul hidraulic al instalaiei interioare

La alegerea centralelor termice de apartament se va tine cont de urmatoarele aspecte:
volumul minim al incaperii 18 m
3
si suprafata vitrata sa reprezinte 0,03 din volum.
In baza acestor planse se va intocmi schema coloanelor.
Se numeroteaza tronsoanele pornind de la radiatorul cel mai dezavantajat (situat pe
traseul cel mai defavorabil) pana la racord (baza coloanei).
Se va calcula o pierdere specifica liniar medie cu relatia

=
l
H a
R
d
m
) 1 (
[Pa/m]
unde:
a coeficient ce tine cont de ponderea pierderilor locale din instalatia considerata;
H
d
presiunea disponibila la racord;
l reprezinta lungimea pana la cel mai defavorabil radiator de la punctul racordului si valoarea
acestei sume se va dubla tinand cont de lungimea tur respectiv retur. Se porneste calculul
propriu-zis si in tabele in functie de natura tevii se determina diametrul tevii cu viteza apei si
pierderea specifica liniara efectiva.
Cu aceste valori determinate se calculeaza pierderile de presiune liniare R
m
l. In functie
de singularitati se determina valorile pierderilor locale.
In final se calculeaza pierderile totale pe tronson adunand pierderile liniare cu cele locale.



5.4. Alegerea cazanelor

Sarcina termica pentru centrala termica se calculeaza cu relatia:

) ( 1 , 1
th v acm nec cz
Q Q Q Q Q + + + = = 50 , 78 ) 0 0 66 , 2143 16 , 69225 ( 1 , 1 = + + + [kW]

Sarcina termica pentru preparare apa calda menajera (a.c.m.), se determina cu relatia:



14 . 2 ] [ 66 . 2143 20 4185 0256 . 0 = = = A = W t c m Q
acm
[KW]
unde:
m debitul de apa calda necesara si se calculeaza cu formula de mai jos
0256 . 0
3600
1
24 1000
983024 45 50
3600
1
=

=

=
o
p
n
n N
m

[l/s]
N norma zilnica de consum [l/zi]
n
p
numarul de persoane
densitatea apei [kg/m
3
]
n
o
numarul de ore de functionare [h]
c caldura specifica [kJ/kgK]
t diferenta de temperatura dintre apa calda si apa rece [C]

Pentru asigurarea necesarului de 80 kW alegem:

- VIESSMAN VITOLIG 150 DE 80 KW avand urmatoarele caracteristici:
o dimensiuni
lungime 1640 mm
latime 790 mm
inaltime 1590 mm
o greutate 1075 kg
o volume
volumul de apa din cazan 205 l
capacitatea camerei de incarcare 465 l
o lungimea maxima a lemnelor 1000 mm
o racorduri tur si retur de 2
o diametrul cosului 225 mm



5.5. Dimensionarea vaselor de expansiune



A. Pentru instalatia de incalzire


Ca sistem de siguranta vom folosi vas de expansiune inchis cu membrana. Pentru a
determina volumul vasului de expansiune trebuie sa se calculeze volumul apei din instalatie care
se calculeaza cu relatia de mai jos:
79 . 2048
1160
66 , 2143 10
1160
16 , 69225 30
1160
10
1160
30
=

=
acm i
apa
Q Q
V

[l]

a) Calculul volumului de dilatare
97 . 40 02 , 0 79 , 2084 ) 1 (
10
= = = A
V
V
V V
m
apa
[l]
unde:

m
V - volumul specific al apei la temperatura medie [l]

10
V - volumul specific al apei la temperatura de 10 C [l]


Pentru temperatura apei de 80 C valoarea parantezei ) 1 (
10

V
V
m
este 0,02


b) Volumul vasului de expansiune este dat de urmatoarea relatie:
67 . 52
1 5 , 4
5 , 4
97 , 40 1 , 1 1 , 1
min max
max
=

A =
p p
p
V V
o
[l]
Presiunea maxima din retea este considerata de 4,5 bar iar cea minima de 1 bar.
Am ales un vas de expansiune ERE-ERCE 80 avand o capacitate de 80 de litri, presiune
maxima de lucru de 10 bar, presiune de preincarcare 1,5 bar, diametru 400 mm si 1=1.
Suporta temperaturi de lucru intre -10 si +110 C si are o membrana de cauciuc cu durata mare
de viata.


B. Pentru instalatia de panouri solare

Se procedeaza analog ca si in cazul precedent:
l
Q
Q
V
acm
ps
apa
91 . 73
1160
66 , 2143 10
1160
66 , 2143 30
1160
10
1160
30
=

=

l
V
V
V V
m
apa
47 , 1 02 , 0 91 . 73 ) 1 (
10
= = = A
l
p p
p
V V
o
09 , 2
1 5 , 4
5 . 4
47 , 1 1 , 1 1 , 1
min max
max
=

A =


Am ales 1 vas de expansiune ER5, avand o capacitate de 5 litri, presiune maxima de lucru
de 8 bari, presiune de preincarcare de 1,5 bar, diametru de 205 mm si 1 = 3/4. Suporta
temperaturi de lucru intre -10C si +110C si are o membrana de cauciuc cu durata mare de
viata.


5.6. Alegerea pompelor

P1. Pompa circulatie agent termic pentru inslalatie de incalzire

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:
97 . 2 5 . 2 47 . 0
81 . 9 1000
5 . 4 max
= + +

= + A +

= Hct p
g
p
H
p

[mCA]

( ) =


=
A
= 1000 /
98 . 0 20 4180
3600 16 . 69225
98 . 0 t c
Qnec
Gp 3.43[ m
3
/h]
Obs.
Pierderea de presiune pe circuitul instalatiei interioare se va considera pierderea rezultata
din calculele hidraulice in mCA. Pierderea de presiune din reteaua de trasnport se neglijeaza
intrucat amplasamentul centralei termice este in imediata proximitate a cladirii de locuinte.
Pierderea de presiune din centrala termica se aproximeaza la 2,5 mCA.

Am ales pompa Stratos 50/1-10 CAN PN 6/10 a carei fise tehnica este anexata.





P2. Pompa circulatie agent termic pentru preparare apa calda menajera (a.c.m.)


3 ~
p
H mCA
093 , 0 1000 /
98 , 0 35 4180
3600 66 . 2143
1000 /
98 , 0
=


=
A
=
t c
Qacm
Gp m
3
/h

Am ales pompa Wilo Stratos ECO-Z 40/1-8 a carei fise tehnica este anexata.



P4. Pompa circulatie agent termic pentru circuitul de panouri solare

3 = Hp mCA
( ) 093 , 0 1000 /
98 , 0 35 4180
3600 66 , 2143
1000 /
98 , 0
1
=


=
A
=
t c
Qps
Gp m
3
/h

Am ales pompa Wilo Stratos ECO STG 15/1-5-130 a caror fisa tehnica a fost anexata.




5.7 . Dimensionarea canalelor i courilor de fum


Cazanul trebuie prevazut cu un cos de fum; astfel avand 1 cazan am dimensionat cosul
de fum conform diagramelor:

- pentru cazanul Viessmann VITOLIG 150 de 60 kW - diametrul tubului D = 225mm

Inaltimea cosului de fum este H = 15 m. Racordul cazanului la cosul de fum se face
prin tubulatura de lungime egala cu din inaltimea cosului de fum(H).


5.8 Alegerea panourilor solare

Alegem 2 panouri solare VITOSOL 200-T SD2A fiecare panou solar are Q = 1.8 kW

Q
ps
=2x1,8 = 3.6 kW > 2.14 kW (Q
acm
)