ALGORITMI

1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici.

Def. Prin algoritm se ntelege o metoda de solutionare a unei clase de
ro!leme, rere"entata de o succesiune #nita de oeratii !ine de#nite,
numite instructiuni .
$aracteristicile unui algoritm %
& este descris clar, fara am!iguitati n ri'inta ordinii de e(ecutie a
instructiunilor )
& este corect, deci este o metoda care re"ol'a ro!lema e orice ca" *re"ol'a
o clasa de ro!leme+)
& este #nit, deci se termina dua un numar #nit de asi, indiferent c,t de
multi )
& este reali"a!il cu resursele disoni!ile .
Date, 'aria!ile, e(resii, oeratii
1.-.1. Date
Orice algoritm orneste de la anumite date de intrare, le relucrea"a, iar n
#nal o!tine date de iesire .
Datele ot # clasi#cate dua tiul lor %
& .ntregi ) e(. 1-/, 01-/
& Reale ) e(. 1.1-, 1-.1 *entru desartirea "ecimalei n loc de 'irgula se
foloseste unctul +
& Logice) e(. TR23*ade'arat+, 4AL53*fals+
& sir de caractere) e(. 6un te(t6 .
Datele din rimele doua tiuri se numesc date numerice .
1.-.- 7aria!ile
Tiurile de 'aria!ile coincid cu tiurile de date. Printr0o 'aria!ila ntelegem un
ansam!lu de atru elemente%
& Numele 'aria!ilei )
& Tiul ei )
& 7aloarea ei la un moment dat )
& Locul n memoria calculatorului unde oate # gasita 'aria!ila *adresa ei +.
1.-.1 3(resii
$u a8utorul constantelor, 'aria!ilelor si oeratorilor se ot construi di'erse
e(resii. .n scrierea 19119:1/9t e(resiilor este ermisa folosirea
arante"elor.
3(resiile sunt de mai multe tiuri %
& .ntregi )
& Reale )
& Logice )
& De ti sir de caractere .
1.-.1.1 3(resii ntregi
4olosesc oeratorii ;, 0, < *entru nmultire+, DI7 *entru c,tul martirii
ntregi+, MOD *entru restul martirii ntregi+ s.a.
Re"ultatul e'aluarii lor este un numar ntreg .
3(emle %
1<(;=, unde ( este 'aria!ila ntreaga )
a<*!;c+, unde a, !, c sunt 'aria!ile ntregi .

1.-.1.- 3(resii reale
Oeran"ii care le alcatuiesc sunt constante si 'aria!ile ntregi sau reale.Pe
l,nga oeratorii utili"ati n cadrul e(resiilor ntregi utem utili"a si altii cum
ar # de e(emlu % 6>6 *entru martirea cu "ecimale +. Re"ultatul e'aluarii lor
este ntotdeauna un numar real .
1.-.1.1 3(resii logice
Re"ultatul lor oate a'ea numai doua 'alori %TR23 sau 4AL53 .
Oeratorii sunt cei din logica matematica % OR, AND, NOT .De asemenea este
ermis sa folosim si oeratorii ?, @, @A *mai mare sau egal+, ?A *mai mic
sau egal+, ?@ *diferit+.
3(emle %
a OR !, unde a si ! sunt 'aria!ile logice )
*a@A!+ AND *c?d+ .
1.-.1.B 3(resii de ti sir de caractere
5e folosesc constante si 'aria!ile de ti sir de caractere .5ingurul oerator
ermis este oeratorul ; a',nd semni#catia de concatenare *scrierea a celor
doua siruri unul dua altul +.
3(emlu %
a ; 6te(t6, unde a este o 'aria!ila de ti sir de caractere a',nd continutul
6acest 6 are ca re"ultat sirul 6acest te(t6 .
1.-.B Oeratii
$lasi#care oeratii %
& Oeratii de intrare si iesire )
& Oeratii de atri!uire )
& Oeratii de deci"ie )
1.-.B.1 Oeratii de intrare si iesire
Prin oeratia de intrare * de citire+ se ntelege reluarea unei datede la un
diso"iti' de intrare *tastatura, unitatea de discCeta, unitatea de disc+ catre
memoria interna a caculatorului, n satiul re"er'at entru aceasta *satiul
re"er'at entru 'aria!ila care rimeste ca 'aloare acea data +.
Prin oeratia de iesire *scriere + se ntelege trecerea unei date din memoria
interna catre un diso"iti' de iesire * monitorul, unitatea de discCeta, unitatea
de disc+ .
1.-.B.- Oeratii de atri!uire
5a resuunem ca un algoritm foloseste o 'aria!ila notata ar!itrar " si o alta
notata D .Dorim ca " sa ia o anumita 'aloare * de e(. -+ .5unem ca am
atri!uit 'aria!ilei " 'aloarea - si entru moment 'om nota acest lucru astfel %
"%A-.At,t tim c,t asura 'aria!ilei " nu efectuam nici o alta oeratie de
atri!uire si nu efectuam nici o oeratie de citire, aceasta si astrea"a
'aloarea -.Presuunem ca scriem 'aloarea 'aria!ilei " e monitor .Dua
scriere 'aria!ila " 'a a'ea n continuare 'aloarea -.Presuunem ca atri!uim
'aria!ilei D 'aloarea 'aria!ilei " *D%A"+..n urma atri!uirii, 'aloarea 'aria!ilei D
'a # - si 'aloarea 'aria!ilei " 'a ram,ne -. Daca atri!uim 'aria!ile " 'aloarea
";";= *"%A";";=+ atunci " 'a a'ea 'aloarea 11 .
Oeratia de atri!uire se efectuea"a astfel %
& 5e e'aluea"a e(resia din artea dreata a oeratiei de atri!uire )
& 7aloarea care se o!tine astfel este reluata de 'aria!ila din artea st,nga,
iar 'aloarea a'uta de aceasta se ierde .
1.-.B.1 Oeratii de deci"ie
.n general, n functie de anumite conditii, tre!uie facute anumite oeratii sau
altele. Oeratia rin care testam acele conditii se numeste oeratia de
deci"ie. .n functie de re"ultatul testului, algoritmul e(ecuta anumite oeratii.
1.1 5tructuri de !a"a*liniara,alternati'a,reetiti'a+
& 5tructurile % liniara, alternati'a si reetiti'a )
& Descrierea algoritmilor cu a8utorul scCemelor logice si n seudocod )
Programarea structurata este o metoda indeendenta de lim!a8ul de
rogramare, ea action,nd la ni'elul stilului de lucru. Programarea structurata
rere"inta o maniera de conceere a rogramelor otri'it unor reguli !ine
sta!ilite, utili",nd un anumit set, redus, de tiuri de structuri de control .
Programarea structurata oate # rere"entata ca o com!inatie a trei structuri
de control %
& 5ec'enta *succesiunea de doua sau mai multe oeratii+ )
& Deci"ia *alegerea unei oeratii dintre doua alternati'e osi!ile +)
& $iclul cu test initial *reetarea unei oeratii at,ta tim c,t o anumita
conditie este ndelinita+ .
Programarea structurata admite si utili"area altor structuri de control, cum
sunt %
& 5electia *ermite o alegere ntre mai mult de doua alternati'e + )
& $iclul cu test #nal )
& $iclul cu contor .
2ltimele doua structuri de control rere"inta 'ariante ale structurii referita n
general ca 6iteratie6.