Capitolul 12/A

1
În timp ce mulţimea se aduna
cu miile, încât se călcau în
picioare unii pe alţii, el a
început să vorbească mai întâi
discipolilor: „Feriţi-vă de aluatul
fariseilor care este făţărnicia,
2
căci nu este nimic ascuns
care nu va fi descoperit şi nici
secret care nu va fi cunoscut.

3
Prin urmare, ceea ce aţi spus
în întuneric se va auzi la lumină
şi ceea ce aţi şoptit la ureche în
camera de taină va fi spus în
gura mare de pe acoperişuri.
4
Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeţi de cei care ucid
trupul şi după aceea nu mai pot face nimic.
5
Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: temeţi-vă de acela
care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheenă; da, vă
spun, de acesta să vă temeţi.
6
Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Şi nici una dintre
ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
7
Vouă însă, chiar şi firele de păr de pe cap vă sunt numărate.
Nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii.
8
Vă zic dar, oricine va da mărturie pentru mine înaintea
oamenilor, şi Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea
îngerilor lui Dumnezeu.

9
Însă cine mă va
renega înaintea
oamenilor, va fi
renegat înaintea
îngerilor lui
Dumnezeu.

10
Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului
va fi iertat; dar cel care va spune blasfemii împotriva Duhului
Sfânt nu va fi iertat.
11
Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanţilor şi
autorităţilor, nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi răspunde sau ce
veţi spune,
12
căci Duhul Sfânt vă va învăţa în acel ceas ce trebuie să
spuneţi”.
 13
Atunci, unul din mulţime a spus: „Învăţătorule, spune-i
fratelui meu să împartă moştenirea cu mine”.

14
Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a pus judecător sau
împărţitor peste voi?”

15
Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie;
deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui
nu constă în ceea ce are”.
 16
Şi le-a spus o parabolă: „Un
om bogat avea un ogor care a
dat o recoltă îmbelşugată

17
şi se gândea în sine: „Ce mă fac pentru că nu am unde să-
mi adun recolta?”
18
Apoi şi-a zis: „Voi face astfel: voi dărâma hambarele şi îmi
voi construi altele mai mari; voi aduna acolo tot grâul şi toate
bunurile mele
19
şi voi spune sufletului meu: Suflete, ai adunat bunuri
suficiente pentru mulţi ani. Odihneşte-te, mănâncă, bea şi
desfătează-te!”
 20
Însă Dumnezeu i-a
zis: „Nebunule, chiar în
noaptea aceasta ţi se
va cere sufletul; iar cele
pe care le ai pregătit
ale cui vor fi?”

21
Aşa se întâmplă cu
acela care adună
comori pentru sine, dar
nu este bogat înaintea
lui Dumnezeu”.
22
Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi
pentru viaţă: ce veţi mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă
veţi îmbrăca.
23
Pentru că viaţa este mai mult decât hrana, iar trupul mai
mult decât îmbrăcămintea.
24
Observaţi corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici
cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai
mult valoraţi voi decât păsările!
 25
Cine dintre voi, oricât s-ar
strădui, poate să adauge
câtuşi de puţin la durata
vieţii sale?
26
Deci, dacă nici cel mai mic
lucru nu-l puteţi face, de ce
vă îngrijoraţi pentru
celelalte?

Observaţi cum cresc crinii: nici nu trudesc şi nici nu ţes.

27

Totuşi, vă spun că nici Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a

îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

28
Aşadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi
este pe câmp şi mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe
voi, oameni cu puţină credinţă!
29
Nu căutaţi nici voi ce să
mâncaţi sau ce să beţi şi
nici nu vă frământaţi.
30
Toate acestea le caută
păgânii din lume; Tatăl
vostru însă ştie că aveţi
nevoie de acestea.

31
Căutaţi mai degrabă
împărăţia lui şi acestea vi se
vor adăuga.