INTRODUCERE IN NURSING

DIN ISTORIA PROFESIEI

Definitie
Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul
medical constituie o metod sistematic, organizat, ce
permite acordarea de ngrijiri individualizate.

In ultimii ani termenul de nursing este acceptat,
n sens larg, ca tiina de a ngriji.

Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien
pentru bolnav, trebuie s cunoti arta de a ngriji.







Definiia Nursingului


ICN Consiliul Internaional al Nurselor:

Nursingul, ca parte integrant a sistemului de asisten social,
cuprinde ocrotirea sntii, prevenirea bolilor i ngrijirea
bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca i a celor infirmi ( cu
dizabiliti ) de toate vrstele, n toate formele de asisten
social i aezri comunitare.

Asistenii medicali sunt interesai de reaciile individuale, familiale
i de grup n faa bolii i trebuie s rspund problemelor reale
sau poteniale de sntate ale indivizilor sau comunitii.

Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg de intervenii, de
la restabilirea sntii pn la o faz individual a bolii, la
dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sntii populaiei pe
termen mai lung




Definirea profesiei de asistent medical.






Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea ei .


Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingriji are un caracter universal , dar recunoasterea ca profesie
s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea.


Profesia de asistent medical/nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta inegala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa
perioada de evolutie 3 etape distincte:


-Prima etapa:Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin
prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse


-A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste
devotament , caritate si simtul datoriei .
-A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabiledin sec al XIX- lea
a fost detronat .












Juramantului professional al celor care acorda ingrijiri medicale:



Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle
profesiei mele .
Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.

Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate
secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute .

Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea.




Istoria nursingului





In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a personalului auxiliary.

Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care nursa este profesionistul
care hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani .

Etimologic cuvantul nurse este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix=care inseamna mama adoptiva.

In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de
lucru , profesia de nursa fiind direct legata de societate .

In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa
trateaza pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .



Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing care consta in:



Promovarea / pastrarea sanatatii
Restabilirea sanatatii
Inlaturarea suferintei

Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a
celorlalti profesionisti din sanatate .


Domeniile Nursingului

Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin ,
care s-au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca acei care nu
tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete , Santayana .

Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea
dominanta fiind disparitia durerii .


Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslor si imbalsamarea cadavrelor .
In Grecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.
Apar o serie descoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea
(zeitaHygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea).

Hippocrat( 460-375 in.Hr.)considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa juramant care cuprinde aspecte
deontologice valabile si in ziua de azi ascris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie ,
etc . informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , parintele Medicinei .




Medicina evului mediu


Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica.
Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru
ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica .
InFranta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul Sf .Cosma , cu catedra de anatomie , fiziologie ,obstetrica.
Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina ,greaca , teologie.
Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte
academice inFranta , Austria , Italia , Anglia , Germania .
Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) .
In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente religioase , fiind dominata de
elementul mistic.
Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a Imperiului Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat
stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala .
Pe columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in practica .
In evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea
bolnitelor manastiresti unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi si saraci .

Spitalul clinic Coltea


Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul.
Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati.
Singurul cadru medical era un farmacist.
Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele.

Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie.
"Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant.

In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica chirurgia, medicina interna si oftalmologia.

De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, NicolaeCretulescu si Gheorghe Asachi.

Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele
Fundatiei "Coltea".
Medicii au amintit si cum erau finantate prin1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari.

Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea boierime.

Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sntate, cu baze stiintifice de invatamant medical .




Procesul de formare profesionala a asistentelor medicale


Cu o raspundere limitata .

Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale ;
activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite ,

Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu devalizarea
ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.

Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la aparitia
Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.
Practica nursingului include:




alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca
deexemplu :
Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
Nursingul industrial
Nursingul militar
Ingrijirea gravidelor si lehuzelor
Ingrijirea nou-nascutilor
Ingrijirea varstnicilor
Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice
Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihiceDomeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursinguluiinclud:
Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta
Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei
Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile Definitia Nursingului
Comunitar,ANA ( North American Association)
Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing
Ingrijirile au caracter continuu
Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra
mediului fizic , social si afectiv al acestora


Nursingul:

Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec
XIX, cand femei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa
uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei , in 1893 laCongresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la
Chicago.
Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fost creat Consiliu International al Nurselor .
Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sntate mai buna pentru indivizi si comunitate ,
promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing.
Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlulPrincipiile de baza ale nursingului, volum in care apare si o
primadefinitie a nursei: functia unica a nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care
contribuie la sntate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata , linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea ,
vointa si cunostinta necesara.
M.Kihg (n.1923)


Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume:
1.individul

2.grupurile

3.societatea

Componentele unui SIS(sistem de ingrijiri de sanatate)


1.suportul finaciar
2.organizarea de programe
3.managementul( planificare, reglementare , administrare ,evaluare)

4.producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri sanitare )

5.furnizarii de servicii de sntate : preventive , curative , deingrijire si recuperare



Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :

1.acoperire generala
2.accesibilitatea populatiei la ingrijiri de sntate sub aspect economic, geografic si temporal
3. performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia
utilizatorilor si a furnizorilor

4.continuitatea ingrijirilor de sntate pertinenta fata de nevoi( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala)
5.acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri
6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri desntate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate
7.rentabilitatea sistemului
8.responsbilitatea statului fata de sanatatea publica




DEFINITIA SANATATII


Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul
valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv.

In lista larga a definitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind :
bunastarea functionala
capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate deviata si munca
conditia umana care il face pe individ creative

Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii
sau infirmitatii iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica ,
globala (ecosistemica).


Factorii care influenteaza starea de sanatae a populatiei sunt :


1.Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei )

2.Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factorifizici , chimici.socio-culturali , educationali)
3.Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile

Boala :

Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o
situatie noua, provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana larespingerea sociala ao muluiAsistenta medicala / nursa
al rol in prevenirea imbolnavirilor,mentinerea starii de sntate .





Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia bolii si anume :
1.Preventia primordiala
2.Prevntia primara
3.Preventia secundara
4.Preventia tertiara


EDUCATIA PENTRU SNTATE


Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principal responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este
realizata preventia primordiala , primara , secundara si tertiara .

Pe plan mondial OMS are ca obiectiv Sanatate pentru toti in secolul 21,care pentru regiunea europeana se concretizeaza in :
1.Solidaritate pentru sanatete
2.Echitate in sntate
3.un start sanatos in viata
4.sanatatea tinerilor
5.sanatatea varstnicilor
6.imbunatatirea sanatatii mintale
7.reducerea bolilor transmisibile
8.reducerea bolilor netransmisibile
9.reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor
10.un mediu sigur si sanatos

11.un trai mai bun
12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului
13.facilitati pentru sntate
14.responsabilitate multisectoriala pentru sntate
15.ingrijirile primare sector de sntate integrat
ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunoscamediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca ,mediul social
autoingrijirea
ingrijirile la domiciliu
scoala si mediul de munca
circuitul pacientului in system
16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor
17.finantarea serviciilor de sntate si alocarea resurselor
18.dezvoltarea resurselor umane pentru sntate
19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii
20.parteneriate pentru sanatate

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in
anul 1859, dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino.
Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea
ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc.

Batalia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu
inversunare timp de 16 ore.
In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a
fost de 40 000 .

Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii
zaceau neingrijiti.
Numarul chirurgilor era insuficient.
Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor pentru acelasi numar de oameni si nici un doctor pentru
fortele de artilerie.
Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri.
El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie.
Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul genovez.
El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji ranitii.
Vorbele sale Siamo tutti fratelli (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti.
Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese martor la Solferino.
Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa, in noiembrie 1862.
Aceasta se numea O amintire de la Solferino. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului, de
aceea a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si
prietenilor.
Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si devenind obiectul unui val de admiratie.
Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala:
infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari; promovarea unui acord
international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru.

O amintire de la Solferino a avut o influenta foarte importanta.
In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o organizatie mondiala.
Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului.
In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost
adanc impresionat de O amintire de la Solferino. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai
societatii.
Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri.
Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri Dufour, dr.Louis Appia si dr.Theodore
Maunoir

Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a auto-intitulat Comitetul
International pentru Ajutorarea Ranitilor, care, in 1876, urma sa devina Comitetul
International al Crucii Rosii.
In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii
Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au
angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei
conferinte internationale la Geneva de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari.

In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva o cruce rosie pe fond alb
(reversul drapelului elvetian) cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja
voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti.
Astfel a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.