ION LUCA CARAGIALE

Nscut la 1 februarie 1852, Haimanale, judeul Prahova (astzi I. L. Caragiale, judeul Dmbovia)a fost
un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,director de teatru, comentator politic i ziarist romn.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg romn i unul dintre cei mai importani scriitori romni. A
fost ales membru al Academiei Romne post-mortem.

nceputul activitii jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, n luna octombrie 1873, la
ziarul Telegraful, din Bucureti, unde ar fi publicat rubrica de anecdote intitulat Curioziti. Apropierea
de ziaristic este confirmat, cu certitudine, odat cu colaborarea la revista Ghimpele, unde i-ar fi
semnat unele dintre cronici cu pseudonimele: Car i Policar, n care sunt vizibile vioiciunea i verva de
bun calitate. Numele ntreg i apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului Versuri n Revista
contemporan.


Anii 1878-1890 reprezint epoca marilor creaii dramatice a lui I.L.Caragiale.

ncepnd din 1877 Caragiale publica cronici dramatice care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului
romanesc. Deosebit de interesante sunt articolele tiprite in ziarul "Romania literara", "Cercetare critica
asupra teatrului romanesc"(1878).Critica lui Caragiale se ndreapt mpotriva moravurilor condamnabile
ale oamenilor de teatru. El critica actorii ce nu-si iau in serios rolurile, directorii de scena care montau
piesele fr sa respecte adevrul istoric. In noiembrie 1878 Caragiale citete la "Junimea" prima sa opera
de proporii mai mari, comedia "O noapte furtunoasa. Piesa a fost jucata in ianuarie 1879. Ea a avut un
mare succes. La 13 noiembrie 1884 se reprezint pe scena Teatrului National comedia "O scrisoare
pierduta", culme a creaiei dramatice a lui I.L.Caragiale si a dramaturgiei noastre naionale. Dup
aceasta capodopera a teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie nc o comedie din viaa micii burghezimi,
"D-ale carnavalului" (1885) i drama "Npasta" (1890). ".
Cu Eminescu, Caragiale a fost coleg de redacie la ziarul conservator Timpul", unde mai lucra si Ioan
Slavici. Oferind o traducere in versuri a unei piese franceze Roma nvins de Parodi", Caragiale
ptrunde in cercul literar al Junimii". In 1881 prsete gazeta "Timpul

Director de teatru
Caragiale a fost i director al Teatrului Naional din Bucureti. Titu Maiorescu, ministrul Instruciunii
Publice, ocupndu-se de problema schimbrii conducerii Teatrului Naional, dup mai multe consultri a
hotrt, la 2 iulie 1888: Director al primului nostru teatru va fi tnrul dramaturg I. L. Caragiale. n
vrst de numai 36 de ani, a deschis stagiunea, la 1 octombrie 1888, cu comedia Manevrele de toamn,
o localizare fcut de Paul Gusty, n care interpreii au obinut succese remarcabile. Nefiind sprijinit de
civa mari actori dramatici ai timpului (Aristizza Romanescu, Grigore Manoilescu i Constantin Nottara)
i sabotat de unele ziare bucuretene, Caragiale s-a vzut nevoit s demisioneze n 1889, nainte de
nceperea stagiunii urmtoare, dup ce dovedise, totui, evidente resurse de organizator i o nebnuit
energie.




Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii i o dram), nuvele i povestiri, momente i
schie, publicistic, parodii, poezii. Caragiale nu este numai ntemeietorul teatrului comic din Romnia, ci
i unul dintre principalii fondatori ai teatrului naional. Operele sale, n special comediile sunt exemple
excelente ale realismului critic romnesc.
O noapte furtunoasa, care pornete de la pretextul unei farse de mahala, indica cele trei mari direcii de
dezvoltare ale teatrului lui C: nivelul social, nivelul sufletesc-psihologic si nivelul verbal. Lucrnd cu tipuri
si situaii specific locale, comedia aceasta inaugureaz in teatrul romanesc o era noua a originalitii si a
valorii perene, rezolvnd pentru prima data, in chip strlucit, problema relaiei intre amnuntul realist,
particular si individual, pe de o parte, si semnificaia tipica, generala si clasicista, pe de alta
Ca si in cazul clasicismului francez, miracolul realizat de comediile lui CARAGIALE este acela de a fi
conciliat un teatru riguros, in ciuda aparentelor lui de simplitate, cu un public popular prin structura
majoritii sale si, prin aceasta, iubitor de reprezentaii cu aspect cat mai colorat
CARAGIALE trebuie considerat nu numai un geniu clasic si realist, care a creat in literatura noastr
limbajul dramaturgie, aa dup cum Eminescu a creat primul nostru mare limbaj liric, dar si un genial
dialectician, capabil sa se exprime cu egala strlucire in toate momentele carierei sale, in teatru si in
proza, in schiele telegrafice din varianta momentelor sau in povestirile de mai mari dimensiuni din
Schie noua, in fine, in publicistica de partid sau in literatura epistolara. In acelai timp, prin refuzul de a
se inhiba in fata tabuurilor estetice si sociale din epoca in care a trit, CARAGIALE s-a dovedit a fi
scriitorul clasic care a avansat cel mai mult in direcia nelegerii mecanismelor de existenta ale unui text
literar, dar si in direcia descifrrii resorturilor profunde ale specificului naional.

Consideraii estetice
Elaborat n 1896, studiul Cteva preri reprezint un adevrat breviar al esteticii scriitorului. Socotit
de unii comentatori un naturalist, un zolist n nuvelele sale psihologice, opiunea estetic a scriitorului
este categoric i definitorie pentru idealul de art ca sintez a fantaziei: noi nu nelegem o oper de
art din mult, ci din ceva, nelegem un ce dintr-un cum (s.n.). Condiia obligatorie a artei este talentul,
puterea de invenie a scriitorului, expresivitatea i niciodat considerente de coal, de grup social sau
de curent literare, saturate de teorii i de erudiie fr sens: A crea - a apuca din haosul inform
elemente brute, a le topi mpreun i a le turna ntr-o form, care s mbrace o via ce se difereniaz
ntr-un chip absolut hotrt de tot ce nu este ea - aceasta este puterea naturii i a artistului. i aceast
putere, la artist o numim talent. Talentul este deci puterea de expresivitate ce o au ndeosebi unii, pe
lng iritabilitatea ce o au toi.














Wow:


Datorita lipsei de bani Caragiale se apuca de negustorie, devenind berar. Mai nti deschide o berrie n
Bucureti la Gambrinus, iar apoi la Iai i la Buzu.


Caragiale-> revoluionar
Republica de Ploieti a fost numele unei micri anti monarhice din 8 august 1870 cunoscute sub numele
de turburarile de la Ploieti. Tnrul Caragiale a participat la revoluie dezarmnd un ofier si stand
lng conductorul micrii revoluionare de o zi. Evenimentele petrecute in acea zi I.L. Caragiale le
trateaz cu ironia lui caracteristic n nuvela Boborul i n comedia D-ale carnavalului numindu-le
intrigi boiereti.
Aceast micare conspirativ nu este ceea ce a fost prezentat de presa vremii, ca o aciune subversiv a
unui grup de cheflii, ci o micare organizat care a cutat nlturarea monarhiei regelui Carol I al
Romniei.



Ce nseamn Caragiale?
Etimologia numelui Caragiale are 3 variante: 1. caragiali - pe turcete oglind neagr 2. cara-ali adic
spin negru 3. cara-ceali adic mrcine negru tot pe turcete

Statuia lui Caragiale din faa
teatrului naional a fost
conceput iniial de sculptorul
Constantin Baraschi ca o statuie
a lui Lenin, dar n momentul n
care nu a reuit s o vnd i-a
tiat capul i l-a pus pe cel al lui
Caragiale n loc.