Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpellir si a murit la Paris in 1857.

elev al politehnicii si
intre 1817 si 1824 secretar al lui Saint-Simon el a !ost a"inc in!luentat "e acest premergator ce a
intre#uintat pentru prima oara termenul "e !ilo$o!ie po$itiva. %otusi lui Comte ii revine meritul "e
a!i !acut un sistem intemeiat cu o logica si o pregatire stiinti!ica ce vin in contrast cu opera lui
Saint-Simon in care sclipirile sunt prea mult puse in um#ra "e lipsa "e cultura stiinti!ica si chiar "e
lipsa "e serio$itate. A. Comte a urmarit in!iintarea unei !iloso!ii positive corespun$atoare ultimului
sta"iu la care omenirea tre#uea sa tin"a "upa ce a trecut prin starea teologica si acea meta!i$ica ce
repre$entau trepte necesare ale omenirei in mersul ei "e la copilarie spre maturitate pe care o
repre$inta cea "e a treia treapta a spiritului po$itiv. Po$itivi$mul stiinta si !ilo$o!ia po$itiva nu
mai cauta e&plicarea cau$elor ascunse in"aratul !enomenelor ci se multumeste cu stu"iul "atelor
e&perientei. Acest stu"i nu este insa o simpla a"unare "e "ate ce tin"e sa "escopere legile ce
guvernea$a grupele "e "ate si !apte ce corespun" "i!eritelor stiinte !un"amentale.
Pe linga 'emonstrare legii celor trei stari sau sta"ii ale evolutiei spiritului uman. Comte intreprin"e
o clasi!icare noua a stiintelor si o pre$entare enciclope"ica a lor in !aptelelegile si
meto"eleprincipale precum si o intemeiere a stiintelor morale in spirit po$itiv. (n clasi!icarea
stiintelor A. Comte tine seama "e con"itia istorica a or"inei lor "e aparitie si "e con"itia "ogmatica.
Acesta cuprin"e criteriul )generalitatii si in"epen"entii "escrescin"e ) si pe acel al *comple&itatii )
crescin"e. Ast!el stiintele se orin"uesc in chipul urmator+ MA%,MA%(CA AS%-./.M(A
0(1(CA C2(M(A 3(.4.5(A S.C(.4.5(A ultima !iin" cea mai noua cea nmai comple&a cea
mai putin in"epen"enta si generala precum matematica este cea mai veche mai generala mai
simpla si mai in"epen"enta. Psihologia este "ivi$ata intre #iologie si sociologie. %eoria cunoasterii
nu-si are nici un loc in clasi!icare iar etica este a"augata mai tir$iu.
Avin" in ve"ere )i"entitatea !un"amentala care e&ista inevita#il intre evolutia in"ivi"uala si evolotia
colecitva* intelegem cum orice #una e"ucatie intelectuala tre#ue si "in acest punct "e ve"ere "upa
A. Comte sa inceapa cu stu"iul matematicii pentru a s!irsi cu al !i$icii sociale6sociologia 7.
Scopul iltim al !ilo$o!iei positive al lui Comte era "e natura practica + progresul umanitatii pe care
el o iu#ea cu o pasiune mistica . la acest progress cre"ea ca nu se poate cu e!icacitate "e cit printro
masura e"ucativa+ re!orma su!letesca in sensul spiritului po$itiv. Sentimentul "e aparteneta
comunitatea umanitatii sentimental social prin care altruismul ea locul egoi$mului tre#ue
in"eose#i "e$voltat . ,tica po$itiva pe care Comte o cre"e mult mai e!icace "ecit acea teologica
o"ata cu progresul intelegentei si al constiintei sociale isi gaseste in instinctual social o #a$a
soli"a ce "uce la #una stare sociala si ast!el si la !ericirea in"ivi"uala "atorita actiunii "epuse in
!olosulo general actiunii i$vorite "in sentimenul "e simpatie pentru 8manitatea + acest )5ran"-
,tre* "in care Comte !ace in ultimii sai ani o#iectul unei religii a umanitatii unei religii noi al
carui pro!et era el.
Po$itivi$mul s-a raspin"it mai repe"e "ecit alte curente !ilo$o!ice in principalele tari "e cultura si la
noi in tara in!luenta sa a !ost resimtita chiar si su# !orma re!ormei religioase. .perele principale al
lui A. Comte sunt+Cours "e philosophie positive69 vol. 18:;-18427 'icours sur l<esprit
positi!618447.
Comte este !ilo$o!ul po$itivi$mului . Po$itivi$mul repre$inta pentru el 6Curs "e !ilo$o!ie po$itiva
18:;-18427 ultimul sta"ium al umanitatii care s-a ri"icat putin cite putin "e la )st"iul teologic*
un"e totul se e&plica intro maniera magica la )sta"iul meta!i$ic* un"e e&plicatia se multumeste cu
cuvinte 6scolastica ,vului me"iu+*'e ce macul te a"oarme=>Pentru ca are o calitate "ormitiva )7
si in !inal )sta"iul po$itv* un"e a e&plica inseamna a )!ormula legea*. /u cunoastem nimic
altceva "ecit ce ne este "at "e e&perienta.*/u e&ista "ecit o ma&ima a#soluta aceea ca nu e&ista
nimic a#solute*. A.Comte este !on"atorul sociologiei pe care o concepea ca pe o )!i$ica
sociala*printro simpla aplicare a meto"elor !i$icii la societate. Morala sa se re"uce la altruism. (n
1844 a cunoscuto pe Clotil"e "e ?au& pe care a iu#ito cu o "ragoste romineasca si platonica.
Aceasta intilnire la in"reptat spre misticism si "upa moartea Clotil"ei a conceput o religie a
8manitatii. (n aceasta ultima pro#lema 4ittre s-a separate "e Comte spre a-si scrie "e atunci incolo
opera s-a personala. Cursul "e !iloso!ie po$itiva si in"eose#i Sistem "e politica po$itiva 61851-
18547 ramin pentru noi #ogate in invataminte.
A ?,',A P,/%-8 A P-,?,',A
@ast!el verit#ilul spirit po$itiv consta mai ales in a ve"ea pentru a preve"ea a stu"ia ceea ce este
pentru a conclu"e ce va !i "upa "ogma generala a invaria#ilitatii legilor naturale.
-,4A%(?(%A%,A C8/.AS%,-((
/u numai ca cercetarile noastre positive tre#ue sa se re"uca esential in toate "irectiile la
aprecierea sistematica aceea ce este renuntin" sai "escopere originea prima si "estinatia !inalaA in
a!ara "e aceasta a simti ca acest stu"iu al !enomenelor in loc "e a putea "eveni a#solut tre#ue sa
ramina to"eauna relative !ata "e organi$atia si "e situatia noastra.
-ecunoscin" su# acest in"oit aspect imper!ectia necesara a "i!eritelor noastre miBloace speculative
ve"em ca "eparte "e aputea stu"ia complet nici o e&istenta e!ectiva noi nu putem garanta "eloc
posi#ilitatea "e a constata ast!el nici chiar !oarte super!icial toate e&istentele reale "intre care cea
mai mare parte poate ca tre#ue sa ne scape in intregime. 'aca prin"erea unui simt important aBunge
pentru a ne ascun"e ra"ical un or"in intrg "e !enomene naturale este locul sa gin"im in chip
reciproc ca "o#in"irea unui nou simt near "e$valui o clasa "e !apte "espre care nu avem acum nici o
i"Ce in a!ara numai "aca am cre"e ca "iversitatea simturilor atit "e "i!erita la principalele tipuri "e
animalitate se gaseste impins in organismul nostru la cel mai inalt gra" pe care lar putea cere
e&ploararea totala a lumii e&terioare supo$itie evi"ent gra"uita si aproape ri"icola. /ici o stiinta nu
poate sa mani!este mai #ine "ecit Astronomia acesta natura cu necessitate relativa a tuturor
cunostintelor noastre reale "eoarece investigatia !enomenelor neputin"use opera in ea "ecit printr-
un simt este !oarte usor sa apreciem urmarile speculative ale suprimarii lui sau simplei lui alterari.
/u ar putea e&ista nici o astronomie la o speta oar#a oricit "e inteligenta am presupune-o nici o
cunoastere a astrelor o#scure care sunt poate cele mai numeroase nici chiar numai "aca atmos!era
prin care o#servam corpurile ceresti ar raminea into"eauna s-in toate partile ne#uloasa.