Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
50 de întrebări
1
G1 partea 1
Pentru a supravieţui, bâtlanii trebuie să mănânce cantităţi mari de peşte. În
consecinţă, conform naturaliştilor, dacă există un număr mare de bâtlani care îşi
fac cuib unii lângă alţii pe baltă, asta înseamnă că în baltă există cantităţi mari de
peşte. Dar, mulţi bâtlani îşi fac cuib fără nici o problemă pe balta Hargrave care,
de mulţi ani, aproape că nu are nici un peşte.
1. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ajută cel mai mult la
reconcilierea aparentelor discrepanţe din fragmentul de mai sus?
(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat în apa bălţii Hargrave
şi au omorât majoritatea peştilor.
(B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce în ce mai sărată şi, astfel,
a murit o mare parte din vegetaţia care servea peştilor drept hrană.
(C) Bâtlanii de pe balta Hargrave au reuşit să crească familii neobişnuit de mari,
cu o medie de aproximativ doi pui supravieţuitori în fiecare perioadă de cuibărit.
(D) Bâtlanii care îşi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, mănâncă peşte din alte
bălţi aflate în apropiere.
(E) Populaţia numeroasă de bâtlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune
atât de mare asupra populaţiei de peşti încât numărul acestora a scăzut
dramatic.
2
G1 partea 1
Un studiu recent a constatat că, în mod surprinzător, riscul de accidente grave de
muncă este mai mare în industriile care sunt monitorizate de inspectori
guvernamentali de protecţie a muncii decât în industriile care nu se află sub o
asemenea monitorizare.
2. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ajută cel mai mult la
explicarea surprinzătoarei constatări descrise mai sus?
3
G1 partea 1
Unii gânditori susţin că orice lucru care produce plăcere oamenilor e bun şi
viceversa, şi că tot ceea ce produce durere este rău şi viceversa. Este clar,
totuşi, că acest lucru nu poate fi susţinut cu argumente. Conceptele de bine şi
rău sunt contradictorii, în timp ce acelea de plăcere şi durere, nu. Este clar că e
posibil să te afli într-o stare de plăcere şi durere în acelaşi timp.
(A) „bun” nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică „plăcere”;
(B) „rău” nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică „durere”;
(C) este un simplu accident faptul că „plăcere” şi „durere” se aplică în acelaşi
mod în care se aplică „bun” şi „rău”;
(D) „plăcere” şi „durere” posedă o proprietate pe care nu o posedă nici o altă
pereche posibilă de concepte;
(E) „bun” şi „rău” nu sunt în acelaşi raport unul faţă de celălalt precum „plăcere”
şi „durere”.
4
G1 partea 1
La ora actuală, animalele de companie cu sânge cald sunt primite în ţară numai
dacă posedă un certificat de vaccinare antirabică. Această reglementare este
deficitară, în sensul că uneori vaccinul este ineficient. Dacă vaccinul îşi produce
efectul, animalul are în sânge un nivel înalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare,
pentru a împiedica intrarea în ţară a animalelor cu rabie ar fi mai eficace să se
facă testări ale sângelui acestora şi să se refuze intrarea oricăror animale care
nu au în sânge un nivel ridicat de anticorpi ai rabiei.
4. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare
raţionamentul de mai sus?
5
G1 partea 1
Majoritatea psihologilor consideră că percepţia nu se schimbă de-a lungul vieţii
adulte. Totuşi, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului şi aceea de a
percepe modalitatea complexă în care se echilibrează între ele acele arome se
dezvoltă numai după o îndelungată experienţă în degustarea vinului, ca adult.
Din acest motiv, băutorii de vin fără experienţă sunt adesea dezamăgiţi când
degustă un vin excelent – ei nu sunt capabili să perceapă vinul aşa cum o face
un expert.
6
G1 partea 1
În general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca
sângele de la o rudă să fie infectat cu virusul hepatitei decât sângele de la o
bancă de sânge. În consecinţă, riscul de a contracta hepatită în urma unei
transfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc sânge de la rude decât
pentru cei care primesc sânge de la băncile de sânge.
6. Care dintre următoarele afirmaţii, dacă este adevărată, slăbeşte cel mai tare
raţionamentul de mai sus?
(A) Oamenii care primesc transfuzii de sânge precizează adesea că doresc să fie
folosit sânge de la rudele lor.
(B) Transfuziile de sânge au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu
virusul hepatitei.
(C) E mult mai probabil ca sângele de la o rudă să fie de aceeaşi grupă cu cea a
primitorului.
(D) Donatorii la băncile de sânge sunt întotdeauna întrebaţi dacă au fost
vreodată infectaţi cu virusul hepatitei.
(E) Sângele care urmează să fie folosit pentru transfuzie este întotdeauna testat
pentru virusul hepatitei.
7
G1 partea 1
Un jurnalist: Până nu demult, în Canada medicii se bucurau de un înalt statut.
Deşi cândva admiraţi pentru altruismul lor, în ultimele decade, medicii au pierdut
din respectul populaţiei. Cu toate că se recunoaşte că medicii sunt indispensabili,
criticii lor observă că ei cer onorarii din ce în ce mai mari din partea guvernului şi
chiar, în unele cazuri, că îşi acoperă incompetenţa, fiind aşadar devotaţi mai
curând interesului personal decât celui public.
7. Care dintre următoarele enunţuri este sprijinit cel mai mult de comentariul
jurnalistului?
(A) Medicii din Canada sunt percepuţi de critici ca fiind mai puţin competenţi
decât erau pe vremuri.
(B) Fără stima publicului de care se bucurau cândva medicii, mai puţini canadieni
vor deveni medici.
(C) Medicii din Canada sunt percepuţi de critici ca fiind insuficient devotaţi
interesului celorlalţi.
(D) Reprezentanţii profesiilor non-medicale din Canada sunt percepuţi ca fiind
altruişti şi competenţi.
(E) În trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atât mai puţin cerut, onorarii mari din
partea guvernului.
8
G1 partea 1
Laura: Ştiu că florile de câmp sunt în pericol din cauza numărului redus de spaţii
adecvate unde pot creşte, şi că, în general, oamenii ar trebui să le lase acolo
unde cresc. Câmpul ăsta mare este, totuşi, plin de plante dintr-o singură specie
de floare de câmp şi ar fi în regulă să iau şi eu o singură floare, din moment ce
sunt atât de multe.
Marta: În viitor n-o să mai rămână prea multe, dacă mulţi vor acţiona conform
principiului tău.
(A) argumentează că dacă o resursă poate fi folosită în mod durabil şi fără să fie
epuizată, atunci nu se petrece nimic rău;
(B) susţine că Laura presupune că e în regulă să se facă o excepţie pentru ea,
dar nu şi pentru altcineva;
(C) subliniază că unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit
fel, pot avea un efect cumulativ considerabil;
(D) o acuză pe Laura de motivaţii neadecvate în loc să răspundă la afirmaţia
Laurei;
(E) se bazează pe principiul că un act egoist este greşit chiar şi dacă nu are un
efect dăunător.
9. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, este cel mai puternic
răspuns pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?
(A) Chiar dacă aş lua o floare de pe câmp, n-aş spune şi altora despre câmp,
aşa că tu ai fi singura persoană care ar avea cunoştinţă despre acţiunea mea şi
nu mi-aş susţine acest principiu faţă de un număr mare de oameni.
(B) Dacă toată lumea ar face ca mine şi ar avea grijă să lase o mulţime de plante
mature care să reînsămânţeze câmpul, s-ar putea culege câteva flori fără a face
rău speciei.
(C) Dacă aş lua o floare, i-aş oferi condiţii de viaţă adecvate, inclusiv hrană şi
lumină, în cantităţi asemănătoare cu cele pe care le are acum, aşa că nu poţi
prezuma că va muri.
(D) Chiar dacă planta nu îmi este necesară pentru supravieţuire, nu este singura
plantă de pe acel câmp şi este posibil ca specia să supravieţuiască şi fără ea.
(E) Nu toată lumea este interesată de acest tip de floare de câmp şi există mulţi
alţi oameni care nu s-ar obosi să scoată o plantă din pământ cu rădăcini cu tot.
9
G1 partea 1
Un antropolog: S-a susţinut că interdicţiile de ordin religios faţă de consumarea
anumitor tipuri de alimente reprezintă o dovadă împotriva opiniei că toate
fenomenele culturale au o explicaţie pur economică. În fond, susţine în
continuare raţionamentul, numai un motiv de ordin moral sau spiritual poate
convinge oamenii să renunţe la surse disponibile de alimentaţie. Dar speciile a
căror consumare este interzisă sunt de obicei elemente esenţiale ale
ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment.
Conservarea speciilor interzise tinde astfel să ajute la păstrarea şi a celorlalte
specii. În consecinţă, asemenea interdicţii au în realitate o motivaţie economică.
10
G1 partea 1
Un anumit tip de coş preistoric a fost descoperit în numai două locuri, unul pe o
proprietate privată şi celălalt într-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste
coşuri a fost examinat cu microscopul electronic. Dacă un artefact nu este
curăţat minuţios, microscopul electronic va depista pe suprafaţa lui minerale
caracteristice solului din situl de unde a fost dezgropat artefactul. Şi totuşi, pe
acel coş nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristice solului din situl
protejat, deşi coşul avea încă o adevărată crustă de pământ din locul de unde
fusese dezgropat.
11. Care din enunţurile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomaţiile din
pasajul de mai sus, presupunând că aceastea din urmă sunt corecte?
11
G1 partea 1
Franz: Oficialităţile din domeniul sănătăţii ştiu că în Extremul Orient cancerul este
mult mai puţin răspândit decât în America de Nord. Şi este de asemenea
binecunoscut faptul că regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient
include o proporţie mai mare de cereale integrale decât regimul alimentar nord-
american tipic. Deci, oficialităţile din domeniul sănătăţii din America de Nord
manifestă neglijenţă faţă de datoria lor de a proteja sănătatea publică dacă nu
încurajează populaţia nord-americană să crească proporţia de cereale integrale
în regimul lor alimentar.
Popovici: Ceaiul conţine substanţe care pot ajuta la prevenirea mai multor forme
de cancer, iar consumul de ceai este mult mai răspândit în Extremul Orient decât
în America de Nord.
12
G1 partea 1
Un eseist: Istoria omenirii este plină de dorul după tinereţea veşnică şi nemurire.
Şi totuşi, îmbătrânirea şi moartea sunt normale şi inevitabile, ba chiar de dorit.
Închipuiţi-vă consecinţele de ordin etic, social şi economic dacă s-ar ajunge
vreodată la împiedicarea îmbătrânirii şi a morţii.
14. În care dintre modurile de mai jos apare în argumentul eseistului afirmaţia că
istoria omenirii este plină de dorul după tinereţea veşnică şi nemurire?
(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joacă nici un rol logic în obţinerea
concluziei principale.
(B) Constituie una dintre concluziile argumentuui, deşi nu este principala
concluzie.
(C) Este o susţinere pe care argumentul ca întreg încearcă s-o discrediteze.
(D) Enunţă o problemă la care argumentul ca întreg susţine că nu există răspuns
satisfăcător.
(E) Este o premisă necesară pentru a stabili concluzia principală.
13
G1 partea 1
Cercetătorii au dorit să afle dacă fumatul pasiv constituie un factor semnificativ în
contractarea bolilor de plămâni. Ei au efectuat un studiu comparând starea de
sănătate a unui grup de soţii nefumătoare ale unor fumători cu starea de
sănătate a unui grup de soţii nefumătoare ale unor nefumători. S-a descoperit că
soţiile fumătorilor aveau o sensibilitate mult mai mare la boli de plămâni decât
soţiile nefumătorilor. Cercetătorii au concluzionat că fumatul pasiv constituite într-
adevăr un factor în evoluţia bolilor de plămâni.
15. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, pune la îndoială cel
mai mult concluziile cercetătorilor?
14
G1 partea 1
Nu există compozitor mai cunoscut şi totuşi mai obscur decât Scott Joplin, cel
care a compus piesa „Maple Leaf Rag” şi alte cântece bine cunoscute şi
elegante. Joplin, fiu al unui sclav eliberat, a contopit forme şi armonii muzicale
africane şi europene. El a rafinat un tip de proto-jazz denumit „ragtime”, iniţial
interpretat de persoane cu ascendenţă africană, de pe râul Mississippi, ce de
mult sincopaseră, sau „fărâmiţaseră” (ragging)* ritmul altor forme muzicale cum
ar fi marşul şi two-step. Într-adevăr se poate spune că boogie-woogie, blues-ul şi
rock-ul sunt toate prefigurate, într-o anumită măsură, de lucrările lui Joplin.
16. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic susţinut de informaţiile
de mai sus?
15
G1 partea 1
Un studiu pe 8 000 de adulţi aleşi aleatoriu dintr-o ţară europeană a constatat că
75% dintre cei care consumă alcool în medie de două sau mai multe ori pe
săptămână au suferit în interval de şase luni de cel puţin o răceală. De aici,
putem trage concluzia preliminară că un consum mare de alcool tinde să ducă la
creşterea sensibilităţii omului la răceală.
17. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ar slăbi cel mai tare
raţionamentul de mai sus?
(A) 80% dintre participanţii la studiu care au consumat alcool de trei sau mai
multe ori pe săptămână au suferit răceli în intervalul de şase luni.
(B) 75% dintre participanţii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit
de cel puţin o răceală în intervalul de şase luni.
(C) 50% dintre participanţii la studiu care au consumat alcool în medie o dată pe
săptămână au suferit răceli în intervalul de şase luni.
(D) Mai puţin de 75% dintre participanţii la studiu care au suferit răceli în
intervalul de şase luni au consumat alcool în medie o dată pe săptămână sau
mai des.
(E) 60% dintre participanţii la studiu care nu au suferit nici o răceală în intervalul
de şase luni au consumat alcool o dată pe săptămână sau mai des.
16
G1 partea 1
Animalele domestice, cum ar fi câinii, au apărut prin creşterea numai a
exemplarelor unei specii sălbatice care erau suficient de blânde. De exemplu,
dacă în procesul de creştere a lupilor omul îi împerechează numai pe cei care
sunt blânzi când sunt mici, atunci, după un număr de generaţii, exemplarele
astfel produse vor fi o specie de câine. În consecinţă, toate animalele pot fi, în
principiu, crescute pentru a deveni domestice.
18. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare
raţionamentul de mai sus?
17
G1 partea 1
Este mai probabil ca oamenii de ştiinţă să considere că experimentele lor sunt
bine concepute dacă rezultatele experimentelor se potrivesc cu aşteptările lor
decât dacă nu se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se
potrivesc cu aşteptările oamenilor de ştiinţă care l-au efectuat. În consecinţă,
este mai probabil ca aceştia să considere experimentul prost conceput decât să-l
considere bine conceput.
19. Raţionamentul din enunţul de mai sus este viciat, deoarece ignoră
posibilitatea ca:
(A) unii oameni de ştiinţă să considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine
concepute, chiar şi atunci când rezultatele sunt conforme cu aşteptările lor;
(B) rezultatele, chiar şi ale acelor experimente pe care oamenii de ştiinţă le
consideră prost concepute să se potrivească de obicei cu aşteptările lor;
(C) oamenii de ştiinţă să considere uneori experimentele lor ca fiind prost
concepute din alte motive decât faptul că rezultatul nu a fost conform cu
aşteptările lor;
(D) oamenii de ştiinţă să considere de obicei experimentele lor ca fiind bine
concepute chiar şi atunci când rezultatul nu este conform cu aşteptările lor;
(E) oamenii de ştiinţă să considere uneori experimentele lor ca fiind prost
concepute chiar şi atunci când acestea sunt bine concepute.
18
G1 partea 1
Un membru al consiliului local: Primarul susţine că, din cauza numărului în
creştere de proceduri de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social,
primăria ar trebui să angajeze mai mulţi avocaţi care să reprezinte beneficiarii de
ajutor social implicaţi în asemenea proceduri. Totuşi, ceea ce e cu adevărat
necesar este să existe oficii de ajutor social mai eficiente şi nu mai multă
asistenţă juridică gratuită. Marea majoritate a procedurilor de evacuare împotriva
beneficiarilor de ajutor social apare când oficiile de ajutor social omit plata
ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuză acordarea ajutorului
pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care îndeplinesc în mod evident
condiţiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu corectează
acele erori până ce nu se iau măsuri juridice care să le forţeze să facă acest
lucru, astfel complicând problema, din moment ce asemenea măsuri nu pot fi
luate decât după ce chiriaşul a primit o notificare de evacuare.
20. Care dintre următoarele variante prezintă cel mai exact concluzia principală a
celor susţinute de membrul consiliului local?
21. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, sprijină cel mai
puternic raţionamentul membrului consiliului local?
(A) A crescut numărul de proprietari de locuinţe din oraş ai căror chiriaşi sunt
beneficiari de ajutor social.
(B) A crescut numărul de funcţionari ai primăriei care au fost pregătiţi să
prelucreze cererile de asistenţă pentru chirie.
(C) A crescut numărul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de
asistenţă juridică gratuită oferite de primărie.
(D) A crescut numărul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectivă a
beneficiarilor de ajutor social din oraş.
(E) A crescut numărul de greşeli făcute de oficiile de asistenţă socială din oraş
privitor la cererile de asistenţă pentru chirie.
19
G1 partea 1
În Franţa secolului al XVII-lea multe dintre funcţiile retribuite din cadrul aparatului
de stat din provincii erau vândute de către rege şi apoi transmise din tată în fiu.
Istoricii au conchis că acest sistem era mai eficace decât unul pur meritocratic
pentru că el asigura nu numai faptul că majoritatea funcţionarilor erau competenţi
ci şi că aceştia erau mai apropiaţi de populaţia locală decât de rege.
22. Fiecare dintre următoarele variante, dacă este adevărată pentru Franţa
secolului al XVII-lea, sprijină concluzia istoricilor CU EXCEPŢIA:
(A) pentru a creşte veniturile la visterie, noi funcţii erau adesea înfiinţate şi
vândute de către rege;
(B) oamenii care preluau funcţii în cadrul aparatului de stat erau adesea pregătiţi
încă din copilărie pentru îndeplinirea acestor atribuţii;
(C) era dificil pentru rege să dea afară un funcţionar neloial dintr-o funcţie
moştenită;
(D) majoritatea funcţionarilor din aparatul de stat aveau legături strânse cu
populaţia din provinciile în care deţineau funcţia;
(E) funcţionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuităţi din partea
negustorilor locali.
20
G1 partea 1
Dora este o voleibalistă excelentă. Orice om care joacă volei zilnic este un
voleibalist excelent. Deci Dora joacă volei în fiecare zi.
23. Eroarea de raţionament de mai sus este cel mai asemănătoare cu cea
conţinută în care anume dintre variantele de mai jos?
(A) Francisc cântă în fiecare zi. Orice om care cântă în fiecare zi este un cântăreţ
bun. Deci Francisc este un cântăreţ bun.
(B) Francisc face jogging. Orice om care dansează nu face jogging. Deci
Francisc nu este dansator.
(C) Orice om care face drumeţii face exerciţiu fizic. Francisc nu face exerciţi
fizice. Deci Francisc nu face drumeţii.
(D) Orice om care este mare gurmand găteşte adesea. Francisc găteşte adesea.
Deci Francisc este un mare gurmand.
(E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci
Francisc nu pictează.
21
G1 partea 1
Adânc în scoarţa Pământului s-a descoperit un depozit natural de material
radioactiv a cărui compoziţie seamănă cu cea a deşeurilor periculoase produse
de aplicaţiile tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de
acest depozit natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actuală o modalitate
de a depozita deşeurile nucleare rezultate din procese de fabricaţie la aceeaşi
adâncime în scoarţa Pământului ca şi a recent-descoperitului depozit natural, se
poate demara acum depozitarea deşeurilor nucleare în condiţii de siguranţă.
24. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare
raţionamentul de mai sus?
(A) Cantitatea totală de deşeuri periculoase produsă anual a scăzut în ultimii ani.
(B) La ora actuală nu pot fi determinate condiţiile geologice în care a fost posibil
ca depozitul radioactiv natural să fie păstrat în condiţii de siguranţă.
(C) La ora actuală este fezabil din punct de vedere economic să se foreze în
scoarţa Pământului până la adâncimea la care a fost descoperit depozitul natural
de material radioactiv.
(D) Producerea în continuare de deşeuri radioactive în ritmul actual va ajunge
până la urmă să depăşească posibilităţile de depozitare în condiţii de siguranţă.
(E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deşeurilor nucleare nu s-a
dovedit a fi complet sigură.
22
G1 partea 1
Presa de scandal care publică articole despre aterizarea extratereştrilor şi despre
locurile frecventate de celebrităţi poate fi considerată ca având un caracter facil,
dar este evident că cititorii o preferă revistelor săptămânale de ştiri care publică
articole cu caracter mai convenţional. O comparaţie a veniturilor realizate la
chioşcurile de ziare arată vânzări mult mai mari la publicaţiile de scandal decât la
revistele săptămânale de ştiri.
(A) ştirile din presa de scandal să fie mai puţin convenţionale decât cele din
revistele săptămânale de ştiri;
(B) mai multe reviste de ştiri să fie vândute prin abonament decât reviste de
scandal;
(C) nici o revistă să nu fi publicat vreodată ştiri convenţionale despre celebrităţi;
(D) presa de scandal să nu fi luat niciodată ştiri din surse convenţionale;
(E) unele reviste de scandal să fie cumpărate de oameni care mai cumpără şi
alte reviste.
23
G1 partea 1
Tudorică susţine că nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevărat
deoarece prietenilor lui, Alexandru şi Laurenţiu, le place muzica folk. Din moment
ce Tudorică, Alexandru şi Laurenţiu sunt toţi adolescenţi, şi majorităţii
adolescenţilor le place muzica de acelaşi gen ca şi prietenilor lor, lui Tudorică
trebuie să-i placă muzica folk.
26. Care dintre următoarele variante conţine un raţionament viciat care să fie cel
mai asemănător cu cel din raţionamentul de mai sus?
(A) Majoritatea bunicilor îşi văd fiecare dintre nepoţi în medie o dată pe an. Victor
şi Carmen sunt bunici şi nu şi-au văzut nici un nepot anul acesta. Rezultă că la
anul îşi vor vedea probabil toţi nepoţii de două ori.
(B) Majoritatea familiilor care au un câine au şi cel puţin o pisică. Familia Cincu
are o pisică, aşa că probabil are şi un câine.
(C) În cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre aceştia are o treabă de
făcut în casă care e diferită de cea a fraţilor săi. În familia Andreev sunt patru
copii, aşa că, probabil, fiecare dintre ei are altă treabă de făcut în casă.
(D) În cele mai multe cupluri căsătorite, ambii soţi se trezesc la aceeaşi oră.
Petre se trezeşte în fiecare dimineaţă la şapte, aşa că soţia lui, Luana, precis că
se scoală şi ea tot la şapte în fiecare dimineaţă.
(E) În cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeaşi înălţime.
Antonia este cu un cap mai înaltă decât fratele ei, Rareş. Deci este puţin probabil
ca Antonia şi Rareş să fie gemeni.
24
G1 partea 1
Ceea ce defineşte faptele ilicite de calomnie prin presă, discriminare şi hărţuire
este mai mult motivaţia decât fapta în sine. Din moment ce probarea motivaţiei în
cazul acestor fapte este dificilă, adesea judecătorii trebuie să aplice legea fără a
avea criterii specifice de îndrumare. În consecinţă, încrederea publicului în
judecători este esenţială pentru ca publicul să fie mulţumit de hotărârile date în
procese pe asemenea speţe.
27. Care dintre următoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat în
raţionamentul de mai sus de afirmaţia că ceea ce defineşte unele fapte ilicite
este mai mult motivaţia decât fapta în sine?
(A) Este citată ca fiind motivul pentru care nu toate acţiunile în justiţie sunt
soluţionate adecvat de judecători.
(B) Este specificată ca o trăsătură a anumitor fapte ilicite care face să fie dificilă
probarea comiterii acestora.
(C) Este citată pentru a contracara punctul de vedere conform căruia cauzele pot
fi uneori soluţionate fără a fi necesară încrederea publicului în soluţiile date de
judecători.
(D) Este oferită ca dovadă a faptului că unele fapte ilegale nu pot fi niciodată
constatate ca atare.
(E) Este oferită ca dovadă că o determinare precisă a caracteristicilor anumitor
fapte ilicite ar duce la creşterea satisfacţiei publicului faţă de soluţiile
judecătorilor.
25
G1 partea 1
Marea majoritate a studenţilor politehnişti din anul întâi de la universitate sunt
înscrişi la cursul de introducere în fizică. Simona este înscrisă la cursul de
introducere în fizică; aşadar, pare probabil că ea este studentă politehnistă în
anul întâi.
26
G1 partea 1
Una dintre concepţiile despre revoluţiile ştiinţifice este că acestea sunt
determinate de noi observaţii ştiinţifice; alta este că acestea reprezintă versiuni
ştiinţifice ale unor idei larg răspândite. Dacă ideile larg răspândite duc la idei
ştiinţifice revoluţionare, atunci ideile ştiinţifice revoluţionare ar trebui să fie
acceptate imediat de publicul nespecialist. Totuşi, dacă forţa motrice a producerii
de idei ştiinţifice revoluţionare este observaţia ştiinţifică, atunci asemănarea
dintre acele idei ştiinţifice şi cele larg răspândite este o coincidenţă. Aproape
toate ideile revoluţionare în ştiinţă s-au confruntat mulţi ani cu o atitudine de
respingere din partea comunităţii de nespecialişti.
29. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic sprijinit de informaţiile
de mai sus?
(A) Ideile ştiinţifice care se aseamănă celor larg răspândite sunt revoluţionare.
(B) Ideile larg răspândite duc doar rareori la apariţia unor idei ştiinţifice
revoluţionare.
(C) Ideile ştiinţifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialişti sunt
versiuni ştiinţifice ale ideilor populare.
(D) Ideile ştiinţifice revoluţionare sunt rareori respinse de comunitatea ştiinţifică.
(E) Noile observaţii ale oamenilor de ştiinţă sunt întotdeauna respinse de
comunitatea de nespecialişti.
27
G1 partea 1
Nici o democraţie nu ar trebui să ceară cetăţenilor săi să aibă acte de identitate
naţionale, pentru că asemenea acte sunt caracteristice societăţilor totalitare şi au
servit numai pentru a urmări cetăţenii şi a-i ţine sub control.
30. Care anume dintre enunţurile de mai jos, dacă este presupus, implică logic
concluzia de mai sus?
(A) Orice democraţie care cere cetăţenilor săi să aibă acte de identitate naţionale
devine, ca rezultat, din ce în ce mai totalitară.
(B) Actele de identitate naţionale pot servi doar pentru a-i urmări pe cetăţeni şi a-i
ţine sub control.
(C) Nici o democraţie nu ar trebui să-şi urmărească cetăţenii şi să-i ţină sub
control.
(D) Cei care susţin existenţa actelor de identitate naţionale doresc să facă
societatea mai totalitară.
(E) O democraţie nu trebuie să adopte nici una dintre trăsăturile caracteristice
unei societăţi totalitare.
28
G1 partea 1
În cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament
cărora le-a mers bine ani de-a rândul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a
vorbit plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afară, în grădină, şi nu a mai
vorbit cu ele. Deşi a continuat să le ude şi să le pună îngrăşământ, curând
acestea au început să se ofilească. Văzând că după două zile nu-şi reveneau
deloc, Dr. Fabruzzi s-a îngrijorat atât de tare încât a început să le vorbească din
oră în oră; a doua zi ele au început să-şi revină.
31. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic sprijinit de informaţiile
de mai sus?
29
G1 partea 1
Un arheolog: Acuzaţia că membrii echipei de săpături au descoperit artefacte în
afara zonei autorizate este nefondată. Spre deosebire de majoritatea vânătorilor
de comori, arheologii scot la suprafaţă artefacte pentru a publica rezultatele
propriilor descoperiri. Însă, materialul găsit în mod ilegal nu poate fi folosit în
cadrul unei lucrări publicate fără ca fapta ilegală să fie descoperită. Aşa că el nu
ar fi de nici un folos unui arheolog.
32. Raţionamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critică pentru că:
30
G1 partea 1
Nuredin: În viitorul apropiat vom putea construi maşini capabile să converseze
exact ca un om. Nu este aşa de problematic pe cât se credea să înveţi un
computer să folosească sintaxa limbii engleze şi facem progrese mari în a
descoperi de ce cunoştinţe de context vor avea nevoie aceste maşini.
33. Dezacordul dintre Nuredin şi Albert se referă în modul cel mai evident la
ideea că:
(A) computerele vor deveni mai apte să comunice cunoştinţe confuze şi de ordin
emoţional;
(B) în viitorul apropiat oamenii şi maşinile vor putea conversa între ei;
(C) va exista vreodată un computer capabil să converseze la fel ca oamenii;
(D) cunoştinţele de sintaxă şi de context sunt importante în învăţarea
computerelor să converseze ca oamenii;
(E) numai oamenii pot comunica cunoştinţe confuze şi de ordin emoţional.
31
G1 partea 1
Unele studii arată că studenţii sunt mai creativi după ce primesc o recompensă
pecuniară pentru rezultatele lor şcolare, dar alte studii arată că studenţii sunt mai
puţin creativi după ce primesc o recompensă pecuniară. Aşadar, pentru a evita
riscul de a descuraja creativitatea studenţilor, nu trebuie să li se acorde
recompense pecuniare pentru rezultatele lor şcolare.
34. Care dintre raţionamentele de mai jos este cel mai asemănător cu cel de mai
sus?
32
G1 partea 1
Mâncarea gătită în vase de fier absoarbe cantităţi semnificative de fier în timpul
gătitului, iar oamenii care consumă mâncare gătită în vase de fier consumă în
acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutriţional de fier. Aşadar, aceşti
oameni nu au nevoie să consume alimentele care conţin fier în mod natural.
(A) Mâncarea gătită în vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din
acele vase.
(B) Orice substanţe nutritive esenţiale, altele decât fierul, din alimente care conţin
fier în mod natural se pot obţine şi din alte alimente.
(C) Oamenii care preferă să folosească vase de fier pentru gătit nu folosesc vase
făcute din nici un alt material.
(D) Există unele alimente care conţin în mod natural toată cantitatea de fier care
poate fi obţinută din orice alt aliment care a fost gătit într-un vas de fier.
(E) Fierul absorbit în mâncare din vasele de fier nu este la fel de uşor digerabil
ca cel din alimentele care conţin fier în mod natural.
33
G1 partea 1
În general, pentru oricare două specii de animale, specia la care raportul dintre
masa creierului şi cea a corpului e mai mare va fi mai inteligentă. Totuşi, s-a
stabilit că mulţi mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la
masa lor corporală, decât omul obişnuit. De aici reiese că, deşi raportul dintre
masa creierului şi cea a corpului este un indicator demn de încredere al
inteligenţei între specii diferite, acelaşi lucru nu mai este adevărat şi în cadrul
aceleiaşi specii.
(A) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului este indicatorul cel mai demn
de încredere al inteligenţei între specii diferite de animale.
(B) Nu există diferenţe fiziologice notabile între membrii aceleiaşi specii care să
arate intr-un mod demn de încredere care dintre ei este mai inteligent.
(C) Există unii mari matematicieni cu un raport relativ scăzut între masa creierului
şi cea a corpului şi care sunt mai inteligenţi decât omul obişnuit.
(D) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului la oameni nu are nici o
legătură cu aptitudinile la matematică.
(E) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului în interiorul unei specii de
animale tinde să nu varieze mult.
34
G1 partea 1
Unii psihologi susţin că răspunsurile empatice sunt forme de comportament
moral. Observând că la copiii mici care sunt martorii suferinţei altora reacţia este
de exprimare a tristeţii şi de oferire de ajutor, aceşti psihologi consideră că acest
comportament moral începe devreme în viaţă. Un al doilea grup de psihologi
susţine că răspunsul empatic nu constituie, în sine, comportament moral şi că,
pentru a avea caracter moral, comportamentul trebuie să se bazeze pe o
înţelegere clară a principiilor morale şi pe un anumit grad de aptitudini de
raţionament moral. Pe baza reacţiilor verbale nesofisticate ale copiilor la dileme
morale ipotetice, aceşti psihologi conchid că la copii lipseşte gradul de aptitudini
de raţionament moral necesar pentru ca modul în care se comportă, oricât ar fi
de plin de compasiune, să fie considerat a fi de ordin moral.
(A) Pisicile şi câinii, care nu sunt capabili de raţionament moral, dar sunt capabili
de reacţii empatice, sunt capabili de comportament moral.
(B) La oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a
avea bune aptitudini de raţionament moral decât la oamenii cu reacţii empatice
slabe.
(C) La oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mică posibilitatea de a
avea bune aptitudini de raţionament moral decât la oamenii cu reacţii empatice
slabe.
(D) Principiile morale sunt greu de învăţat.
(E) Caracterul moral al unei acţiuni trebuie judecat mai curând din punctul de
vedere al intenţiei care a stat la baza sa decât din punctul de vedere al
consecinţelor sale.
38. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, subminează cel mai
mult concluzia trasă de al doilea grup de psihologi?
(A) Copiii studiaţi de al doilea grup de psihologi au dat dovadă de un nivel ceva
mai înalt de raţionament moral când erau odihniţi decât atunci când erau obosiţi.
(B) Adulţii care răspund la dileme morale ipotetice dau dovadă de un nivel mult
mai înalt de raţionament moral decât copiii care au răspuns la aceleaşi dileme
morale ipotetice.
(C) Copiii studiaţi de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovadă de un nivel
ceva mai înalt de raţionament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau
adulţi decât ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.
(D) În situaţiile în care apar dileme morale reale, copiii dau dovadă de un nivel de
raţionament moral mult mai înalt decât cel al copiilor care, în studiul celui de-al
doilea grup de psihologi, au răspuns numai la dileme ipotetice.
(E) Unii adulţi care răspund la dileme morale ipotetice raţionează cam la acelaşi
nivel ca şi copiii care răspund la aceleaşi dileme morale ipotetice.
35
G1 partea 1
Herman: Când doi oameni îşi fac reciproc cadouri şi cadoul dat de primul este în
mod evident mai scump decât cel dat de al doilea, apare o situaţie socială
stânjenitoare. Şi totuşi, când doi oameni îşi fac unul altuia cadouri de valoare
egală, îşi dau seama curând că puteau la fel de bine să şi le păstreze în loc să le
dea. Schimbul de cadouri are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situaţie
stânjenitoare din punct de vedere social, fie un transfer inutil de bunuri.
Manuela: Dar din experienţa mea nu e deloc aşa. De exemplu, o veche prietenă
din copilărie şi cu mine ne-am făcut una celeilalte cadouri despre care sunt
sigură că erau foarte diferite ca preţ. Şi totuşi, deoarece ne-am dat una alteia
câte un cadou care exprima gustul celei care-l oferise, amândouă am considerat
acest schimb ca extrem de potrivit.
39. Cu care anume din principiile de mai jos se potriveşte cel mai bine judecata
Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?
(A) Orice cadou acceptat atrage după sine o obligaţie din partea celui care-l
primeşte de a oferi în schimb un cadou de valoare egală, la o dată ulterioară.
(B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui să-şi facă
unul altuia cadouri.
(C) Principalul lucru de avut în vedere la alegerea unui cadou este ca acesta să
te reprezinte.
(D) Cu excepţia situaţiilor în care cadoul este o formalitate complet lipsită de
importanţă, cei care fac un cadou ar trebui, când îl aleg, să aibă în vedere
nevoile persoanei căreia i-l vor da.
(E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce îi conferă acestuia
valoare, absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.
36
G1 partea 1
Un articol de ziar: Ministerul Sănătăţii nu poate oferi o explicaţie pentru recenta
constatare că de-a lungul timpului o creştere cu 10% a preţului ţigărilor a dus la o
reducere cu 5% a numărului fumătorilor. Această constatare este surprinzătoare
pentru că se ştie că ţigările dau o dependenţă puternică şi numeroase studii au
arătat că o creştere a preţului ţigărilor nu determină aproape niciodată oamenii
să se lase de fumat.
40. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, sprijină cel mai mult
explicarea faptului că o creştere a preţului ţigărilor a redus numărul fumătorilor?
37
G1 partea 1
Un politolog: Deşi alegătorii au dreptul prin lege de a şti ce fac cei pe care i-au
ales, trebuie să existe şi unele limite ale accesului publicului la amănuntele
funcţionării procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea puţine laude pentru că
ajung la soluţii de compromis, dar o mulţime de critici pentru că nu-şi respectă
principiile şi astfel devin mai puţin dispuşi să-şi modifice pretenţiile astfel încât
legislaţia necesară să poată fi adoptată.
41. Care anume dintre următoarele principii, dacă ar fi valid, ar sprijini cel mai
mult raţionamentul politologului?
38
G1 partea 1
Dacă împrumut o maşină de tuns iarba de la un vecin, am obligaţia morală să i-o
dau înapoi când nu mai am nevoie imediată de ea. Să presupunem, însă, că iau
cu împrumut un automobil şi, când mă duc sa îl dau înapoi, vecinul de la care l-
am împrumutat este foarte beat şi vrea să se suie la volan; atunci obligaţia de a
returna automobilul imediat este mult mai puţin limpede. Aşa că nu toate cazurile
de împrumuturi sunt echivalente între ele.
42. Care dintre următoarele variante exprimă cel mai exact ideea principală a
raţionamentului de mai sus?
(A) Deşi unele cazuri par să constituie excepţii, regula conform căreia cel care a
luat ceva cu împrumut trebuie să dea acel ceva înapoi nu are excepţii.
(B) Există obligaţia de a te abţine să acţionezi de o manieră care poate avea ca
rezultat vătămarea altora, şi această obligaţie are preeminenţă asupra obligaţiilor
mai puţin importante atunci când apare un conflict între ele.
(C) Dacă există posibilitatea ca un om pe care îl cunoaştem să rănească pe altul
nu este complet limpede dacă avem sau nu obligaţia de a interveni.
(D) Deşi într-o situaţie obişnuită faptul de a fi luat ceva cu împrumut dă naştere
unei obligaţii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atât de evident că se
petrece acelaşi lucru în absolut toate cazurile.
(E) Deşi proprietatea privată are o semnificaţie morală, această semnificaţie este
mai scăzută decât aceea a vieţii şi sănătăţii omeneşti.
39
G1 partea 1
Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentinţa cu închisoarea pe viaţă
să fie obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnări pentru
infracţiuni grave susţin că acest lucru ar fi o lovitură dată infractorilor de carieră.
În realitate, totuşi, puţini recidivişti ajung să fie condamnaţi pentru alte fapte
decât încălcări minore ale legii.
43. Care dintre enunţurile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmaţiile
criminologului, dacă acestea sunt adevărate?
40
G1 partea 1
Mioara: Te înşeli când afirmi că problema autenticităţii tabloului este o chestiune
de fapt. Tu s-ar putea să crezi că tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie
şi nu un fapt. Experţii nu sunt de acord dacă tabloul este sau nu autentic.
Pavel: Dacă un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar
nu este o chestiune de opinie şi cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu
este. Aşadar autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.
44. Care dintre următoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat în
argumentaţia lui Pavel de afirmaţia că este doar o chestiune de opinie dacă un
tablou este frumos sau nu?
41
G1 partea 1
Unii muzicologi susţin că muzica poate trezi în ascultător sentimentul de milă.
Dar din moment ce mila nu poate fi resimţită decât dacă există cineva sau ceva
de care să-ţi fie milă şi, din moment ce nu există decât muzica pentru a fi obiectul
milei ascultătorului, atunci, dacă ceva este vrednic de milă, acel ceva este
muzica însăşi. A spune, însă, că o bucată muzicală e vrednică de milă nu are nici
un sens; aşadar, muzica nu poate trezi sentimentul de milă în ascultător.
45. Care anume dintre raţionamentele de mai jos este cel mai asemănător ca
structură de argument cu raţionamentul de mai sus?
(A) Unii oameni susţin că se poate estima calitatea vieţii unui om însumând toate
aspectele pozitive şi scăzând toate aspectele negative ale vieţii sale. Asta
înseamnă că este posibil să atribui o valoare numerică unor lucruri cum ar fi
sănătatea şi bunăstarea emoţională; dar încercarea de a atribui valori numerice
unor asemenea lucruri este un nonsens. Aşadar, calitatea vieţii nu poate fi
măsurată în acest fel.
(B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a măsura temperatura stelelor.
Folosirea fotografiei color implică faptul că obiectul fotografiat are culoare. Dar nu
are nici un sens să vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz.
Aşadar, fotografiile în culori ale stelelor trebuie că arată altceva decât culorile
stelelor.
(C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din
trecut; aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Deşi este imposibil să faci
preziceri sută la sută exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un
grad rezonabil de încredere. Aşadar, aceşti statisticieni au o justificare pentru
prezicerea viitorului.
(D) Adesea oamenii sunt preocupaţi să ştie dacă ştiinţa şi religia sunt
compatibile. Această chestiune presupune că ştiinţa şi religia se ocupă de
aceleaşi probleme. Dar mulţi oameni consideră că ştiinţa şi religia nu se ocupă
de aceleaşi probleme, chiar dacă par să o facă. Aşadar, mulţi oameni pot să
creadă atât în ştiinţă cât şi în religie.
(E) Unii autori îşi imaginează cum ar fi viaţa dacă oamenii ar putea să locuiască
pe planete îndepărtate. Ei susţin că a ajunge să locuim pe acele planete este o
consecinţă inevitabilă a cercetării ştiinţifice actuale. Dar este absurd să credem
că oamenii chiar vor ajunge să locuiască pe alte planete. Aşadar, trebuie să fie
greşit să susţii că aceasta decurge inevitabil din cercetarea ştiinţifică actuală.
42
G1 partea 1
Margareta ar fi putut să fure maşina lui Iancu din parcare numai dacă ar fi ştiut
unde este parcată. Dar Iancu susţine că nu i-a spus unde era parcată maşina.
Dacă el spune adevărul, ea nu avea de unde să ştie dacă nu îl urmărise când îşi
parca maşina. Numai că ea nu l-a urmărit. Aşa că, fie Iancu i-a spus Margaretei
unde şi-a parcat maşina, fie altcineva a furat maşina lui Iancu.
46. Care dintre următoarele presupuneri permite să se tragă în modul cel mai
exact concluzia de mai sus?
(A) Dacă Iancu i-a spus Margaretei unde era parcată maşina, Margareta nu a
furat maşina.
(B) Dacă Iancu i-a spus Margaretei unde era parcată maşina, ea ar fi putut să o
fure din parcare.
(C) Iancu nu putea să-i fi spus Margaretei unde era parcată maşina.
(D) Altcineva, şi nu Margareta, a urmărit unde şi-a parcat Iancu maşina.
(E) Cineva a furat maşina lui Iancu din parcare.
43
G1 partea 1
Odată ce copiii încep să citească, cel mai natural mod în care ei îşi însuşesc
cuvinte noi este rezultatul indirect al citirii unor texte dificile, care le pun
probleme. Principala alternativă - învăţarea directă de cuvinte noi - este mai puţin
naturală; majoritatea oamenilor tind să nu facă aşa. Copiii între şase şi
treisprezece ani învaţă mii de cuvinte noi în fiecare an, în cea mai mare parte din
citit; ponderea studiului direct este de sub o zecime din totalul cuvintelor nou
învăţate. Aşa că învăţarea de către elevii mici a cuvintelor noi prin studiu direct
trebuie că e ineficientă.
47. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, slăbeşte cel mai
serios raţionamentul de mai sus?
44
G1 partea 1
Componentele importante ale muncii oricărui profesor universitar sunt nu numai
predarea de cursuri, ci şi cercetarea, publicarea şi prelegerile susţinute în faţa
colegilor şi a publicului. De aceea, profesorii universitari care predau bine cursuri,
dar nu se angajează şi în alte activităţi academice, de regulă, nu primesc
numirea definitivă la catedră.
48. Care anume dintre variantele de mai jos este susţinută cel mai puternic de
afirmaţiile de mai sus, dacă acestea sunt adevărate?
(A) Profesorilor universitari care nu neglijeaza părţi importante ale muncii lor, de
regulă, nu li se refuză numirea definitivă la catedră.
(B) Unor profesori universitari li s-a refuzat numirea definitivă la catedră deşi se
achitaseră bine de o mare parte a îndatoririlor lor de muncă.
(C) Profesorii universitari care nu se ocupă de alte activităţi academice, de
regulă, predau bine la curs.
(D) Profesorii universitari care s-au implicat în cercetare, publicare şi prelegeri în
faţa colegilor şi a publicului primesc, de regulă, numirea definitivă la catedră.
(E) Predarea de cursuri este cea mai puţin importantă parte a muncii unui
profesor universitar.
45
G1 partea 1
Un istoric: Pentru ca o democraţie să facă faţă cu succes propriilor provocări,
cetăţenii săi trebuie să cunoască ceva istorie. Totuşi, conştiinţa istorică larg
răspândită este inevitabil distorsionată, pentru că majoritatea oamenilor învaţă
istorie din povestiri de popularizare care menţin treaz interesul cititorului,
pretinzând că o mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga
istorie.
(A) Conştiinţa istorică este distorsionată de concepţia că eroii faimoşi sau ticăloşii
notorii au fost doar o mână de oameni.
(B) Istoria ca poveste distorsionează inevitabil realitatea istorică.
(C) Majoritatea povestirilor istorice susţin interesul cititorului pretinzând că o
mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga istorie.
(D) Numai povestirile scrise cu un alt scop decât acela de a menţine treaz
interesul cititorului pot transmite o conştiinţă istorică nedistorsionată.
(E) Ideea că o mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga istorie
distorsionează istoria.
46
G1 partea 1
Reclamă: De fiecare dată când folosiţi cardul dumneavoastră X pentru a
cumpăra ceva, acumulaţi puncte de credit la Worldwide Airlines proporţional cu
costul cumpărăturii. Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru a reduce
costul biletelor dvs. la Worldwide Airlines. Astfel, cu acest nou program vă puteţi
permite cumpărături pe care nu vi le puteaţi permite mai înainte: banii economisiti
la biletele de avion sunt bani pe care îi puteţi cheltui pentru aceste cumpărături!
(A) Unele dintre destinaţiile către care ar fi posibil să călătoriţi sunt deservite de
linii aeriene care se află în concurenţă cu Worldwide Airlines.
(B) Soldul cumpărăturilor pe care le puteţi trece pe cardul X face obiectul unei
rate a dobânzii aflate sub medie.
(C) Cumpărăturile pe care le faceţi în mod normal sunt invariabil de la magazine
care acceptă cardul X.
(D) Puteţi acumula un cuantum de puncte de credit la Worldwide Airlines care să
fie cel puţin la fel de mare ca valoarea oricăror cumpărături potenţiale pe care nu
vi le puteaţi permite mai înainte.
(E) Este posibil să călătoriţi către cel puţin una dintre destinaţiile deservite de
Worldwide Airlines.
Bibliografie
47
G1 partea 1
Jurnalul de Studii Canadiene, ©1992 deţinut de Jurnalul de Studii Canadiene.
16 întrebări
48
G1 partea 1
Suntem familiarizaţi cu distincţia dintre versuri şi
proză foarte devreme în educaţia noastră. Ni se impune
treptat convingerea că, dacă spunem ce gândim, scriem
proză şi că versul este o modalitate ingenioasă, dar
5 fundamental pervertită, de a distorsiona exprimări normale
in proză. Această convingere nu se formează doar în
şcoală cât prin experienţa repetată de observare a prozei şi
versului în acţiune, şi înrădăcinată în această convingere
este presupunerea că proza este limbajul vorbirii obişnuite.
10 Dar lucrurile nu stau aşa. În istoria literaturii observăm că
tehnicile mai evoluate de versificaţie au apărut de obicei
înaintea – chiar cu secole întregi – tehnicilor evoluate ale
prozei.
Proza este exprimarea sau imitarea gândirii focalizate
15 sau o descriere controlată în cuvinte, iar unitatea sa de bază
este propoziţia. Nu decurge de aici că toată proza este
descriptivă sau meditativă şi cu atât mai puţin că este
logică, ci numai că proza imită, în ritmul şi structura sa,
exprimarea verbală a unei minţi raţionale. Proza, deci, nu
20 este o vorbire obişnuită, ci o vorbire obişnuită foarte îngrijită,
care e conştientă că se prezintă în faţa unui public şi care
şi-a pregătit dinainte relaţia pe care o va avea cu acel
public. Este limbajul obişnuit al oamenilor care au darul de a
vorbi bine şi au ajuns să stăpânească dificilul său idiom.
25 Totuşi, când vorbesc, chiar şi aceştia vor evita exprimarea
preţioasă sau „vorbitul ca din carte”; ritmul vorbirii lor arată
influenţa a ceva ce nu este proză. Dacă te rătăceşti într-un
oraş străin şi ceri cuiva indicaţii, nu-ţi va răspunde în proză
nici chiar omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce vei
30 obţine va fi un ritm al vorbirii prolix şi repetitiv, şi în care
unitatea verbală este la fel de puţin propoziţie de proză pe
cât strofă de poezie.
Vorbirea obişnuită se ocupă mai ales de transpunerea
în cuvinte a ceea ce, nu foarte riguros, este denumit fluxul
35 conştiinţei: reveriile, amintirile, îngrijorările, asocierile,
tristeţile şi dorurile care ne trec continuu prin minte şi pe
care adesea le numim gânduri. Această vorbire obişnuită se
ocupă în principal cu exprimarea de sine. Şi, fie din lipsă de
maturitate, fie din preocupare pentru altceva, fie din absenţa
40 unui receptor, ea nu este complet conştientă că are un
public. Conştiinţa deplină a faptului că există un public face
vorbirea să fie retorică, iar retorica înseamnă un ritm devenit
convenţional. Ritmul neregulat al vorbirii obişnuite poate
deveni convenţional în două feluri. Un fel este să îi impui un
45 model de recurenţă; al doilea fel este să impui tiparul logic şi
semantic al propoziţiei. Avem de-a face cu versuri când
aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm şi sunet
recurente şi avem de-a face cu proză când este dominat de
relaţia sintactică între subiect şi predicat. Dintre cele două,
50 versul este de departemodul mai simplu şi mai primitiv, ceea
ce explică faptul că versurile au apărut în istorie mai de
timpuriu decât proza.
55
49
G1 partea 1
1. Care dintre următoarele variante exprimă cel mai exact ideea principală a pasajului?
(A) Deşi proza este considerată a fi mai asemănătoare vorbirii obişnuite decât versurile,
de fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemănătoare pentru că au evoluat din
vorbirea obişnuită mai devreme şi au acelaşi ritm neregulat.
(B) Deşi versurile sunt mai simple şi mai primitive decât proza, ele sunt mai
asemănătoare cu vorbirea obişnuită în sensul că ambele se ocupă în principal de
exprimarea de sine.
(C) Deşi versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezintă metode de a
face să devină convenţionale ritmurile neregulate ale vorbirii obişnuite, iar proza este
cea mai sofisticată şi deci, cea mai recentă dintre aceste tehnici.
(D) Deşi proza este considerată a fi mai literală decât versurile, versurile impun asupra
vorbirii obişnuite un tipar ritmic şi de sunet care lipseşte din proză.
(E) Deşi proza este folosită pentru exprimare directă, iar versurile sunt o metodă
ingenioasă de exprimare indirectă, proza şi versurile se aseamănă prin aceea că
ambele depind de repetitivitate pentru a face să devină convenţional ritmul neregulat
al vorbirii obişnuite.
2. Conform pasajului, care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în privinţa limbajului
obişnuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?
3. În contextul pasajului, a pune vorbirea obişnuită să fie foarte îngrijită (al doilea paragraf)
înseamnă s-o faci mai:
(A) poetică
(B) logică
(C) retorică
(D) idiomatică
(E) recurentă
50
G1 partea 1
4. După cum se poate deduce din pasaj, care dintre următoarele afirmaţii e cel mai
probabil s-o creadă autorul?
(A) Şcoala ar trebui să pună accent mai mare pe versuri decât pe proză.
(C) Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung să stăpânească proza mai repede decât
versurile.
6. Pasajul sugerează că vorbirea obişnuită este probabil mai puţin eficace decât proza
pentru:
51
G1 partea 1
7. Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:
(B) a explica modul în care atât poezia cât şi proza conferă caracter convenţional
vorbirii obişnuite.
(E) a susţine că vorbirea obişnuită este inferioară atât prozei cât şi poeziei.
8. Care dintre următoarele tehnici concordă CEL MAI PUŢIN cu ceea ce susţine autorul
despre modul în care versurile modifică vorbirea obişnuită?
(A) Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atenţia asupra unui
anumit substantiv sau verb.
(B) Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce
se descrie.
(C) Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate şi neaccentuate.
(D) Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmaţii pentru a intensifica reacţia
emoţională a ascultătorului.
(E) să corecteze punctul de vedere cel mai răspândit privitor la relaţia dintre
proză şi poezie.
52
G1 partea 1
Adesea auzim de la reprezentanţii omunităţii
ştiinţifice că este iraţional ceea ce susţine aşa-
zisa pseudo-ştiinţă. De exemplu, oamenii de
ştiinţă sunt uimiţi de larga acceptare a astrologiei,
5 care postulează existenţa unei relaţii de
cauzalitate între planete şi viaţa oamenilor ce
poate fi analizată utilizând un sistem ezoteric care
combină matematica şi astronomia. Nu am
intenţia aici de a sprijini sau combate susţinerile
10 astrologiei. Ceea ce mă interesează mai curând
este să cercetez caracterul afirmaţiei că astrologia
este iraţională. Este de presupus că practicanţii
ştiinţei „raţionale” au în minte o anumită calitate
pe care nu o regăsesc când au în vedere
15 astrologia, dar este prezentă când au în vedere,
de exemplu, fizica, biologia sau astronomia. Dar
ce înseamnă, de fapt, să spui că o anumită
disciplină este raţională sau nu?
În comunitatea ştiinţifică sunt unii pentru care
20 această întrebare va suna caraghios. Lor le este
pur şi simplu evident că astrologia nu este
raţională; ideea că poziţia planetelor la momentul
naşterii cuiva îi poate influenţa caracterul sau
viitorul este, susţin ei, absurdă la prima vedere.
25 Categoric, această atitudine comportă un anumit
grad de plauzibilitate intuitivă. Aş dori totuşi să
sugerez că acestă abordare intuitivă este exact
cea greşită când cercetăm caracterul raţional al
unor discipline cum este astrologia, pentru că ea
30 se reduce practic la un simplu apel la bunul-simţ.
Dacă în stabilirea graniţelor raţionalului ne-am
baza numai pe asemenea apeluri, atunci ar ieşi
din sfera raţionalului nu numai discipline
abstracte, cum este fizica cuantică, ci şi însăşi
35 susţinerea că Pământul e rotund.
Unii ar putea sugera că ceea ce arată
caracterul iraţional al astrologiei nu este faptul că
pare să contrazică bunul-simţ, ci faptul că teoria
pe care se bazează nu oferă nici un aparat pentru
40 a demonstra modul în care se presupune că ar
funcţiona legătura dintre corpurile cereşti şi vieţile
oamenilor. Tot ce se afirmă este că o astfel de
legătura există. Dar nici măcar acestă sugestie nu
funcţionează corespunzător pentru a respinge
45 astrologia. Pentru că şi în chimie, ca şi în
astrologie, există legături inexplicabile şi care nu
pot fi justificate: care este, de exemplu,
mecanismul prin care o particulă pozitivă atrage o
particulă negativă? Se poate spune că există între
50 ele o „forţă”, dar această afirmaţie nu este decât o
reformulare a afirmaţiei că una dintre particule o
atrage pe cealaltă.
Până la urmă nu există nici o modalitate de a
determina a priori dacă ceva este raţional sau nu.
55 Nici convingerile bazate pe bunul-simţ şi nici
legăturile explicabile nu joacă un rol în stabilirea
caracterului raţional al unei discipline. Din contră,
caracterul raţional depinde în întregime de
existenţa datelor empirice. Întrucât comunitatea
60 ştiinţifică a catalogat discipline ca astrologia ca
fiind iraţionale, ea nu a examinat deloc datele
relevante. Până ce o va face, va trebui ca oamenii
de ştinţă să admită că judecăţile pe care le fac
despre aşa-zisele pseudo-ştiinţe nu reflectă
65 aproape nimic în plus decât propriile prejudecăţi.
53
G1 partea 1
10. Care dintre următoarele variante reprezintă rezumatul cel mai complet şi exact al
pasajului?
(C) Oamenii de ştiinţă îşi trădează prejudecăţile personale când condamnă o disciplină
ca astrologia ca fiind iraţională pe baza aplicării asupra datelor empirice relevante a
criteriilor de plauzibilitate intrinsecă şi de legături cauzale explicabile.
11. Care anume dintre variantele de mai jos reprezintă o critică a astrologiei acceptată de
autor?
54
G1 partea 1
12. În scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:
(C) de a cerceta motivele pentru care oamenii de ştiinţă au fost reticenţi în a accepta
datele empirice care arată că discipline ca astrologia sunt de fapt raţionale.
13. De care anume dintre explicaţiile propuse pentru susţinerea că astrologia este
iraţională se ocupă autorul în al treilea paragraf?
(A) Astrologia nu explică afirmaţiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea
fizică.
(B) Astrologia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care nu pot fi
testate pe cale empirică.
(C) Astrologia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care sunt în mod
demonstrabil false.
(E) Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmaţiilor de ordin cauzal pe care le
face despre lumea fizică.
55
G1 partea 1
(B) a sprijini afirmaţia că multe dintre legăturile cauzale ale aşa-ziselor discipline
raţionale contrazic bunul-simţ.
(C) a sprijini afirmaţia că disciplinele abstracte, cum este fizica cuantică, sunt, de
fapt, iraţionale.
(D) a combate afirmaţia că o disciplină este iraţională dacă nu sunt explicate toate
legăturile sale cauzale.
(E) a combate afirmaţia că toate legăturile cauzale ale aşa-zisei ştiinţe raţionale sunt
sprijinite de date empirice.
15. Având în vedere pasajul, e probabil ca autorul să fie de acord cu toate enunţurile de
mai jos, CU EXCEPŢIA:
(C) caracterul raţional al unei discipline poate fi stabilit uneori şi fără a face referire la
dovezi empirice.
(D) aşa-zisele pseudo-ştiinţe nu ar trebui respinse fără a fi mai întâi supuse testării
empirice.
56
G1 partea 1
16. Având în vedere pasajul, pe care anume dintre următoarele cercetări ştiinţifice ar
considera-o autorul ca fiind cea mai relevantă pentru evaluarea caracterului raţional al
astrologiei?
(A) Un sondaj ştiinţific pentru stabilirea numărului exact de oameni care cred în
astrologie.
(D) Un test al capacităţii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor
lor.
Bibliografie
Northrop Frye, The Well-Tempered Critic. ©1963 deţinut de Indiana University Press.
57
G1 partea 1
34 de întrebări
58
G1 partea 1
Zamfir intervievează un număr de exact cinci dintr-un total de şapte candidaţi pentru un post
– Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, şi Tănase. Zamfir îi intervievează pe cei
cinci, unul câte unul, câte o singură data pe fiecare. Desfăşurarea interviului trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat.
Unul dintre cei doi – Necula sau Tănase – este intervievat ultimul.
Dacă este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul.
Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Imre este intervievat imediat după Radu.
Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Orlov este intervievat imediat după Radu.
Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Tănase este intervievat imediat după Necula.
17. Care anume dintre următoarele variante ar putea fi o listă completă şi exactă a
candidaţilor pentru post în ordinea în care participă la interviu?
19. Dacă Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii
trebuie să fie adevărată?
59
G1 partea 1
(E) Tănase este intervievat ultimul.
20. Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă si exactă a
numărului de ordine în care poate avea loc interviul lui Imre?
21. Dacă Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii ar
putea fi adevărată?
22. Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă şi exactă a
candidaţilor care trebuie intervievaţi?
(A) Georgescu
(B) Imre
(C) Luca
60
G1 partea 1
23. Dacă Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre următoarele
afirmaţii trebuie să fie adevărată?
24. Dacă Georgescu este intervievat primul şi Orlov al doilea, atunci fiecare
dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărate, CU EXCEPŢIA:
61
G1 partea 1
O agenţie de publicitate are exact şapte reprezentanţi – Fetzger, Jianu, Liptak, Mărăscu,
Pîrvu, Rădoi, Suciu. Noua sa campanie publicitară este prezentată unui singur client de
către unul sau mai mulţi dintre reprezentanţii săi, cu respectarea următoarelor condiţii:
Dacă campania este prezentată de către Fetzger, atunci prezintă şi Mărăscu şi
Pîrvu.
Dacă prezintă Jianu, atunci Rădoi nu prezintă.
Dacă Rădoi nu prezintă, atunci prezintă Pîrvu.
Dacă prezintă Liptak, atunci prezintă fie Jianu, fie Suciu, fie amândoi.
Dacă prezintă atât Liptak cât şi Suciu, atunci Mărăscu nu prezintă.
25. Care anume dintre următoarele variante ar putea fi o listă completă şi exactă a
reprezentanţilor care fac prezentări?
26. Dacă prezintă atât Liptak cât şi Rădoi, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii
ar putea fi adevărată?
27. Care anume dintre următorii reprezentanţi ai Agenţiei ar putea fi cel care prezintă
singur?
(A) Fetzger
(B) Jianu
(C) Liptak
(D) Rădoi
(E) Suciu
62
G1 partea 1
28. Dacă Pîrvu nu prezintă, atunci care anume dintre următoarele variante
reprezintă numărul maxim al reprezentanţilor care fac prezentarea?
(A) doi
(B) trei
(C) patru
(D) cinci
(E) şase
29. Dacă exact doi dintre reprezentanţii Agenţiei fac prezentarea, atunci care
anume dintre următorii reprezentanţi NU POATE fi unul din cei doi?
(A) Liptak
(B) Mărăscu
(C) Pîrvu
(D) Rădoi
(E) Suciu
30. Dacă Fetzger prezintă, atunci care anume dintre următoarele enunţuri trebuie
să fie adevărat?
63
G1 partea 1
31. Care anume dintre următoarele variante NU POATE reprezenta o listă
exactă parţială a reprezentanţilor Agenţiei care fac prezentarea ?
64
G1 partea 1
Fiecare din următorii cinci experţi - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un
psiholog şi un statistician – ţine câte o prezentare la o conferinţă. Cele cinci
prezentări se desfăşoară una după cealaltă. Fiecare prezentare este susţinută
numai într-una din următoarele patru limbi: franceză, germană, japoneză sau
mandarină. Fiecare expert vorbeşte numai una dintre aceste limbi. Trebuie
întrunite următoarele condiţii:
Două dintre prezentări sunt în aceeaşi limbă.
Statisticianul ţine cea de-a doua prezentare în limba germană.
Avocatul ţine cea de-a patra prezentare în mandarină sau în franceză.
Oceanograful prezintă fie în franceză, fie în japoneză; la fel şi psihologul.
Prima şi ultima prezentare sunt în japoneză.
33. Care anume din următoarele variante, ar putea reprezenta ordinea în care
experţii îşi ţin prezentările, începând cu primul până la ultimul?
65
G1 partea 1
35. Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă şi exactă a
experţilor astfel încât oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea în
japoneză?
66
G1 partea 1
38. Dacă naturalistul prezintă în limba franceză, care anume dintre următoarele afirmaţii
ar putea fi adevărată?
39. Dacă avocatul prezintă în limba franceză, atunci care anume dintre
următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
40. Dacă oceanograful nu prezintă în limba japoneză, atunci care anume dintre
următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
67
G1 partea 1
41. Să presupunem că înlocuim condiţia ca statisticianul să facă cea de-a doua
prezentare în limba germană cu condiţia ca statisticianul să facă una din cele
două prezentări susţinute în limba japoneză. Dacă toate celelalte condiţii iniţiale
rămân valabile, atunci care anume dintre următoarele variante ar putea
reprezenta ordinea în care experţii fac prezentările, începând cu primul şi
sfârşind cu ultimul?
68
G1 partea 1
Un electrician angajat într-o întreprindere montează exact şapte componente – denumite S,
T, V, W, X, Y şi Z - pe o placă de circuite în exact şapte etape consecutive; în fiecare etapă
se montează o singură componentă. Fiecare componentă este montată o singură dată, fie
manual, fie de un robot şi nu în ambele moduri.
X este a patra componentă montată.
Exact două componente sunt montate manual la un moment dat înainte de montarea
componentei X.
Nici o componentă nu este montată manual înainte de montarea componentei T.
W este montată la un moment oarecare înaintea componentei T.
Y este montată la un moment oarecare după ce sunt montate componentele Z şi S.
Cea de-a şasea componentă este montată manual.
43. Dacă există două etape consecutive în care componentele sunt montate de robot, atunci
fiecare din următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată CU EXCEPŢIA:
44. Daca V este cea de-a treia componentă montată, atunci care anume dintre următoarele
afirmaţii trebuie să fie falsă?
45. Care anume dintre următoarele variante ar putea fi succesiunea exactă a primelor trei
componente, în ordinea în care au fost montate?
(A) W, T, S
(B) W, T, Y
(C) X, Y, Z
(D) Y, W, T
(E) Y, Z, S
69
G1 partea 1
46. Care anume dintre următoarele componente trebuie să fie montată de robot?
(A) S
(B) V
(C) W
(D) Y
(E) Z
47. Dacă V este montată imediat înaintea unei componente montate de robot, atunci
care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
48. Care anume dintre următoarele variante constituie o listă completă şi exactă a
componentelor, oricare din acestea putând fi cea de a şasea componentă montată?
(A) S, T, V
(B) S, W, Z
(C) S, T, Y, Z
(D) S, V, Y, Z
(E) S, W, Y, Z
49. Care anume dintre următoarele componente trebuie să fie montată manual?
(A) S
(B) T
(C) V
(D) X
(E) Z
50. Dacă componenta S este montată de robot, atunci care anume dintre următoarele
afirmaţii trebuie să fie adevărată?
70
G1 partea 1
71