CAIETE DE SARCINI

I. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA SI CONDITIILE DE

RECEPTIE SI CALITATE A IMBINARILOR SUDATE CONFORM
NORMATIVULUI C150-1999


1. IMBINARI SUDATE

1.1 Generalitati
2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executia in uzina a pieselor structurii
metalice, inclusiv preasamblarea in uzina.
3. Uzina furnizoare va raspunde de respectarea in tocmai a proiectului si a prezentului caiet de
sarcini. Verificarea documentatiei de catre uzina se va face numai cu privire la planurile de
executie, extrasele de laminare si prevederile caietului de sarcini privind tehnologia. Conditiile
de calitate prevazute sunt obligatorii.
Neconcordantele, omisiunile din proiect, precum si modificarile de solutii tehnologice se vor
concilia impreuna cu proiectantul.
4. In caz de dubiu asupra calitatii materialelor, uzina furnizoare va efectua sau va solicita unei
institutii specializate efectuarea incercarilor de control a calitatii (sudabilitate, analize
metalografice).
5. Pe parcursul executiei elementelor structurii metalice uzina furnizoare va convoca
proiectantul la fazele determinante (sablonaj, executia unui prototip, sudarea subansamblurilor,
preasamblarea structurii etc.)

2.1 Materiale folosite la executia elementelor structurii

2.1.1.Materiale de baza

Profilele si tablele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute
de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului(furnizorilo)
purtand marcarea marcii otelului; in caz contrar, utilizatorul va dispune efectuarea unui numar
adecvat de analize, incercari de laborator si alte controale pentru a avea garantia calitatii acestuia
conform normelor in vigoare.
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor si materialelor de baza, precum si caracteristicile
mecanice ale organelor de asamblare (suruburi, piulite, saibe) nu pot fi schimbate fara acordul
prealabil in scris al proiectantului.
La elementele structurii metalice se va folosii urmatorul tip de otel: otelul OL37, OL44,
Ol52. Uzina de confectii metalice va lua toate masurile necesare ca in elementele de constructii sa
nu se introduca alte materiale decat cele prevazute in proiectul de detaliu si cu calitatile
corespunzatoare.
Orice nepotrivire sau neconcordanta constatata cu ocazia verificarii proiectelor sau pe
parcursul operatiilor de sablonare in uzina, se va aduce la cunostinta proiectantului pentru a efectua
corectiile necesare, inainte de trasarea sau debitarea materialelor ( vezi pct. 1.5 din STAS 767/0-88).






ORASUL
BORSA
Digitally signed by ORASUL
BORSA
DN: c=RO, ou=eLicitatie,
ou=MM, ou=Borsa,
cn=ORASUL BORSA
Date: 2012.03.21 13:54:22
+02'00'

2.1.2 Materialele de adaos

Pentru imbinarile sudate manual cu electrod invelit se vor utiliza electrozi cu invelis titanic
(tabelul 4 din C 150-99).
Pentru imbinarile sudate sub strat de flux se va utiliza sarma din otel pentru sudare, S 10 Mn 1
NI 1. Fluxurile vor fi de calitate corespunzatoare materialului de baza si sarmei, respectiv flux FB20
(SR EN 760:1997) si vor poseda certificate de calitate elaborate de firma furnizoare. Inainte de
folosire fluxul se va usca conform indicatiilor firmei furnizoare astfel ca umiditatea lui sa nu
depaseasca 0,3 l.
Pentru definitivarea tehnologiei de sudare, uzina furnizoare, va efectua verificarea materialului
de sudare. In acest sens, pentru imbinarile cap la cap, se vor preleva epruvete prelucrate, conform
SR EN 910:1997, SR EN 875:1997 si SR EN 895:1997, cu formele si dimensiunile pentru:
incercarea la tractiune a imbinarii sudate;
incercarea la indoire frontala, conform SR EN 910:1997;
incercarea la incovoiere prin soc cu crestaturi in V;
incercare de duritate si analize metalografice, conform SR EN 875:1997.
Pentru imbinarile sudate se vor preleva epruvete pentru incercarea de duritate si analiza
metalografica, conform SR ISO 10428:1999 si STAS 10955/1-77.
Pentru materialul depus prin sudare se vor efectua incercari mecanice, la sudura manuala cu
electrozi inveliti; la sudura cu arc electric sub flux si la sudura cu arc electric in mediu de gaz
protector.

2.1.3. Materialul pentru imbinari de montaj

Imbinarile de montaj pe santier se executa cu suruburi de inalta rezistenta din grupa 8.8, piulite
si saibe. Ele se vor executa conform standardelor de produs.
Uzina furnizoare a structurii metalice va solicita fabricii producatoare a materialului de
imbinare certificatele de verificare a calitatii conform SR EN ISO 3269:2002.
La firma ce asigura montajul constructiei metalice pe santier, calitatea oragnelor de
asamblare(suruburi, saibe, piulite) se verifica:
la primirea organelor de asamblare;
inainte de montaj.

3.1 Executia structurii

3.1.1.Tehnologia de executie

Tehnologia de executie a elementelor structurii metalice va respecta prevederile STAS 9407-75
pentru categoria de executie B a elementului metalic definita conform STAS 767/0-88.

3.1.2.Pregatirea pieselor metalice

Laminatele cu defecte interioare ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, incluziuni de zgura, nu se
vor admite la lucrare. Indreptarea prealabila a laminatelor este optionala pentru toate pozitiile din
proiect, abaterile trebuind sa se inscrie in tolerantele admise prin STAS 3461- 83.
Trasarea si marcarea pieselor se va efectua conform STAS 3461- 83.







3.1.3.Prelucrarea tablelor

Taierea tablelor se va efectua cu ferastraul mecanic, cu flacara de oxigen sau plasma,
respectandu-se conditiile de calitate prevazute de STAS 10564/2- 82 si tabelul 3 din Normativul C
150-99.
Muchiile taiate se vor curata de zgura, iar crestaturile se vor indeparta prin polizare. Verificarea
calitatii taieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (SR EN ISO 463:2006 ) si subler (SR ISO
3599:1996, STAS 1373/3,73). De asemenea, se vor folosi mostre de taieturi din tabla de otel
OL37.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi curatate si polizate pe o latime de 30 mm pe ambele
parti.

3.1.4. Asamblarea si prinderea provizorie

Se admit urmatoarele tolerante la prinderea pieselor:
denivelari maxime a muchiilor pieselor ce se imbina: 1mm, pentru grosimile 1020 mm,
respectiv 1,5 mm pentru grosimi mai mari de 20 mm;
deplasarea in trepte in planul imbinarii va fi cel mult 3 mm.
Tolerantele pentru deschiderea rosturilor se vor inscrie in SR EN ISO 9692-2:2000, pentru
clasele de calitate specificate.
La imbinarile cu sudura de colt:
deschiderea rosturilor dintre piesele ce se sudeaza va fi de maxim 1 mm;
dezaxarea fata de axul teoretic va fi de maxim 2 mm;
inclinare talpilor fata de inima va fi de cel putin 1,5 mm.

3.1.5. Sudarea pieselor subansamblurilor

Executia imbinarilor sudate se realizeaza utilizand procedurile de sudare calificate conform SR
EN 288-1+A1:1999, SR EN 2888-2+A1:1999, SR EN ISO 15614-1:2004, SR EN ISO 15610:2004,
SR EN ISO 15611:2004 si SR EN ISO 15612:2004, SR EN ISO 15613:2004.
Sudarea in uzina se va efectua la o temperatura de peste +5C si ferit de umezeala. Prinderile
provizorii ( heftuirile) ale pieselor se vor executa manual, de sudori calificati; lungimea heftuirilor
va fi cuprinsa intre 40 si 60 mm, iar grosimea max. 3 mm.
Inceperea sudurii nu va fi permisa daca:
asamblarile si hetuirile nu corespund cu planul de executie si cu indicatiile caietului de
sarcini;
sunt depasite tolerantele de prelucrare si asamblare;
marginile ce se sudeaza si zonele invecinate, nu sunt curatate;
placutele terminale, nu sunt bine asezate sau nu corespund indicatiilor din procesul
tehnologic.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. La sudura sub flux indepartarea fluxului se va face la o
distanta de cel putin 500 mm de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap completarea cu sudura la radacina se face dupa curatirea rostului.
Sudarea incepe si se termina pe piesele tehnologice.
Sudarea in uzina, in alte pozitii decat cea orizontala sau usor inclinata, nu este permisa decat
pentru prinderea rigidizarilor.

3.1.6. Conditii de calitate ale imbinarilor sudate

Imbinarile sudate vor respecta conditiile de calitate prevazute in SR EN ISO 3834- 2:2006, SR
EN ISO 3834-3:2006, SR EN ISO 3834-4:2006 si STAS 9407-1975.
Forma si dimensiunile cusaturilor
- pentru cusaturile cap la cap latimea maxima admisa va fi in conformitate cu STAS 9407-75,
tabelul 7;
- suprainaltarile maxime admise vor fi conform STAS 9407-75, tabelul 8 si 9;
- dimensiunile catetelor cusaturilor de colt se vor inscrie in limitele din tabelul 10 al aceluiasi
STAS 9407-75; abaterile admise la grosimea cusaturii de colt vor fi de 1 mm.
Defecte, conform SR EN 25817:1993 si SR EN 26520:1994
Defectele neadmise la imbinari sudate.
- fisuri;
- cratere neumplute;
- scurgeri de metal topit;
- nepatrunderi;
- zone cu arsuri;
- zone supraincalzite;.
Caracteristicile mecanice ale metalului imbinarilor, determinate pe epruvetele extrase din
piesele tehnologice, vor corespunde valorilor prevazute in tabelul 3 din STAS 3407-75.
Clasa de calitate a imbinarilor sudate va fi C, conform normativ C 150-99,
Pentru categoria de executie B a structurii metalice, conform STAS 767/0-88.

3.1.7. Controlul calitatii cordoanelor de susura

Controlul de calitate al cordoanelor de sudura se face pe parcursul executiei in toate fazele de
catre maistri si organele CTC ale executantului conform tabelului 5 din C 150-99. Controlul consta
in urmatoarele:
a) Controlul dimensional si examinare exterioara. Locurile cu defecte se vor marca spre
remediere;
b) Controlul ultrasonic care se va aplica in proportie de: 10% pentru clasa de calitate
imbinarilor sudate C si se va efectua conform prevederilor SR EN 1714:2000;
c) Controlul cu radiatii penetrante (raze X sau gamma) se aplica la imbinarile avand clasa de
calitate C in functie de rezultatul controlului ultrasonic. Controlul cu radiatii penetrante se
va efectua conform prevederilor din SR EN 444:1996;
Locurile cu defecte se vor marca pentru remediere.
d) Controlul cu lichide penetrante se aplica sudurilor dupa remedierea lor si se efectueaza
conform STAS 10214-84.

3.1.8. Prelucrarea cusaturilor sudate, tratamente termice

Cusaturile sudate se vor poliza, fara a se reduce grosimea cordonului sub valoarea din proiect.
Tratamentele termice admise la executia structurii halei sunt:
preincalzirea marginilor pieselor care urmeaza a fi sudate;
detensionarea subansamblurilor dupa sudura.

3.1.9. Abateri limita la forma si dimensiunile pieselor sudate
Abaterile admise dupa efectuarea sudurii, la forma si dimensiunile subansamblurilor se vor
incadra in limitele prescrise in tabelul 6 din Normativul C 150-99.
Gaurirea pieselor si subansamblurilor care se imbina cu suruburi se va efectua numai dupa
terminarea lucrarilor de sudare, la un diametru corespunzator cu cel din proiect.

3.1.10. Montarea de proba a structurii

Uzina furnizoare va efectua montarea in spatiu, de proba a tronsoanelor imbinate cu suruburi pe
santier, inlocuindu-se piesele care nu corespund. Nu se admit corectarea prin pilire sau in carcasa cu
sudura a gaurilor necorespunzatoare.
Atat pe ansamblul structurii, cat si pe subansamble se efectueaza masuratori, rezultatele
inscriindu-se in fisele tehnologice anexate la proiect.

3.1.11. Prelucrarea suprafetelor metalice si acoperirea de protectie

Toate subansamblurile si piesele separate ale structurii vor fi prelucrate si pregatite pentru
grunduire conform GP 035-1998 (Ghid de proiectare, executie si exploatare(urmarire, interventie)
privind protectia impotriva coroziunii a contructiilor din otel).
In uzina se va efectua acoperirea cu grund anticorosiv.

3.2. Receptia si livrarea structurii

3.2.1.La receptie uzina furnizoare prezinta subansamblurile montate in intregime (cele imbinate prin
suduri).
3.2.2.Uzina furnizoare va prezenta comisiei de receptie urmatoarele documente:
proiectul de executie, cu eventualele modificari pe parcursul executiei;
caietul de sarcini;
proiectul tehnologic, elaborat de uzina;
schitele subansamblurilor, cuprinzand numarul sarjelor laminatelor, numerele poansoanelor
sudorilor, numarul si pozitia cliseelor radiografice;
lista materialelor folosite cu copiile certificatelor de calitate;
rezultatele cotroalelor radiografice ale cusaturilor sudate;
lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice asupra materialelor si imbinarilor sudate;
fisele de masuratori dimensionale ale subansamblurilor;
certificatul de receptie interna a subansamblului sau elementului structurii.
3.2.3. Dupa receptia in uzina a subansamblurilor, acestea se vor vopsi cu grundul de protectie
anticorosiva conform GP 035-1998.
La livrarea subansamblurilor sau elementelor structurii, uzina furnizoare va transmite
beneficiarului urmatoarea documentatie:
procesul- verbal intocmit de comisia de receptie;
documentatia prevazuta la punctul 5.4.2.
3.2.4. Expedierea elementelor structurii (sau a subansamblurilor) se face conform prevederilor
STAS 3461- 83. La expediere se vor lua masuri de protejare impotriva deformarii pieselor in timpul
incarcarii in mijloacele de transport si pe timpul transportului. Se va acorda atentie sporita protejarii
marginilor si talpilor in zona de imbinare pe santier prevenind deformarea acestora.
3.2.5. Receptia pe santier a elementelor structurii ( sau a subansamblurilor) se va efectua in
cadrul receptiei structurii si va viza urmatoarele:
concordanta dimensionala a subansamblurilor si pieselor detasate cu proiectul de
executie;
starea suprafetelor elementelo (sablare, vopsire cu grund);
concordanta dupa asamblare a dimensiunilor structurii (stalp, rigla etc.) cu cotele din
proiect;
asezarea corecta in pozitia de imbinare;
alezarea gaurilor la diametrul din proiect si starea imbinarilor cu eclise.

3.2.6. Vopsirea definitiva a structurii metalice se va efectua dupa executarea pe santier a
montajului si receptia acesteia.









II. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA SI CONDITIILE DE
RECEPTIE SI CALITATE A IMBINARILOR CU SURUBURI


4 IMBINARI CU SURUBURI

4.1 Controlul vizual

Pentru examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele si cotrapiulitele (sau eventual
alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor- saibe), prevazute in proiect, daca
extremitatiile suruburilor sau piulitelor se sprijina pe toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe
si daca partea filetata a surubului iese in afara cu 510 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite.

4.2 Controlul dimensional

Prin care se verifica:
Corespondenta cu orificiul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii a
distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului.
Grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametrul respectiv, iar capul surubului
sa depaseasca piulita cu doua pasuri de filet.
Daca exista suruburi oblice nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din
grosimea pachetului de piese stranse, numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu
trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla
gradata in mm. Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
La maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 mm.
La maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 1,0 mm.
In total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element.

4.3 Controlul prin desfacerea suruburilor

La imbinarile cu suruburi care lucreaza la intindere se va efectua controlul prin desfacerea a 5%
din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa
desfacere se verifica daca diametrul surubului si al gaurii, corespund prevederii proiectului, daca
marginea gaurii dinspre capul de asezare este zincuita pe o latime de 1-3 mm, daca marginea gaurii
dinspre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele
constante.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior al
portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul
incercarilor, tehnica controlului precum si masurile ce trebuie luate in cazul in care nu sunt
respectate conditiile de calitate vor fi identice ca la pct.5.2 de mai sus.

4.4 Controlul prin strangere cu chei obisnuite

Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei
imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea
strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din
suruburile controlate se constata strangerea insuficienta se vor controla toate suruburile imbinarii si
se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulite sudata la tije.



5 MATERIALE DE ASAMBLARE

In cadrul receptiei la primirea materialelor metalice pe santier (suruburi, piulite, saibe, electrozi,
fondanti, sarme pentru sudare etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calitatii
acestora va consta din:
daca nu s-au produs deformari ale elementelor in timpul operatiunilor de transport,
manipulare si depozitare, in acdrul santierului, efectuandu-se remedierile necesare;
verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice;
verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile
proiectului si ale prescriptiilor tehnice.
In cazul in care lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand certificatele
nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin proiectul de executie, precum si cand exista
dubiu asupra exactitatii datelor din certificat, se vor face sau comanda de unitatea de montare
incercarile necesare determinarii calitatii materialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calitatii vor fi respinse la receptie, procedand in
conformitate cu prevederile regulamentului de receptie.
Montarea imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta va incepe numai dupa efectuarea tuturor
verificarilor si remedierilor si a pregatirii pentru montaj a organelor de asamblare.


6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR LA MONTARE

6.1 Inainte de inceperea lucrarilor de montare

Montarea elementelor oricarei constructii se va putea incepe numai dupa efectuarea armatoarelor
verificari care sa ateste:
intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a documentelor
(proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa aiba continutul minim prevazut la
anexa 1;
executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau remedierii
deficientelor de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu ocazia verificarilor
din cadrul receptiei la primirea pe santier a elementelor din otel ), in conformitate cu avizul
scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor tehnice. Verificarea existentei si a
continutului de atestare a calitatii pieselor si a materialelor metalice folosite la consolidarea
sau refacerea elementelor la care s-au constatat, deficiente;
exactitatea axelor principale ale constructiei precum si a elementelor in raport cu axele
constructiei;
existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de
constructii care constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care sa ateste
ca sunt corespunzatoare proiectului, prescriptiilor tehnice;
pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare. Daca buloanele nu sunt
betonate sau lasate in fundatii gauri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea
pozitionarii lor, daca au fost bine protejate si daca au adancimea suficienta;
indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate in
timpul manipularilor, depozitarii sau transportul pe santier.
indrepatrea deformatiilor mai mari decat abaterile din STAS 767/0-88 sa fie executata in
conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant;
instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele care
executa imbinarile cu suruburi;
existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere, ancorare etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii, impreuna
cu delegatul beneficiarului sau CTC, conform reglementarilor in vigoare.

6.2 Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare

In perioada lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la:
indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din
otel;
realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie, ale
prescriptiilor tehnice) a lucrarilor de montare, precum si pozitionarea corecta a elementelor
din otel. Verificarea, dimensionala si calitativa se face prin incercari directe, in mod
permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limita admise la lucrarile de montare
sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88;
receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudura care nu
mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea pieselor care se imbina prin
sudura la montare, executarea diferitelor straturi ale protectiei anticorosive). Rezultatele
verificarilor cu privire la calitatea lucrarilor prin aceste operatii se consemneaza in procese
verbale de lucrari ascunse si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare;
verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la montare, a
caror verificare este indicata de proiectul de executie.
Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu Instructiunile
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse in constructii si instalatii aferente.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada de executie a diferitelor etape ale
lucrarilor de montare, se efectueaza conform prezentului caiet de sarcini. Conditiile de calitate si
metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de montare, in proiectul
de executie si in prescriptiile tehnice.
In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirea abaterilor admise la lucrarile de
montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesele verbale de constatare, insotite de
releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde au fost constatate. Remedierile sau
consolidarile de executa cu respectarea stricta a prevederilor normativului C 150-99.

6.3 La terminarea lucrarilor de montare

La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul constructiilor metalice
se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel, pe sector dat) se va efectua
verificarea calitatii lucrarilor de montare executate care va cuprinde:
Examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa cuprinda:
a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele metalice
folosite atat la montare, cat si eventualele refaceri, consolidari sau remedieri efectuate;
b) procese verbale de lucrari ascunse, buletine de incercare nedistructiva a sudurilor cap la
cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele unor
eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin actele de
control etc;
c) tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare;
d) fisele in care au fost consemnate rezulatele controlului efectuat de echipele speciale atestate,
insarcinate cu receptia si controlul imbinarilor cu suruburi;
e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii,
refereratele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica, procesele
verbale incheiate de organele de control in constructii;
f) procesele verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor deficientelor de
confectionare si montare constatate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor
metalice la primirea pe santier, verificarea, calitatii in timpul montarii elementelor metalice,
controalelor efectuate de proiectant, beneficiar sau organele de control in constructii;
g) piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si completarile
intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si
beneficiarului pentru fiecare parte.

Verificari directe care se refera la:
h) terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei;
i) verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrari de
montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv
eventualele refaceri, consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele de la punctul
b).
Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88.
Verificarea calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi efectuata de conducatorul
tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In cazul in care aceste lucrari sunt destinate
a fi ascunse, verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor respective.
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora vor fi cele mentionate in proiectul
pentru tehnologia de montare. Eventual, in cazul nementionarii acestora in documentatia pentru
tehnologie si montare, fazele se stabilesc in scris la inceputul lucrarii, de conducatorul tehnic.
Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la terminarea
fiecarei faze de lucrari de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea inceperii
lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventual constatate in
cursul verificarii etc. vor fi consemnate in procese verbale.


7 VERIFICARI IN CADRUL RECEPTIEI PRELIMINARE A OBIECTIVULUI

Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din otel sau mixte, se
va efectua in conformitate cu Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii.
In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se efectueaza
prin verificarea existentei si continutul documentatiei care atesta calitatea precum si prin verificari
directe.
7.1. Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului receptionat, societatea care
monteaza, in colaborare cu beneficiarul, este obligata sa pregateasca si sa predea comisiei de
receptie ( indosariate si insotite de borderou) urmatoarele:
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel, a materialelor de montare
(mentionate la pct. 5 si cele corespunzatoare lucrarilor de montare de la pct.8.3);
b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari directe a
calitatii elementelor din otel si a materialelor metalice de montare (pct. 7), la inceperea
lucrarilor de montare (pct. 8.1), pe parcursul efectuarii lucrarilor (pct. 8.2) si incercarile
directe la terminarea fazei de lucrari (pct. 8.3).
7.2. Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din afara
ei (conform pct. 20 al regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de invetsitii), in cadrul
verificarilor pe intregul obiectiv, va efectua pentru constructia metalica:
a) verificarea existentei si a continutului documentatiilor prevazute la pct. 9.1. si a realizarii
frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului si a prescriptiilor
tehnice. In cadrul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate sau cand se va
constata o frecventa mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar
sa fie facute noi incercari, verificari sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul
confirmarii calitatii elementelor sau lucrarilor atestate privind documentele lipsa;
b) verificari directe prin sondaje in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra
indeplinirii calitatii lucrarilor cu prevederile documentatiei prezentate. In cazul ca o parte din
aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va proceda conform normativului C 150-99.
In toate cazurile, in care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaza
rezultatele necorespunzatoare, comisia va proceda conform normativului C 150-99.

ANEXA 1: Tehnologia de montare
Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa fie intocmite de
societatea care efectueaza lucrarile de montare, vor cuprinde obligatoriu:
a) masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel;
b) organizarea asamblarii in tronsoane, pe santier, a elementelor din otel cu indicarea
mijloacelor de transport si de ridicat necesare;
c) indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara asigurarii realizarii tolerantelor de
montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice;
d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de
sudare, planul de succesiune a executarii sudurilor de motaj, masurile ce trebuie luate
pentru evitarea sau reducerea in limite admise a deformatiilor si eforturilor remanente
produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de
sudura la elementele solicitate dinamic etc. Modificarea proiectelor de executie,
necesitatea eventual de simplificare a procesului tehnologic de montare, se va face numai
cu acordul prealabil scris al proiectantului si beneficiarului;
e) masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi;
f) verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate;
g) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare;
h) asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare;
i) palnul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie si a
prescriptiilor tehnice;
j) metodele si frecventele verificarilor care trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea
fazelor de lucrari de montaj.

8 RECEPTIA CONSTRUCTIILOR METALICE TERMINATE

Receptia structurii metalice se va face dupa terminarea operatiilor de montaj pe santier. Daca
prin proiectul de executie sau in mod special se cere si incercarea constructiei metalice, aceasta
operatie se face inaintea receptiei finale. Incercarea contructiei metalice se poate face si dupa darea
ei in exploatare, cand apare o eventuala crestere a incarcarilor sau in urma constatarii anumitor
defecte.
Incercarea constructiilor metalice se face pentru verificarea comportarii reale sub sarcini statice
si dinamice, pentru verificarea rigiditatii sau a eforturilor in elementele cele mai solicitate. Dupa
efectuarea incercarilor, se compara valorile efectiv obtinute ale eforturilor si deformatiilor cu cele
determinate prin calcul, pentru aceleasi valori ale incarcarilor avute in vedere la proiectare. Daca
este necesar se face o consolidare a ansamblului sau doar a anumitor elemente la care s-a constatat
fie depasirea eforturilor maxime, fie a deformatiilor limita admise de normele in vigoare.
La receptia finala se verifica suplimentar concordanta cu planurile de montaj, calitatea
imbinarilor de montaj etc.
In final, dupa operatiile de verificare efectuate, se incheie intre firma care a executat montajul si
reprezentantul beneficiarului un proces- verbal de receptie, sau in cazul cand se constata deficiente,
un proces-verbal in care se specifica natura defectelor, modul lor de remediere si respectiv
termenele de remediere.
Dupa receptia definitiva si remedierea eventualelor deficiente constatate, se poate trece la darea
in exploatare a constructiei metalice executate.

9 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONFECTIILOR METALICE LAMINATE LA CALD
(NEGALVANIZATE)

Aceasta protectie se va realiza in conformitate cu Ghidul de proiectare, executie si exploatare
(urmarire, interventii) privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicativ GP
035-1998, publicat in B.C. nr.5/1999.
Intrucat la momentul proiectarii nu s-a dispus de datele necesare privind factorii de mediu
coroziv (umiditate relativa, concentratia gazelor din atmosfera etc. ) a amplasamentului pentru
incadrarea in clasa de agresivitate corespunzatoare conform pct. 1.4, tabel 1, clasa de agresivitate
asimilata s-a considerat in conformitate cu tabelul 6 din ghid, respectiv pentru mediul urban, deci
clasa 2m.
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice se va face in conformitate cu exemplele din anexa
4, tabel 1 din ghid, pentru clasa de agresivitate 2 m, pentru o durata lunga de protectie, 1220 ani,
cu sistemele de protectie descrise in anexa 4 (tabel 1), punctele 18; trebuie mentionat ca aceste
sisteme sunt agrementate de INCERC Bucuresti iar utilizarea lor se va face prin contractarea
producatorului care va pune la dispozitia beneficiarului fisele tehnice si va oferi garantii.
Operatiunile pregatitoare pentru suprafetele ce urmeaza a se proteja anticoroziv se vor realiza
strict in conformitate cu prevederile specifice descrise in ghidul GP 035-1998.


10 NORME PRIVIND SECURITATEA MUNCII

La executarea structurii pe santier se vor respecta normele si legile in vigoare:
- legea 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in munca si normele metodologice de
aplicare a legii
- norme MLPAT 1993- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
- NSSM specifice lucrarilor de constructii executate pe santier
- Instructiuni proprii elaborate de catre executant si adaptate conditiilor specifice de lucru



III. . LUCRRI DIN BETON ARMAT

Standarde i normative :
STAS 1799-81 Construcii din B.A. i din B.P. Tipul i frecvena ncercrilor, pentru
verificarea calitii materialelor i a betoanelor.
STAS 1667-95 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare
cu liani minerali
STAS 4606-94 idem - Metode de ncercare
STAS 1275-95 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit.
Determinarea rezistenelor mecanice
C 140-99 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat
C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor din oel-beton
C 11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor
din placaj pentru cofraje
C 19-70 Instruciuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n construcii
STAS 1500-95 ; 388-95 Condiii tehnice de calitate ale cimenturilor
STAS 2888/4-95 ; 9371-95 Condiii de livrare, recepie i control a cimenturilor

Prevederi specifice:
-abateri limit:
*pentru cofraje:
lungimi +/- 10 mm
dimensiunile seciunii +/- 3 mm
nclinare fa de vertical 2 mm/m i 10 mm total
*pentru armturi:
distana ntre armturi +/- 5 mm
grosime strat acoperire +/- 3mm
*pentru dimensiunile elementelor dup decofrare:
dimensiuni +/- 15 mm
nclinarea suprafeelor
fa de vertical 3 mm/m i 5 mm total
fa de orizontal 5 mm/m i 10 mm total
-materiale folosite la prepararea betonului:
ciment
La prepararea betoanelor monolite n structura se recomand folosirea cimentului M 400, MC
400 iar la betoanele prefabricate PC 400; PZ400; PZC400. Pentru betoanele n cuve sau ziduri de
sprijin se recomand folosirea cimentului SR sau SRA.
Furnizorul betonului va efectua prin laboratorul propriu ncercrile de calitate prevzute n
normativul C140-99 (NE 012 1999)
Cimentul la care se constat c nu sunt ndeplinite condiiile pentru priz ori constana de
volum nu se va folosi la prepararea betonului
agregate
Se vor folosi sorturile de agregate: 0-3 mm;3-7 mm,7-16 mm i 16-31 mm
Furnizorul betonului va efectua prin laboratorul propriu ncercrile de calitate prevzute n
normativul C140-99 (NE - 012 1999)
*apa pentru prepararea betonului va ndeplini condiiile de calitate din STAS 790-94
aditivi
Utilizarea aditivilor FLUBET [Normativ M.I.Ch. 10663-82] i DISAN-A se va face conform
prevederilor normativului C140-99 (NE 012 1999)
betoane
Se vor folosi clasele de betoane specificate n desenele de execuie
Lucrabilitatea
L4/L5[tasare 15+/-3cm], pentru betoanele preparate cu aditivul FLUBET
L3/L4[tasare 812cm], pentru betoanele preparate cu aditivul DISAN-A
Reetele pentru prepararea betoanelor, ca s se obin calitile cerute vor fi stabilite de ctre
furnizor
Transportul betonului se va face numai cu autoagitatoarea.
Durata transportului cel mult o or pentru temperaturi cuprinse ntre 15
0
si 30
0
..Se
interzice adugarea de ap pe timpul transportului
Verificarea calitii betonului ntrit ,rezistena la compresiune se face prin probe prelevate pe
antier, confecionate, pstrate i ncercate n condiiile prevzute de STAS 1275-95. Prin prob
se nelege o serie de 3 epruvete, pe cuburi cu latur de 141 sau 200 mm.
cofraje
Cofrajele vor fi etane, rezistente, stabile i unse cu substane de decofrare.
Pentru legturile cofrajelor se vor folosi tirani i bare metalice, care la decofrare, nu vor
rmne nglobate n beton, la o distan mai mic de 5 cm de faa betonului.
Sprijinirea cofrajelor se va face astfel nct s nu permit deplasri sau deformri ale
cofrajelor, n timpul turnrii betonului. Eafodajele vor fi astfel concepute i contravntuite, nct s
poat prelua i sarcinile seismice.
armturi
Controlul calitii va consta n:
- constatarea existenei certificatului de calitate
- verificarea dimensiunilor seciunii
- examinarea aspectului
- verificarea prin ndoire la rece
Fasonarea i montarea armturii se va face cu respectarea detaliilor din planurile de execuie.
Pentru asigurarea stratului de acoperire se vor folosi distanieri din material plastic, cel puin
trei distanieri pe m
2
de plac.
nndirea barelor se va face, prin petrecere conform desenelor de execuie.
Acoperirea cu beton a armturii va fi de 3,5cm,la exterior i 1,5cm la interior.
betonarea:
nainte de nceperea betonrii se vor verifica armturile i cofrajele i se va ncheia proces
verbal de lucrri ascunse.
nlimea de cdere liber a betonului nu va fi mai mare de 1,5cm.
Rosturile de turnare se vor trata astfel: Se va ndeprta betonul necompactat, se va cura
laptele de ciment de pe suprafaa betonului i se va crea o suprafaa rugoas a betonului, care
nainte dde reluarea betonrii va fi suflat cu aer comprimat i apoi spalat.
La vibrarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli:
- vibratorul se introduce vertical pe cca 15 cm adncime
- scoaterea vibratorului se va face lent ca s nu se formeze goluri
- semnele ca vibrarea este suficient sunt:
betonul nu se mai taseaz
suprafaa betonului devine orizontal i lucioas
se micoreaz diametrul bulelor de aer
apare apa la mbinrile cofrajelor
Tratarea betonului dupa turnare
- betonul va fi meninut permanent umed, timp de minimum 7 zile, iar pe timp clduros 14 zile
- msurile de protecie pe timp friguros se iau cnd temperatura exterioar, la ora 8 dimineaa
este sub +5
0
C

decofrarea
Termenele minime de decofrare, n funcie de temperatura exterioar vor fi urmtoarele:
59
0
C 1015
0
C 15
0
C
- decofrarea prilor laterale 4 zile 3 zile 2 zile
- decofrarea prilor inferioare
cu meninerea popilor 20 zile 16 zile 12 zile
- ndeprtarea popilor 42 zile 32 zile 21 zile

Decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor elementelor ce se
decofreaz, ruperea muchiilor betonului, sau degradarea materialelor cofrajelor i susinerilor.

IV. LUCRRI DE ZIDRIE - MATERIALE PENTRU ZIDRII

Blocurile din beton pentru zidrie fie celulare, fie pline, trebuie s aib form i
dimensiuni standardizate, bine i egal debitate, cu coluri i cu muchii nesparte.
Rezistena minim, la compresiune a acestora trebuie s fie de 3,5 N/mm
2
. Blocurile
trebuie s aib o suprafa dens i neted, cu o densitate de cel puin 1700 kg/m
3
. Apa, nisipul i
celelalte agregate utilizate la prepararea mortarelor, precum i armtura folosit la execuia
zidriilor vor fi n conformitate cu cerinele descrise la articolele corespunztoare din capitolele
pentru Betoane.
Cimentul nu va fi depozitat pe sol, va fi acoperit i protejat de intemperii, n aa fel nct
s poat fi utilizat n ordinea livrrii i n concordan cu cererile clauzelor de la capitolul Lucrri
de beton.
Nisipul va fi depozitat separat, pe un suport solid i uscat i va fi ferit de factori de
contaminare. Crmizile pline sau cu goluri vor avea forma de paralelipipedic dreptunghic, cu
muchii drepte i fee plane.
(a). Mortarul. Att mortarul de legtur ct i cel din care este realizat blocul trebuie s
fie mortar de ciment ce const dintr-o parte ciment obinuit Portland i patru pri de nisip natural
de ru, amestecat cu suficient ap pentru a se forma un amestec lucrabil. Nu se va aduga var.
(b). Execuia zidriilor. Lucrrile de zidrie se vor executa n mod obligatoriu numai
de echipe specializate pentru acest gen de lucrri.








V. TENCUIELI l FINISAJE

(a). Tencuieli. nainte de tencuire toate mbinrile trebuie degajate pn la o adncime
de 10 mm, suprafaa peretelui curat i toate materialele strine ndeprtate. Suprafeele suport
trebuie s fie curate, fr pete de grsimi.
Lucrrile de tencuire vor ncepe dup terminarea lucrrilor de instalaii electrice, a
conductelor de instalaii, montarea tocurilor pentru tmplrie i vor fi executate de ctre muncitori
calificai cu experien n executarea acestui tip de lucrri.
Pe suprafeele de beton i beton armat se aplic 3 straturi: pri, grund i tinci. priul va
avea grosimea de 3 mm i se va aplica manual sau mecanizat.
Dup cel puin 24 de ore de la aplicarea priului la suprafeele de beton, se verific
dac acesta este suficient de ntrit, iar suprafaa este suficient de rugoas, dup care se aplic
grundul i apoi tinciul, astfel nct s rezulte o tencuial cu o grosime total de 20 mm. Tencuirea
se execut ncepnd cu tavanul. Se execut racordrile n unghi i se tencuiesc pereii pn la
nivelul podinii schelei. Gletul trebuie minuios depus, ndreptat i adus la o suprafa neted.
Suprafaa finisat va fi lsat dreapt, netezit i liber de orice defecte, cu toate
colurile verticale, drepte i finisate odat cu suprafaa pereilor adiaceni.
Suprafeele din beton realizate cu cofraje de inventar nu se tencuiesc ci se rectific cu
mortar de ciment. Rosturile de contracie se acoper cu pnz de rabi pentru a prentmpina
apariia fisurilor.
Tencuielile cu praf de piatr se execut prin aplicarea peste grund a unui amestec de var
gras i praf de piatr, eventual pigmeni, la care se adaug ciment.
(b). Zugrveli. Aceste lucrri se vor executa numai dac au fost realizate i
recepionate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare, streain, geamuri) sau a cror execuie
ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalaii, tmplarii etc).
(c). Vopsitorii. Toate lucrrile vor fi realizate de muncitori calificai cu experien n
utilizarea materialelor specificate i n realizarea acestui tip de lucrri.
(d). Pardoseli. Prevederile acestui capitol se refer la tipuri de pardoseli specifice
construciilor din domeniul hidro-edilitar, i anume din beton simplu sau slab armat, turnate
monolit, n cmpuri cu rosturi de maximum 2 cm, amplasate la 4 m distan sau din ciment
sclivisit.
(e). Tmplrie i dulgherie. Prezentul capitol se refer la verificarea calitii, punerea
n oper i recepia lucrrilor de tmplrie i dulgherie, pentru:
- ui i ferestre din lemn, metalice sau mixte;
- arpante, streini i lucarne din lemn.
Lemnul de construcie trebuie s fie nefolosit i de cea mai bun calitate, bine fasonat,
perfect uscat, fr guri sau crpturi, de dimensiuni mari, fr noduri sau alte imperfeciuni, cu
suprafaa curat.
Lemnul va fi prelucrat la dimensiunile cerute cu cel puin o lun nainte de utilizare.
Dimensiunile nominale ale tmplriei sunt cel date n proiect. Fiecare fa fasonat
poate s varieze cu 3 mm fa de dimensiunile nominale date.
Lucrrile de dulgherie i tmplrie se vor ncheia i asambla cu un numr suficient de
cuie de dimensiuni corespunztoare, astfel nct s suporte ncrctura i tensiunea la care sunt
supuse.
Lucrrile de crestare, mbinare, ncadrare etc. vor fi executate cu atenie, n cazul
suprafeelor ce trebuie vopsite capul cuielor va trebui bine nglobat n suprafa iar uruburile vor
fi bine nurubate n suprafa i golurile umplute cu filer.
Grinzile, penele i stlpii de lemn vor trebui s fie ct mai lungi posibile. Acolo unde
mbinrile nu se pot evita n grinzi sau pene, acestea vor trebui nndite n prelungire i asamblate
cu buloane iar unde este posibil executate n punctele de rezemare.
Dac nu se prevede altfel, crestarea va fi de dou ori grosimea elementului,
presupunnd c lungimea adiacent a lemnului este continu. Panourile pereilor vor fi legate prin
mbinarea lemnului cap la cap i mbinate pe lungime dac aceasta nu se poate realiza altfel ntr-o
singur bucat.
Dac nu se specific altfel toate deschiderile pentru ferestre i ui din perei vor fi
prevzute cu buiandrugi de beton armat.
Tmplria de lemn sau de metal gata confecionat, la sosirea pe antier va fi verificat
de Antreprenor dac are certificat de calitate emis de Productor, dac corespunde cu prevederile
din proiect i cu prevederile de produs i dac posed toate accesoriile de prindere, manevr.
Verificarea de la aliniatul precedent va avea n vedere ca produsul respectiv s
ndeplineasc perfect funcionarea pentru care a fost prevzut n lucrare.
Nu se admit nlocuitori fa de prevederea proiectului, dect numai cu avizul scris al
Proiectantului.
Lucrrile de tmplrie din lemn vor fi mbinate ct mai repede i pstrate i protejate
conform cerinelor. Nu se vor ncleia i nu vor fi mpnate sau mbinate, dect n momentul n
care sunt cerute. Tocurile uilor, ferestrelor etc. vor fi mbinate cu cep i cu pene din lemn de
esen tare, lipite i curate.
nainte de a se trece la montarea tmplriei din lemn, aceasta va fi chituit, lefuit i se
va aplica primul strat de vopsea care s protejeze lemnul n cazul contactului cu medii umede.
Dup uscarea primului strat de vopsea tocul ferestrelor, al uilor exterioare sau interioare se
poziioneaz n golul de zidrie folosindu-se pene de lemn.
Tocul se va fixa n ghemele amplasate la cea. 50 cm una de alta pe vertical cu ajutorul
uruburilor pentru lemn. Se va verifica cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea i verticalitatea
ferestrelor sau a uilor, funcionarea cercevelelor sau a foilor dup care se strng complet
uruburile, n rostul dintre zidrie i toc se va aplica un strat de etanare din vat mineral care va
fi aezat uniform pe nlimea i limea tocului. Se va aplica apoi stratul de chit plastic la exterior
i eventual la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.
Glafurile vor fi croite dintr-o singur bucat, depind lungimea ferestrei cu 6-8 cm
pentru a se executa corect ntoarcerea pe vertical. Sub glaf se va aeza un strat de carton fixat n
dibluri sau prins cu srm. Glaful va depi finisajul exterior cu 2-3 cm.
Dup fixarea tmplriei se vor ndeprta toate penele, se umple spaiul ntre toc i
zidrie cu mortar de ciment i se execut tencuiala pe conturul golului i apoi la pardoseal.
Dup terminarea lucrrilor de finisaj se monteaz baghetele dintre cptueli i tencuial,
se cur tmplria i geamurile pentru ndeprtarea urmelor de mortar. Se vor utiliza detergeni
neagresivi pentru a nu afecta straturile de vopsea.
Tmplria metalic se execut n ateliere specializate, se grunduiete i asambleaz i se
monteaz pe antier. Finisarea final se face pe antier unde se monteaz i geamurile.
Montarea tmplriei metalice se face numai de ctre echipe specializate. Scule necesare:
metru, nivela cu bula de aer, maina de gurit, dalta, ciocan, urubelni, pil, bomfaier, aparat de
sudur, cauciuc, paclu, pistol pentru aplicarea chitului.
Montarea tmplriei metalice n perei se va face nainte de executarea tencuielilor i a
pardoselii. Pentru fixare se las guri n zidrie n dreptul praznurilor. Tmplria metalic se
poziioneaz corect n golul zidului i se fixeaz cu pene de lemn. Se verific verticalitatea cu
nivela cu bula de aer, apoi se umplu gurile n dreptul praznurilor cu mortar de ciment.
Dup ntrirea mortarului se ndeprteaz penele i se monteaz geamurile. Dup
montarea geamurilor se umple spaiul dintre toc i zidrie cu mortar de ciment i se tencuiete
conturul golului i pardoseala, apoi se vopsete tmplria. Se cur geamurile pentru ndeprtarea
urmelor de mortar, utilizndu-se detergeni neagresivi.
(f). Geamuri. Geamurile aduse pe antier se vor verifica sub aspectul dimensiunilor i
calitii materialelor prevzute n documentaia de execuie. Materialele vor fi puse n lucrare
numai dac sunt nsoite de certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ. Nu se admite
s se pun n lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgriate.
(g). Feronerie. Toate prile mobile ale componentelor de tmplrie trebuie fixate cu
spaii de toleran egale de jur mprejurul pieselor. Balamalele i celelalte accesorii trebuie perfect
aliniate pentru ca s se potriveasc perfect n montur fr zgomot. uruburile pentru fixarea
feroneriei vor fi din acelai metal ca i aceasta. La finalizarea lucrrilor toat tmplria va fi
ajustat i feroneria uns i totul va fi n perfect ordine. Feroneria detaabil, cu excepia
balamalelor, va fi ndeprtat pentru o ultim vopsire i va fi montat la loc pentru predare.
Incuietorile vor fi montate acolo unde se prevede n desene. Toate uile exterioare vor
avea trei chei, iar cele interioare dou. Toate ncuietorile i prile mobile, vor fi unse i lsate n
perfect ordine iar cheile vor fi marcate.
Uile din lemn vor fi prevzute cu un model avizat de ncuietori i zvoare cu mner
metalic. Suplimentar uile duble vor fi prevzute pe una din fee cu zvoare fixate att n partea
superioar ct i n cea inferioar.

VI. LUCRRI DE IZOLAII LA FUNDAII,ZIDRII, PARDOSELI, PLANEE

(a). Hidroizolaii orizontale la fundaii. La construciile fr subsol se proiecteaz o
hidroizolaie orizontala att la pereii exteriori cit si la pereii interiori. Hidroizolaiile orizontale
pot fi:
- rigide
- elastice
Hidroizolaiile rigide se prevd pentru a mpiedica migrarea umiditii prin capilaritate
n pereii structurali din zidrie portant.
Acest tip de hidroizolaii se execut din mortar de ciment cu adaosuri
impermeabilizatoare i asigur o legtur ntre peretele structural i elementul de care acesta se
hidroizoleaz cel puin la fel de rezistent cu un rost orizontal curent al zidriei.
Hidroizolaia orizontal sub perei se prevede pe toat grosimea peretelui la o nlime
de minim 30 cm de la cota trotuarului i poate fi alctuit din dou straturi de carton bitumat CA
400 lipite cu dou straturi de bitum IB 70 - 95 C.
(b). Hidroizolaii verticale la perei. Hidroizolaia vertical a pereilor la construciile
ngropate, semi-ngropate sau cu subsol se aplic pe toate suprafeele care sunt n contact cu
pmntul i care nu sunt impermeabile la ap. Structura hidroizolaiei este aceeai cu hidroizolaia
orizontal de la fundaii. Racordarea la partea superioar a hidroizolaiei peretelui cu aceea a
soclului se face dintr-un strat de pnz bitumat A 45 sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA
400 lipite cu mas bituminoas cu punctul de nmuiere peste 85C. Protecia hidroizolaiei
verticale se face, dup caz, cu zidrie de 1/2 crmid cu mortar 100 Z.
(c). Hidroizolaii la pardoseli. Hidroizolaia pardoselii ncperilor amplasate peste cota
0.00 se va prevedea din pnz sau estur bitumat PA 55, PA 45, n dou straturi lipite cu
mastic de bitum IB 78 - 95 cu 1,5 kg/m
2
la fiecare strat i un start de carton CA 4QO, lipit cu
mastic de bitum pe amorsa din soluie sau emulsie de bitum pe o amorsa din soluie sau emulsie
de bitum minimum 300 g/m
2
. Hidroizolaia pardoselilor acestor ncperi se va ridica cu minim 30
cm pe perei i stlpi interiori. Hidroizolaia orizontal la nivelul inferior se va aplica pe betonul
de egalizare peste o ap din mortar de ciment.
Se admite nlocuirea hidroizolaiei orizontale cu un strat de pietri sub pardoseal pentru
ntreruperea capilaritii.
n execuia hidroizolaiei se vor avea n vedere urmtoarele msuri privind:
- stratul suport;
- amorsajul;
- hidroizolaia propriu-zis.
Hidroizolaia la fundaii se realizeaz cu foi de carton bitumat croite cu limea
fundaiei respective avnd grij ca la ntreruperea lucrului capetele i marginile foilor s fie lipite.
Petrecerile ntre foile bitumate se vor executa pe o lime de 7 -10 cm, n lungul foilor. Straturile
hidroizolaiei nu trebuie s prezinte dezlipiri la umflturi, poriuni nelipite n cmp. Masticul
bituminos trebuie ntins uniform pentru a asigura o lipire perfect.
(d). Lucrri pentru realizarea stratului termoizolant la plane. Acest capitol
cuprinde specificaii pentru lucrrile de execuie a stratului termoizolant la terase, acoperiuri,
planee, executat cu polistiren celular tip PEX in grosime de 3,6 cm (2,4 cm) grosime totala
60mm (48mm) aezat pe orizontala sau nclinat pn la 7% si PFL moi de tip S, B, B.
Lucrrile se vor executa conform C 191 - 85 - Instruciuni tehnice pentru izolarea
termic a acoperiurilor cldirilor de locuit i social - culturale i C107 - 82 - Normativ pentru
proiectarea si executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri.
Materialele necesare executrii termoizolaiei trebuie s corespund normelor n
vigoare, respectiv:
- polistiren celular - STAS 7461 - 70.
- bitum STAS 7064 - 73
- mortar M100
- plasa sudat din STMB 0-3 mm 4 mm.
- suspensie de bitum filerizat STAS 558.
Materialele termoizolante se livreaz nsoite de certificate de calitate care trebuie sa
confirme caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor.
Se interzice punerea n oper a materialelor termoizolante degradate, datorita depozitarii
sau transportrii defectuoase.
Placa suport din beton trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 2355 / 3.
Stratul de amorsare i stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor si bariera contra
vaporilor se vor executa conform Normativului C 112-80.
n timpul execuiei se va verifica corespondenta dintre materialele utilizate, alctuirea
straturilor si prevederile proiectului.
Lucrrile de montare a plcilor termoizolante se vor executa pe poriuni ce pot fi
acoperite in aceeai zi cu cel puin un strat al hidroizolaiei, pentru a nu rmne expuse la
precipitaii.
Pentru acelai motiv muncitorii vor avea la ndemn in tot timpul lucrului folii de
polietilena, prelate pentru protejarea termoizolaiei, iar montajul plcilor se va face ntotdeauna
ncepnd de la coama spre streain sau dolie.
Plcile termoizolante se aplica pe bariera contra vaporilor (plcile de polistiren) prin
lipire continua. Plcile termoizolante se aeaz alturat, cu rosturile strnse.
Plcile termoizolante (polistiren) care sunt sensibile la bitum cald, se recomanda sa fie
puse in opera sub forma de panouri caerate cu folie bitumata lipita cu mastic bituminos pe una
din fetele plcii care va constitui si primul strat al hidroizolaiei.
Peste stratul de termoizolaie se va turna o sapa din mortar de ciment M100-T de 3 cm
grosime cu o plasa sudata de STNB 3 mm cu ochiuri de 20 x 20 cm, avnd rosturi de dilatare
executate conform normativului C112-80. apa proaspta va fi la rndul ei protejata contra
precipitaiilor atmosferice pana la ntrirea ei.
Circulaia pe sapa suport se va face numai dup suficienta ei ntrire si numai cu
mijloace care nu duc la deteriorarea ei.
Hidroizolaia se aplica direct pe stratul suport din M100-T care trebuie s ndeplineasc
condiiile de planeitate (sub dreptarul de 3 m lungime sa nu fie denivelri mai mari de 5 mm). Nu
se admite ca suprafaa suport sa prezinte contrapante.
Lucrrile de tinichigerie, jgheaburi, burlane, anuri etc, se vor executa conform STAS
2389-77 si din normativul de nvelitori C37-79.
(g). Verificarea lucrrilor de termoizolaii. Controlul pe timpul execuiei se va efectua de
ctre antreprenor prin organele de control tehnic de calitate, precum i de ctre beneficiar in
conformitate cu legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii, urmrindu-se si consemnndu-se
in procesul verbal de lucrri ascunse.
ndeplinirea condiiilor de calitate a suportului (sa fie curat, uscat, sa nu prezinte denivelri
si asperiti).
Calitatea termoizolaiei cu rosturi strnse intre placi, grosimea si tratarea punilor termice,
canale de ventilare.
Materialele necorespunztoare se vor nlocui si lucrrile gsite necorespunztoare in timpul
controlului se vor reface.
La recepia obiectului se vor analiza constatrile consemnate in caietul de dispoziii de
antier de ctre organele de control in timpul execuiei.

(e) Verificarea calitii lucrrilor de hidroizolaii. Lucrrile de izolaii fiind lucrri
ascunse, calitatea lor se va verifica pe msura executrii lor, ncheindu-se procese verbale din care
s rezulte c au fost respectate urmtoarele:

calitatea suportului - rigiditate, aderen, planeitate, umiditate;
calitatea materialelor hidroizolatoare;
poziionarea i ancorarea n beton a pieselor de strpungere sau rost;
calitatea amorsajului i lipirea corect a fiecrui strat al
hidroizolaiei (suprapuneri, decalri, racordri);
etapele i succesiunea operaiunilor;
strngerea flanelor i platbandelor de strngere aferente
strpungerilor i rosturilor.

Hidroizolaia se verific vizual dac ndeplinete urmtoarele condiii:

straturile hidroizolaiei sunt lipite uniform i continuu cu mastic de
bitum, fr zone nelipite;
panta ctre gurile de scurgere este conform proiectului fr stagnri
de ap;
este continu i nu prezint umflturi;
racordarea cu elementele de strpungere, la rosturi i la guri de
scurgere asigur etaneitatea perfect;
protecia este asigurat conform prevederilor din proiect;
protecia hidroizolaiei verticale la atice, racorduri, strpungeri este
aderent i fr deplasri.






dr. ing. Gelu Zaharia