Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie englez la plural, care a fost preluat i

n romn, avnd traducerea i semnificaia medii (de comunicare) de mas.

Media (sau: mediile de mase) cuprinde toate sursele/mediile de informaie publice care ajung la un
numr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, pres inclusiv apariiile
periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune c produsul respectiv este uor de obinut
i are un pre accesibil pentru toate grupurile sociale.
Funciile mediilor de comunicare:
1. Functia de informare.
Indivizii simt in permanenta nevoia de a controla mediul inconjurator, pentru a actiona si a lua
decizii in functie de realitatea imediata. Functia de informare vine in sprijinul nevoii societatii,
grupurilor si a indivizilor de a controla mediul inconjurator. Oamenii evalueaza, pe baza informatiilor
pe care le primesc, importanta evenimentului ce ar putea sa-i afecteze in mod direct, anticipeaza
unele tendinte si iau, in cunostinta de cauza, anumite decizii.
2. Functia de "legatura" (de comunicare)
Mass-media raspund nevoii oamenilor de comunicare, de implicare in comunitate si de identificare cu
o anumita cauza, tema sau subiect. De aceea, aceasta functie poarta si numele de integrare sociala.
Nivelul la care actioneaza mijloacele media poate fi unul local, national sau global.
3. Functia educativ- culturala
Mass-media au preluat din rolul social al familiei si al institutiilor de invatamant in procesul de educare a
copiilor. Ele transmit valori si modelel culturale ale societatii si au un rol important in formarea gandirii
si comportamentului indivizilor, in special, in randul tinerilor. Mijloacele de comunicare transmit de la o
generatie la alta mituri, traditii si principii "care ii confera individului o identitate etnica sau
nationala".[13] Prin transmiterea valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la
mentinerea, in timp, a structurilor culturale".
4. Functia de interpretare.
Informatiile trec prin mai multe etape inainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele necesita un
proces de selectie, realizat dupa anumite criterii[16], apoi sunt ierarhizate in functie de importanta sau
urgenta lor. Pe de alta parte, informatiile ajung sa fie analizate si discutate. Dar pentru ca goana dupa
senzational, dupa instantaneu a castigat teren in fata dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice
specializate care permit auditorilor sa aiba acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialisti,
pentru a-si putea forma o parere de ansamblu.
5. Functia de divertisment.

Intr-o lume a vitezei si a provocarilor continue, mass-media raspund nevoii oamenilor de a se deconecta
de la viata cotidiana. Indiferent daca este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-
show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de
relaxare, dar si un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor sa scape de presiunea cotidianului
si sa intre intr-o lume imaginara, lipsita de grijile si problemele zilnice, pentru a trai imaginar
evenimente, experiente sau sentimente pe care in viata reala nu au posibilitatea sa le incerce, nu
indraznesc sau nu ar ajunge sa le traiasca niciodata. Bertrand observa ca mijloacele media "stimuleaza
(emotiile sau intelectul) si tot ele calmeaza (prin distractie sau catharsis).
6. Functia de vorbire si de limbaj ale mass-media.

Supusi in permanenta mesajelor mediatice, tindem sa imprumutam cuvinte sau sintagme din limbajul
mediatic in comunicarea interpersonala. Consumul produselor mediatice influenteaza atat limbajul, cat
si vocabularul nostru. Astfel, ele creeaza noi termeni, expresii, arhetipuri si extind intelesurile unor
termeni deja existenti sau substituie noi intelesuri. In timp, ele ajung sa construiasca un vocabular
simbolic.