PSIHANALIZA 8.10.

2003
curs 1
capitolul I
CE ESTE PSIHANALIZA?
Def: psz este un siste !e !iscipline a"ate pe i!eea !e inconstient. #iciplinele ce alcatuiesc acest siste$
psi%ote&apia
psi%opatolo'ia psi%analitica
psi%olo'ia sta&ii !e sanatate
etapsi%olo'ia
psi%analiza aplicata
I.psi%ote&apia psi%analitica
Este cea ai (ec%e si ipo&tanta )o&a !e psi%ote&apie* c%ia& !aca in luea contepo&ana e"ista nue&oase alte psi%ote&apii.In
aceasta ipostaza* psz este un !ee&s in!ucti( ca&e nu a&e in spate nici un )el !e p&econceptii teo&etice. In pe&ioa!a counista se
sustinea ca psz a& )i !e&i(ata !in )iloso)ia lui Nietzc%e si Sc%open%aue&. Ea a )ost !e )apt in(entata !e cat&e +&eue&* un p&ieten al lui
,&eu!. El a (aut cele-&ul caz Ana .* pe ca&e l/a t&atat cu o eto!a psz si pe ca&e l/a a-an!onat can! pacienta s/a in!&a'ostit !e el si a
!ecla&at ca e&a insa&cinata 0sa&cina iste&ica1. ,&eu! i/a continuat stu!iile si a !escope&it ca 2ne(&ozele au o etiolo'ie se"uala3 0ne
&e)e&i la !o&intele* ten!intele le'ate !e se"ualitatea in)antila. ,&eu!* ca e!ic* a a(ut o )o&atie ce nu lasa sa se -anuiasca ca (a )i
inteeieto&ul psz 0neu&olo' !e la-o&ato&1. Psz nu e un t&ataent ca&e sa con!uca la !esca&ca&ea ten!itelo& se"uale &ep&iate. ,&eu!*
!esi a )!ost e!ic* si/a -azat psz pe i!eea ca psi%icul e autono in &apo&t cu soaticul 0SNC1.
P&in ce i4loace isi atin'e psz scopu&ile?
La inceput* psz a )ost siptoala 0se a!&esa siptoului* ca o&ice !ee&s e!ical1. Pacientul e&a &u'at sa asocieze in a&'inea
siptoului &especti( pent&u ca +&eue& constatase ca Ana .* (o&-in! su- %ipnoza !esp&e siptoele ei* acestea se &eiteau. ,&eu!
a p&eluat eto!a pent&u ca pacientii &euseau sa se eli-e&eze !e siptoe. T&ataentul e&a scu&t si )olosea %ipnoza. 5lte&io&* ,&eu! a
&enuntat la %ipnoza si a inlocuit/o cu asocie&i li-e&e* !eoa&ece nu toti pacientii puteau )i %ipnotizati 0cei cu t&ans)e& ne'ati(1 si pent&u
ca materialele obtinute nu puteua fi asimilate de eul pacientului.
Ca&acte&istici al psz ca psi%ote&apie
psz reprezinta o psihoterapie explivativa si nu simptomala. psz contepo&ana este o&ientata sp&e sp&e cunoaste&ea
st&atu&ilo& p&o)un!e ale psi%icului si aceasta cunoaste&e !e cat&e pacient a p&op&iului inconstient este cea ca&e p&o!uce (in!eca&ea. In
sens psi%analitic* (in!eca&ea nu t&e-uie inteleasa ca !ispa&itia siptoelo&. Ea &ep&ezinta o atu&iza&e* o !epasi&e a )i"atiilo& si
-loca4elo& !in p&ia copila&ie* ia& consecinta este !ispa&itia siptoelo&.
psz este o psihoterapie nondirectiva 0o!i)ica&ile ca&e se p&o!uc la ni(elul psi%icul6ui pacientului nu se !ato&eaza
in)luentelo& pe ca&e le e"e&cita te&apeutul asup&a pacientului1. Te&apeutul t&e-uie sa o)e&e i4loacele p&in ca&e pacientul sa/si
o!i)ice psi%icul* copo&taentul.
Concepte$
cadrul analitic: aena4a&ea ca-inetului te&apeutului t&e-uie sa se )aca int&/un o! ca&e sa )aciliteze !es)asu&a&ea optia a
te&apiei. Te&apeutul ramane in afara campului vizual al pacientului pent&u ca caeste sa/ai p&oiecteze asup&a lui insusi continutu&ile
inconstiente si pent&u a )acilita o ai -una &e'&esie si un 'a&a! ai a&e !e &ela"a&e.
Ca!&ul analitic t&e-uie sa poa&te cat ai putin ap&enta pe&sonalitatii te&apeutului.
neutralitatea psihanalistului: el nu t&e-uie sa int&o!uca in &elatia te&apeutica p&o-eele sale pe&sonale* i!eile sale*
sisteul lui !e (alo&i* punctele lui pe&sonale !e (e!e&e.
transferul: p&oiecta&ea si &et&ai&ei in le'atu&a cu pe&soana analistului a sentientelo& pe ca&e pacientul le/a a(ut can!(a 0in
p&ia copila&ie1 )ata !e pe&soanele ap&opiate. Psz poate )i consi!e&ata ca o retraire prescurtata a trecutului celui ca&e int&/o psz.ea
&ealizeaza (isul oului !e a se isca li-e& in tip* ceea ce pe&ite o retraire corectiva. Co&ectia $ pe pa&cu&sul psz* pacientul
constata ca sentientele )ata !e psi%analist nu au nici o le'atu&a cu acesta. 7elatia este in p&iul &an! a)ecti(a 0psz nu e un !ee&s
intelectualist1* psz fiind imposibila in lipsa transferului.
0Iu-i&ea inseana t&an)e&.1
alianta terapeutica (AT): !aca t&ans)e&ul inseana p&oiectia continuti&ilo& inconstiente asup&a te&apeutului* AT este o
&elatie int&e pacient 8 te&apeut ca&e se !es)asoa&a la ni(elul eului celo& !oi. Posi-ilitatea pacientului !e a !ez(olta AT este un in!iciu
cu (aloa&e !e p&onostic in ceea ce p&i(este !es)asu&a&ea te&apiei. AT p&esupune !in pa&tea pacientului$
constiinta !e)icitului ca&e/l )ace sa solicite sp&i4inul 0psi%oticii sunt ai putin apti !e AT1
AT p&esupune capacitatea !e a/si asua scopu&ile te&apiei
1
capacitatea !e a intele'e si accepta p&incipiile cola-o&a&ii te&apeut 8 pacient ce se sta-ilesc !e la inceput 0pacientul
i!eal t&e-uie sa ai-a un eu pute&nic1
contratransferul: atitu!inea inconstienta a te&apeutului )ata !e t&ans)e&ul pacientului. Cu cat te&apeutul
este ai capa-il sa pe&ceapa si sa intelea'a p&op&iul cont&at&ans)e&* cu atat sansele !e &eusita a psz sunt ai a&i. Te&apeutul
!ez(olta )ata !e pacient atat t&ans)e& cat si cont&at&ans)e&.
PSIHANALIZA 19.10.2003
curs 2
contratransferul 0continua&e1
Te&apeutul a&e o &eactie spontana )ata !e pacientul sau. La inceputu&ile psi%analizei* te&apeutul se in!&a'ostea !e pacient. San!o&
,e&enzi s/a in!&a'ostit !e o pacienta cu ca&e !o&ea sa se casato&easca. Aceste )apte au ipus o-li'ati(itatea te&apeutului !e a ei insisi
o psi%analiza inainte !e a p&actica 0&e'ula !ata in 1:2;1. S/a int&o!us si regula supervizarii* can!i!atii in )o&a&ea lo& t&e-uin! sa
pa&cu&'a aceasta etapa 8 sa t&ateaza p&iele !oua cazu&i su- cont&olul uno& te&apeuti ai e"pe&ientati pt a/si constientiza ai -ine
cont&at&ans)e&ul. Aceste cazu&i t&e-uin! supe&(izate tip !e !oi ani o !ata pe saptaana.
La inceput* can! ,&eu! a !escope&it e"istenta t&ans)e&ului si cont&at&ans)e&ului* le/a consi!e&at ca )iin! -a&ie&e in (in!eca&e*
ulte&io& intele'an! ca ele sunt oto&ul cu&ei psi%analitice.
S/a constatat ulte&io& ca cont&at&ans)e&ul este in!us !e cat&e pacient !ato&ita )enoenului !e i!enti)ica&e p&oiecti(a 0t&ansite&ea
continutu&ilo& !e la un inconstient cat&e alt inconstient1 <= #aca te&apeutul poate !e(eni constient !e cont&at&ans)e&ul sau* atunci* in
asu&a in ca&e acesta este in!us !e pacient* (a pose!a inst&uentul !e cunoaste&e a inconstientului pacientului.
Cont&at&ans)e&ul a )ost !escopa&it !e >elanie ?lein in &elatia copiilo& cu aa lo&. La inceput s/a c&ezut ca este (o&-a !e
t&ansite&ea uno& esa4e (iolente* ulte&io& intele'an! ca este un o! !e counica&e non/(e&-ala. Psi%analiza )iin! sin'u&a stiinta
ca&e inte&p&eteaza t&ans)e&ul si cont&at&ans)e&ul* nu !oa& le )oloseste.
e!istenta: ,&eu!* spunea ca psi%analiza e o te&apie ce se !es)asoa&a in con!itii !e &ezistenta. Se ani)esta in !i(e&se
)o&e$
tace&ea 8 este una !int&e cele ai cunoscute )o&e.
senzatia !e (i! 8 !e cele ai ulte o&i counicata.
cantona&ea !iscu&sului e"clusi( in p&ezent* in )apte e"te&ioa&e
cantona&ea e"clusi(a in t&ecut
o)e&i&ea !e ate&iale !in !oeniul (iselo&
inta&zie&ea 8 e una !in )o&ele &a!icale !e &ezistenta 0E".$ Spatiul analitic se icso&eaza* o&a !e te&apie e scu&tata sau pacientul
lipseste uneo&i1.
a-senta 8 este cea ai sa!ica )o&a !e &ezistenta. Pent&u a ipie!ica acest luc&u se sta-ileste u&atoa&ul luc&u$ c%ia& si o&ele la
ca&e lipseste se platesc.
7ezistenta = d.p.d.v. al psihanalizei este manifestarea apasarilor pe care pacientul le are fata de anumite continuturi ale psihicului
sau, in relatia sa cu terapeutul.
Aceste apasa&i sunt !e cele ai ulte o&i inconstiente* una !in &e'ulile psi%analizei e ca ai intai se analizeaza &ezistenta si apoi
continutul acesteia.
Actin" out: reprezinta manifestarea comportamentatla in afara terapiei a anumitor continuturi inconstiente care scapa
analizei.
Se intapla )&ec(ent ca pacientul sa ince&ce sa/si &ezol(e anuite p&o-lee !e ca&e nu este constient in a)a&a analizei. #$%$ Nu
poate (o&-i !e t&ans)e&ul sau e&otic )ata !e te&apeut* ia& te&apeutul sa nu/l !episteze <= aceste t&ans)e& se poate t&ans)o&a int&/o
&elatie ao&oasa 0 nu cu te&apeutul1. Apa& ast)el t&ans)e&u&i pa&alele$ unul pe te&apeut* ia& altul cu o pe&soana !in a)a&a. Aceste &elatii
ao&oase pot )i noci(e pent&u analiza.
Interpretarea: traducerea in limbaj constient unui continut inconstient.
Inte&p&eta&ea este inst&uentul esential al psi%analizei. Inte&p&eta&ea t&ans)e&ului * este consi!e&at astazi cea ai e)icienta )o&a !e
inte&p&eta&e. Ten!inta contepo&ana !e inte&p&eta&e este aceea !e inte&p&eta&e a &elatiei pacient 8 te&apeut.
&onclu!ie: prin psihoterapie, Freud a descoperit nu numai incostientul, ci si faptul ca acesta poate fi patogen (poate porduce
imbolnavirea psihica).
II. Psi%opatolo'ia psi%analitica
Psi%opatolo'ia psi%analitica e o teo&etiza&e a !escope&i&ilo& pe ca&e ,&eu! le/a )acut in te&apiile pa ca&e le/a con!us cu p&i(i&e la
!is)unctia psi%ica nuita ne(&oza.
Apa&itia psi%analizei e le'ata !e s)a&situl sec. @I@ si !e )aptul ca in cate'o&ia !e clientela t&atata !e ,&eu!* ne(&oza e&a un
)enoen )oa&te &aspan!it. Pent&u ca psi%opatolo'ia psi%analitica e le'ata !e ne(&oza* p&opozitia ei cea ai 'ene&ala ei cea ai
'ene&ala e ca $ nevroza e rezultanta unui conflict psihic inconstient3. In ce p&i(este continutu&ile acesto& con)licte e"ista ai ulte
puncte !e (e!e&e in inte&io&ul psi%analizei$
'reud : ne(ro!ele sunt pro(ocate de conflictele dintre natura si cultura din noi.
2
.ul se naste cu o anuita zest&e instinctuala ca&e pe pa&cus&sul socializa&ii este in -una pa&te &ep&iata. ,&eu! se &e)e&a in special
la continutu&ile se"uale ale natu&ii uane ce nu sunt acceptate !e cultu&a. Aceste ten!inte tin !e se"ualitatea in)antila si ai ales !e
pe&ioa!a .e!ipiana. P&in u&a&e* la ,&eu! ne(&ozele au o etiolo'ie se"uala 0nucleul cauzelo& ne(&ozelo& )iin 8 pent&u ,&eu 8
constelatia .e!ipiana1.
Adler : este p&iul ca&e contesta i!eea lui ,&eu! !esp&e etiolo'ia ne(&ozelo&* sustinan! ca $ conflictul nevrotic se joaca intre
tendintele individului de autoafirmare si simtul social 0no&ele societatii1* ca&e in'&a!esc autoa)i&a&ea neliitata a in!i(i!ului.
Pent&u A!le& ne(&oza e o ince&ca&e esuata !e a 'asi )o&e acceptate pent&u ten!inta !e autoa)i&a&e. A!le&* nu nuai ca &elati(izeaza
pozitia lui ,&eu!* !a& o si cont&azice. A!le& a(ea clienti !in patu&a sa&aca a Aienei* ia& clientii lui ,&eu! e&au -u&'%ezi.
)un" : contesta si el i!eea lui ,&eu! !esp&e etiolo'ia ne(&ozelo&* sustinan! ca$ ne(&ozele se e"plica prin absenta anumitor
arhitecturi 0a-senta anuito& continutu&i !in inconstientului colecti( !in constiinta1.
>ai ta&ziu* au )ost auto&i ca Hein! Hart*ann* ca&e su-linieaza ipo&tanta agresivitatii in con)lictele ne(&otice. Pe asu&a ce
psi%analiza a(anseaza sp&e p&iul an !e (iata* apa& noi con)licte 'ene&atoa&e !e ne(&oza 0#$%$ Ne(oia !e !epen!enta si cea !e
in!epen!enta1.
+ohut : A&ata ipo&tanta conflictelor legate de narcisism pent&u apa&itia ne(&ozelo&. Cunoscut )iin! pent&u stu!iul
p&o-leaticii na&cisice* ca&e e !e aseenea le'ata !e p&iii ani !e (iata 0E".$ Ne(&ozele na&cisice se pot a)la in con)lict cu
ne(&ozele instinctuale* sau ne(&ozele instictuale pot )i e"p&iate !ato&ita ne(&ozelo& na&cisice a ca&o& in!eplini&e e ai ipo&tanta1.
Si*pto*ul ne(rotic $ este* !.p.!.(. al psi%analizei* )o&atiunea !e cop&ois ca&e incea&ca sa satis)aca a-ele
ten!inte a)late in con)lict. E o solutie !e)ectuoasa a unui con)lict psi%ic inconstient%
III. Psi%opatolo'ia sta&ii !e sanatate
0psi%olo'ia inconstientului1
Ps%i%olo'ia se ocupa !e acele )enoene psi%ice ca&e sunt accesi-ile intele'e&ii !oa& p&in inte&e!iul unui p&oces !e inte&p&eta&e.
,&eu! a putut sa t&eaca !e la psi%opatolo'ia psi%analitica la psi%olo'ia sta&ii !e sanatate* can! a constatat ca int&e ,oala si
sanatatea psihica e"ista o deosebire de grad si nu una calitativa.
P&opozitia p&incipalaa psi%olo'iei inconstientului este ca toti oa*enii au inconstient.
&ontinuturile incontiente:
&ontinuturile le"ate de instinctele se$uale si neacceptate cultural- sunt p&iele continutu&i !escope&ite. In aceasta
cate'o&ie int&a in p&iul &an! ten!intele .e!ipiene* oul )iin! sin'u&a )iinta la ca&e incestul e inte&zis* !ato&ita calitatii sale
!e )iinta cultu&ala.
&ontinuturi le"ate de instinctualitatea a"resi(a. E"ista in psi%analiza o&ienta&i ce se in!&eapta sp&e aceasta !iensiune*
cu a& )i Scoala Psi%analizei >o!e&ne 0S5A1.
&ontinuturi le"ate de socialitatea o*ului- cu* ar fi tendintele de autoafir*are si continuturi le"ate de senti*entul
de inferioritate- descoperite si studiate de Adler.
&ontinutul inconstientului colecti( sau suprapersonal !escope&it !e Bun' p&in stu!iul psi%ozelo&% Acest inconstient
a&%aic a& ina'azina e"pe&ientele )un!aentale ale speciei* pus in e(i!enta !e !e&e'la&ile !e tip psi%otic. In &apo&t cu
inconstientul colecti(* incosntientul colecti( al lui ,&eu! si A!le& a )ost nuit inconstient pe&sonal 0)o&at pe pa&cu&sul
onto'enezei1.
#upa 1:20* ,&eu! isi o!i)ica conceptia !esp&e inconstient si a!ite ca acesta nu t&e-uie asiilat cu &e)ulatul 0ceea ce este
&espins !e constiinta1. El teo&itizeaza o noua instanta psihica- Supraeul 0instanta inconstienta1 ca&e inco&po&eaza (alo&i si
no&e cultu&ale.p&in u&a&e* ,&eu! a!ite* pe lan'a inconstientul !e 4os 0ca&e inco&po&eza eleente instinctuale &espise !e
cultu&a1* si un inconstient !e sus 0in'lo-eaza no&e si (alo&i cultu&ale1
. ca&acte&istica esentiala a inconstientul6ui o constituie dina*is*ul% Aceasta inseana ca inconstientul a&e pe&anent
ten!inta !e a se ani)esta in plan constient. Aceste ani)esta&i sunt ascate 0simbolice1. Pent&u a a4un'e la aceste
continitu&i este nevoie de un proces de descifrare (ex: visul). #ato&ita ca&acte&ului !inaic al inconstientului* psz a ai )ost
nuita psihologie dinamica* ia& psi%ote&apia a )ost nuita psihoterapie dinamica.
III etapsi%ilo'ia
Este pa&tea )iloso)ica a psz. ,&eu! a a(ut o pute&nica inclinatie )iloso)ica ca&e* !upa 1:20* s/a ani)estat in stu!iul incolo de
principiul placerii. Aici se (o&-este !esp&e !oua instincte$ erosul si thanatosul* ce nu sunt -iolo'ice* ci p&incipii e"plicati(e
)un!aentale ale -ios)e&ei.
IA Psi%analiza aplicata
3
7ep&ezinta ce&ceta&ea cultu&ii cu scopul !e a !escope&i in p&o!usele acesteiap&zenta inconstientului. Alt)el spus* ope&a lite&a&a*
&eli'ia* o&ala sunt stu!iate cu eto!a inte&p&eta&ii (iselo&* a!ica se po&neste !e la i!eea ca aceste luc&a&i au un continut
ani)est* !a& si unul latent* la ca&e se poate a4un'e !oa& p&in inte&p&eta&i psi%analitice.
;