Definitie Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod sistematic, organizat, ce permite acordarea de ngrijiri individualizate.
In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, n sens larg, ca tiina de a ngriji.
Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien pentru bolnav, trebuie s cunoti arta de a ngriji.
Definiia Nursingului
ICN Consiliul Internaional al Nurselor:
Nursingul, ca parte integrant a sistemului de asisten social, cuprinde ocrotirea sntii, prevenirea bolilor i ngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca i a celor infirmi ( cu dizabiliti ) de toate vrstele, n toate formele de asisten social i aezri comunitare.
Asistenii medicali sunt interesai de reaciile individuale, familiale i de grup n faa bolii i trebuie s rspund problemelor reale sau poteniale de sntate ale indivizilor sau comunitii.
Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg de intervenii, de la restabilirea sntii pn la o faz individual a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sntii populaiei pe termen mai lung
Definirea profesiei de asistent medical.
Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea ei .
Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingriji are un caracter universal , dar recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea.
Profesia de asistent medical/nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta inegala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de evolutie 3 etape distincte:
-Prima etapa:Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse
-A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste devotament , caritate si simtul datoriei . -A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabiledin sec al XIX- lea a fost detronat .
Juramantului professional al celor care acorda ingrijiri medicale:
Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele . Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.
Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute .
Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea.
Istoria nursingului
In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a personalului auxiliary.
Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care nursa este profesionistul care hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani .
Etimologic cuvantul nurse este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix=care inseamna mama adoptiva.
In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa fiind direct legata de societate .
In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .
Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing care consta in:
Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate .
Domeniile Nursingului
Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete , Santayana .
Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .
Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslor si imbalsamarea cadavrelor . In Grecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor. Apar o serie descoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeitaHygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea).
Hippocrat( 460-375 in.Hr.)considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi ascris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , parintele Medicinei .
Medicina evului mediu
Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica. Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica . InFranta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul Sf .Cosma , cu catedra de anatomie , fiziologie ,obstetrica. Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina ,greaca , teologie. Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice inFranta , Austria , Italia , Anglia , Germania . Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) . In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic. Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a Imperiului Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala . Pe columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in practica . In evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea bolnitelor manastiresti unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi si saraci .
Spitalul clinic Coltea
Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul. Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un farmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele.
Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie. "Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant.
In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica chirurgia, medicina interna si oftalmologia.
De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, NicolaeCretulescu si Gheorghe Asachi.
Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari.
Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea boierime.
Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sntate, cu baze stiintifice de invatamant medical .
Procesul de formare profesionala a asistentelor medicale
Cu o raspundere limitata .
Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale ; activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite ,
Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.
Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la aparitia Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi. Practica nursingului include:
alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca deexemplu : Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt Nursingul industrial Nursingul militar Ingrijirea gravidelor si lehuzelor Ingrijirea nou-nascutilor Ingrijirea varstnicilor Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihiceDomeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursinguluiinclud: Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association) Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing Ingrijirile au caracter continuu Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic , social si afectiv al acestora
Nursingul:
Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei , in 1893 laCongresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago. Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fost creat Consiliu International al Nurselor . Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sntate mai buna pentru indivizi si comunitate , promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing. Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlulPrincipiile de baza ale nursingului, volum in care apare si o primadefinitie a nursei: functia unica a nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie la sntate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata , linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea , vointa si cunostinta necesara. M.Kihg (n.1923)
Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume: 1.individul
2.grupurile
3.societatea
Componentele unui SIS(sistem de ingrijiri de sanatate)
4.producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri sanitare )
5.furnizarii de servicii de sntate : preventive , curative , deingrijire si recuperare
Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :
1.acoperire generala 2.accesibilitatea populatiei la ingrijiri de sntate sub aspect economic, geografic si temporal 3. performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia utilizatorilor si a furnizorilor
4.continuitatea ingrijirilor de sntate pertinenta fata de nevoi( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala) 5.acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri 6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri desntate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate 7.rentabilitatea sistemului 8.responsbilitatea statului fata de sanatatea publica
DEFINITIA SANATATII
Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv.
In lista larga a definitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind : bunastarea functionala capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate deviata si munca conditia umana care il face pe individ creative
Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala (ecosistemica).
Factorii care influenteaza starea de sanatae a populatiei sunt :
1.Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei )
Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua, provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana larespingerea sociala ao muluiAsistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor,mentinerea starii de sntate .
Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia bolii si anume : 1.Preventia primordiala 2.Prevntia primara 3.Preventia secundara 4.Preventia tertiara
EDUCATIA PENTRU SNTATE
Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principal responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia primordiala , primara , secundara si tertiara .
Pe plan mondial OMS are ca obiectiv Sanatate pentru toti in secolul 21,care pentru regiunea europeana se concretizeaza in : 1.Solidaritate pentru sanatete 2.Echitate in sntate 3.un start sanatos in viata 4.sanatatea tinerilor 5.sanatatea varstnicilor 6.imbunatatirea sanatatii mintale 7.reducerea bolilor transmisibile 8.reducerea bolilor netransmisibile 9.reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor 10.un mediu sigur si sanatos
11.un trai mai bun 12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului 13.facilitati pentru sntate 14.responsabilitate multisectoriala pentru sntate 15.ingrijirile primare sector de sntate integrat ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunoscamediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca ,mediul social autoingrijirea ingrijirile la domiciliu scoala si mediul de munca circuitul pacientului in system 16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor 17.finantarea serviciilor de sntate si alocarea resurselor 18.dezvoltarea resurselor umane pentru sntate 19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii 20.parteneriate pentru sanatate
Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie
Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc.
Batalia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu inversunare timp de 16 ore. In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a fost de 40 000 .
Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii zaceau neingrijiti. Numarul chirurgilor era insuficient. Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor pentru acelasi numar de oameni si nici un doctor pentru fortele de artilerie. Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul genovez. El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji ranitii. Vorbele sale Siamo tutti fratelli (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti. Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese martor la Solferino. Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa, in noiembrie 1862. Aceasta se numea O amintire de la Solferino. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului, de aceea a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si devenind obiectul unui val de admiratie. Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala: infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari; promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru.
O amintire de la Solferino a avut o influenta foarte importanta. In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o organizatie mondiala. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului. In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost adanc impresionat de O amintire de la Solferino. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai societatii. Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri. Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri Dufour, dr.Louis Appia si dr.Theodore Maunoir
Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a auto-intitulat Comitetul International pentru Ajutorarea Ranitilor, care, in 1876, urma sa devina Comitetul International al Crucii Rosii. In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari.
In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Astfel a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.