1 | P a g e

SURSE DE ENERGIE ALTERNATIVE, MAI PRIETENOASE CU MEDIU:

Centralele eoliene

Centralele eoliene transform energia eolian (a vntului) n energie electric.
Centralele geotermice

Centralele geotermice folosesc energia termic a Terrei din zonele cu activitate
vulcanic. Islanda folosete foarte mult acest tip de energie, mediul bogat n
gheizere i vulcani permindu-i acest lucru.


Hidrocentralele

Hidrocentralele convertesc energia cinetic a apei n energie electric.
Dezavantajul acestui tip de central este faptul c prin construirea barajelor,
obiceiurile faunei legate de respectivul curs de ap sunt profund schimbate.


Centralele nucleare

"Puterea atomului" este devastatoare dac este folosit iresponsabil, s ne
amintim doar de bomba atomic. Avantajul energiei nucleare este faptul c nu
elibereaz gaze cu efect de ser n atmosfer, dar produce deeuri radioactive.

IMPACTUL OMULUI ASUPRA MEDIULUI:
Mediul nconjurtor apare ca o realitate pluridimensional care include nu numai
mediul natural, dar i activitatea i creaiile omului, acesta ocupnd o dubl
poziie: de component al mediului i de consumator, de beneficiar al
mediului.
2 | P a g e

Pierderea de specii la nivel global este mai grava decat se credea pana acum.
Jumatate din speciile salbatice au fost pierdute in ultimii 40 de ani, arata
London Zoological Society (ZSL) in raportul Living Planet Index.

Raportul sugereaza ca populatiile s-au injumatatit in 40 de ani. Noile cifre au cea
mai mare acuratete de pana acum, in urma introducerii unei noi metodologii de
estimare, arata BBC.

Raportul releva ca populatiile de mamifere, pasari, reptile, amfibieni si pesti s-au
redus, in medie, cu 52%. Populatiile de specii de apa dulce s-au reduc cel mai
mult, cu 76%.

Raportul releva ca oamenii taie copacii mai repede decat pot creste acestia,
pescuiesc mai mult decat se pot reface bancurile de pesti, trag apa din rauri si
izvoare mai repede decat pot acestea sa fie reumplute de ploaie si emit mai mult
carbon decat pot absorbi oceanele si padurile.

In raport sunt catalogate si cele mai grav afectate zone de pe glob: in Ghana,
populatia de lei dintr-o singura rezervatie a scazut cu 90% in 40 de ani; in Africa
de Vest, deforestarea a restrans elefantii de padure la 6-7% din teritoriul lor
istoric; in Nepal, pierderea habitatului si vanatoarea au redus numarul tigrilor de
la 100.000 in urma cu un secol la doar 3.000.

Raportul arata ca cea mai mare amenintare la adresa biodiversitatii o reprezinta
impactul combinat al pierderii de habitat cu degradarea produsa de consumul
uman nesustenabil. De asemenea, devine o preocupare impactul schimbarii
climatice.
Domesticirea animalelor a fost primul pas catre imbunatatirea calitatii vietii prin
stiinta si tehnologie.
Avantajele domesticirii animalelor:
- animalele au eliberat omul de munca de camp foarte grea ;
3 | P a g e

- animalele au facut posibil transportul resurselor naturale si al produselor
obtinute din agricultura catre alte comunitati pentru schimb sau vanzare;
- animalele asigura grasime si proteine pentru a imbunatati hrana;
in istoria umana, animalele pentru calarit au fost modalitatea cea mai rapida de a
calatori, pana la inventia trenului in 1829 acum 170 de ani.
Oile, caprele, porcii si pasarile domestice sunt foarte dispersate , in timp ce
anumite specii minoritare , sunt mai putin imprastiate geografic, desi sunt
asociate cu vietile localnicilor in anumite medii. Foarte putine specii de animale au
fost alese de oameni pentru domesticire, dar sunt numeroase rase in cadrul
fiecarei specii selectate. Mai multe dintre aceste specii s-au adaptat conditiilor
aspre de mediu si au devenit rezistente la bolile endemice si sunt capabile sa
supravietuiasca unor provizii sezoniere sau de slaba calitate. Posibilitatea
combinarii raselor de animale din lume a dat posibilitatea oamenilor sa produca
noi combinatii de gene. Acesta are efecte pozitive si negative. Partea pozitiva este
sansa de a alege rasa sau incrucisarea de rase cea mai potrivita sa reziste bine in
anumite conditii. Partea negativa este tendinta de pierdere a raselor indigene mai
vechi pe masura inlocuirii sau incrucisarii lor cu altele mai noi. Deci societatea
este rezultat al procesului de pierdere a unei mosteniri genetice unice. Unele rase
au murit deja.
Primul capitol al cartii lui Darwin Originea Speciilor descrie selectia in care
incrucisarea raselor a fost controlata pentru a influenta anumite trasaturi din
generatiile urmatoare. Genetica animalelor continua sa aiba un rol important in
incrucisarea raselor de animale si in procesul de domesticire.
Jumtate din suprafaa original de pdure a fost distrus i lucrurile sunt pe cale
s se nruteasc, dac rata actual de despdurire nu este ncetinit. Acest
lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului c multe speciide animale i au
habitatul n pdure , ci i deoarece pdurile joac un rol important n reglarea
climei planetei.Ca urmarea a defririlor masive criza ecologic se acutizeaz tot
mai vertiginos:
s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
sunt tot mai frecvente secetele;
4 | P a g e

s-au intensificat alunecrile de terenuri, ce produc grave pierderi
materialeeconomiei naionale;
a degenerat starea masivelor forestiere;
a srcit flora i fauna, s-a creat pericolul dispariiei unor specii de animale i
plante.
Dupa Zitti et al. padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc
circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente n tara noastra.
INDUSTRIALIZARE
Inclzirea global are presupuse efecte profunde n cela mai diferite domenii. Ea
determin sau va determina ridicarea nivelului mrii, extreme climatice,
topirea ghearilor, extincia a numeroase specii i schimbri
privind sntatea oamenilor. mpotriva efectelor nclzirii globale se duce o lupt
susinut, al crei aspect central este ratificarea de ctre guverne a Protocolului
de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanilor care influeneaz viteza nclzirii.
Efectul de ser
Efectul de ser este un fenomen natural prin care o parte a
radiaiei terestre n infrarou este reinut deatmosfera terestr. Efectul se
datoreaz gazelor cu efect de ser care reflect napoi aceast radiaie.
n figura alturat sunt prezentate fluxurile termice n atmosfer, n regim
stabilizat. Din radiaia solar incident, de 342 W/m
2
cota de 107 W/m
2
este
reflectat de atmosfer i sol. Restul este reinut n atmosfer sau ajunge pe sol.
Din totalul de 559 W/m
2
(67 + 24 + 78 + 390) din atmosfer, 235 W/m
2
sunt
radiai n afara atmosferei, iar restul de 324 W/m
2
se rentorc pe Pmnt datorit
efectului de ser. n acest fel se nchide bilanul energetic (342 = 107 + 235).
Efectul actual al existenei gazelor cu efect de ser este c temperatura medie
a Pmntului este cu cca. 33 Cmai mare dect ar fi n lipsa lor, adic este de cca.
+15 C n loc s fie de -18 C. n acest sens, efectul de ser este benefic, el
asigurnd nclzirea suficient a Pmntului pentru a permite
dezvoltarea plantelor aa cum le cunoatem noi azi.
Dac concentraia gazelor cu efect de ser crete, echilibrul prezentat este
perturbat, cota de 235 W/m
2
se micoreaz iar cea de 324 W/m
2
crete, diferena
de flux termic se acumuleaz n atmosfer, care astfel se nclzete. De aceea,
5 | P a g e

termenul de efect de ser este folosit cel mai adesea n vorbirea curent pentru
a evidenia contribuia unor anumite gaze, emise natural sau artificial, la
nclzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitii atmosferei la
radiaiile solare reflectate de suprafaa terestr. Principalul element responsabil
de producerea efectului de ser sunt vaporii de ap, cu o pondere de 36 - 70 %
urmai de dioxidul de carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de
4 - 9 % i ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %.
[32][33]
citat de
[34]
Alte gaze care produc
efect de ser, ns cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile,
perfluorocarburile i fluorura de sulf.
[35]

Combustibilii fosili sunt hidrocarburi, crbune, petrol sau gaze naturale, formate
din rmiele fosilizate ale plantelor i animalelor moarte.
[1]
Teoria organic a
formrii hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emis de ctre Mikhail
Lomonosov n 1757. Exist i o teorie anorganic a formrii ieiului formulat
n 1929 de chimistul romn Ludovic Mrazek.
n vorbirea curent, termenul combustibil fosil include i resursele naturale cu
coninut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale.
Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali.
Combustibilii fosili au fcut posibil dezvoltarea impresionant a industriei din
ultimele secole i nlocuirea utilizrii pe scar larg a lemnuluii turbei pentru
nclzire.
Combustibil fosil este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de
materii organice formate din plante i animale putrezite care s-au transformat n
iei, crbune, sau gaze naturale, sub aciunea cldurii i a presiunii din scoara
terestr, de-a lungul sutelor de milioane de ani.
[2]

Arderea combustibililor fosili de ctre omenire este cea mai important surs a
emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de
ser, care mpiedic dispersarea radiaiilor i contribuie la nclzirea global.
Concentraia de CO
2
din atmosfer este n cretere, producnd ngrijorare cu
privire la gradul de reinere a radiaiei solare, care va avea ca rezultat creterea
temperaturii medii a suprafeei terestre.
Arderea combustibililor fosili genereaz acid sulfuric i azotic, care cade
pe Pmnt ca ploaie acid, avnd un impact att asupra mediului natural ct i
asupra mediului artificial. Sculpturi i monumente construite din marmur sunt n
mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacioneaz cu carbonatul de calciu.
6 | P a g e

Combustibilii fosili conin i materiale radioactive, mai ales uraniu i toriu, care
este emanat n atmosfer. n anul 2000 au fost emise n atmosfer circa 12.000 de
tone de toriu i 5000 de tone de uraniu prin arderea crbunelui.
[4]
Se estimeaz
c n cursul anului 1982, crbunele ars n SUA a eliberat n atmosfer de 155 de ori
mai mult radiaie dect incidentul Three Mile Island.
[5]

Arderea crbunelor genereaz i imense cantiti de zgur i funingine.
Prin resurse naturale se nelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului
nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman:
- resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili;
- resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic;
- resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor.