1

Biletulnr.1
Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii
libeprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de
angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului
intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul
fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului
titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul
unui sediu/mai multor sedii permanente n Romnia; (n vigoare de la 1 iulie
2013) Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care
desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea
titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru
veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr
personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se
calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit
legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul
social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului
impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin
intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente n Romnia,
asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra
profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s
ndeplineasc obligaiile fiscale; (n vigoare de la 1 iulie 2013)
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente
care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie
fiecrei persoane;
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n
legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din
vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic
romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din
asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1. Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin
audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei
entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult
c sintagma audit financiar e mult mai cuprinztoare dect cea de audit
statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare,
potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii,
legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
2.Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe
profit si cum se determine acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale
sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activiti
economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-
un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul
dintre : 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata
impozitului pe profit
Biletul nr.3
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i
ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i
de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea
intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i
probleme sociale.
2 Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul
contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri din
activitatea unui bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte
(art.18CF) Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma
maxim dintre:
- 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% x Total venituri din aceasta activitate .
Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s
decidem ulterior care este suma de plat.
Biletul nr.4
1. Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care
const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil
competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n
legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul
entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul
intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor
contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte
ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile
funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza
i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz
auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a
elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe
profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare
veniturilor i cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor
si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat,
ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin.
(5) si alin. (5.1) din Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii
dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii
creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in
rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare
si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in
rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada
ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita
conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In
mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor
si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii
2

situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare
proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data
vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea
instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor
contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si
auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul
intern face parte din structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe
cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne
ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a
procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand
auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea
fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern
este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care
activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o
aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in
integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un
impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale
auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu
are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie
Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul
asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata
de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este
independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de
conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi
interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din
punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita
de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare;
pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de
IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care
se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor
reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a
facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila
este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o
arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se
conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele
viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Art 21 (3) Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra
diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i
cheltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice ART. 21 al.3 a)
33. Baza de calcul la care se aplic cota de 2% o reprezint diferena dintre
totalul veniturilor i cheltuielile nregistrate conform reglementrilor
contabile, la care se efectueaz ajustrile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale
se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent i amnat, cheltuielile de
protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile. n cadrul cheltuielilor de
protocol, la calculul profitului impozabil, se includ i cheltuielile nregistrate
cu taxa pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului VI din
Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egal sau
mai mare de 100 lei.
b) *** Abrogat;
c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat
asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003
- Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena
acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru
nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele,
precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti
ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de
sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc
pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub
patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de
munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd:
tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare,
cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n
bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i
odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de
familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n
gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;
Norme metodologice ART. 21 al.3 c)
33^1. Cheltuielile efectuate n baza contractului colectiv de munc,
ce intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal,
sunt cheltuielile de natur social stabilite n cadrul contractelor colective de
munc la nivel naional, de ramur, grup de uniti i uniti, altele dect cele
menionate n mod expres n cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
d) perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finanelor Publice;
Norme metodologiceART. 21 al.3 d)
35. Nu sunt considerate perisabiliti pierderile tehnologice care sunt
cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs
sau obinerea unui serviciu.
e) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de
angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogat
g) cheltuielile cu provizioane i rezerve, n limita prevzut la art.
22;
ART. 22 Provizioane i rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i
provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra
profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor
venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul
social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de
organizare i funcionare. n cazul n care aceasta este utilizat pentru
acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea
ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil.
Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz
utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se
privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar
sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la
calculul profitului impozabil; Norme metodologice
b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor;
Norme metodologice
c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data
de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd
cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor,
nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data
scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
3

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme
metodologic
h) cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar, n limita prevzut
la art. 23;
ART. 23 Cheltuieli cu dobnzile i diferene de curs valutar
(1) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n
care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul
de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat
cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin
impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se nelege totalul creditelor i
mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale.
(1^1) n nelesul alin. (1), prin credit/mprumut se nelege orice
convenie ncheiat ntre pri care genereaz n sarcina uneia dintre pri
obligaia de a plti dobnzi i de a restitui capitalul mprumutat.
(2) n condiiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste
trei, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs
valutar, aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de
ndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n perioada urmtoare,
n condiiile alin. (1), pn la deductibilitatea integral a acestora.
(3) n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale
contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena
va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea
acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (1). Cheltuielile din
diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt
cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de
ndatorare a capitalului.
(4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur
cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de
dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt
garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de
credit romne sau strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele
juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute n baza
obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub
incidena prevederilor prezentului articol.
(5) n cazul mprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia
celor prevzute la alin. (4), dobnzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei,
corespunztoare ultimei luni din trimestru, pt mprumuturile n lei; i
b) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut.
Acest nivel al ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil
aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n
valut se actualizeaz prin hotrre a Guvernului.
(6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare
mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. (1) i (2).
(7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplic societilor comerciale
bancare, persoane juridice romne, sucursalelor bncilor strine care i
desfoar activitatea n Romnia, societilor de leasing pentru operaiunile
de leasing, societilor de credit ipotecar, instituiilor de credit, precum i
instituiilor financiare nebancare.
(8) n cazul unei persoane juridice strine care i desfoar
activitatea printr-un sediu permanent n Romnia, prevederile prezentului
articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. Norme
metodologice
i) amortizarea, n limita prevzut la art. 24;
ART. 24 Amortizarea fiscal
(1) Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii,
asamblrii, instalrii sau mbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se
recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit
prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care
ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n
prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri
administrative;
b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre
a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pt imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care
formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n
vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pt componentele care intr n
structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea
a activului rezultat, amortizarea se determin pt fiecare component n parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte
de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune, asociere n participaiune i
altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au
ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind
n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin
nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de
substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire
a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma
cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici
iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi,
de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i
modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri;
g) activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic
reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare
financiar.
(4) Nu reprezint active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele mpdurite;
b) tablourile i operele de art;
c) fondul comercial;
d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii;
e) bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit
folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele,
aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii
veniturilor;
h) imobilizrile necorporale cu durat de via util nedeterminat,
ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile.
(5) *** Abrogat
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se
determin conform urmtoarelor reguli:
a) n cazul construciilor, se aplic metoda de amortizare liniar;
b) n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor,
uneltelor i instalaiilor, precum i pentru computere i echipamente
periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniar, degresiv sau accelerat;
c) n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate
opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv.
(7) n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabilete
prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii
n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
(8) n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se
calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre
coeficienii urmtori:
a) 1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este ntre 2 i 5 ani;
b) 2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este ntre 5 i 10 ani;
c) 2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este mai mare de 10 ani. Norme metodologice
(9) n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se
calculeaz dup cum urmeaz:
a) pt primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50% din valoarea
fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pt urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea
valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare
rmas a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achiziionrii de brevete,drepturi de
autor, licene, mrci de comer sau fabric i alte imobilizri necorporale
recunoscute din punct de vedere contabil,cu excepia cheltuielilor de
constituire, a fondului comercial, a imobilizrilor necorporale cu durat de
via util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile,
precum i cheltuielile de dezvoltare care dpdv contabil reprezint imobilizri
necorporale,se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar
pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.Cheltuielile
aferente achiziionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz
prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de 3 ani. Pt
brevetele de invenie se poate utiliza i metoda de amortizare degresiv sau
accelerat. Norme metodologice
(11) Amortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz:
a) ncepnd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune
n funciune;
b) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate din surse proprii la mijloacele
4

fixe din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal
de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau
nchiriere, dup caz;
c) pt cheltuielile cu investiiile efectuate la mijloacele fixe concesionate,
nchiriate sau luate n locaie de gestiune de cel care a efectuat investiia, pe
perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz;
d) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate pentru amenajarea terenurilor,
liniar, pe o perioad de 10 ani;
e) amortizarea cldirilor i a construciilor minelor, salinelor cu extracie n
soluie prin sonde, carierelor, exploatrilor la zi, pentru substane minerale
solide i cele din industria extractiv de petrol, a cror durat de folosire este
limitat de durata rezervelor i care nu pot primi alte utilizri dup epuizarea
rezervelor, precum i a investiiilor pentru descopert se calculeaz pe unitate
de produs, n funcie de rezerva exploatabil de substan mineral util.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz:
1. din 5 n 5 ani la mine, cariere, extracii petroliere, precum i la
cheltuielile de investiii pentru descopert;
2. din 10 n 10 ani la saline;
e^1) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile
conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar i care
stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitii de explorare
i producie a resurselor de petrol i gaze i alte substane minerale politici
contabile specifice domeniului de activitate, n concordan cu cele mai
recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaz un cadru
general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte
documente contabile i practicile acceptate ale domeniului de activitate,
valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe casate se deduce prin
utilizarea metodei de amortizare fiscal utilizate nainte de casarea acestora,
pe perioada rmas. Aceste prevederi se aplic i pentru valoarea fiscal
rmas neamortizat la momentul retratrii mijloacelor fixe specifice
activitii de explorare i producie a resurselor de petrol i gaze i alte
substane minerale;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate i n funcie de numrul
de kilometri sau numrul de ore de funcionare prevzut n crile tehnice,
pentru cele achiziionate dup data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuinele de serviciu, amortizarea este deductibil fiscal
pn la nivelul corespunztor suprafeei construite prevzute de legea
locuinei;
h) numai pentru autoturismele folosite n condiiile prevzute la
art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice
(11^1) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 i 34,
pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de
pasageri, incluznd i scaunul oferului, din categoria M1, astfel cum sunt
definite n Reglementrile privind omologarea de tip i eliberarea crii de
identitate a vehiculelor rutiere, precum i omologarea de tip a produselor
utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor
publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003, cu modificrile i
completrile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru
fiecare, n limita a 1.500 lei/lun. Pentru aceste mijloace de transport nu se
aplic prevederile alin. (11) lit. f). Sunt exceptate situaiile n care mijloacele
de transport respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen,
servicii de paz i protecie i servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii,
precum i pentru test drive i pentru demonstraii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat,
inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat,
inclusiv pentru nchiriere ctre alte persoane, transmiterea dreptului de
folosin, n cadrul contractelor de leasing operaional sau pentru instruire de
ctre colile de oferi.
(11^2) Alin. (11^1) se aplic inclusiv pentru mijloacele de
transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluznd i
scaunul oferului, achiziionate/produse anterior datei de 1 februarie 2013,
pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite n baza valorii fiscale rmase
neamortizate la aceast dat.
(12) Contribuabilii care au investit n mijloace fixe amortizabile
sau n brevete de invenie amortizabile i care au dedus cheltuieli de
amortizare reprezentnd 20% din valoarea de intrare a acestora conform
prevederilor legale, la data punerii n funciune a mijlocului fix sau a
brevetului de invenie, pn la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaia
s pstreze n patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puin o
perioad egal cu jumtate din durata lor normal de utilizare. n cazul n
care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se
recalculeaz i se stabilesc dobnzi i penaliti de ntrziere de la data
aplicrii facilitii respective, potrivit legii. Norme metodologice
(13) Pentru investiiile realizate n parcurile industriale pn la data
de 31 decembrie 2006 se acord o deducere suplimentar din profitul
impozabil, n cot de 20% din valoarea investiiilor n construcii sau a
reabilitrilor de construcii, infrastructur intern i de conexiune la reeaua
public de utiliti, innd seama de prevederile legale n vigoare privind
clasificarea i duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile.
Contribuabilii care beneficiaz de facilitile prevzute la alin. (12) nu pot
beneficia de facilitile prevzute n prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizrii, explorrii, dezvoltrii sau
oricrei activiti pregtitoare pt exploatarea resurselor naturale se
recupereaz n rate egale pe o perioad de 5 ani, ncepnd cu luna n care
sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziionrii oricrui drept
de exploatare a resurselor naturale se recupereaz pe msur ce resursele
naturale sunt exploatate, proporional cu valoarea recuperat raportat la
valoarea total estimat a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare
se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. Ctigurile sau
pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din funciune a acestor
mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu
amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil evideniat
n sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaz n baza
valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas,
folosindu-se metodele de amortizare aplicate pn la aceast dat.
(15^1) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal
rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n
mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal
aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas.
(15^2) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale dup expirarea
duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va
stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie tehnic sau un
expert tehnic independent. Norme metodologice
(16) Contribuabilii care investesc n mijloace fixe destinate
prevenirii accidentelor de munc i bolilor profesionale, precum i nfiinrii
i funcionrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la
calculul profitului impozabil la data punerii n funciune sau pot recupera
aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului
articol. Norme metodologice
(17) n cazul unei imobilizri corporale care la data intrrii n
patrimoniu are o valoare fiscal mai mic dect limita stabilit prin hotrre
a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor
aferente imobilizrii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri
de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol .
(18) Cheltuielile aferente achiziionrii sau producerii de
containere sau ambalaje, care circul ntre contribuabil i clieni, se
recupereaz prin deduceri de amortizare, prin metoda liniar, pe durata
normal de utilizare stabilit de contribuabilul care i menine dreptul de
proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finanelor Publice elaboreaz normele privind
clasificaia i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe.
(20) *** Abrogat.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere i subcontractanii
acestora, care desfoar operaiuni petroliere n perimetre marine ce includ
zone cu adncime de ap de peste 100 metri, se calculeaz amortizarea
imobilizrilor corporale i necorporale aferente operaiunilor petroliere, a
cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor, pe unitatea de
produs, cu un grad de utilizare de 100%, n funcie de rezerva exploatabil de
substan mineral util, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente
investiiilor n curs, imobilizrilor corporale i necorporale efectuate pentru
operaiunile petroliere vor fi reflectate n contabilitate att n lei, ct i n
euro; aceste cheltuieli, nregistrate n contabilitate n lei, vor fi reevaluate la
sfritul fiecrui exerciiu financiar pe baza valorilor nregistrate n
contabilitate n euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca
Naional a Romniei pentru ultima zi a fiecrui exerciiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat n active corporale i necorporale, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, nu se aplic la calculul profitului impozabil, cu
excepia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) i ale art. 8 din aceeai lege.
(23) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile
conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, pentru
activele imobilizate deinute pentru activitatea proprie, transferate n
categoria activelor imobilizate deinute n vederea vnzrii i reclasificate n
categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, valoarea
fiscal rmas neamortizat este valoarea fiscal dinaintea reclasificrii ca
active imobilizate deinute n vederea vnzrii. Durata de amortizare este
5

durata normal de utilizare rmas determinat n baza duratei normale de
utilizare iniiale, din care se scade durata n care a fost clasificat n categoria
activelor imobilizate deinute n vederea vnzrii. Amortizarea fiscal se
calculeaz ncepnd cu luna urmtoare celei n care a fost reclasificat n
categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscal.
j) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de
pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400
euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n
limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
Norme metodologice ART. 21 al.3 j), k)
35^1. Sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a
400 de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor
art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate de angajator n
numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, potrivit Legii nr.
204/2006 privind pensiile facultative, cu modificrile i completrile
ulterioare, precum i cele reprezentnd contribuii la scheme de pensii
facultative calificate astfel n conformitate cu legislaia privind pensiile
facultative de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, efectuate ctre
entiti autorizate, stabilite n state membre ale Uniunii Europene sau
aparinnd Spaiului Economic European. Cursul de schimb utilizat pentru
determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat
de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor de ctre
angajator.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit
prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cheltuielile cu primele de
asigurare voluntar de sntate, efectuate de angajator potrivit Legii privind
reforma n domeniul sntii nr. 95/2006, cu modificrile i completrile
ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n
euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naional a
Romniei la data nregistrrii cheltuielilor.
l) cheltuielile pt funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor
de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea
are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor
construite prevzute de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere
fiscal cu 10%;
Norme metodologiceART. 21 al.3 l)
36. n cazul locuinei de serviciu date n folosina unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea
acesteia sunt deductibile n limita corespunztoare raportului dintre suprafaa
construit prevzut de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu
modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite a
locuinei de serviciu respective.
m) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui
sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i
n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la
dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop;
Norme metodologiceART. 21 al.3 m)
37. n cazul n care sediul unui contribuabil se afl n locuina proprietate a
unei persoane fizice, cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii
aferente sediului sunt deductibile n limita determinat pe baza raportului
dintre suprafaa pus la dispoziie contribuabilului, menionat n contractul
ncheiat ntre pri, i suprafaa total a locuinei. Contribuabilul va justifica
cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului cu
documente legale, cum sunt contractele ncheiate cu furnizorii de utiliti i
alte documente.
n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale
persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel
mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii.
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a
servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate
specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale
ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa
sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin
intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura
acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor
economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara
pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate
adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile,
precum investitorii, creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii. Norme metodologice: ART. 21 al. 4 m)
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan,
asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ
urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui
contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute
de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii
de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de
fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin
specificul activitilor desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de
prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal,
serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de
persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor,
serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare,
transport i altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate
de nerezidenii afiliai contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru
determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se aib n vedere i
principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor
asociate din Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele
pe capital. Analiza trebuie s aib n vedere:
(i) prile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza
documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii.
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin
asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile
interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de
un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau
auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii
financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz
sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i
cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit
datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a
bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor,
achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii
programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de
specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
Norme metodologice: ART. 21 al. 4 p)
49^1. Exemplu de calcul privind scderea din impozitul pe profit datorat a
cheltuielilor reprezentnd sponsorizarea.
Un contribuabil pltitor de impozit pe profit ncheie un contract de
sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitate de sponsor, n
valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se ncheie n data de 2
februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul
prezint urmtoarele date financiare:
Venituri din vnzarea mrfurilor = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestri de servicii = 2.000.000 lei
_________________
Total cifr de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind mrfurile = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei
6

_________________
din care:
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli 860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 =
157.000.000 lei.
Impozitul pe profit nainte de scderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avndu-se n vedere condiiile de deducere prevzute la art. 21 alin. (4) lit.
p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezint 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de
sponsorizare reprezint 5.024.000 lei.
Suma de sczut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit
Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile i completrile
ulterioare, i Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare i/sau care acord burse private, pe baz de contract,
n condiiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificrile
ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac aceste
cheltuieli nsumate ndeplinesc cumulativ condiiile prevzute de art. 21 alin.
(4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie
cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil
este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80%
din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului
acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile
financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii
contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in
intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in
entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in
atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si
sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care
gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de
indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina
impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si
imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor
prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv,
pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile
in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la
paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita
nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane,
sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania,
societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit
ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In
cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un
sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin
luarea in considerare a capitalului propriu.
Vezi art 23 de mai sus
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la
auditarea situatiilor financiare. ISA se utilizeaza, de asemenea, adaptate
conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pt servicii conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate
dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si
recomandarile aferente sub forma materialelor explicative si a altor
materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie
interpretate n contextul materialelor explicative, si al altor materiale care
ofera ndrumari privind modul de aplicare.
Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor
esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare
ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele explicative si celelalte
materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera
necesara abaterea de la ISA, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul
unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa
fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi
deductibila amortizarea fiscala.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care
ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de
servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a
Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care
formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n
vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n
structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea
a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n
parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de
nchiriere, concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit
formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n
grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane
minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a
extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor
ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care
conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii
mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura
celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri
ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri. VEZI ART 24 DE MAI SUS
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate
insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita
morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si
reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n
care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat
fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?
Art 24 alin (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de
amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. Ctigurile
sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din funciune a acestor
mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu
amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil evideniat
n sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaz n baza
valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas,
folosindu-se metodele de amortizare aplicate pn la aceast dat.
(15^1) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal
rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n
mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal
aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas.
(15^2) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale dup expirarea
duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va
stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie tehnic sau un
expert tehnic independent.
Norme metodologiceART. 24 al.15
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale n cazul transferurilor terenurilor cu
valoare contabil, precum i pentru determinarea valorii fiscale rmase
neamortizate n cazul mijloacelor fixe amortizabile evideniate n sold la 31
7

decembrie 2003, n valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu se includ
i reevalurile efectuate, potrivit legii, pn la acea dat.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale
rmase neamortizate n cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate n
calcul i reevalurile contabile efectuate dup data de 1 ianuarie 2007,
precum i partea rmas neamortizat din reevalurile contabile efectuate n
perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evideniate la data de 31
decembrie 2006. Nu se recupereaz prin intermediul amortizrii fiscale
reevalurile contabile efectuate dup data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele
fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscal rmas neamortizat la data
reevalurii.
n cazul n care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaz reevaluri
care determin o descretere a valorii acestora se procedeaz la o scdere a
rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea
descresctoare nregistrrii rezervei, iar valoarea fiscal a terenurilor i
valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile se
recalculeaz corespunztor. n aceste situaii, partea din rezerva din
reevaluare care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile ale
perioadei n care se efectueaz operaiunile de reevaluare ulterioare datei de
31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscal rmas neamortizat se nelege diferena dintre
valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu i valoarea amortizrii fiscale.
n valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu se include i taxa pe valoarea
adugat devenit nedeductibil, potrivit prevederilor titlului VI.
71^6. n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile
nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu valoarea fiscal incomplet
amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri
impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a
activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia i valorificarea prilor
componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent a
contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului
imobilizat, cu valoarea contabil evideniat n sold la 31 decembrie 2003,
sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rmas de
amortizat, n baza valorii rmase neamortizate.
71^8. Valoarea imobilizrilor necorporale/corporale n curs de execuie care
nu se mai finalizeaz i se scot din eviden pe seama conturilor de cheltuieli,
n baza aprobrii/deciziei de sistare sau abandonare, precum i valoarea
rmas a investiiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, nchiriate sau
luate n locaie de gestiune, n situaia n care contractele se reziliaz nainte
de termen, reprezint cheltuieli nedeductibile, dac nu au fost valorificate
prin vnzare sau casare.
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica
trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat
modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate,
cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor
profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea
unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din
intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public
si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa
previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile
care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si
respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din
atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea
unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a
standardelor profesionale si etice.
2Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe
profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau
administrare?
n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale
persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel
mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii.
art. 21 alin. (4) lit. t)
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, cu o mas total
maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai
mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n
proprietatea sau n folosina contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situaiile n care vehiculele respective se nscriu n oricare
dintre urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii
de paz i protecie i servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat,
inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv
pentru nchirierea ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de
oferi;
5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ
cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabilete prin norme;
) cheltuielile cu beneficiile acordate salariailor n instrumente de
capitaluri cu decontare n aciuni. Acestea reprezint elemente similare
cheltuielilor la momentul acordrii efective a beneficiilor dac acestea sunt
impozitate conform titlului III;
u) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, indiferent de
natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupie, potrivit legii.
Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
-da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii
serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii
sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru
calitatea prestatiilor lor;
-protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor
fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de
statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti
10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane i rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i
provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate
clienilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd
cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit.
d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la
data scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare
i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare
8

nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i
provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare,
constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din
valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele
dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este
declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii
judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a
depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti
de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin
proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului,
corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia
pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de
aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a
aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil
Romn.
m) provizioanele/ajustrile pentru deprecierea creanelor preluate
de la instituiile de credit n vederea recuperrii acestora, n limita diferenei
dintre valoarea creanei preluate prin cesionare i suma de achitat cedentului,
pentru creanele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt cesionate i nregistrate n contabilitatea cesionarului dup
data de 1 iulie 2012 inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoan sau datorate de o persoan care
nu este afiliat contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului
cesionar. Norme metodologice
(7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion
sau a unei rezerve se nelege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor,
nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile
n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n situaia n care creanele respective
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) nu sunt garantate de alt persoan;
b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a
fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care
se atest aceast situaie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru
creana respectiv.
BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie
s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu
asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la
rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca
acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul
impozitului pe profit.
ART. 26 Pierderi fiscale
(1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
(2) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz
existena ca efect al unei operaiuni de fuziune sau divizare se recupereaz de
ctre contribuabilii nou-nfiinai ori de ctre cei care preiau patrimoniul
societii absorbite sau divizate, dup caz, proporional cu activele i pasivele
transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu i
nceteaz existena ca efect al unei operaiuni de desprindere a unei pri din
patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de aceti
contribuabili i de cei care preiau parial patrimoniul societii cedente, dup
caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele meninute de
persoana juridic cedent.
(3) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1),
respectiv alin. (5) se aplic lundu-se n considerare numai veniturile i
cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile i cheltuielile
atribuibile fiecrui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent
desemnat n Romnia. Pierderile fiscale nregistrate pn la data de 30 iunie
2013 de sediile permanente care aparin aceleiai persoane juridice strine,
care aplic prevederile art. 29^1, nerecuperate pn la aceast dat, se
transmit sediului permanent desemnat i se recupereaz n funcie de
perioada n care acestea au fost nregistrate, astfel:
a) pierderea fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2013
inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale
din perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv, naintea recuperrii
pierderilor fiscale din anii precedeni anului 2013, perioada 1 iulie - 31
decembrie 2013 inclusiv nefiind considerat an fiscal n sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013, rmas
nerecuperat la data de 30 iunie 2013, se recupereaz, la fiecare termen de
plat a impozitului pe profit care urmeaz acestei date, pe perioada de
recuperare rmas din perioada iniial de 5 ani, respectiv 7 ani, n ordinea
nregistrrii acesteia; anul 2013 este considerat un singur an fiscal n sensul
celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi. (n vigoare de la 1 iulie 2013)
(4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care
anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1),
respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada
cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv
7 ani, dup caz.
(5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual
realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.Norme
metodologice
Norme metodologice:ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
74. Pierderea fiscal reprezint suma nregistrat n declaraia de impunere a
anului precedent.
75. n cazul n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele
legale, constituite din profit nainte de impozitare, reconstituirea ulterioar a
rezervei legale nu va mai fi o sum deductibil la calculul profitului
impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedeni anului operaiunilor de
fuziune, divizare sau desprindere a unei pri din patrimoniul acestuia,
nerecuperate de contribuabilul cedent i transmise contribuabilului
beneficiar, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit
care urmeaz datei la care aceste operaiuni produc efecte, potrivit legii, pe
perioada de recuperare rmas din perioada iniial de 5, respectiv 7 ani, n
ordinea n care au fost nregistrate acestea de ctre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale nregistrate de contribuabilul cedent n perioada din anul
curent cuprins ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea respectiv produce
efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz la fiecare termen
de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste operaiuni
produc efecte, potrivit legii. Aceast pierdere este luat n calcul de ctre
contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale
din anul fiscal respectiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii
precedeni.
n scopul recuperrii pierderii fiscale transferate sau meninute, dup caz,
contribuabilul cedent i contribuabilul beneficiar efectueaz i urmtoarele
operaiuni:
a) contribuabilul cedent calculeaz pierderea fiscal pe perioada cuprins
ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea de desprindere a unei pri din
patrimoniu produce efecte, n vederea stabilirii prii de pierdere transmise
contribuabilului beneficiar, respectiv prii pe care continu s o recupereze,
proporional cu activele i pasivele transferate/meninute;
b) contribuabilul cedent evideniaz partea de pierdere fiscal din anul
curent, precum i din anii precedeni transferat/meninut, n registrul de
eviden fiscal;
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un nscris care
trebuie s cuprind informaii fiscale referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, nregistrate
n declaraiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul n care
9

operaiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal n
parte;
- n cazul operaiunilor de desprindere a unei pri din patrimoniu, transmite
i partea din pierderea fiscal nregistrat n anul curent, stabilit prin
ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum i pierderile fiscale din
anii precedeni, proporional cu activele i pasivele transmise
contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d) contribuabilul beneficiar nregistreaz, n registrul de eviden fiscal,
pierderile fiscale preluate pe baza nscrisului transmis de contribuabilul
cedent, n care evideniaz distinct i perioada de recuperare pentru fiecare
pierdere fiscal transferat.
76^1. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin
parte de patrimoniu transferat ca ntreg n cadrul unei operaiuni de
desprindere efectuate potrivit legii se nelege activitatea economic/ramura
de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independent i
capabil s funcioneze prin propriile mijloace. Caracterul independent al
unei activiti economice/ramuri de activitate se apreciaz potrivit
prevederilor pct. 86^2. n situaia n care partea de patrimoniu desprins nu
este transferat ca ntreg, n sensul identificrii unei activiti
economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscal nregistrat
de contribuabilul cedent nainte ca operaiunea de desprindere s produc
efecte potrivit legii se recupereaz integral de ctre acest contribuabil.
76^2. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal,
contribuabilii care, ncepnd cu data de 1 februarie 2013, aplic sistemul de
impunere pe veniturile microntreprinderilor respect i urmtoarele reguli de
recuperare a pierderii fiscale:
- pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013 se recupereaz
potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul
revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat
un singur an fiscal n sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;
- pierderea fiscal din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv,
nregistrat de ctre un contribuabilul care, n aceast perioad, a fost pltitor
de impozit pe profit, se recupereaz, potrivit prevederilor art. 26 din Codul
fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a
impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii,
n sensul celor 7 ani consecutivi;
- n cazul n care contribuabilul revine n cursul anului 2013, la sistemul de
plat a impozitului pe profit potrivit art. 112^6 din Codul fiscal, pierderea
fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este
luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada
1 februarie - 31 decembrie 2013, naintea recuperrii pierderilor fiscale din
anii precedeni anului 2013, i se recupereaz potrivit art. 26 din Codul
fiscal, ncepnd cu anul 2014, n limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1
februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerat an fiscal n sensul
celor 7 ani consecutivi.
77. *** Abrogat.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie
impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de
interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea
detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni
care le pot diminua obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile
presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele
altora sa incalce obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul
obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta
importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal
extern?
ART. 31 Credit fiscal
(1) Dac o persoan juridic romn obine venituri dintr-un stat
strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului
cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate att n Romnia ct i n
statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect
prin reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit
ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr-un
an fiscal nu poate depi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de
impozit pe profit prevzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obinut n
statul strin, determinat n conformitate cu regulile prevzute n prezentul
titlu sau la venitul obinut din statul strin.
(2^1) Deducerea prevzut la alin. (2) se acord doar din impozitul
pe profit calculat pentru anul n care impozitul a fost pltit statului strin.
(3) Impozitul pltit unui stat strin este dedus, dac se aplic
prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia
i statul strin i dac persoana juridic romn prezint documentaia
corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c
impozitul a fost pltit statului strin.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa
detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit
si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si
nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic si n mediul de afaceri.
Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit
unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu
profesional.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i
desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i
supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni,
angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor
pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind
expertiza contabila?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz
deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n
Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al
Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor
Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia
expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este
incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena
profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu
respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie
niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt
situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor
privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N
1)
Norme de comportament profesional specifice misiunilor
privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena
expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i
Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabil.
N
2)
Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele
contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili;
Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor
privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabil.
N
3)
Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea
raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de
expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional
privind expertiza contabil.
N
4)
Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor
contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiz contabil judiciar;
Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept
obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activitii
experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se
conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care
ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe
care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii
eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe
care le poseda si experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament
privind munca desfasurata de altii
2Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul
pe profit si care sunt termenele de depunere?
10

ART. 34 Declararea i plata impozitului pe profit
(1) Declararea i plata impozitului pe profit, cu excepiile
prevzute de prezentul articol, se efectueaz trimestrial, pn la data de 25
inclusiv a primei luni urmtoare ncheierii trimestrelor I - III. Definitivarea i
plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz pn
la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit prevzut la
art. 35.
(2) ncepnd cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alii
dect cei prevzui la alin. (4) i (5), pot opta pentru declararea i plata
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate, efectuate trimestrial.
Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de
depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, prevzut la art. 35.
(3) Opiunea pentru sistemul anual de declarare i plat a
impozitului pe profit se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se
solicit aplicarea prevederilor alin. (2). Opiunea efectuat este obligatorie
pentru cel puin 2 ani fiscali consecutivi. Ieirea din sistemul anual de
declarare i plat a impozitului se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru
care se solicit aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunic
organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare i plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de
procedur fiscal, pn la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal
respectiv.
(4) Contribuabilii societi comerciale bancare - persoane
juridice romne i sucursalele din Romnia ale bncilor - persoane juridice
strine au obligaia de a declara i plti impozit pe profit anual, cu pli
anticipate efectuate trimestrial. Termenul pn la care se efectueaz plata
impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul
pe profit, prevzut la art. 35.
(5) Urmtorii contribuabili au obligaia de a declara i plti
impozitul pe profit, astfel:
a) organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe
profit, anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui
pentru care se calculeaz impozitul;
b) contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor, a
plantelor tehnice i a cartofului, pomicultur i viticultur au obligaia de a
declara i de a plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie
inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul;
c) contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) - e) au obligaia de a declara i
plti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).
(6) Contribuabilii, alii dect cei prevzui la alin. (4) i (5),
care, n anul precedent, se aflau n una dintre urmtoarele situaii:
a) nou-nfiinai;
b) nregistreaz pierdere fiscal la sfritul anului fiscal precedent;
c) s-au aflat n inactivitate temporar sau au declarat pe propria rspundere
c nu desfoar activiti la sediul social/sediile secundare, situaii nscrise,
potrivit prevederilor legale, n registrul comerului sau n registrul inut de
instanele judectoreti competente, dup caz;
d) au fost pltitori de impozit pe veniturile microntreprinderilor, n anul
pentru care se datoreaz impozitul pe profit aplic sistemul de declarare i
plat prevzut la alin. (1). n sensul prezentului alineat nu sunt considerai
contribuabili nou-nfiinai cei care se nregistreaz ca efect al unor
operaiuni de reorganizare efectuate potrivit legii.
(7) Prin excepie de la prevederile alin. (8), contribuabilii
prevzui la alin. (4) nou-nfiinai, nfiinai n cursul anului precedent sau
care la sfritul anului fiscal precedent nregistreaz pierdere fiscal
efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei
rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei
pentru care se efectueaz plata anticipat.
(8) Contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, determin
plile anticipate trimestriale n sum de o ptrime din impozitul pe profit
datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preurilor de consum,
estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se
efectueaz plile anticipate, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare
trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul
precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate trimestriale, este
impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit,
fr a lua n calcul plile anticipate efectuate n acel an.
(8^1) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile
contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar,
plile anticipate trimestriale se efectueaz n sum de o ptrime din
impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fr
a lua n calcul influena ce provine din aplicarea prevederilor art. 19^3,
inclusiv pentru anii fiscali n care se deduc sumele evideniate n soldul
debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.
(9) Prin excepie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care
aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit prevzut la alin.
(2) i care, n primul an al perioadei obligatorii prevzute de alin. (3),
nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pli anticipate n contul impozitului
pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra
profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat.
(10) n cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare
i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. (2) i care, n anul precedent,
au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n
anul pentru care se calculeaz i se efectueaz plile anticipate nu mai
beneficiaz de facilitile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul
precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe
profit determinat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul
precedent, lundu-se n calcul i impozitul pe profit scutit.
(11) n cazul urmtoarelor operaiuni de reorganizare efectuate
potrivit legii, contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, stabilesc
impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baz de determinare a plilor
anticipate, potrivit urmtoarelor reguli:
a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane
juridice romne, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective
produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de acetia
pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelai an de
celelalte societi cedente;
b) contribuabilii nfiinai prin fuziunea a dou sau mai multe persoane
juridice romne nsumeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent
de societile cedente. n situaia n care toate societile cedente
nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou-nfiinai
determin plile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) i (9);
c) contribuabilii nfiinai prin divizarea unei persoane juridice romne
mpart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent
proporional cu valoarea activelor i pasivelor transferate, conform
proiectului ntocmit potrivit legii. n situaia n care societatea cedent
nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou-nfiinai
determin plile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) i (9);
d) contribuabilii care primesc active i pasive prin operaiuni de divizare a
unei persoane juridice romne, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile
respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat
de acetia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul
precedent de societatea cedent, recalculat proporional cu valoarea activelor
i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii;
e) contribuabilii care transfer, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia
sau mai multor societi beneficiare, ncepnd cu trimestrul n care
operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaz impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent proporional cu valoarea activelor i
pasivelor meninute de ctre persoana juridic care transfer activele.
(12) n cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare
i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial,
i care n cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice
strine ca urmare a operaiunilor prevzute la art. 27^1, ncepnd cu
trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplic
urmtoarele reguli pentru determinarea plilor anticipate datorate:
a) n cazul fuziunii prin absorbie, sediul permanent determin plile
anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de ctre
societatea cedent;
b) n cazul divizrii, divizrii pariale i transferului de active, sediile
permanente determin plile anticipate n baza impozitului pe profit datorat
pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat pentru fiecare sediu
permanent, proporional cu valoarea activelor i pasivelor transferate, potrivit
legii. Societile cedente care nu nceteaz s existe n urma efecturii unei
astfel de operaiuni, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective
produc efecte, potrivit legii, ajusteaz plile anticipate datorate potrivit
regulilor prevzute la alin. (11) lit. e).
(13) Contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, implicai
n operaiuni transfrontaliere, altele dect cele prevzute la alin. (12), aplic
urmtoarele reguli n vederea determinrii impozitului pe profit pentru anul
precedent, n baza cruia se determin plile anticipate:
a) n cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice
strine, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte,
potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se
determin plile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea
absorbant n anul fiscal precedent celui n care se realizeaz operaiunea;
b) contribuabilii care absorb cel puin o persoan juridic romn i cel
puin o persoan juridic strin, ncepnd cu trimestrul n care operaiunea
respectiv produce efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit
datorat de acetia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru
acelai an de celelalte societi romne cedente;
c) contribuabilii nfiinai prin fuziunea uneia sau mai multor persoane
juridice romne cu una sau mai multe persoane juridice strine nsumeaz
impozitul pe profit datorat de societile romne cedente. n situaia n care
11

toate societile cedente romne nregistreaz pierdere fiscal n anul
precedent, contribuabilul nou-nfiinat determin plile anticipate potrivit
prevederilor alin. (7) i (9).
(14) Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv
cu lichidare, potrivit legii, au obligaia s depun declaraia anual de
impozit pe profit i s plteasc impozitul pn la data depunerii situaiilor
financiare la organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de
Administrare Fiscal.
(15) Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv
fr lichidare au obligaia s depun declaraia anual de impozit pe profit i
s plteasc impozitul pn la nchiderea perioadei impozabile.
(16) Obligaiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt
venituri ale bugetului de stat.
(17) Prin excepie de la prevederile alin. (16), impozitul pe
profit, dobnzile/majorrile de ntrziere i amenzile datorate de regiile
autonome din subordinea consiliilor locale i a consiliilor judeene, precum i
cele datorate de societile comerciale n care consiliile locale i/sau judeene
sunt acionari majoritari, care realizeaz proiecte cu asisten financiar din
partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaionale, n baza unor
acorduri/contracte de mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte
normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pn la sfritul
anului fiscal n care se ncheie proiectul care face obiectul
acordului/contractului de mprumut.
(18) Pentru aplicarea sistemului de declarare i plat a
impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, indicele
preurilor de consum necesar pentru actualizarea plilor anticipate se
comunic, prin ordin al ministrului finanelor publice, pn la data de 15
aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz plile anticipate. Norme
metodologice
ART. 35 Depunerea declaraiei de impozit pe profit
(1) Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de
impozit pe profit pn la data de 25 martie inclusiv a anului urmtor, cu
excepia contribuabililor prevzui la art. 34 alin. (5) lit. a) i b), alin. (14) i
(15), care depun declaraia anual de impozit pe profit pn la termenele
prevzute n cadrul acestor alineate.
(2) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) i e) au obligaia de a
depune i declaraia privind distribuirea ntre asociai a veniturilor i
cheltuielilor. Norme metodologice
Biletul nr.18
1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile
profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili,
cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale
si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
2. Care este finalitatea expertizelor contabile?
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza
contabila , semnarea si depunerea lui
Biletul nr. 19
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n
practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii
unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c
profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate.
Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua
componente fundamentale ale conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independenei sunt:
- independena de spirit/gandire (raionamentul profesional) = independenta
de drept = acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca
poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu
obiectivitatea necesara.
- independena n aparen (comportamental) = independenta de fapt =
presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu
gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o
determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un
raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice,
financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie
evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care,
avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c
sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea
responsabilitii de a aciona n interes public. Aadar responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist
contabil ar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale
acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite,
guvernani, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de
afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate i
integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea
corespunztoare a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile
o rspundere public.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a
instituiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public,
de exemplu:
-auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei
situaiilor financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru
mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital;
-directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management
financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii
economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privina
existenei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n
informaiile financiare externe ale entitii;
-experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la
aplicarea corect a sistemului de impozitare;
-consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n
susinerea lurii unor decizii manageriale corecte;
Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii,
creditorii, patronii i alte sectoare ale comunitii financiare, inclusiv
guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate
financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i
sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i
impozite. Atitudinea i comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd
presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a
comunitii i rii lor.
Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai
continund s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s
demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. Este n
interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai
nalt nivel de performan i n conformitate cu cerinele etice asociate
acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din
persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al
clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ
direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de
non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii
profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau
pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a
profesionistului contabil fa de client.
2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat
oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
E in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile
acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest
statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,
inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat
si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar
pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare
a unor plati nedatorate;
12

- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt
abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un
nivel acceptabil se impart in doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si
comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni
asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus,
lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor
memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de
fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul
si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a
pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa
asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra
unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de
audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel
international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un
comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor
in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar,
organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative
suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca
doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze
standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele
de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si
mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert,
precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare
cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra
problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit
standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o
perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii
pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste
utilizarea standardului.
2. Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini
contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar
potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei
ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor
profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe
responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de
contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie
sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu
jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si
altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul
profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului
profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta
datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care
angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica,
implementarea regulamentului intern de control al calitatii este
responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si
asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea
calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a
organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea
acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care
prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract,
nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea
lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa
ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz,
acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul
terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru
construcii.
(1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri
ptrai de teren, rangul localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau
categoria de folosin a terenului,conform ncadrrii fcute de consiliul local.
(2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul
agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii, impozitul pe teren se
stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n hectare, cu suma
corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor
contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si
pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de
invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor
profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor
profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta
acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti
7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si
dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa
stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de
dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste,
decen i bun gust pentru o aciune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante
nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de
reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane
rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-
un anume domeniu al contabilitatii

Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
13

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile
inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz
lucrrile unui alt expert.
Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale
fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi
avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un
domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice
de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali
experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel
tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod
necesar regulile de etic ale profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru
serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate
de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul consultant
este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti
experi.
Aceast asigurare se poate obine:
-fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a
regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt
cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o
ntrerup (dac a ncepul).
BILET 26
1. Care sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
invatamant.
- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli
stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la
obiectivitate.
- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in
contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de
loialitate, vizavi e angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat
sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor
prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in
vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme,
fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se
asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele
organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in
activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc.
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de
public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de
fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica
satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este
bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si
eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport
partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse
domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva
a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura
cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile
financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea
increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de
impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o
responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-
Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua
Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in
legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in
implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor
statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui
organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii:
Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii
publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si
asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de
nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii
relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie
pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul
pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea
sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de
nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica
isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si
evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor
de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de
audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale
continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni
disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra
mijioacelor de transport in cazul autoturismelor.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul
mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol.
(2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul
de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin
nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu suma
corespunztoare din tabelul urmtor:
Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului
profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea
exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane
recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist
contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, stand de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili
trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de
reguli de etica profesionala.

2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile
inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
14

- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
Biletul nr.29
1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat
decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea
publicului.
E in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile
acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest
statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,
inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist,
cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor,
iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare
a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt
abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile i independena.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine
acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale
profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta
fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta
poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni
membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in
concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client
pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este
conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este
autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie
limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt
considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate
procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui
lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul
Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr
s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele
obligaii profesionitilor contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
astfel nct clienii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii
profesionale competente; i
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i
profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea
cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:
(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o
permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan
profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu
elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s
desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia
Internaional a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei
contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n ntmpinarea
nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a
profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor
contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i
desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de
instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze
pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele
inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate
drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independena.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei
ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice
primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile
lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea
sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii
angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie
legal sau profesional s publice acele informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n
timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul
unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri,
rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii
angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su
respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de
administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei
dintre profesionistul contabil i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n
justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li
se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au
responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea
informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care
profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga
informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele
angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli
de confidentialitate.
2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului
contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre
profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul
stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform
principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar
procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface
principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil
sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate
organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de
acesta si aprobate de Conferinta Nationala
Biletul nr.32
1.Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.
Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i
acioneaz neinfluenat de alii.
Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente
fundamentale ale conceptului:
independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat
profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte;
15

independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n
aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial
obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz
independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii
clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra
profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa
independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se
procedeaz astfel:
se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor
circumstane sau, dac nu este posibil,
se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ).
2. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile
stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi
platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei
prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale
clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte
aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la
executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie
presedintele filialei ( procedura dreptului comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber
profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C(sau sectiunea 300 )Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte
persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii
TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia vnztorilor
persoane fizice.
Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice
care au vndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de
continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA (n condiiile
prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii
economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la
bugetul de stat aferent livrrilor.
Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile
n scop personal, nu au obligaia plii taxei pe valoare adugat .
Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu
construcii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu
au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul iniierii construciilor, i
pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n
primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent
dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletul nr.34
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica
conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii
susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa
descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care
responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte
interne si externe:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni.
Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in
pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.
- Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor
profesionale si tehnice.
- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de
interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client
sau are o participaie la un competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror
interese sunt n conflict.
- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul
de interese i luarea msurilor de protecie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea
aprea i obinerea consimmntului acestuia de aciona n asemenea
mprejurri;
notificarea tuturor prilor interesate;
utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
indrumarea echipei, confidenialitatea.
- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor
informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau
dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la
adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninare care nu
poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c nu este
corespunztor s accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin
asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile
interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de
un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau
auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii
financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un
comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate recurge la urmtoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului
direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze
nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens;
- dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s
supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al
organismului profesional;
- dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest
sens conducerii entitii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se
asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de
rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se
apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i
obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate.
Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de
a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
16

Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea
lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar
fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali,
consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul
angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de
gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in
vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la
obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii
expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea
lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile
generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand
se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune
in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati,
influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul
insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de
integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere
cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot
influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau
a colaboratorilor lor.
Biletul nr.36
1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati
care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea,
independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu
exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre
conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor
respective.
-
2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de
consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul
fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea
unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu
competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului
profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil
pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala
sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele
legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea
opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist,
responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului.
Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu
despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea
reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in
eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda
competente particulare pot fi solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in
functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in
functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva
respectarii stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu
fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri,
profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt
acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul
contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu
obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie
este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in
ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor
de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia
sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele
fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor
prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d) venituri din investiii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activiti agricole,
g) venituri din premii i din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i) venituri din alte surse. 16%
Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist
contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand
doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii,
este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca
exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta
presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In
absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa
furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie
poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta
divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte
nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati
de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand
propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona
ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii
profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist
contabil, profesionistul contabil trebuie:
-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de
intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite
despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
-sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie.
Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in
absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze
nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie:
-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie,la primirea autorizatiei din partea clientului,
trebuie:
-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar
interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor
profesionistului desemnat;
-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat,
pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa
abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
17

2. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru
veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care
persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza
impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei
declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului (codul de identificare
fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit
persoanelor fizice nerezidente),
sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN
VENITURI IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice
nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei
bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea
declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de
inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la
incheierea contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana
fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in
baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul
Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil
autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea
contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa
desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale,
inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se
depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se
astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare
(utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor,
taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri,
persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii,
prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal
competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii
actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului
venit sau dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.39
1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de
prestari de servicii, semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu
un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri,
servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a
determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume
numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze
activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau
ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc
atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena
raspunderea pt un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor
Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa
faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului
independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu
componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia
clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In
cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de
responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului,
contractul se reziliaza.
2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din
desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la
determinarea venitului net n sistem real.
Art 48 alin (5) Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru
acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5%
din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de
calcul determinat conform alin. (6);
c) *** Abrogat;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei
cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de
actele normative n materie;
f) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de
angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezentnd tichetele de vacan acordate de
angajatori, potrivit legii;
g) contribuiile efectuate n numele angajailor la fonduri de pensii
facultative, n conformitate cu legislaia n vigoare, n limita echivalentului n
lei a 400 euro anual pentru o persoan;
h) prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita
echivalentului n lei a 250 euro anual pentru o persoan;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independent, ct i n
scopul personal al contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai
pentru partea de cheltuial care este aferent activitii independente;
j) cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru
salariai i contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de
munc i boli profesionale, potrivit legii;
k) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice i juridice,
altele dect instituiile care desfoar activitatea de creditare cu titlu
profesional, utilizate n desfurarea activitii, pe baza contractului ncheiat
ntre pri, n limita nivelului dobnzii de referin a Bncii Naionale a
Romniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de
leasing - n cazul contractelor de leasing operaional, respectiv cheltuielile cu
amortizarea i dobnzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n
conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing i soc de leasing;
m) cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din
baza de calcul determinat conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii
datorate, potrivit legii, organizaiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii, n limita a 5% din venitul brut realizat.
Biletul nr.40
1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz
lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii
profesionale fara o componenta adecvata,in afara de cazul cand beneficiaza
de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de
calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un
domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice
de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti
experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele
tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod
necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime,
responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile
de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure
ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile
fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care
participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a
regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt
cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o
intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Arecompetenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert (
specialist) care trebuie sa cunoasca regulile de etica
18

2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile
profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili,
cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale
si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor
prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pt
fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se
asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele
organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul
veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care
venitul net nu se determin n sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de
proprietate intelectual
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se
stabilete prin scderea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art
monumental, venitul net se stabilete prin deducerea din venitul brut a
urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de
proprietate intelectual, precum i n cazul remuneraiei reprezentnd dreptul
de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia privat, venitul net se
determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). .
Biletul nr.42
1.Onorariile si independena. Billet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul
salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul
angajatorului n interes personal.
75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop
personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un
procent de 1,7% pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n
cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter persoan, avantajul este
evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form
de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
(2) Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de pn la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane n ntreinere - 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoan n ntreinere - 350 lei;
- pentru contribuabilii care au dou persoane n ntreinere - 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane n ntreinere - 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntreinere -
650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii
cuprinse ntre 1.000,01 lei i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt
degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului
finanelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de
peste 3.000 lei nu se acord deducerea personal.
(3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de
familie, rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul
al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc
250 lei lunar.
(4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili,
suma reprezentnd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil,
conform nelegerii ntre pri.
(5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului
sunt considerai ntreinui.
(6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele
aflate n ntreinerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din
anul fiscal n care acestea au fost ntreinute. Perioada se rotunjete la luni
ntregi n favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere:
a) persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice n suprafa de
peste 10.000 mp n zonele colinare i de es i de peste 20.000 mp n zonele
montane;
b) *** Abrogat.
(8) Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se
acord personalului trimis n misiune permanent n strintate, potrivit legii.
Norme metodologice
Biletul nr.44
1.Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de
munc comparativ cu alt loc de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form
de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se
in seama? Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1.Pstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului.
Modalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se
stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia
in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui
documentul pe durata de conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile
din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010.
In perioada 1 ian 2009-31 dec 2009 inclusiv, ctigurile realizate de pers
fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise,sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele
dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul soc nchise, realizate
ncepnd cu 1 ian 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii,
altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect
prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune
cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul
impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului
reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de
administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la
fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare
tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat,
19

pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut.
Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii
declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete
impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l
are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i
impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual
datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui
contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile
de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o
perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui
contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile
de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o
perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii;
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se
apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si
obiectivitatea? Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un
comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional? Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate
de consilier fiscal. Bilet 36 intrebarea 2
2.Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri
comerciale, profesii libere din activitatea desfasurata in mod
independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din
activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul
fiscal.
I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara
activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin
efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii
declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220
Declaratie privind venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza
veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica este supusa
astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe
venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de
persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere (formularul 200
Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea veniturilor realizate
in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai
2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net
anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii
diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual
datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre
profesionistii contabili? Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. Bilet 36
intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate,
incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante
nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de
reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane
rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-
un anume domeniu al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate
de persoanele fizice? potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din
activiti independente, cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole
se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs de venit
din urmtorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit.
a), c) i f) provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu
veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar,
nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea
pierderii, n urmtorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal i netransmisibil;
c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la
lit. a), reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. _
Biletul nr.51
1.Raspunderea disciplinara.
E o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc
dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale
Codului etic naional al profesionitilor contabili. Aciunea disciplinar pentru
sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu aciunea penal,
civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni.
Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar.
2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor
realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor?
ART. 63 Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea
folosinei bunurilor
(1) Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei
bunurilor pe parcursul unui an, cu excepia veniturilor din arendare,
datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat,
potrivit prevederilor art. 82.:
Sumele reprezentnd pli anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data
de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15
iunie, 15 septembrie i 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata
impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza
declaraiei privind venitul realizat.
(2) Fac excepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea
folosinei bunurilor pentru care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre
pri este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n
sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condiiile pentru
calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activiti independente
pentru care plile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual
datorat, i impozitul este final.
Biletul nr.52
1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor
autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
Regulamentul de organizare si functionare al Corpului.
2Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz:
a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc
de auditul contractual.

Audit statutar Audit contractual
1 Numirea se face de ctre
AGA
Numire de ctre management
2 Misiunea este plurianual
sau recurent
Misiune cel mult anual
3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte
4 Se supune anumitor
prevederi din Codul etic al
profesiei
Reglementrile etice nu sunt la fel de
restrictive
5 Misiunea este permanent Misiune punctual
6 Misiunea se efectueaz prin
sondaj din cauza multitudinii
de operaiuni ce trebuie
verificate
Misiunea poate presupune verificri
totale
7 Nu poate avea imixtiuni n
gestiunea unitii
Poate avea natura unei consultane
20


2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport
achizitionate in cursul anului.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de
capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3
sau fraciune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei
dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.54
1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o
misiune de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o
asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate
iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile
auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de
comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de
pus in lucru.

Misiune de audit pe baz de
proceduri convenite
Audit statutar
1 Nici o asigurare Asigurare ridicat, dar nu absolut
2 Procedurile puse n lucru de
auditor sunt definite de ctre
auditor de comun acord cu
clientul i cu toi beneficiarii
rezultatelor acestei lucrri
Procedurile sunt standardizate,
clientul ne avnd nici un rol n
stabilirea lor
3 Destinatarii sunt exclusiv
prile care au convenit
procedurile puse n lucru
Destinatarii sunt AGA i ali teri
2.Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la
fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista
motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri
specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan
informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate
discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta di-
vulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate
elementele pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile
inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de
inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist
independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana
atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul
contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de
a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu
noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta
autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace
alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea
este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent,
trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea
sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat
toate problemele importante privind nominalizarea sa.
Biletul nr.55
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz
competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i
sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor
detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse
n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra
informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate
beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un
profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare
(complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii
financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de
etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional,
confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i
profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este
independent trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete
procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de
aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de
compilare a situaiilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de
prestari de servicii, semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu
un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri,
servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a
determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume
numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze
activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale
colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere
independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena
raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pt membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului
in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa
faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:
d) evaluarea riscului;
e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea
principiului independentei profesiei;
f) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu
componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia
clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In
cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de
responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza
clientului, contractul se reziliaza.
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si
principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la
misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de
standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din
elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a
determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si
clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt
acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s
fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile
necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz
rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii;
elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent
de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate
pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort exprimat
prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi
la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela,
bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i
21

administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.),
competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor,
cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate,
sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele
intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut
prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
Biletul nr.57
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii
clauzelor contractuale?
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea
se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte
contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite
de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi
inclus n raportul de audit, de baz.
2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se
determina valoarea acesteia?
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)
GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de
rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obine valoarea goodwill-ului
ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obine valoarea badwill-ului
care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o
penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de rentabilitate fa de exigenele
pieei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea
beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre
1,5 i 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor
financiare condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care
rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de
utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia
financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare
condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra
situaiilor financiare n ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile
financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie
s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate.
Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii
financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru
exercitiul financiar nchis la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s
cuprind urmtoarele elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile
financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor
i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-
au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare
condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n
care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor
financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite
mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit
asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce
semnificatie are in evaluarea acesteia?
n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care
rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine
plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul
supraprofitului.
pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i
i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul
critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor
financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile
financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor
i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-
au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare
condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n
care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor
financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite
mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit
asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de
goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea
intreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala,
remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca
sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune
acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr.60
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai
multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri,
calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere
poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii
de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra
situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va
referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate).
Pt a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile
din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o
influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia;
aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre
ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din
situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini
sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii
situaiilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe
baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o
imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n
ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici
numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor
situaii financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu
22

valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa
buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere
peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare
previzionate: caracteristici.
Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE)
nr. 3400 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile
de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor informaii
financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai
plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr
sub incidena acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale
exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii
ntreprinderii n raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale
auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care
s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea
ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile
i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu
obiectivul informaiilor fi
nanciare previzionale;
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac
toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c
este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier
coerent cu situaiile financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei
intreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4,
activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, relaii, active necorporale
nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a
activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale
identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor
necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond
comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca
fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste
profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca
valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea
nsumata a activelor ei identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze
referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de
care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor
informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare
la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se
produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu
ipotezele teoretice.
Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau
numai unul sau mai multe elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite:
- ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea
unei investiii, sau,
- pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n
scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informaii
acionarilor, autoritilor sau altor pri interesate, informaii cu privire la
trezorerie
prezentate finanatorilor etc.
1. 2.Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate
grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de
exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele
financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie
de tehnicile folosite, i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente
intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la
valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial
constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o
rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau
badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen
limitat (revizuire).
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de
proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c
nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile
financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referenial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i
anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional,
confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i
profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind
contient c anumite circumstane pot exista care s conduc la anomalii
semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului
limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate
n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n
cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat
c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n
acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin
de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau
n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi
din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare;
- ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de
audit sau la normele sau practicilenaionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate
necesare pentru realizarea misiunii;
- coninutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea
erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n
gestiune;
- faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o
opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul
poate preciza c o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea
xigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este vorba de un audit.
2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a
intreprinderii.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda
practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate,
reinndu-se:
a) media aritmetic simpl:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr.64
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament
profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de
examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de
examen limitat efectuate anterior
- cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor
contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a
sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai
principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea,
23

clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor
fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor,
tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele
previzionale;
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite
rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai
sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri
viznd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau
privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului
limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru
proceduri complementare sau mai extinse, care s-i permit s exprime o
asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor
corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de
activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora.
Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat
plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi
proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a
elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n
ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va
fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat
(revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar
exprimat, sub forma unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul
examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau
o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea
misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie
s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la
examenele limitate (sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri
analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru
furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului
i c nici o opinie de audit nu este exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte
care s-l fac s gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel
conform unui referenial contabil identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform
referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului,
cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare
este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este
suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune
o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine
fidel
conform referenialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie
aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri
care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii
examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor
financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente
necesare exploatarii?
Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru
a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat;
mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate
plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente
necesare exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus
mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal
net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente
trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca
ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se
va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care
va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu
toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil
utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul
strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n
astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori
totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele
si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele
urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele
Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si
practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de
ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii
furnizate de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru
informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un
examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a
informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare
compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit,
nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda
remunerrii valorii substaniale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale
brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului
asupra juridicului.
Biletul nr.67
1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea unui Cod etic const n:
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
- meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor
beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului
contabil i a organismului din care face parte.
2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul
altor ntreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor soc se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta
baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin
capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar
se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui
titlu si valoarea pachetului.
24

Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul
etic?
Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden,
confidenialitate, profesionalism, respect fa de normele etice i
profesionale.
2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare
lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai
recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat
de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai
putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i
cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si
tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele,
evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin
declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu
iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial,
fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de
interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia.
2.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la
valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.70
1. Explicai principiul competenei n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu
competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de
cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client
sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele
evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau
o experien pe care nu le are.
Competena profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime,
examen de acces, examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu
evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul
contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de
calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n
materie.
2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi
pentru a determina valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
1 .Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii
angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie
legal sau profesional s publice acele informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n
timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul
unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri,
rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii
angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su
respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de
administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul
contabil i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n
justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se
adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au
responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea
informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul
contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de
obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub
orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de
confidentialitate.
2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi
pentru determinarea valorii acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt
de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care
sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
1. Conceptul de independen n audit.
Componentele independenei sunt:
- Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin
starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene
care pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului
contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden profesional;
- Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea
faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter
persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i
aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia
c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale
cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care
exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale
economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii
trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,
care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod
firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial
pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor?
ART. 112^1 Definiia microntreprinderii
n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan
juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de
31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b) *** Abrogat;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 65.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i
autoritile locale.
e) nu se afl n dizolvare cu lichidare, nregistrat n registrul comerului
sau la instanele judectoreti, potrivit legii.
Norme metodologice
ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile
microntreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.
(2) Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit sunt
obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncepnd cu anul
fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 112^1.
(3) Pentru anul 2013, persoanele juridice romne pltitoare de
impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 ndeplinesc condiiile
prevzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de
prezentul titlu ncepnd cu 1 februarie 2013, urmnd a comunica organelor
fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor
Codului de procedur fiscal, pn la data de 25 martie 2013 inclusiv. Pn
la acest termen se va depune i declaraia privind impozitul pe profit datorat
pentru profitul impozabil obinut n perioada 1 ianuarie 2013 - 31 ianuarie
2013, prin excepie de la prevederile art. 34 i 35.
(4) O persoan juridic romn care este nou-nfiinat este
obligat s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor ncepnd cu
primul an fiscal, dac condiia prevzut la art. 112^1 lit. d) este ndeplinit
la data nregistrrii la registrul comerului.
(4^1) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic
romn nou-nfiinat care, ncepnd cu data nregistrrii n registrul
comerului, intenioneaz s desfoare activitile prevzute la alin. (6) nu
intr sub incidena prezentului titlu.
(4^2) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic
romn nou-nfiinat care, la data nregistrrii n registrul comerului, are
subscris un capital social reprezentnd cel puin echivalentul n lei al sumei
de 25.000 euro poate opta s aplice prevederile titlului II. Opiunea este
definitiv, cu condiia meninerii valorii capitalului social de la data
nregistrrii, pentru ntreaga perioad de existen a persoanei juridice
respective. n cazul n care aceast condiie nu este respectat, persoana
25

juridic aplic prevederile prezentului titlu, ncepnd cu anul fiscal urmtor
celui n care capitalul social este redus sub valoarea reprezentnd
echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro de la data nregistrrii, dac sunt
ndeplinite condiiile prevzute de art. 112^1. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului n lei pentru suma de 25.000 euro este
cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data
nregistrrii persoanei juridice.
(5) Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere
ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre
condiiile prevzute la art. 112^1.
(6) Nu intr sub incidena prevederilor prezentului titlu persoanele
juridice romne care:
a) desfoar activiti n domeniul bancar;
b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al
pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de
intermediere n aceste domenii;
c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei
i managementului.
(7) Persoanele juridice romne care au optat pentru acest sistem de
impunere potrivit reglementrilor legale n vigoare pn la data de 1
februarie 2013 pstreaz acest regim de impozitare pentru anul 2013.
Biletul nr.73
1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
2.Cand sunt ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru
impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Incepand cu data de 1 februarie 2013, incadrarea in categoria contribuabililor
care platesc impozit pe profit sau impozit pe venit nu mai este optionala
pentru societatile care au realizat in anul 2012 venituri care nu au depasit
echivalentul in lei a 65.000 euro determinat prin aplicarea cursului valutar in
vigoare la data de 31.12.2012. Incepand cu aceasta data, plata impozitului pe
venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de afaceri mai
mica decat 65.000 euro in anul 2012. Obligativitatea platii impozitului pe
venit rezulta chiar din prevederile alin. (1) al art. 112^2 din Codul fiscal "
Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.".
Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin
OG 8/2013, urmata de HG 84/2013 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin HG 44/2004.
Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati,
rezulta ca nu se desfasoara activitati pentru care este obligatorie plata
impozitului pe profit, chiar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de
afaceri sub plafonul de 65.000 euro.
Astfel, daca o societate infiintata anterior anului 2013 nu a realizat in
anul 2013 o cifra de afaceri peste 65.000 de euro si nu a desfasurat
activitatile reglementate prin art. 112^2 alin. (6), era obligata sa depuna la
organul fiscal, pana pe data de 25 martie 2013 declaratia de mentiuni cod
010 (vector) fiscal prin care sa se declare platitoare de impozit pe venit,
specific microintreprinderilor. Alin. (6) al art. 112^2 se refera la
- activitati in domeniul bancar;
- activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu
exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in
aceste domenii;
- activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului.
Conform prevederilor art. 112^1, microintreprinderea este persoana juridica
romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
1. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);
2.are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
3. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
4. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat
statul si autoritatile locale.
2.In situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este
indeplinita, microintreprinderea n u mai aplica acest sistem de
impunere incepand cu anul fiscal urmator.
Totusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere
realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro, societatea respectiva este
obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile
realizate de la inceputul anului fiscal. Aceasta obligatie este reglementata
prin art. 112^6 din Codul fiscal si pct. 11 din normele metodologice de
aplicare a acestui articol.
In acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza
incepand cu trimestrul in care s-a depasit cifra de afaceri de 65.000 euro al
carui echivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la data
de 31 decembrie a anului precedent. Pentru anul 2013, plafonul de 65.000
euro se calculeaza de la 1 februarie 2013.
Astfel, daca pana la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de
impozit pe venit, continua aplicarea acestui sistem de impozitare pana in
momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de 65.000 euro.
Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata
impozitului pe venit si in anul 2013.
Daca la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe
profit, dar in anul 2012 a realizat o cifra de afaceri sub 65.000 euro, trebuia
sa schimbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit
incepand cu data de 1 februarie 2013. In acest caz, pentru luna ianuarie 2013
trebuia sa depuna declaratia cod 101 pana la data de 25 martie 2013, inclusiv
iar pentru luna februarie si martie 2013 urmeaza sa plateasca impozit pe
venit pana pe data de 25 aprilie 2013, inclusiv.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau
membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din
partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu
clientul respectiv. Exemple:
- participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului
respectiv;
- un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care
gestioneaz patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaii de afaceri cu clientul (altele);
- potenial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii
profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului
pe veniturile microntreprinderilor?
ART. 112^7
14. Baza impozabil asupra creia se aplic cota de 3% este reprezentat de
totalul veniturilor trimestriale care sunt nregistrate n creditul conturilor din
clasa a 7-a Conturi de venituri, cu excepia celor nregistrate n:
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execuie;
- Veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale;
- Veniturile din subvenii de exploatare;
- Veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de
valoare ;
- Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau
penaliti de ntrziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
- Veniturile realizate din despgubiri, de la societile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor denatura stocurilor
sau a activelor corporale proprii.
15. Microntreprinderile care i nceteaz existena n urma unei operaiuni
de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei
de funcionare au fost i pltitoare de impozit pe profit, la calculul
impozitului pe veniturile microntreprinderilor, nu includ n baza impozabil:
rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferene
decurs favorabil aferente capitalului social n devize sau disponibilului n
devize, precum i sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe
profit, repartizate ca surse proprii de finanare, potrivit legii, care au fost
constituite n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit.
Microntreprinderile care i nceteaz existena n urma unei operaiuni de
reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de
funcionare au fost i pltitoare de impozit pe profit includ n baza
impozabil i rezervele reprezentnd surplusul realizat din rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la
calculul profitului impozabil i nu au fost impozitate n perioada n care au
fost pltitoare de impozit pe profit.
16. n cazul n care se achiziioneaz case de marcat, din baza impozabil se
scade valoarea caselor de marcat, n conformitate cu documentul justificativ,
n luna punerii n funciune. Punerea n funciune se face potrivit prevederilor
legale.
Biletul nr.75
1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului,
apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior
una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate
exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client
Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost
recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a
26

fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o
influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii
pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct
nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului fa de client; pregtirea
datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea
unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului
contabil fa de client).
2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama
capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau
un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care
obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n
care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu
sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a
aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea
nenelegerilor cu tere pri.
2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi
in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in
trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net
pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor
relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu
angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine
prea nelegtor fa de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau
o ruda apropiata cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau
care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii
obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen
important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul,
acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este
nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului).
2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si
cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a
activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii
relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului
net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile
pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante
din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum
ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare
anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre
30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor
ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce
poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un
interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de
piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri
corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a
acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a
ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a
incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare
a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective
redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de
evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont
de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a
activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii
fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca
urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii
de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar
obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
Biletul nr.78
1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc
este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin
ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul
sau de la angajaii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru
al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de
contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor
cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii
onorariilor.
2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se
calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la
capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare
este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate
pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii
sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.79
1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de
mprejurari.
Aceste masuri se impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul
beneficiar al serviciilor profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale
cabinetelor/societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite
pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul
dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau
transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de
catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de
deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile
intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un
cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile
fiscale din alt stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143
sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa,
dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd
contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze
patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii
manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare
financiar (situaiilor financiare) corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a
bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care
asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura
cu societatea/cabinetul de audit.

2.Care este locul livrarii de bunuri in cazul vanzarilor la distanta, din
punctul de vedere al TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei
vnzri la distan care se efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia,
locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea este efectuat ctre un
cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care
beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan
neimpozabil i dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau
expediere n Romnia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic
n care are loc o anumit vnzare la distan, inclusiv valoarea respectivei
27

vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul
pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se
stabilete prin norme; sau
b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport
bunurile pentru considerarea vnzrilor sale la distan, care presupun
transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca avnd loc n
Romnia.
(3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor
la distan de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre
persoane neimpozabile din Romnia, altele dect persoanele juridice
neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda
independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului
calitATii lucrArilor efectuate de cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea
importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a
lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si
procedurilor privind independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau
relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur
client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile
cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a
sistemului de protejare a independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu
politicile Si procedurile stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra
problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;
- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este
afectatA independenTa;
2. Ce operatiuni sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata
din punctul de vedere al TVA.
(4) Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele
operaiuni:
a) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile
achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care
nu au legtur cu activitatea economic desfurat, dac taxa aferent
bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau
parial;
b) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile
achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor
persoane n mod gratuit, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor
lor componente a fost dedus total sau parial;
c) preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile
corporale achiziionate sau produse de ctre aceasta, altele dect bunurile de
capital prevzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate n scopul
unor operaiuni care nu dau drept integral de deducere, dac taxa aferent
bunurilor respective a fost dedus total sau parial la data achiziiei;
d) *** Abrogat
: Biletul nr. 82
1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de
comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice
abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau
incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare.
Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R.
MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor
misiunilor profesioniStilor contabili;
- nerespectarea regulilor de eticA;
- conduitA discreditabilA sau dezonoratA.
InvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor
plngeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia n
consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse
din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA
fie fAcutA o plngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin
corespondenTA. Trebuie ntotdeauna nStiinTat membrul mpotriva
cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea. Acolo
unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de
disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel.
Astfel, sunt informaTi att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi,
aspectele de confidenTialitate Si tipul ncAlcArilor trebuie sA fie luate
n consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor
intracomunitare de bunuri
ART. 134^3 Exigibilitatea pentru livrri intracomunitare de bunuri, scutite
de tax
(1) Prin excepie de la prevederile art. 134^2, n cazul unei livrri
intracomunitare de bunuri, scutite de tax conform art. 143 alin. (2),
exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevzute la art. 155
alin. (14) sau, dup caz, la emiterea autofacturii prevzute la art. 155 alin.
(8) ori n cea de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul
generator, dac nu a fost emis nicio factur/autofactur pn la data
respectiv.
(2) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. b) nu se aplic n ceea ce
privete livrrile i transferurile de bunuri prevzute la alin. (1).
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor
contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber
profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor
angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 132
1
Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
ART. 132^1 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi
locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau
transportul bunurilor.
(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art.
126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de
nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de autoritile unui stat membru,
altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1),
locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care
a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA.
(3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n
alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de
impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada
c achiziia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat
n statul membru n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor
triunghiulare, atunci cnd cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de
TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat o
achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n
condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea
28

efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obligaiile
persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n norme.
Norme metodologice:
Art. 132
1

12. (1) Conform art. 132
1
alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii
intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art.
132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare
n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie
expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv
achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a
furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care
se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 132
1
alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face
dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru
n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru
care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita
restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare
n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se
realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153
din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax
prevzut la art. 156
2
din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei
aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art.
153
1
din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor
procedurale n vigoare.
Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri
de TVA conform art. 153 sau art. 153
1
din Codul fiscal, achiziioneaz n
Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din
Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de
TVA, dar comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n
scopuri de TVA din Romnia, pentru a beneficia de scutirea de tax aferent
livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup nregistrarea
n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei
intracomunitare conform art. 132
1
alin. (1) din Codul fiscal, persoana
respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n Romnia aferente
achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 132
1

alin. (2) din Codul fiscal.
(3) n conformitate cu prevederile art. 132
1
alin. (4) din Codul fiscal, n
cazul n care pn la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia
intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de
nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 132
1
alin. (2) din Codul fiscal,
persoana impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus
la plata TVA n statul membru unde se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 132
1
alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute
la art. 132
1
alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) -
(14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei
si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI (
regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si
functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze
rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau
despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod
profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului
lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi.
Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat
obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod
legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza
ca auditori in numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza
faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al
profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii,
trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu
persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor
probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu
persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema
implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa
eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la
demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni,
dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice
problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru
a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea
conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate
asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi
dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele
contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de
opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau
invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa
nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari,
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre
gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va
cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia
financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie
inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera
care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si
pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera
adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata
TVA in cazul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de
bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid
practic MFP]
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in
Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din
Codul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii
pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane
impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este
prestatorul care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo
scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie
stabilita tot in Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in
Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar obligatia platii taxei revine
prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din
Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru,
daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat
membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport
intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte
state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare
si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este
considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul.
Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie
sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o
adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate.
Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in
declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in
scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din
Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei
companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid,
locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul,
prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere
al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de
29

catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de
TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie
care are sediul activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt
stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in acel stat membru, daca
transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in
Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de
transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt
stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt considerate achizitii
intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii
taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in
scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse. n situatia in care
beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de
acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind
o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei
operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este
prestat de o companie din Germania catre o companie stabilita in Romania,
inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133
alin. (2) din Codul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este
stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din
Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa
si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara
Uniunii Europene
n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se
aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca se
face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al
TVA, serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de
transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia
recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat
de o companie stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia,
serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face dovada ca beneficiarul
transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul
sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c)
din Codul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei
persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este
stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti
in Romania, serviciile au locul prestarii in Romania. Beneficiarul persoana
impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu,
respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii
inverse daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in
care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont
special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie
intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii
acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in
scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat
de o companie din Elvetia catre o companie stabilita in Romania si
inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, locul
prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2)
din Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat
prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat
conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19 din
decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta
operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de
1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport
intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni
de consultanta fiscala.
Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de
consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata
TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
ART. 133 Locul prestrii de servicii
(1) n vederea aplicrii regulilor referitoare la locul de prestare a
serviciilor:
a) o persoan impozabil care desfoar i activiti sau operaiuni care nu
sunt considerate impozabile n conformitate cu art. 126 alin. (1) - (4) este
considerat persoan impozabil pt toate serviciile care i-au fost prestate;
b) o persoan juridic neimpozabil care este nregistrat n scopuri
de TVA este considerat persoan impozabil.
(2) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care
acioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care primete
serviciile i are stabilit sediul activitii sale economice. Dac serviciile sunt
furnizate ctre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat n alt loc dect cel
n care persoana i are sediul activitii sale economice, locul de prestare a
serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fix al persoanei care
primete serviciile. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de
prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care primete
aceste servicii i are domiciliul stabil sau reedina obinuit.
(3) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil
este locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice.
Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat n alt loc
dect locul n care persoana impozabil i-a stabilit sediul activitii
economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul
sediu fix. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a
serviciilor este locul unde prestatorul i are domiciliul stabil sau reedina
obinuit.
(4) Prin excepie de la prevederile alin. (2) i (3), pentru
urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de
servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate
de experi i ageni imobiliari, de cazare n sectorul hotelier sau n sectoare
cu funcie similar, precum tabere de vacan sau locuri amenajate pentru
camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru
servicii de pregtire i coordonare a lucrrilor de construcii, precum
serviciile prestate de arhiteci i de societile care asigur supravegherea pe
antier;
b) locul unde se efectueaz transportul, n funcie de distanele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de cltori;
c) *** Abrogat;
d) locul prestrii efective, pentru serviciile de restaurant i catering,
cu excepia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor pe parcursul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori
efectuate n cadrul Comunitii;
e) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziia
clientului, n cazul nchirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin
termen scurt se nelege posesia sau utilizarea continu a mijlocului de
transport pe o perioad de maximum 30 de zile i, n cazul ambarcaiunilor
maritime, pe o perioad de maximum 90 de zile;
f) locul de plecare a transportului de cltori, pentru serviciile de
restaurant i catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor n timpul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori
efectuat n Comunitate. Parte a unei operaiuni de transport de cltori
efectuat n Comunitate nseamn acea parte a operaiunii efectuate, fr
escal n afara Comunitii, ntre punctul de plecare i punctul de sosire a
transportului de cltori. Punctul de plecare a unui transport de cltori
nseamn primul punct stabilit pentru mbarcarea cltorilor n interiorul
Comunitii, dac este cazul, dup o oprire n afara Comunitii. Punctul de
sosire a unui transport de cltori nseamn ultimul punct stabilit pentru
debarcarea n interiorul Comunitii a cltorilor care s-au mbarcat n
Comunitate, dac este cazul naintea unei opriri n afara Comunitii. n cazul
unei cltorii dus-ntors, traseul de retur este considerat o operaiune de
transport separat.
(5) Prin excepie de la prevederile alin. (3), locul urmtoarelor
servicii este considerat a fi:
a) locul n care este efectuat operaiunea principal n
conformitate cu prevederile prezentului titlu, n cazul serviciilor prestate de
un intermediar care acioneaz n numele i n contul altei persoane i
beneficiarul este o persoan neimpozabil;
b) locul unde are loc transportul, proporional cu distanele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dect transportul
intracomunitar de bunuri, ctre persoane neimpozabile;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri,
pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane
neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice
transport de bunuri ale crui loc de plecare i loc de sosire sunt situate pe
teritoriile a dou state membre diferite. Loc de plecare nseamn locul unde
ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanele parcurse pentru a
30

ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde
se ncheie efectiv transportul de bunuri;
d) locul n care se presteaz efectiv serviciile ctre persoane
neimpozabile, n cazul urmtoarelor:
1. servicii constnd n activiti accesorii transportului, precum
ncrcarea, descrcarea, manipularea i servicii similare acestora;
2. servicii constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale;
3. evaluri ale bunurilor mobile corporale;
e) locul unde beneficiarul este stabilit sau i are domiciliul stabil
sau reedina obinuit, dac respectivul beneficiar este o persoan
neimpozabil care este stabilit sau i are domiciliul stabil sau reedina
obinuit n afara Comunitii, n cazul urmtoarelor servicii:
1. nchirierea bunurilor mobile corporale, cu excepia tuturor
mijloacelor de transport;
2. operaiunile de leasing avnd ca obiect utilizarea bunurilor
mobile corporale, cu excepia tuturor mijloacelor de transport;
3. transferul i/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor,
licenelor, mrcilor comerciale i a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate;
5. serviciile consultanilor, inginerilor, juritilor i avocailor,
contabililor i experilor contabili, ale birourilor de studii i alte servicii
similare, precum i prelucrarea de date i furnizarea de informaii;
6. operaiunile de natur financiar-bancar i de asigurri, inclusiv
reasigurri, cu excepia nchirierii de seifuri;
7. punerea la dispoziie de personal;
8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe
teritoriul Comunitii sau la o reea conectat la un astfel de sistem, la
reeaua de energie electric ori la reelele de nclzire sau de rcire,
transportul i distribuia prin intermediul acestor sisteme ori reele, precum i
alte prestri de servicii legate direct de acestea;
9. serviciile de telecomunicaii. Sunt considerate servicii de
telecomunicaii serviciile avnd ca obiect transmiterea, emiterea i recepia
de semnale, nscrisuri, imagini i sunete sau informaii de orice natur, prin
cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv
cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii,
emiteri sau recepii. Serviciile de telecomunicaii cuprind, de asemenea, i
furnizarea accesului la reeaua mondial de informaii. n cazul n care
serviciile de telecomunicaii sunt prestate de ctre o persoan care i are
stabilit sediul activitii economice n afara Comunitii sau care are un sediu
fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena
unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul
stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan
neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit
n Comunitate, se consider c locul prestrii este n Romnia, dac serviciile
au fost efectiv utilizate n Romnia;
10. serviciile de radiodifuziune i televiziune. n cazul n care
serviciile de radiodifuziune i de televiziune sunt prestate de ctre o persoan
care i are stabilit sediul activitii sale economice n afara Comunitii sau
care are un sediu fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate
sau care, n absena unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix,
i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o
persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina
obinuit n Comunitate, se consider c locul prestrii este n Romnia, dac
serviciile au fost efectiv utilizate n Romnia;
11. serviciile furnizate pe cale electronic. n cazul serviciilor
furnizate pe cale electronic, prestate de o persoan care i are sediul
activitii economice n afara Comunitii sau care deine un sediu fix n
afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena unui
sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul stabil sau
reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan neimpozabil care
este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit n Romnia, se
consider c locul prestrii este n Romnia;
12. obligaia de a se abine de la realizarea sau exercitarea, total sau
parial, a unei activiti economice sau a unui drept prevzut la prezenta
liter;
f) locul n care activitile se desfoar efectiv, n cazul serviciilor
principale i auxiliare legate de activiti culturale, artistice, sportive,
tiinifice, educaionale, de divertisment sau de activiti similare, cum ar fi
trgurile i expoziiile, inclusiv n cazul serviciilor prestate de organizatorii
acestor activiti, prestate ctre persoane neimpozabile.
g) locul de nchiriere, cu excepia nchirierii pe termen scurt, a unui
mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul n care clientul este
stabilit, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. Prin nchiriere se
neleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin excepie,
locul de nchiriere a unei ambarcaiuni de agrement unei persoane
neimpozabile, cu excepia nchirierii pe termen scurt, este locul unde
ambarcaiunea de agrement este pusa efectiv la dispoziia clientului, n cazul
n care serviciul respectiv este prestat efectiv de ctre prestator din locul n
care este situat sediul activitii sale economice sau sediul sau fix. Prin
termen scurt se nelege deinerea sau utilizarea continu a mijlocului de
transport pe o perioad de maximum 30 de zile i, n cazul ambarcaiunilor
maritime, pe o perioad de maximum 90 de zile)
(6) *** Abrogat
(7) Prin excepie de la prevederile alin. (2), locul urmtoarelor
servicii este considerat a fi:
a) n Romnia, pentru serviciile constnd n activiti accesorii
transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea i servicii
similare acestora, servicii constnd n lucrri asupra bunurilor mobile
corporale i evaluri ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de
bunuri efectuate n Romnia, cnd aceste servicii sunt prestate ctre o
persoan impozabil nestabilit pe teritoriul Comunitii, dac utilizarea i
exploatarea efectiv a serviciilor au loc n Romnia;
b) locul n care evenimentele se desfoar efectiv, pentru
serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice,
sportive, tiinifice, educaionale, de divertisment sau alte evenimente
similare, cum ar fi trgurile i expoziiile, precum i pentru serviciile
auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane
impozabile.
(8) Prin excepie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de
transport de bunuri efectuate n afara Comunitii, cnd aceste servicii sunt
prestate ctre o persoan impozabil stabilit n Romnia, locul prestrii se
consider a fi n afara Comuniti, dac utilizarea i exploatarea efectiv a
serviciilor au loc n afara Comunitii. n aplicarea prezentului alineat
serviciile de transport de bunuri efectuate n afara Comunitii sunt serviciile
de transport al crui punct de plecare i punct de sosire se afl n afara
Comunitii, acestea fiind considerate efectiv utilizate i exploatate n afara
Comunitii.
Biletul nr. 86
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti
utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil
independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare
sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de
raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu
Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care
este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana
obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este
locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta
obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic
national al profesionistilor contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului
de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea,
adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele
forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s
fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile
mici, la care nu s-au constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor
respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului
verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit,
respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea
rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului
Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
experiena i formarea continu a controlorilor de
calitate;
independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?
Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i
persoana parial impozabil
(1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att
31

operaiuni care dau drept de deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de
deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mixt.
Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni
pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan
parial impozabil.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor
efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mixt se determin
conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are drept de
deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti
n calitate de persoan impozabil, din care rezult att operaiuni cu drept de
deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este considerat persoan
impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile
prezentului articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial
impozabil poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale n situaia n care
nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate de
persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil.
(3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit
exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de
astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru
cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral.
(4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau
drept de deducere, precum i de investiii care sunt destinate realizrii de
astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru
cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu
se deduce.
(5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac
vor fi utilizate pentru realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau
pentru operaiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate
determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru operaiuni care dau
drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz
ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil
aferent acestor achiziii se deduce pe baz de pro-rata.
(6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre:
a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de
pre, a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care
permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i
b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a
operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu
permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele
primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul
finanrii operaiunilor scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care
nu se afl n sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele:
a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate
de persoana impozabil n activitatea sa economic;
b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine
efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art.
129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b),
precum i a operaiunilor imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n
msura n care acestea sunt accesorii activitii principale.
(8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia
include toate operaiunile prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea
taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiv
se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat
urmtoare. La decontul de tax prevzut la art. 156
2
, n care s-a efectuat
ajustarea prevzut la alin. (12), se anexeaz un document care prezint
metoda de calcul al pro-rata definitiv.
(9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata
definitiv, prevzut la alin. (8), determinat pentru anul precedent, sau pro-
rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate n anul
calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea
operaiunilor cu drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul
curent fa de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice
organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai trziu pn
la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul
respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane
impozabile nou-nregistrate, pro-rata aplicabil provizoriu este pro-rata
estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n timpul anului
calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la
care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de tax,
prevzut la art. 156
2
.
(10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu
prin nmulirea valorii taxei deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare
perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevzut la
alin. (9), determinat pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv
prin nmulirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic
respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8),
determinat pentru anul respectiv.
(12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie
s ajusteze taxa dedus provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se
scade taxa dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se
nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 156
2
,
aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de tax aferent
ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii
acesteia.
(13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital,
definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaiunile prevzute la
alin. (5):
a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie
prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La
finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n baza pro-rata
definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra
valorii totale a taxei deduse iniial;
b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile
mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu pro-
rata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau
19 ani;
3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se
mparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar
diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie
n rndul de regularizri din decontul de tax prevzut la art. 156
2
, aferent
ultimei perioade fiscale a anului.
(14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor
prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus,
Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la
solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost
acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze
taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-rata special aprobat.
Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata
special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune
organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului
respectiv;
b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata
special pentru fiecare sector al activitii sale economice, cu condiia inerii
de evidene contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent,
Ministerul Finanelor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s
impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de
deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) s aplice o pro-rata special;
b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale
economice;
c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe,
n conformitate cu prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau
numai pentru o parte din operaiuni;
d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale
economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special
prevzut la alin. (14) i (15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru
calculul pro-rata special se vor lua n considerare:
a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice,
pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru
cazurile prevzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac
bunurile sau serviciile achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d
drept de deducere i parial activitii care d drept de deducere, nu se aplic
prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe
baz de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul
achiziionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n
regim de scutire i partea de cldire care va fi alocat pentru nchiriere n
regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care
urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce
32

taxa aferent prii din cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim
de scutire.
(2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile
imobiliare reprezint operaiuni de livrare, nchiriere, leasing, arendare,
concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu bunurile
imobile.
(3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate
privind echipamentele i utilizarea de personal;
b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a
persoanei impozabile; i
c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei
deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice
prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de
deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri destinate
operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat
erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare:
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata
utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea
diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 147
1
alin. (2) din Codul
fiscal;
b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata
utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea
diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 147
1
alin. (2) din Codul
fiscal.
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale
n care sunt constate aceste erori."
Biletul nr.88
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor
de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de
organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n
cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de
organismele profesionale.
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
- s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor;
- s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor
de lucru;
- s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
- s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre
colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul
profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea
misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile
fundamentale.
exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti
ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut
frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial, achiziia i desfacerea de
produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie,
pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel
acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n
relaii cu clientul.
examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al
competenei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct
angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile
ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru
consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai sus.
apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se
afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s
obin permisiunea clientului (de regul, n scris).
Biletul nr.89
1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului
de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea,
adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000
prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele
forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s
fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici,
la care nu s-au constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor
respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii
cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea
normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales
independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului
Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
- experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;
- independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil
ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la
achizitionare s-a dedus TVA.
In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul
Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la
art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este
egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie,
transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau
lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de
operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing
sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia
unei alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei
deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost
integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa
este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se
aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza
in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau
fabricate, altele decat bunurile imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun
imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil,
daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din
valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate,
pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost
achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile
imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei
deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau
datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii
sau un alt an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru
bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma
integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa
platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru
transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit
in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data
dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile
bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a
bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru
suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv
pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau
modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei
utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an
ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de
persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile
economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a
33

taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care
intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata
taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in
care apare modificarea destinatiei de utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana
impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in
scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile
realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In
ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze
valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe
valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se
declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-
rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in
situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de
capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de
TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an
calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de
35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul
perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa
depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei
impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din
Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de
operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata
in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita
scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci
trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura
operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare
este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026,
inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta
perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana
respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in
decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an
si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA
deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de
TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari
pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele
impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa
evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau
transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.

Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un
cabinet sau o societate sunt urmtoarele:
- exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se
conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate,
confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic;
- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului
cabinetului sau societii trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod
corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de
audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care
dispune de pregtirea i experiena necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate
eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate
rspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele
competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi
revizuit periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i
capacitatea sa de a satisface cererea clienilor;
- control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de
calitate trebuie controlate periodic;
- coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se
ncredineaz diferite lucrri trebuie informai de responsabilitile lor i de
obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite;
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute
de ctre un profesionist cu un nivel de competen cel puin echivalent.
Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de
control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importana
activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc.
2.Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri
intracomunitare de bunuri?
In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din
ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la
data de 25 a lunii pt luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si
livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor
Intracomunitari
Bilet 91
1. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate
nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de
la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca
programul s-a derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura
utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se
folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
EF (dosarul exercitiului,Secti F)utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.
2. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca
operatiunea este scutita de TVA fara drept de deducere, chiar daca firma
dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea,
inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept
de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-
se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al
sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate
pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie
taxata, exista posibilitate de a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea
la Administratia financiara a unei notificaru privind optiunea de taxare. Apoi,
daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o
alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea
TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie
unei cladiri, fie unei parti din cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata,
34

precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a
operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil
inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea
calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele
fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile
pentru care opteaza pentru regimul de taxare.
Bilet nr. 92
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor
etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-
un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar, dup
aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an
a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de
cunoatere a ntreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu
protocolul?
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu
impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilitii trebuie fcut
diferena ntre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de
reclam i publicitate) i
bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate
limitata de 2 % i sunt condiionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile
de protocol ce costau n buturi alcolice i tutun, taxa pe valoarea adaugata,
aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de
2%.
Biletul nr.93
1.Structura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J,
astfel:
EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i
rapoarte;
EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de
control;
EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;
EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor
profesioniti;
EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii
specifice;
EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de
misiune;
EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin
reglementri diverse;
EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor
consolidate.
2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de
vedere al TVA.
Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in
Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei
operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-
revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar
nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a
acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator,
persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de
furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia
dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care
cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre
beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana
juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform
art. 153 sau 1531;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea
efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania.
Art. 132
1
alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei
operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in
conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe
valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele
conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in
conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara
in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare
pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul
membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei
aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au
fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de
TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.
Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru
operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana
juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este
beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni
triunghiulare, in urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA
in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor
bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform
art. 126 alin. (8) lit. b);
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior,
sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta
persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat
membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca
persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-
revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana
obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva.
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de
TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator
din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei,
in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta
al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007)
obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala
urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5)
din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de
TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in
statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum
ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara
TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele
operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in
posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii,
este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa
se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a
fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de
zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul
generator de taxa pentru operatiunea in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de
inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data
prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul
de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii
termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie,
persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de
taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei
respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal,
astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor
(comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile
realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in Romania
daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a
bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie
transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de
transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si
dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
35

conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile
contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare
ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii
pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele
inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-
revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele
sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a
comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul
expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri
este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub
rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt
stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia
intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin
taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa
colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile
4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la
destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare
de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri
este stabilit intr-un stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei
persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa
aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza
tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in Comunitate.
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita
lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul
intern;
- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte
privind exerciiile precedente;
- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate
folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda
activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de
rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte
i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate
reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n
fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n
care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul
n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n
contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi
din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul
net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena
este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru
a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor
comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de
aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin
raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin
raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii
absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii
absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru
remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea
comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net=
al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau
pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de
acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin
nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea
comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri
sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor
sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora.
Biletul nr. 95
1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit
financiare (nu cu intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de
Supraveghere, cel care are responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare
analizate si identificarea responsabilitatilor (idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile,
o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri,
o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila
ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu
impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea
a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect) (opinia curata). O
derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci
cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta
semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari
de urilizatorii sit financiare.
b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu
a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de
control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand
exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat
rectificarea situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista
constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri
grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si
regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din
diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile
de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a
intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de
evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro
care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra
principiilor contabile i se poate formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n
situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote
de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de
......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin,
amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea
exerciiului i pierderile cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n
36

paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei
financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit i pierdere,
pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile
legale i statutare.
2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea
unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii
astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la
cursul de schimb de la data efecturii evalurii
Biletul nr. 97
1.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit.
Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i
asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a
avut cunotin pn la aceast dat.
ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit
financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu
trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost
nchise i aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de
piaa care in seama de preturile pieei
Biletul nr.98
1.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate
prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la
confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii
lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm
opinia asupra conturilor anuale.
2.Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru
care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea
diagnosticului contabil si financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri,
paragraful opiniei se formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii
ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi
am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura
documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin
alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi
necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor
financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat
amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia
noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei
cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de
. pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile
exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a
faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine
fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i
contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt
conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor
financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile
situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si
pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost
istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor
procedurilor auditorul poate exprima o opinie curat, nedistorsionat de
vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea
formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i
situaiei financiare a societii la 31 decembrie . precum i rezultatelor
acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast
dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii
mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in
sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in
sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in
care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt
amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai
mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea
scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial
valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii:
semnificatie, mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un
paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui
punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex.
Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se
situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c
acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu
afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul,
dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem
atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n
care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde
vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-
aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale
celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n
prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea
intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii
instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de
evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in
cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un
rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si
politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat
determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in
cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea
scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial
valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea
activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza
(afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului
intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea
intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la
micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia
auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela
pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele
contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o
imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia
37

in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate
sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active
totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente
necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active
imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza
continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le
foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se
gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea
lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor
de lichidare
Biletulnr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv
Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum
i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit,
indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de
Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper
procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul
are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i
practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c
normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa
auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat
de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu
comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele
i informaiile coninute n situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea
situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili
situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz
rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de
Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie
planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile
financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima,
pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i
informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a
evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative
fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare,
ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a
exprimrii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional
cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare
iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de
actualizare si cresterea valorii intreprinderii.
Biletulnr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum
i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale
auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care
au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste
documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina
(responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este
ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii
financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere.
Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce
judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i
metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea
situaiilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii
financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii
X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la
prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe
baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei
intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care
nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate
extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara
rezerve.
De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport
fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor
motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa
estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii
trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe
cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o
opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in
afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii,
este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 106
1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o
iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest
dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu,
dezacorduri privind:
- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor
produciei sau n determ mrimii stocului (cantitilor)
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau
infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea
activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ,
dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt
corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei
financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia,
preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net.
2.Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de
vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul optiunii
falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii
falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii
societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de
ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta
Biletul nr. 107
1.Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
38

- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut
asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet
poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a
intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru
conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania
nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind
necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?
Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii
referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de
pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale
pieii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in
totalitate in cazul evaluarii economice sunt:
Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale
trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea
activului net corijat).
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de
entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii, pentru
decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile
financiare prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru
conducerea entitii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere
pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o
marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.109
1.Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in
raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa
validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor
financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz
toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea
ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra
deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca
important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele
importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost
rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii
complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final
a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost
contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al
evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul
exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
2.Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii
constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se
numeste factorul suma de fructificare: [(1+a) -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod
constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de
reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata
de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital
Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate
elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt
complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce
trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor
interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii
lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al
auditorului, poate conine mai multe sau mai puine ntrebri n funcie de
mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i
dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii
putei da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de
fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante
pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)
n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si
semnifica durata de recuparare a investitiei
V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor
nenelegeri ntre auditori i conductorii clientului, prin confirmarea de
ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma
afirmaiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative
ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n mod
rezonabil s obin elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c
cei care conduc ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n
ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de
afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de
influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le
deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite
de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare
afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o
limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i
auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare
de ctre informaiile pe care numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de
verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
39

Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii
care prezint un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil
i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ asupra
situaiilor financiare.
V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i
toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv
cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... .
Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau
omisiuni.
Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile
contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ
asupra situaiilor financiare.
Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la
situaiile financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de
cumprri i vnzri, active date n garanie (ipotecate), active vndute.
Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod
semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor
reflectate n situaiile financiare.
Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc
nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu
excepia celor menionate n nota.....la situaiile financiare.
Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n
notele anexe, iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor.
Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un
eveniment posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a
situaiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate
n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat
n situaiile financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios
nu a fost depus i nu este prevzut.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in
calculele de actualizare a cash-flow-urilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina
in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea
tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul
Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea
pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
Biletul nr.112
1.Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i
principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la
utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o
entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor
financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile
financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli
auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul
precedent.
Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul
principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su
audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor
financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor
subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz
auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul
informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare
auditate de ctre auditorul principal.
Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe
ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal.
Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal
trebuie s-i evalueze competena (celuilalt auditor) i s obin elemente
probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund
obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul
principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu:
- obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste
respectarea acestor obligaii;
- coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi
definite n etapa de planificare a auditului;
- obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n
legtur cu respectarea acestora;
- ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui
rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea
dosarelor de lucru ale altui auditor.
Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile
sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu,
acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al
activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la
rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n
activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important
asupra propriei sale activiti.
2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a
activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta
supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu
un badwill.
Biletul nr.113
1.Utilizarea lucrarilor auditorului intern
Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele
poteniale asupra procedurilor de audit ale sale.
Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre
obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii
sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale
pot fi utile auditorului extern.
Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot
meniona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informaiilor financiare i de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al
politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig s obin o cunoatere sufic a activit auditului
intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul.
n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de
urmtoarele criterii:
- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;
- natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;
- competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor
intern;
- organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i
documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit,
programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare
2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?
Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele:
- Metoda direct
- Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
- Metoda rentei goodwill-ului
Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se
presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare
patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit
previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din
momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma
profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe
pia un capital echivalent cu ANC.
Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrrilor unui expert
Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere
sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau
reglementri.
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s
in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv;
- volumul i calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc
elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi
utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Apoi,
auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i
obiectivitatea lui. n plus, auditorul trebuie s strng elemente probante
suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului
rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un
element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de
situaiile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni
despre utilizarea lucrrilor expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
40

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus
cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza
este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul
n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin
dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data
nchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla
confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data
nchiderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute
dupa data nchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru
auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare
nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor financiare ct si asupra
raportului sau, distingndu-se trei etape:
fapte descoperite pna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii
situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux
financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei
viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin
seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o
rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan
mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate,
exprimate n unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o
perspectiva inflationista. n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din
aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e
elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost
identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor
financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei
ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n
lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin
aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare
au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s
determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei
informri corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea
altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare
la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data
prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative
i ce exemple putei da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face
comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii
previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este
egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.117
1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea
publicarii situatiilor financiare.
Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii
referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea
ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor
survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare
i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea
publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden
semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s
cear cercetarea situaiilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu
conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun.
Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare,
auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza
conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai
noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii
situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai
sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare
iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o
opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie
depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile
financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, audi-
torul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze: raportul su.
2. Care este definitia goodwill-ului?
Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de
valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan
Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a
activelor ntreprinderii, i anume:
- dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar
celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill;
- dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare
inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal
negativ.
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la
vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare,
de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii
raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc
dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare,
auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se
asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare
nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou
raport asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s
cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la
situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare
publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a
situaiilor financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a
se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i
raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu
corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile
pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou
raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt
pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie corespunztoare
despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii
financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor
atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil
corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate
comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport
tipic intre val proprietatii si anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz
procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete
soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s
gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se
asigure c:
soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen
semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs;
soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n
cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost
aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i
descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un
alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd
dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n
lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante
suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie
s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o
opinie.
41

2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor

atunci cand se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate
comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport
tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din
venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de
capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte
componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora
auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin
unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la
diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile
financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile
conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei
financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt
prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in
cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ
asupra situaiei patrimoniale, fin i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele
ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare,
posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul
de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea
dac acestea dau o imagine fidel clar i complet:
- poziiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz
diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n
vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se
opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al
exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i
impozite asupra conturilor de venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de
venituri i cheltuieli.
In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz
informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din
bilan i din contul de profit i pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor
i fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor
atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil
corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i
principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete
responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate
(afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de
elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea
intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate
n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care
au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par
neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci
necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul,
rata dobnzii, garanii i cdiii de ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau
furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale
consiliului de administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n
participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste
c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt
exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara
determinarii ratei de actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux
financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii,
neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care
nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu
include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Utilizarea incorect a
ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a
pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea
ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va
aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
- dac rata inflaiei este mai mic de 10%:
r deflatat = r nedeflatat f
- dac rata inflaiei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s
aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei
contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor
financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie
semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de
continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de
rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen
scurt pentru a finana active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinanare negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
42

- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori
principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine
financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte
nefavorabile asupra intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care
conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii
activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea
intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n
anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru
a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la
continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
- a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar
exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele
anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie
continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar
va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu
rezerve sau o opinie defavorabil;
- situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii
dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va
fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie
defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale
pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea
activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a
limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i
principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete
responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de
baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale
intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator
calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului
financiar?
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub
1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
Biletul nr. 123
1. Auditul estimrilor contabile.
Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui
element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai
frecvente estimri contabile se refer la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor;
- amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat;
- venituri anticipate;
- impozite amnate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garanii.
Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate
asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul
rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor
n anexe.
n acest scop, auditorul poate:
- examina i testa procedurile urmate de conducerea
intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
- utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea
efectuat de conducerea intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru
a stabili dac estimarea se confirm.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i
principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul
estimrilor contabile coninute n situaiile financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le
verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de
credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau
evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile
financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de
reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 124
1. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale
intreprinderii:
- cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni
sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile);
- cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte
intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i
anume:
- pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor
proceduri de audit (etapele anterioare);
- n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa
V - urmtoare).
Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele
substantive, trebuie s in seama de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor;
- sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente
sunt n general mai fiabile dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul
Internaional de audit (ISA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare
a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului
mediu al val comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau
lung tinand cont de deductibilitatea fiscala
Biletul nr. 125
1. Confirmarea externa (directa)
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu
intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind existena
operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiiile i
ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus
controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur,
auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii:
- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente
suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de
limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele
necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri
n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii
directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii
considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clieni i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la
teri;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la teri;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori.
Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul
asupra inform primite sau furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci
cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul n care nu este de
acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie
fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de
aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii
externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt
reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil
ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,
Valoarea substantiala)?
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra
juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le
utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica,
care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta
ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la
43

un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil
asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
Biletul nr. 126
1.Tehnica observarii fizice (directe)
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui
activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i
anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;
proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte
tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu,
au ca obiectiv asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea
activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n
studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii
propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz
const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic
n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz
const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru
evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de
exemplu, Activul net contabil corectat)?
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in
calcul numai de bunurile aflate in proprietate
Biletul nr. 127
1.Tehnica sondajului
innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate
verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem
probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine
adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit
numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere
a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra
eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este
reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou
naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului
intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa,
mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau
aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n
astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s
verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje
asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i
sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din
urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra
eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de
sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de
credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva
reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape
obligatorii.
Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul ntregii mase
sau mulimi


Nu


Nu
Sondaje asupra
ansamblului mulimii

Definirea
obiectelor i
alegerea mulimii
(masei)
Este suficient un
control prin
sondaj?
Mulimea
conine
elemente
cheie?
Verificarea
elementelor
cheie este
suficient?



Da

Da

Da

Controlul tuturor
elementelor cheie


Nu
Controlul tuturor
elementelor cheie plus
sondajele asupra
restului mulimii
2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la
evaluari economice ale activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire
bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa,
strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii
acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informaii
constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza
situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o
baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou
condiii (criterii) de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s
fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente
probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de
adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din
punctul de vedere al evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e
neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii
permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau
fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care
este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu
din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale
privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si
valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale
din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre
valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor
elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente
nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini
fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-
50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest
program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de
caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor
semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la
aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii
existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de
funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de
gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al
conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de
misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce
asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt
controalele de efectuat, ct de extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi
efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care
conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare;
aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat
documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de
evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s
se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd
n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast
coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite
urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea
lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
Ref:
Pag:
Exerciiu Auditor: Data:
Viza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:

44

Controale de efectuat
Mrimea
eantionului
Fcut de
la data de .
Referina
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea achiziiilor
exerciiului pe baz de
comenzi, facturi i recepii
Sume mai mari de
75.000 mii lei
Ionescu
16/03/95
A6 Nimic

2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale
ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii
(matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin
potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele
nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii,
dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa
cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul;
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care
vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a
tuturor punctelor slabe;
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea
importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si
masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de
echilibru financiar specific bilantului functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
Biletul nr. 131
.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a
unui numr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul pentru a reine
dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de
descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c
sistemul descris este cel real i c a fost neles.
Modaliti de realizare a testelor de conformitate:
- observarea direct;
- confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd
de la origine, pentru a-l testa.
2.Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca
nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele
consolidate.
Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?
Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern
sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie
sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de
functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie
reprezentativ (actiune sau afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ
(actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca
tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai
o parte a capitalurilor
Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a
sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor
interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de
eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte.
Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt
concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a
sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea
unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i
pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci
numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine.
Etapele evalurii controlului intern sunt:
- nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea funcionrii controlului intern;
- evaluarea preliminar; testele de permanen;
- evaluarea final i incidena asupra misiunii.
2.Cum poate fi definit evaluarea economic.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode
prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si
intreprinderilor
Biletul nr. 134
1.Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care
sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat
i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument
de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de
semnificaie ales;
- s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a
certifica situaiile financiare n mod raional, cu maximum de eficacitate i n
cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite
luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare,
datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i
costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la:
cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de
control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului,
ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i
revizuirea lucrrilor.
Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
I. Prezentarea ntreprinderii;
II. Informaii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme i domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea
2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor
(metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de
informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 135
1.Orientarea si planificarea auditului
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la
particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele
semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea
controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi
realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap
sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize
comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative
(semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile
financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele
semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea
firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul
productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii
precum :imobilizari,stocuri,creante,ct-uri de trezorerie,ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca
de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de
estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care,
desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de
exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri
anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul
elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de
audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul
considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a
influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de
semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale
intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul
misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare
sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate
obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul
de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se
programe de munca individuale.
45

2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor
corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil,
definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber
profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor
angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata
de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare
se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat.

Biletulnr.137
1.Faze si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
Acestea sunt:
1. Faza initiala;
acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
orientarea si planificarea auditului.

2. Faza executarii lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
controlul conturilor;
examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
utilizarea lucrarilor altor profesionist
alte lucrari;
raportul de audit;
documentarea lucrarilor de audit.
2.Care este formula de caicul a rentabilitatii economice compuse al
rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor,
respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei
entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast
misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze
informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i
acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu
presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este
luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n
consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor
contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se
face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea
acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i
clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de
audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre
de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract
adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru
fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea
intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia
semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii
dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
- C h e l t u i e l i d e c a p i t a l
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru
rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i
clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de
audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu
trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i
prezentarea situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la
reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru
este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii
de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i
a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informaii solicitate.
Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi
referitoare la:
- planificarea auditului;
- descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le
trimit clientului;
- baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare;
- dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-
client cu privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur
cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru
46

fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea
ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia
semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul
net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat
profitul fara a fi o iesire de numerar
Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii
de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
partile contractante;
obiectul contractului;
durata prestarii serviciilor;
descrierea auditului financiar si rapoarte;
utilizarea raportului de audit financiar;
tariful prestatorului si plata acestuia;
obligatiile partilor;
limitarea raspunderii prestatorului;
raspunderea beneficiarului;
limitari ale auditului financiar;
drepturi de proprietate intelectuala;
confidentialitatea;
prelungirea contractului;
modificarea contractului;
incetarea contractului;
forta majora;
comunicarea pe suport electronic;
legea contractului; arbitrajul;
dispozitii finale.
2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care
este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu- s i
pr opune s a s a det er mi ne pr et ul ui ci gama de val or i ,
r es pect i ve zona i n car e a r put ea i ncepe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza
pe notiune ades chi mb, s e poat e cons i der a as t f el c a val oar ea
comer ci al a cons t i ut i e punct ul de echi l i br u i n
car evanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza
dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective,
de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea
unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna ,
latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii
inansamblul sau.
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
Expertul contabil e specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n
domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor
lucrrilor profesionale,inclusiv verificarea i certificarea situaiilor
financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n
condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i
are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a
supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile
financiare i de a efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul
economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au
loc unele schimbri semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu
reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri
istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.142
.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de
norme: norme contabile i norme de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de
reglementare din domeniul contabilitii, care sunt, de regul, organisme de
interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc,
controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a
stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. l din Legea contabilitii.
Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori,
cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii
ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii
financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le
satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai
multora dintre referinele urmtoare:
-standarde internaionale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile naionale;
-alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru
elaborarea i prezentarea situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia
Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) si sunt
denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS);
acestea cuprind:
-Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o
autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii
sale. Acestea pot fi:
-Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit
(IAPS), Standardele Internaionale privind Misiunile de Examen Limitat
(ISRE), Standardele Internaionale privind Misiunile de Certificare (ISAE),
Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (IAASB) din
cadrul Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC);
-norme naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind
autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi
emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului
s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor
mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a
auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor
armonizate? Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep
accize armonizate sunt:
1. alcool i buturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;
3. produse energetice i electricitate
Bletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli
definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru
calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardel e International e pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emi se de Consiliul pentru Standarde deAudit si Asigurari (IAASB)
din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind
autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi
emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului
sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor
mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a
auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
47

invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite
de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in
contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de
loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat
sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
Necesitatea reglementrii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde
profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei
profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si
societii,
2. Condiiile de pia n care activeaz profesia.
3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care
primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic
profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite
relaiile ntre cele dou domenii.
Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei
satisface interesul public sunt urmtoarele:
Transparena
Proporionalitatea
s nu fie mpotriva competenei i concurenei
s nu fie discriminatorie
s fie precis
segmentat n funcie de obiectivele urmrite
implementat consecvent i just
s fie supus unei examinri periodice
Aria de acoperire a reglementrii profesiei
Cerinele de acces i de certificare
Cerine la dezvoltarea profesional continu
Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le
respecte i s le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu
membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus.
Modaliti de implementare
Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea
c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i
deleag responsabilitatea de a reglementa profesia.
Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat
direct sau n fapt de ctre guvern.
Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o
reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una
profesional.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional
trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru
aprarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE
care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene,
profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal
nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un
examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si
activitile ce formeaz profesia contabil.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de
autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a
efectua audit statutar.
Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile
probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n
primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu
ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i
cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui
parteneriat care s serveasc n mod performant att profesia, ct i
utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori
vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia
contabil.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare
din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public,
autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc,
controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a
stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii.
Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori,
cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii
ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii
financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le
satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai
multora din referinele urmtoare:
standarde internaionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile naionale;
alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru
elaborarea i prezentarea situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia
Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt
denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS)
care cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice
misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte
: obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul
necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii
profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si
profesionale atunci cand ofera servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii
permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-
un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu
prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un
interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine
cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura
c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s
actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat
regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a
rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este
necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze
dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni
in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite
elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la
inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si
conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la
sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s
fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr
rezerve.
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i
nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie
48

specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal
sau profesional de a dezvlui aceste informaii.
Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii
profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor tere pri.
Biletul nr.146
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare
directa?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un
numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a
erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie,
deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor
din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care
expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea
(serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui
serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa
independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta
persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea
de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili
cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor
care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa
si gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei,
cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea
responsabilittii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist
contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale
acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de
credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor
de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile
o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva
a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil
Biletul nr. 147 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul
este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut
din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze
rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la
planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articol e
un numar de erori, acestea sunt utilizat e pentru a se esti ma
valoarea totala a erori lor pe segmentul respecti v, prin
ext rapolare l a intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat
decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor
din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii
profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe
responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de
contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie
sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii
diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au
programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu
mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este
realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi
desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care
angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea
regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei
firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili
practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de
luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal,
social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul
firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea
lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia
masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz,
acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect
prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n
trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare
(RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional
continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor
contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si
pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare
pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si
desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta
acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti
7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si
dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa
stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de
dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau
ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont
sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i
corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere
limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control,
atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt
considerate ca insuficiente.
49

Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul
va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile
sale.Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul
unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie
in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri
sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin
intermediul sistemului contabil si de control intern.
2. Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei
intreprinderi?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire
bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa,
strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii
acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.150
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-
profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de
angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului
intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

2.Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui
bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei
tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci
gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune
de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie
punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz
dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
BILET 151
1 CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului
s nu
detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de
tranzacii, care
ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu
informaii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de
nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare
poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvat a auditului;
stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor
a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit
faptului c, de
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect
conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de
fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari
manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Biletul nr. 152
1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Importana relativ este un factor care permite auditorilor s
aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se definete n raport
cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care figureaz n
informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat
altora, innd seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea
avea drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane
rezonabile care se sprijin pe aceast informaie.
2.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al
ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte
ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent
si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul,
in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea
ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in
stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
BILETUL 153
1. Dai definiia auditului n general i identificai elementele
fundamentale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de
experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i
sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii efectuate de un specialist competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate
(standard/norm sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, n general:
- examinarea profesional a unei informaii;
- obiectul auditului l constituie orice informaie;
- este realizat de un specialist competent i independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia exprimat
asupra informaii examinate trebuie s fie argumentat i cu rspundere
pecuniar;
- examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care
poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se
realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se
calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mult
mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in
functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea
evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant
economic, bilant functional
Biletulnr.154
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un
profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare
ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de
auditori statutari care examineaz (verific) i certific n totalitatea lor
situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau
juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i
celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul
contabil aplicabil;
50

- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la
imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a
situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia
l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele)
contabile.
2.Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea
fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si
avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constrngeri,
intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un
profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor
informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente fundamentale ale
auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati
efecutate de un profesionist contabil cu character de control, analiza
inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale
auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti in ansamblul lor n vederea exprimrii unei opinii motivate in
legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor
financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele
nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in
functie de vechimea cladirii
(7) Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor
alin. (1) - (6), se reduce n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum
urmeaz:
a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin;
b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de
ani i 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin.
Biletulnr.156
1.Definii valoarea just.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
buna voie intre doua pri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei
tranzacii cu preul determinat obiectiv.
2.Definii lichidarea societilor comerciale.
Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care
dup dizolvarea societii urmrete trasformarea activului n bani i plata
creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre asociai.
Bilet nr.157
1.Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete
de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii
ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica
procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul
judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a
actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in
conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte
si operatiuni.
Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de
achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si
punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire.
2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?
Art. 113. - (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele,
birourile, corespondenta
comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei,
contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinnd averii
debitorului.
(2) n situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face
dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca n
urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.56-58, administratorul
judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se ncheie pe baza comunicarilor
scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita
deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente
n scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului,
care vor fi luate de lichidator pentru a fi ncasate sau pentru a efectua
activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul l va depune n banca n contul averii
debitorului.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
(6) n timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru
conservarea bunurilor.
Art. 114. - (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet ntr-o
singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica
sigiliile. n toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere n cel mai scurt
timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca
judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va
putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia n posesie bunurile,
devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. - (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale
debitorului.33
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, iar daca
acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
(3) n vederea conservarii patrimoniului, n cazul n care n averea debitoarei
nu exista suficiente
lichiditati, lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului
pentru obtinerea acestor lichiditati fara aprobarea creditorilor. Valorificarea
se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la
valoarea de lichidare indicata de evaluator
Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru
dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai
condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand
aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.
2. Definiti .dizolvarea societatilor comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activitii comerciale
normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz
trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou
faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor
sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea
restului ntre asociai. Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine
stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor
raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la
referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de
exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimat
la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil
corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor
- Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n
functiune
VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial
brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condiiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial
brut - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii
(legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare.
Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:
trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea
acestuia;
declararea nulitatii societatii;
hotararea adunarii generale;
hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea
societatii;
insolventa societatii;
51

alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot
inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de
contracarare a efectelor
Biletul nr.161
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este
obiigatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor
comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in
cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare
prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
lichidarea societatii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale
societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii
contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile,
inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale
care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile
respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a
asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in
numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a
stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt
etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale
catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a
impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile
prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al
societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii com, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in
registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net),
rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale.
Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001
pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in
conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei
intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor
patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de
piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea
valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie
considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au
influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca
profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie
ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de
utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie
penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un
bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia
evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei
eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician n insolventa,
autorizat n conditiile legii,desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa
exercite atributiile prevazute la art. 25 n cadrul procedurii falimentului, att
n procedura generala, ct si n cea simplificata.
Biletul nr.163
1Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu
proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator
va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a
procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu
un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si
reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect
previzibil negativ (invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea
ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
2Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n
Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile
este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice
situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-
i impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile
pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind
exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru
efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina
solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor
contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul
experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept
deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate,
abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri
procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de
Codul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus
trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup
numire.
- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de
independen i va completa o Declaraie de independen" care va nsoi
lucrarea depus pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.164
1.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si
in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati
se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de
recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date
52

asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de
permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere,
cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a
produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai
importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte
buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei
etc.
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita
pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita
pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin
actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru
modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de
tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii
directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-
o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen
de 15 zile de la pronuntare.
Biletul nr.165
1.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic,
tehnologic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale
raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului
comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de
productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii
imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si
analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de
viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne,
preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere
defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime,
probleme de calitate a produselor si serviciilor.
2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin
prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si
administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art.
98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente,
acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si
creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza
unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume
periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru
intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile
aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte
lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau
actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile
de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru
al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 166
1.Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de
organizare, management Si resurse umane.
Obiectivul l reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii
personalului de a contribui la realizarea activitATii ntreprinderii.
ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcTionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in
ntreprindere; fluctuaTiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire,
experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
- OportunitATile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna
organizare, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata;
relatii de rudenie intre conducere si salariaTi.
2.Care este termenul lichidArii societATii de la data
dizolvArii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data
dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu
cel mult 2 ani.
Biletul nr. 167
1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului
financiar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin
trei exerciii financiare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei
de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele
si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate
potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
2. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului
financiar, ce obligatii au lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar,
lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala,
conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA
activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru
care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce
se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de
insolventa, ce obligatie are lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de
insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara
deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei,
creditorii vor putea cere deschiderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a
principalelor functii ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional)
intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu
profesional far s fie afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei
de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna
la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
53

este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert
contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu
practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care
sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa
fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere,
oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea
sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de
exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la
capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea
sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de
membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii
acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei
profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt
prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a
profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra
pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului
contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile
in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil
de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui
practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii
profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate
patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate
anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile
nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-
o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta
cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.170
1.Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al
unei intreprinderi?
Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi
sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si
elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare
exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
2.Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Bilet nr. 171
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de
intreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea
generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n
termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor,
ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a
procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.
Biletul nr. 172 .
1. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri
necesare i bunuri nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si
stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se
face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de
participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de
profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si
diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor
patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor
mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului
exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare
cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea,
asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma
trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara
exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de
evaluare a societatii respective.
2.Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea
exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale( conf
prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n
informaie i n sistemele de informaii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri
interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul
contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute
din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai
ridicat de performanta.
-ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat
simi ncredinai ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz
prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 173
1. 1.Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor
dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net corijat?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare
exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. Despre confidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul
privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze
sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia
divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative
Confidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o
autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale
sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate,
sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de
confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile
primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau
al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit
profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin
normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa
defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra
naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra
circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii
unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise
n legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate,
trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume:
a. cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu
deosebire terti) pot fi lezate;
b. cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de
divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de
informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica
fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile
sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa
primeasca astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului
profesional si/sau a unui avocat.
54

Biletul nr. 174
1.Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat
corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil
cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea
creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului
fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data
convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate,
lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final nsotit de
situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor
creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. J udecatorul-
sindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile
de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul
final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate
obiectiunile la raportul final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul,
modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub
conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al
lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor
fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90 de
zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la
banca, n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea
vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in
care s-a ajuns in starea de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau
de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de
insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de
insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au
exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza
insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de
conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat
insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au
facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
1. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin
insuficiena fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena
este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la
scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b)
insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea
plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile
la data scadenei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si
valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
) 2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala
colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii
acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei
intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea
bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu
sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care
dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd
valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra
juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii
judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor
pentru nceperea procedurii;
judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre
practicienii n insolven
confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau
lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului
negociat cu adunarea creditorilor;
nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului
judiciar sau lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce
activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de
conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven
judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator
pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu
caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii;
judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale
oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul
judiciar sau de lichidator;
admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de
lichidare,dup votarea lui de ctre creditori;
soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor
de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment;
soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar
sau lichidatorului;
judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor;
pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
Bilent nr. 179
1. 1.Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru
determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau
a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
2. Despre integritate.
Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor
contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri.
Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele,
evidenele, comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea:
conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare;
conin declaraii sau informaii eronate;
omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile
mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele
de mai sus.
Bilet nr. 180
1. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul
parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin
factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att
aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In
aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili
55

trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum
este luat in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se
aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y
daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se
aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent
valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent
valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.
Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s
permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor
nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor
contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care
obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie
definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n
mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar
trebui evitate.
Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii
diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.
Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili
trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin
obiectivitatea n raionamentul profesional.
In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n
mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat
atenia corespunztoare urmtorilor factori:
a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor
se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate
situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor
pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute,
prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea.
d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul
angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul
obiectivittii.
Biletul nr.181
1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa financiara
- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale
(rata dobnzii de baza fr risc)
2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii
profesionale deetica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni,
modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate ,
cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor
ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta,
impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte
profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii
contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitat e
in interes public si pentru aceast a trebuie sa respecte unele
principii sireguli de comportament professional menit e sa dea
servi ciilor respecti ve autori tateanecesara si sa previna
patrunderea catre utilizatori a unor informatii financi ar -
contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de
principii si reguli eti ce si monitorizarea insusirii si respect arii
acestora decatre toti profesi onistii contabili constituie una din
atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare
pentru instruirea unui sist em de investigare si de sanct iuni
pentru cazurile denerespectare a standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 182
1. Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili;
beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca
aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si
raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a
altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de
statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti
10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia
administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?
Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau,
dup caz, lichidatorului toate informaiile cerute de acesta, precum i toate
informaiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea i averea sa,
precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la
art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) i e) din Codul de procedur civil
Biletul nr.183
1.Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului
unei intreprinderi.insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului
ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite,
rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de
capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa
medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
56

= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare
tuturor creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu
art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului
i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor
agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru
efectuarea meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au
reprezentani n ar, notificarea va fi trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor
Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii
debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de
insolven.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa
medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc
2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de
administratorul judiciar conform evidenelor contabile, toi ceilali creditori,
ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune
cererea de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a
procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va
pstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma
datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele
drepturi de preferin sau garanii.
Biletul nr.185
1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din
cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de
catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza
unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare
ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o
deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de
actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta
evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice
actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si
riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o
daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata
si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa
fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar,
riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.
2.Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate
insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.Et i c a s e
o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r
u ma n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in
viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de
conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de
principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa
legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde
competenta ce se obtine prin actiuni educative
Biletul nr.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare
intre riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza
diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o
prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de
reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot
propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de
reorganizare n condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n
termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia
formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost
declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a
fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea
unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu
condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului
prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin
20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane,
n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini
contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri
interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala,
risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente
depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul
diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin
prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate
in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si
Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme
metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte
documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de
IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii
standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in
standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor
nationale care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea
corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente
emise de IAASB.
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor
unei intreprinderi asupra valorii acesteia?
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara
sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de
abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
57

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in
activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc.
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de
public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de
fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica
satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este
bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si
eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport
partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii
de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu
un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile
financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea
increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de
impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o
responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-
Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua
Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in
legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in
spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu
presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a
nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte
urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul
auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de
supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere
publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine
cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei
sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele
care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele
implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate
printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de
supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii:
Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de
audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de
calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii
profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si
sanctiuni disciplinare.
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din
metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat
obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in
acest bilan.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social
al profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul
ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se
pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie
cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil
este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica
de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili,
sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre
cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei
companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor
contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor
in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor
contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea
salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea
de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita
indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri,
in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in
dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este
conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice,
care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul
contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii
economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca
practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in
organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie
etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie
ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare
financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante
corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are
in evaluarea intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor
profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i
aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client
sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele
tehnice i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii
profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci
solide in utilizarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea
acestui serviciu. Competena profesional poate fi imprit in dou faze
distincte:
(a) dobandirea competenei profesionale; i
(b) meninerea competenei profesionale.
130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i
inelegerea voluiilor tehnice, profesionale i de afaceri relevante.
Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil
s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu
dispoziiile privind o misiune, cu grij, meticulous i la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se
asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil
in calitate de profesionist au o pregtire i o supraveghere corespunztoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze
clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile
inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1. 1.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare
a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii
capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma
a profitului din bilan care ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din
legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul
ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana
la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza
constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
58

- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din
diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice
exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii
tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele
sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o
standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare
a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput
si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein
numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in
mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din
care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel
evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi
una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale
previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este
neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se
folosete in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga
periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre
proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite
perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut
si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde
profesionale, etice, de educaie care sa fie ndeplinite de membrii acelei
profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i
societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care
primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica
profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru a fi stabilite
relatiile intre cele doua domenii
BILETUL 193
1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din
bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din
diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice
exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii
tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele
sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o
standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de
evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de
la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse
din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein
numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in
mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului
activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a
managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat
si de persoane din exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile,
programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare
dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in
ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare
furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din
organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale
organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a
pierderilor de orice fel.
Biletulnr.194
1. 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in
legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor?
- Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul
statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare
(consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor
interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la
imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de
aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru
auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car
activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate
functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate
procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare ex.
Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece
incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un
impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale
auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este
mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor ,
suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de
control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de
orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al
interocutorilor , potrivit planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este
necesara o opinie fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine
intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare
stabilite de IAASB (Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si
Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii
unice stabilite de IIAI (Institutul International al Auditului Intern ) , in
aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul
conducerii .
Biletul nr. 195
59

1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in
legatura cu cheltuielile salariale?
se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare
i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele
sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc
i protecie social
2.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
Art. 137
1
. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala
ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti
prin actul constitutiv.
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din
bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror
rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie
integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile
din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe
actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor
necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu
exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi
delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum
i aprobarea planificrii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii,
potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre
consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai
multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de
administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a
actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie
al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.
In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie
reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi
imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O
astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar
actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite
operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de
conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului
general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele
persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele
actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului
specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si
diligenta unui bun administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in
momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa
considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii
adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri
cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi
vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile
confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in
calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea
mandatului de administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea
intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la:
-acurateea declaraiilor financiare;
-continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
-existena unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu
i probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii
societii, nlimitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea
competenelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului
de administraie i adunrii generalea acionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii
beneficiare a unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a
profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale
previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Art. 144
2
. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor
obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate
prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu
s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle
funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile
constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai
dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic
cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele
svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut
s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie,
mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de
dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate
pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor
necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu
exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu
pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum
i aprobarea planificrii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii,
potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu
pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de
administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu
art. 114
Biletui nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea
intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi
sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a
intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n
justiie. nlipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de
60

administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2) Prin actul
constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot
fimputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O
astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim,
administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot
mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri
deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag
directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143,
puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile
alin. (2)-(4) se aplic directorilor n modcorespunztor. Consiliul de
administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare asocietii n raporturile
cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul
comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea,
menionnd dac ele acioneaz mpreun sauseparat. Acestea depun la
registrul comerului specimene de semntur.
Biletul nr.200
1Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n
evaluarea acesteia prin rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii,
respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice
atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata
intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea,
asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru
modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor,
etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu
termenul de recuperare al investitiei.
2.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea
generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin
actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt
nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul
constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea
generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul
voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al
consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere,
consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la
intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului
membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul
trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea
locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai
directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in
consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor
se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru
membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui
membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre
directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile
adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire
la activitatea de supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de
supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere
a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca
anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului.
In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii
generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3
patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate
stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din
cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii
si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul,
remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a
personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de
conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra
activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de
nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa
dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie
sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un
membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in
aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac
obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de
audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni.
Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea
motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului.
Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in
conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi
consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de
supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde
numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate,
numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat
de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta
modul in care piata ar evalua riscuril e speci fice afluxuril or de
numerar. Pri ma de risc se st abileste pe b a z a e s t i ma r i l o r d e
p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i me l e d e r i s c s p e c i f i c e
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii
principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre
directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile
adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu
privire la activitatea de supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i
valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac
prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile,
numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata
mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite
personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat
in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.203
1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta
randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice
dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele,
dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor
patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra
propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaiile
financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un
raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situaiile
61

financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau,
dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni
vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n
administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului
constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la
cunotin adunrii generale.
Biletul nr.204
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate
pentru un numar de ani.
2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele,
codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu
aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor.
Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ
de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei
specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv
ale directoratului i consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz,
de auditori interni, n exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al
celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau
sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n
form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice
pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
Biletul nr.205
1. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de
metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin
aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin
profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate
continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual
previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate
2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe
actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua
categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si
nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere
limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.206
1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai
formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare
semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care
finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe
actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.
2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin
audit statutar?
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi
independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i
sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii
n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea
la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii
informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care
conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba
de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna
numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica
respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea
creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra
unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale
unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
operaional sau unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai
cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european
(Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul
statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest
punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n
legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n
legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii
auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea
societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
Biletul nr.207
1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in
evaluarea unei intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile
tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor
de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea
cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii
dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a
lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in
cadrul societatilor cu raspundere limitatei?
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a) s
aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului
net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce/demit i s le
dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului
financiar, atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s
decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele
pricinuitesocietii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s
modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in
fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar
trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se
stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPITOLUL II: Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207 din legea 31/990
(1)Capitalul social poate fi redus prin:
a)micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b)reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c)dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2)Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata
de pierderi, prin:
a)scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b)restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu
reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte
sociala;
c)alte procedee prevazute de lege.
62

Art. 208
(1)Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua
luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
(2)Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand
legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul
ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3)Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii,
vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit
scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face
opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4)Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul
actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori
garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea
creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile
nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea
judecatoreasca a ramas definitiva.
(5)La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare
publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii
adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului
social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea
capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in
contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1)Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin
majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi
aporturi in numerar si/sau in natura.
(2)De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu
exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de
emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra
societatii cu actiuni ale acesteia.
(3)Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in
rezerve, fara a majora capitalul social.
(4)Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor
poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand
este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune.
Art. 212
(1)Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea
dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile
autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre
membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea
formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a)data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b)denumirea si sediul societatii;
c)capitalul social subscris si varsat;
d)numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor
directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz,
auditorului financiar, si domiciliul lor;
e)ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul
auditorilor financiari;
f)dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta
data, au trecut mai putin de 5 ani;
g)obligatiunile emise de societate;
h)hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea
totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare
la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si
data de la care se vor plati dividendele.
(3)Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu
cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod
drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori
mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona
drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei
specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii,
respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea
celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau
in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1)Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea
generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea
unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile
art. 38 si 39.
(1
1
)In cazul in care majorarea capitalului social este efectuata pentru
realizarea unei fuziuni sau divizari si pentru efectuarea, daca este cazul, a
platilor in numerar catre actionarii/asociatii societatii comerciale absorbite
sau divizate, nu este necesara intocmirea raportului prevazut la alin. (1), daca
proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinarii unui expert
independent potrivit dispozitiilor art. 2433 alin. (1)-(4).
(2)Aporturi in creante nu sunt admise.
(3)Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara
convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari
majorarea capitalului social.
(4)Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in
natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor
emite in schimb.
Art. 216
(1)Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre
subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul
actiunilor pe care le poseda.
(2)Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul
termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie,
respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu
prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii
hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de
administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere
publicului.
(3)Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului
articol este anulabila.
Art. 216
1

Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite
obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 217
(1)Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin
hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
(2)Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie
adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se
precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest
raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a
actiunilor.
(3)Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din
capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4)Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul
de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul
comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1)Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce
efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de
la data adoptarii.
(2)Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va
fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune
prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1)Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la
data subscrierii, in proportie de cel putin 30 % din valoarea lor nominala si,
integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2)In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor
in natura.
(3)Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la
data subscrierii.
(4)Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220
1

(1)Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul,
poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la
data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o
valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2)O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a
actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita
perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul
constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3)Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din
capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
63

(4)Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de
administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a
decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor
existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv
directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si
majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie,
respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in
registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in
modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind
sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar
compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna
viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura
cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul
din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand
seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va
decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de
regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea
pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila
readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi;
numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de
stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n
comandit simpl sau cu rspundere limitat?
TITLUL V: Excluderea si retragerea asociatilor
Art. 222
(1)Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau
cu raspundere limitata:
a)asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b)asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit
legalmente incapabil;
c)asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in
administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d)asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se
serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al
altora.
(2)Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in
comandita pe actiuni.
Art. 223
(1)Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii
sau a oricarui asociat.
(2)Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si
asociatul parat.
(3)Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi
hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti
asociati.
(3
1
)Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de excludere este
supusa numai apelului.
(4)Hotararea definitiva de excludere se depune, in termen de 15 zile, la
oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul
hotararii se publica, la cererea societatii, in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a.
Art. 224
(1)Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in
ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu
sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2)Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225
(1)Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de
societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2)Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare,
asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea
ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Art. 226
(1)Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in
societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a)in cazurile prevazute in actul constitutiv;
a
1
)in cazurile prevazute la art. 134;
b)cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c)in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza
acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza
unei hotarari a tribunalului, supusa numai apelului.
(1
1
)Dreptul de retragere poate fi exercitat, in cazurile prevazute la alin. (1)
lit. a) si b), in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii
generale a asociatilor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Dispozitiile art. 134 alin. (21) se aplica in mod corespunzator.
(2)In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune,
prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a
celorlalti asociati.
(3)Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se
stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in
caz de neintelegere, de tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de
societate.
Biletulnr.210
1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n
evaluarea ntreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o
obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa
deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea
pe termen lung a fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
CAPITOLUL I: Dizolvarea societatilor
Art. 227
(1)Societatea se dizolva prin:
a)trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b)imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea
acestuia;
c)declararea nulitatii societatii;
d)hotararea adunarii generale;
e)hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea
societatii;
f)falimentul societatii;
g)alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
(2)In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de
catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni
inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate
dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3).
(3)Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea
duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul
National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru
constatarea dizolvarii societatii.
(4)Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237
alin. (6)-(10).
Art. 228
(1)Societatea pe actiuni se dizolva:
a)in cazul si in conditiile prevazute la art. 153
24
;
b)in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3).
(2)Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu
raspundere limitata.
Art. 229
(1)Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin
falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre
asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul
singur.
(2)Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare
cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei
societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
(3)Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita
simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul
asociat comanditat sau comanditar.
64

Art. 230
(1)In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista
conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine
mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la
notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue
societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de
deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand
mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.
(3)Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea
schimbarilor intervenite.
Art. 231
(1)In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea
reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra
hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
(2)Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul
registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre
publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
(3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva
hotararii, in conditiile art. 62.
Art. 232
(1)Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul
comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in
afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a).
(2)Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are
loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data
la care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, cand dizolvarea a fost
pronuntata de justitie.
(3)In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de
tribunalul investit cu procedura falimentului.
Art. 233
(1)Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.
Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a
societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.
(2)Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul,
nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si
solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.
(3)Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului
fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata
de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
(4)Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile
lichidarii, pana la terminarea acesteia.
Art. 234
Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa
are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la
publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 235
In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere
limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea
prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a
societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea
patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea
lui in acord cu creditorii.
(2)Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care
activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa
acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura
lichidarii prevazuta de prezenta lege.
(3)Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata
creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului.
(4)Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului
de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate
proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara.
Art. 237
(1)La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in
cazurile in care:
a)societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
c)societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu
indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori
nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
c
1
)societatea s-a aflat mai mult de 3 ani in inactivitate temporara, anuntata
organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului; termenul de 3 ani curge
de la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind starea de
inactivitate temporara a societatii;
d)societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
(2)Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a
fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in
registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
(3)Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza
in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de
dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii.
(4)In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile
prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de
inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta
care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de
dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50 %.
(5)Orice persoana interesata poate face numai apel impotriva hotararii de
dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii potrivit
prevederilor alin. (3) si (4). Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul
registrului comertului la care este inregistrata societatea a carei dizolvare a
fost pronuntata.
(6)La data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare ramane definitiva,
persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi.
(7)Daca in termen de 3 luni de la data la care hotararea judecatoreasca de
dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea lichidatorului,
judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un
lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea
acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in
cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor
art. 4 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(7
1
)Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica
lichidatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al
Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului
in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata.
(la data 29-iun-2007 Art. 237, alin. (7) din titlul VI, capitolul I completat de
Art. I, punctul 57. din Ordonanta urgenta 82/2007 )
(8)Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o
cerere de numire a lichidatorului in termen de 3 luni de la expirarea
termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din
registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la
cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor,
conform dreptului comun.
(9)Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica
persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului
National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului
de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.
(10)Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul
comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor.
Art. 237
1

(1)Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe
durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi
nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
(2)Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru
obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va
fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii
societatii.
(3)Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al
raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde
nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv
lichidate.
(4)Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special
atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale
proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al
unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod
societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile.