ARTA DE A SUDA II - SUDURA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZ CU
ELECTROD NEFUZIBIL DIN TUNGSTEN(TIG- Tungsten Inert Gaz)
a)INTRODUCERE Sudura in mediu protector de gaz cu electrod din tungsten(wolfram) este o procedura de sudura in care caldura n ecesara sudurii este furnizata de arcul electric ce se produce intre electrodul infuzibil si piesa de sudat. Sudarea manual WIG/TIG este adeseori considerat ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare utilizat n industrie. Deoarece sudorul trebuie s menin o lungime mic a arcului electric, este necesara o atenie sporit i o bun ndemnare pentru a preveni contactul dintre electrod i piesele de sudat. Sper deosebire de celelalte procedee WIG/TIG necesita ca operatorul sa foloseasc ambele mini, deoarece majoritatea aplicaiilor necesita ca sudorul sa aduc cu o mn material de adaos n baia de metal top it iar cu cealalt mn s manevreze pistoletul; totui, la realizarea mbinrii dintre dou materiale subiri nu este necesara folosirea de material de adaos. Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de nalt frecven care sa creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protecie, permind arcului sa se aprind cnd distana dintre electrod i piesa de sudat este de aproape 1,5 - 3mm. O alt metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda touch arc sau lift arc ns prin aceasta metoda se pot contamina att electrodul ct i sudura. Odat aprins arcul electric sudorul mic pistoletul circular pentru a forma baia de metal topit, mrimea acesteia depinznd de mrimea electrodului i de densitatea de curent. n timp ce menine constant lungimea arcului, sudorul nclina pistoletul pn la aproximativ 10-15 fa de vertical. Materialul de adaos este introdus manual n baia de metal topit(dac este necesar). Sudorii adesea dezvolta o tehnica rapida de micare a pistoletului i de aducere de material de adaos n baia de metal topit. Cnd procesul de sudare este aproape finalizat, intensitatea arcului este treptat redus pentru a permite solidificarea craterului final i a preveni apariia f isurilor la captul mbinrii sudate. Electrodul infuzibil este fabricat din tungsten (wolfram) sau dintr -un aliaj ce contine tungsten. Baia de sudura este protejata de un gaz inert ce este adus In zona de sudura prin intermediul tortei port -electrod. Sudura TIG poate fi: -fara material de adaos-se realizeaza topirea locala a materialelor ce urmeaza a fi sudate. -cu material de adaos- se realizeaza topirea locala a materialului de baza si a materialului de adaos. b)Circuitul de sudura Este format din : -aparatul de sudura (generator) -torta port-electrod cu cablu de sudura -butelie gaz inert cu regulator de presiune -cleste de masa cu cablu de masa -materialul de adaos -unitate de racire cu apa 2. SURSA DE PUTERE Rolul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentirnerii arcului electric care se realizeaza intre electrodul infuzibil si materialul de baza. In interiorul unui aparat de sudura exista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea stabilitatii arcului electric.Ac est dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri : -mecanic(sunt magnetic ) -electronic(variator cu tiristori sau invertor) Procedeul WIG/TIG poate utiliza att curentul continuu polaritate directa sau inversa ct i curentul alternativ, depinznd de setrile sursei de sudare. Curentul continuu polaritate inversa la electrod cauzeaz o emisie puternica de electroni care bombardeaz suprafaa piesei de sudat genernd o cantitate mare de cldura n zona sudarii. Acest lucru duce la realizarea unei custuri cu ptrundere mare i lime mic. a)aparat de sudura in curent alternativ(AC): -tensiunea de iesire are o forma dreptunghiul ara si isi schimba sensul periodic cu frecvente cuprinse intre 20-200Hz) . b)aparat de sudura in curent continuu(DC). Tensiunea de la bornele aparatului este continua si se obtine cu ajutorul unor dispozitive capabile sa transforme Curentul/tensiunea di n alternativ in continuu. Daca curentul de sudura este continuu el poate fi clasificat dupa polaritate: b1)polaritatea normala:-torta se leaga la polul negativ al aparatului de sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul clestelui de masa la piesa ce urmeaza a fi sudata. Caldura produsa de arcul electric este concentrata pe piesa de sudat producand topirea locala a acesteia. Sudarea cu polaritate normala se utilizeaza pentru aproape toate materialele si aliajele cu exceptia aluminiului si a ali ajelor sale care se sudeaza cu polaritate inversa. b2)polaritate inversata:torta se conecteaza la polul pozitiv al aparatului iar clestele de masa la polul negativ.Caldura degajata de arcul electric se concentreaza in special pe electrod ceea ce impune sudarea cu curenti mici de sudura pentru a evita arderea electrodului infuzibil. Exista o familie de surse de sudura cu curent continuu la care nu conteaza polaritatea curentului si care se numesc suruse de curent continuu modulat sau pulsatoriu. Curentul continuu modulat sau pulsatoriu se obtine prin suprapozarea peste curentul continuu de baza a unui curent pulsatoriu(de obicei de forma dreptunghiulara) in scopul obtinerii unui arc de sudura pulsant. Acest tip de curent de sudura se utilizeaza in situa tiile in care se doreste sudarea a doua materiale foarte subtiri caz in care este necesar un control total al acestuia. 2)Torta cu electrod de tungsten Torta cu electrod de tungsten este un cleste special care este legat la unul din polii sursei de sudura precum si la butelia cu gaz inert(prin intermediul unui tub continuu racordat la regulatorul de presiune) si care fixeaza electrodul infuzibil prin intermediul une pensete elastice. Tortele pot fi: -cu racire normala (pentru curenti mici de sudura)-racirea este asigurata de gazul inert ce trece prin torta; -cu racire fortata (pentru curenti mari de sudura 200 -500A)-racirea se realizeaza cu apa ; 3)materialul de adaos -in functie de grosimea materialelor sudate se poate folosi sau nu materia l de adaos.Acesta este adus manual in zona baii de sudura unde este topit si inglobat in materialul de baza. Calitatea materialului de adaos se alege in functie de materialul de baza si contine o cantitate mica de material dezoxidant sau alte materiale ce au ca scop imbunatatirea proprietatilor cusaturii sudate. 4) butelie de gaz inert cu reductor de presiune Circuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din: -un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte); -un manometru ce indica presiunea gazului inert din butelie -un regulator de gaz -un electroventil care deschide sau inchide circuitul (in cazul in care torta este prevazuta cu buton pentru controlul ellectroventilului}; 5)clestele de masa si cablul de masa -are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de sudura si materialul de sudat; -sectiunea cablului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul maxim de sudura; 6)unitatea de racire cu apa -este utilizata pentru racirea tortei cand se sudeaza cu curenti mar i de sudura; C)Gazul protector inert Rolul sau este de a asigura un scut protector de gaz inert intre baia de sudura si mediul ambiant. Gazul protector are influente diferite asupra asupra baii de sudura in functie de compozitia chimica a acestuia.Gazele utilizate sunt:argon, heliu, amestec argon-heliu sau argon- hidrogen. Este foarte indicat ca gazul inert sa fie foarte curat deoarece impuritatile pot afecta calitatea sudurii. Argonul -este ieftin -arcul este relativ stabil -piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri Heliul Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata.Fiind mai usor decat argo nul se impune utilizarea unei cantitati sporite de heliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura . Alegerea gazului de protecie depinde de civa factori cum ar fi: tipul materialelor ce se sudeaz, tipul rostului i aspectul final al cordonul ui de sudur. Argonul este cel mai utilizat gaz de protecie la sudarea WIG/TIG. . Cnd este utilizat n curent alternativ, argonul, confer cordonului de sudur o calitate deosebit i un aspect bun. Alt gaz de protecie adesea utilizat este heliul folosi t pentru creterea ptrunderii n mbinare i a vitezei de sudare i este folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termic mare cum ar fi cuprul i aluminiul. Singura problema apruta la sudarea n mediu protector de argon este aceea a dificulti i amorsrii arcului electric. Amestecul de argon i heliu este de asemenea folosit ca gaz de protecie la procedeul WIG/TIG, pentru meninerea sub control a cantitii de cldur introduse meninnd beneficiile conferite de argon. Acest amestec este eficient n creterea vitezei de sudare i a calitii mbinrii sudate n curent alternativ la sudarea aluminiului conferind i o uurin la amorsarea arcului. Amestecul argon- heliu asigura proprietati intermediare si se comporta in functie de procentajul celor doua gaze. D.Electrodul infuzibil Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje ale wolframului, deoarece wolframul are o temperatura de topire ridicata, n jurul a 3422C, ceea ce determin faptul c electrodul nu este consuma t n timpul procedeului de sudare, ins acesta de poate eroda n timp. Sunt mai multe tipuri de electrozi infuzibili: -electrozi din tungsten pur. -sunt utilizati cu curenti de sudura relativ mici,mentinand un arc relativ stabil -sunt cei mai ieftini electrozi infuzibili -electrozi din aliaj tungsten-thoriu -se utilizeaza pentru curenti mari -arcul se amorseaza usor si ramane relativ stabil -se recomanda la sudarea otelului cu curent continuu cu polaritate normala -electrozi din aliaj tungsten-zirconiu -se utilizeaza pentru sudarea manuala a aluminiului ,magneziului si aliajelor acestora cu curenti mici -medii. -electrozi din ceriu -asigura o buna patrundere a sudurii O serie de aliaje ale wolframului au fost standardizate de ctre Institutul Internaional de Standardizare (International Organization for Standardization) i de Societatea American de Sudur (American Welding Society), n ISO 6848 i AWS A5.12; respectiv p entru sudarea WIG/TIG electrozii sunt prezentai n tabelul 1. Clasa Culoarea Clasa Culoarea Aliaje ISO ISO AWS AWS WP verde EWP verde nu WC20 gri EWCe-2 portocaliu 2%CeO2 WL10 negru EWLa-1 negru 1%La2O3 WL15 auriu EWLa-1.5 auriu 1,5%La2O3 WL20 bleu EWLa-2 albastru 2%La2O3 WT10 galben EWTh-1 galben 1%ThO2 WT20 rosu EWTh-2 rosu 2%ThO2 WT30 violet 3%ThO2 WT20 portocaliu 4%ThO2 WY20 albastru 2%Y2O3 WZ3 maro EWZr-1 maro 0,3%ZrO2 WZ3 alb 0,8%ZrO2 Electrozii din wolfram pur sunt propui pentru utilizare general (clasificai ca WP sau EWP), electrozii aliai cu oxid de ceriu i oxid de lantaniu mbuntesc stabilitatea arcului ; cei aliai cu thoriu sunt folosii pentru aplicaiile care utilizeaz curentul continuu, ns acesta e ste puin radioactiv, aceti electrozi pot fi nlocuii cu electrozi aliai cu oxid de lantaniu cu concentraie mare. Electrozii de wolfram aliai cu oxid de zirconiu mresc capacitatea curentului, mbuntesc stabilitatea i amorsarea arcului crescnd to todat i durata de via a electrodului. Productorii de electrozi pot confeciona electrozi de wolfram aliai cu diferite aliaje specificate de client E.Sistemul de amorsare a arcului -amorsare cu frecventa mare(HF strike) Curentul de amorsare este furnizat de un generator de curent cu frecventa mare al carui curent se suprapunerea peste curentul de sudura ;puterea dezvoltata de acest generator este mica dar suficienta pentru a permite amorsarea arcului de la distanta. Pentru a se utiliza acest sistem de amorsare (HF strike) este necesara o torta avand un buton prin apasarea caruia se declanseaza sistemul de amorsare. -amorsare cu un arc-pilot In acest caz amorsarea se face cu ajutorul unui arc -pilot ce se produce intre electrodul infuzibil si cel auxiliar.Electrodul auxiliar are o forma inelara si se afla pe duza tortei.Sistemul se utilizeaza in instalatiile de sudura TIG automate. -amorsarea prin ridicare(LIFT) Amorsarea se face prin intermediul unui dispozitiv ce furnizeaza un curent cu valoare mica (p entru a nu deteriora electrodul de tungsten) atunci cand electrodul este in contact cu piesa de sudat.La indepartarea electrodului de piesa se realizeaza un arc electric. Sursa de putere mareste automat curentul de sudura pana la valoarea necesara sudarii materialului. Contactul dintre electrod si material poate duce la contaminarea sudurii. -amorsarea prin zgariere(SCRATCH) Amorsarea arcului electric se face prin atingerea electrodului infuzibil de materialul ce urmeaza a fi sudat.Prin contactul dintre electrod si piesa se poate contamina baia de sudura si astfel este afectata calitatea sudurii. F.Materiale sudate prin procedeul TIG Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat n special pentru sudarea oelurilor inoxidabile i a materialelor neferoase cum ar fi aluminiul i magneziul, poate fi aplicat ns pentru sudarea aproape a tuturor metalelor. Sudarea oelurilor carbon este limitat din cauza restriciilor procedeului i mai ales din cauza existenei altor procedee de sudare a acestora, mult mai efici ente din mai multe considerente, n principal cel economic. De asemenea procedeul poate fi aplicat n toate poziiile de sudare depinznd cel mai mult de ndemnarea sudorului. In principal procedeul TIG se utilizeaza pentru sudarea otelului inoxidabil, ic helului, cuprului, aluminiului, magneziului si aliajelor acestora. Otelul inoxidabil-se sudeaza in curent continuu cu polaritate directa.Este poosibila sudarea materialelor avand grosimi de pana la 2,5mm fara utilizarea de material metalic de adaos. Aluminiul si aliajele sale Se sudeaza in curent alternativ (AC) cu un curent de o frecventa foarte mare. Se recomanda indepartarea oxidului de aluminiu folosind o perie sau prin metode chimice. Sudura TIG este utilizata pentru sudarea otelurilor carbon sau al iate,nichelului si aliajelor sale,cuprului si aliajelor sale precum si a titenului si metalelor .Pentru a suda aceste materiale se utilizeaza curent continuu cu polaritate directa. 1 ARTA DE A SUDA III. SUDURA CU ARC ELECTRIC ,IN MEDIU PROTECTOR DE GAZ ,CU MATERIAL DE ADAOS(MIG-MAG)+SUDURA SUB STRAT DE FLUX(FLUX) A.INTRODUCERE Sudarea n mediu de gaz protector se mparte n dou mari categorii, sudarea n mediu de gaz inert i sudarea n mediu de gaz activ, care pot fi la rndul lor procedee semiautomate sau automate, iar prin intermediul unui pistolet sunt aduse la locul de sudare gazul de protecie i electrodul fuzibil sub form de srm. O surs de curent continuu, cu tensiune constant este uzual utilizat la procedeul de sudare MIG/MAG, ins poate fi folosit i curentul alternativ. La acest procedeu sunt patru metode principale de transfer a metalului, transferul globular, prin scurt circuit, spray-arc i short-arc, fiecare dintre aceste moduri de transfer conferind anumite proprieti particulare i avantaje. Sudarea cu fir metalic continuu in mediu protector de gaz (metal inert gaz - M.I.G. respectiv metal activ gaz - M.A.G.) este un procedeu de sudura in care caldura necesar a sudurii se obtine prin intermediul arcului electric ce se produce intre materialul de adaos si cel de baza. Baia de sudura este alimentata continuu cu material de adaos si este protejata cu un gaz ce poate fi inert (MIG) sau activ (MAG). In situatia in care se utilizeaza material de adaos sarma cu inima de flux procedeul de sudura se numeste sudura sub stra de flux (FLUX) B.CIRCUITUL DE SUDURA Echipamentul necesar pentru procedeul MIG/MAG este alctuit dintr -un pistolet, o unitate de alimentare cu srm, o sursa de putere, gaz de protecie i srm. 1)Sursa de putere 2)Torta de sudura 3)Mecanismul de antrenare a materialului de adaos 4)Unitatea de racire cu apa 5)Rezervorul cu gaz+ regulator de presiune 6)Cleste de masa cu cablu; 1)Sursa de putere Rolul sursei de putere este: -de a furniza curentul necesar amorsarii si mentinerii arcului electric ce se formeaza intre materialul de adaos si piesa de sudat; -de a alimenta baia de sudura cu material de adaos; Spre deosebire de MMA si TIG exista doua marimi reglabile la sursa de putere MIG - MAG: -intensitatea arcului electric(se regleaza prin modificarea tensiunii de sudura); -viteza de avans a sarmei de sudura; Sursele de sudura pot fi de doua tipuri: a)Sursa de curent continuu(DC) Sunt cele mai utilizate surse de curent pentru sudura de tip MIG -MAG deoarece asigura o valoare constanta a curentului de sudura fapt ce asigura o buna stabilitate a arcului electric. Prin reglarea curentului de sudura si a vitezei de avans a sarmei se obtine transferul picaturilor de metal topit in doua moduri:arc scurt sau spray arc. b)Sursa de curent continuu pulsatoriu Curentul pulsatoriu forteaza desprinderea rapida a picaturilor de metal topit de pe materialul de adaos .Pentru realizarea stabilitatii arcului electric se impune o reglare precisa a curentului de sudura si a vitezei de avans. a1)polaritatea directa Torta este conectata in acest caz la polul negativ al sursei si piesa de sudat la polul pozitiv.Acest tip de legatura este utilizat la sudura sub strat de flux (FLUX) a2)polaritatea inversa Torta este conectata la polul pozitiv al tortei si piesa de sudat este conectata la polul negativ. 2 2)Torta MIG-MAG Are rolul de a permite trecerea materialului de adaos in zona baii de sudura,a gazului protector si a curentului de sudura.Cablul tortei este alcatuit din cablu de sudura, cabluri de control, tub de gaz, tevi de circulare a apei de racire (daca este caz ul) si tubul de ghidare a sarmei de adaos. Tortele de sudura MIG-MAG racite cu apa se utilizeaza cand curentul de sudura depaseste valoarea de 500A. Tortele racite natural se utilizeaza pentru curenti de pana la 300A. Duza de gaz este n general din cupru nsa mai poate conine i alte elemente chimice pentru prelungirea duratei de via, i este conectat la sursa de putere prin cablul electric i transmite energia electric la srm n timp ce o ghideaz spre locul mbinrii. Aceasta trebuie precis di mensionat deoarece prin aceasta circul srma electrod n timp ce este necesar s se menin un contact electric ferm. Duza de gaz este folosit pentru distribuirea gazului de protecie n zona mbinrii pentru a proteja baia de metal, duzele mari de gaz sunt folosite pentru un debit mai mare de gaz adus n zona mbinrii folosite la sudarea cu intensiti mari de curent unde baia de metal topit are o dimensiune mai mare. 3)Sistemul de avans al materialului de adaos Rolul sistemului de avans este de a asigura avansarea sarmei de sudura catre baia de sudura. Este constituit dintr-un mecanism format din motorul electric de curent continuu ce actioneaza un reductor cu roti dintate . Pot fi: -cu doua role ; -cu patru role ; Sistemul de avans prevazut cu pat ru role asigura o viteza de avans mai uniforma decat cel cu doua role . 4)Sistemul de racire Se utilizeaza pentru racirea tortei cand curentul de sudura depaseste 300 , in scopul de a preveni supraincalzirea tortei.Este format dintr -o pompa de circulati e si un radiator ventilat. 5)Butelie de gaz inert cu reductor de presiune Circuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din: -un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte); -un manometru ce indica presiunea gazului inert din butelie -un regulator de gaz -un electroventil care deschide sau inchide circuitul (in cazul in care torta este prevazuta cu buton pentru controlul ellectroventilului}; 6)Clestele de masa si cablul de masa -are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de s udura si materialul de sudat; -sectiunea cablului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul maxim de sudura; C)Gazul protector Rolul sau este de a asigura un scut protector de gaz intre baia de sudura si mediul ambiant. Sunt doua tipuri de gaze protectoare care sunt mai des utilizate : -gaze inerte:argon, heliu ,amestec de argon cu heliu -gaze active:dioxid de carbon,amestec de dioxid de carbon cu argon, amestec de argon cu oxigen. Argonul -este ieftin -arcul este relativ stabil -piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri Heliul Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata.Fiind mai usor decat argonul se impune utilizarea unei cantitati sporite de heliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura . 3 Dioxidul de carbon Este un gaz activ .Are ca dezavantaj faptul ca nu asigura un arc stabil, dar asigura in schimb o buna patr undere a sudurii. Amestecurile de gaze active Au proprietati intermediare celor ale gazelor ce intra in componenta lor. D.Materialul de adaos Se prezinta sub forma de sarma care trebuie sa fie curata, fara urme de grasimi sau oxizi. Srma electrod este aleas n funcie de compoziia materialului de baz, ns depinde i de variaiile procesului folosite, forma rostului i starea suprafeei materialului de baz. Alegerea tipului de srma determin n mare parte proprietile mecanice ale cordonului de sudur i este un factor important n privina calitii mbinrii sudate. n general proprietile mbinrii sudate sunt asemntoare cu cele ale materialului de baz, mbinarea trebuie s fie fr defecte sau discontinuiti i fr elemente nedorite sa u pori n cordonul de sudur. Pentru asigurarea acestor lucruri exist o gam variat de srme electrod. Toate srmele conin n compoziia lor elemente dezoxidante cum ar fi titanul, aluminiul, manganul i siliciul. Sarma obisnuita-are de obicei aceeasi compozitie cu a materialului de baza si are in plus inglobate elemente care asigura purificarea zonei sudate(antioxidanti,etc). Sarma tubulara-are un miez format din pulberi ce au acelasi rol ca si invelisul electrozilor.Miezul poate fi :rutilic, bazic, etc. Se utilizeaza pentru sudura sub strat de flux.Asigura o mai buna stabilitate a arcului si o mai buna patrundere decat sarma obisnuita. E.Materiale sudate prin procedeul MIG-MAG 1)Oteluri carbon obisnuite -se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata.Ca gaz protector se utilizeaza dioxidul de carbon sau amestecuri de argon cu dioxid de carbon in diferite proportii(cea mai des utilizata este 80% argon,20% CO2) Utilizarea de sarma cu adaos de siliciu sau mangan va favoriza eliminarea impuritati lor din materialul de baza. 2)Oteluri inoxidabile -se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata. Gazul protector este un amestec de argon cu CO2 sau argon cu oxigen(procentul de argon nu trebuie sa coboare sub 98%) 3)aluminiul si aliajele sale Se sudeaza cu curent continuu sau curent continuu pulsatoriu cu polaritate inversata. Gazul protector utilizat seste argonul pur sau un amestec de argon si heliu. 4)alte materiale Prin procedeul MIG-MAG pot fi sudate materiale cum ar fi nichel, cupru, sau aliajele lor.Se sudeaza in curent continuu cu polaritate inversata. Prin procedeul de sudura MIG-MAG se pot suda , in general, materiale metalice avand grosimea de maxim 5 -6 mm. Pentru grosimi mai mari se recomanda utilizarea procedeului de sudura TIG. F. Modul de operare Tehnica de baz a sudrii MIG/MAG este relativ simpla mai ales c srma electrod este adus automat n zona mbinrii prin intermediul pistoletul ui. Fa de alte procedee de sudare, n acest caz, sudorul mnuiete pistoletul doar cu o singura mn nefiind nevoit s schimbe electrodul la anumite perioade de timp sau s aduc n arcul electric material de adaos, cum se ntmpl la alte procedee. Aces t procedeu necesit doar ca sudorul s mnuiasc pistoletul n lungul rostului pentru a forma custura sudat. Pstrarea constant a lungimii arcului este important deoarece o cretere a acestei lungimi determin o supranclzire a srmei i o cretere in util a debitului de gaz. Orientarea pistoletului este de asemenea important i anume nclinarea lui la 45 la sudarea circular i la 90 la sudarea orizontal; ns unghiul optim se poate stabili i n funcie de gazul de protecie folosit. 4 G. Calitatea Cele mai des ntlnite defecte la sudarea MIG/MAG sunt apariia porilor i a arsuri marginale. Dac nu sunt controlate aceste defecte pot conduce la fisuri sau la formarea unor custuri slabe. Arsurile apar adesea la sudarea aluminiului; piesele de sudat i srma nu trebuie s conin oxizi. Acest defect mai poate aprea i dac baia de metal topit este contaminat cu oxigen din atmosfera nconjurtoare, de aceea alegerea gazului de protecie i a debitului acestuia este un parametru important. Apariia porilor se datoreaz gazelor care ptrund n baia de metal; metalul solidificndu -se nainte ca acestea s ias din mbinarea sudat. Aceste gaze care pot ptrunde n baia de metal lichid pot fi din cauza unor impuriti din gazului de protecie sau de pe suprafaa pieselor de sudat. n general cantitatea de gaze rmase n custura sudat dup solidificare este direct proporional cu viteza de rcire a custurii sudate . Datorit conductivitii termice, aluminiul, este susceptibil la viteze mari de rcire, deci la apariia porilor; prenclzirea pieselor ajut la scderea vitezei de rcire a pieselor i a materialului de baz. H. Sigurana n operare Procedeul MIG/MAG poate fi periculos dac nu se iau masurile de protecie necesare. Din moment ce sudarea implica folosirea unui arc electric descoperit sudorul trebuie sa poarte salopet i mnui de protecie pentru a se feri de cldura degajat de arcul electri c i de eventualii stropi. n plus, arcul electric degaj o cantitate mare de luminozitate i de ultraviolete care pot cauza rnirea iremediabil a ochiului uman sau pot cauza arsuri ale pielii, de aceea este important ca sudorul sa poarte i masc de prot ecie. Sudorii sunt adesea expui unor gaze periculoase i particule de materie; sudarea MIG/MAG degaj o cantitate de fum care poate conine diferite tipuri de particule de oxizi, de aceea este important folosirea unui sistem absorbie i ventilaie a aerului n zona de lucru.